Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curs 1 Anatomia GO

    Uploaded by

    Paraschiv Mihaela-raluca
    11 views11 pages
    curs 1

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    curs 1

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    11 views11 pages

    Curs 1 Anatomia GO

    Uploaded by

    Paraschiv Mihaela-raluca
    curs 1

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 11
    ANATOMIA GLOBULUI OCULAR $I A ANEXELOR SALE Globul ocular este situat in orbita si are o forma sfero-ovoidalé cu diametrul antero- posterior de 24 mm, cel transvers de 23,5 mm gi cel vertical de 23,5 mm Greutatea sa este de 7,5g gi ocupa un volum de aproximativ 6,5 cm3 . Globul ocular este format din 3 tunici concentrice (tunica exter’, tunica medie si tunica interna) si din mediile refringente (confinutul globului ocular) TUNICA EXTERNA , FIBROAS Corneea + formeaza 1/6 anterioara a tunicii exteme, avénd forma unei calote sferice mai subfire in centru ( 0,5 mm ) si mai groasa in periferie ( 0,9 mm), + suprafafa sa anterioari are formé ovalard, cu diametrul vertical mai mic decat cel orizontal (10,6 mm, respectiv 11,7 mm) si cu o raz de curburd de aproximativ 7,8 mm, = suprafata posterioara este rotunda + este avasculard, transparenté gi contribuie cu aproximativ 2/3 la puterea dioptrica a ochiului (40D) = se continua posterior cu sclera, la jonejiunea cu aceasta aflindu-se limbul sclero- comean (banda inelara de tranzitie intre comee gi sclera) + structura histologica a comeei - fesutul comean prezinti dinspre suprafati. spre profunzime 5 straturi : epiteliul comean (acoperit de filmul lacrimal), membrana Bowman, stroma comeané, membrana Descemet si endoteliul comean . - comeea nu are vase proprii sanguine sau limfatice, nutrifia ei fiind asiguraté prin difuziunea substantelor nutritive gi ¢ oxigenului de la nivelul umorului apos = este foarte bogat inervati senzitiv din prelungiri periferice ale nervului trigemen (ramura Va) (formata din comee si scle ~ formeaza 5/6 posterioare ale tunicii exteme ~ este de culoare alb-sidefie si este foarte rezistenta, avand rolul de a proteja continutul globului ocular - lanivelel sclerei se insera anterior muschii oculomotori . - la polul posterior al sclerei se afla canalul scleral al nervului optic, zona in care sclera prezint numeroase orificii (lamina cribrosa) prin care trec axonii celulelor ganglionare ce alcatuiese nervul optic TUNICA MEDIE (VASCULARA, UVEEA ) Este formata din uveea anterioara si uveea posterioara Uveea anterioard format’ din iris si corp ciliar (compus din mugchi pars plana) Trisul - formeazi partea anterioard a tunicii vasculare si are aspectul unei diaftagme care prezinté in centru pupila (orificiu circular cu diametrul de 2-4mm.); pupila are rolul de arregla cantitatea de lumina ce patrunde in ochi . - separa camera anterioar& (spatiu liber delimitat intre cormee si iris) de camera posterioara (spafiu liber delimitat intre iris si cristalin) a globului ocular, = _ structura histologica a irisului iar , procese ciliare, + stratul anterior marginal format din melanocite i fibroblaste = stroma itiana - confine muschiul sfincter pupilei (are fibrele orientate paralel cu marginea pupilei); mugchiul sfincter pupilar este inervat de nervul Ill si produce constricfia pupilei (mioz) = stratul muschiului dilatator al pupilei , cu fibre dispuse radiar ; muschiu! dilatator este sub control simpatic si produce dilatarea pupilei (midriaz’) * stratul epitelial pigmentar alcatuit din celule pigmentate = unghiul irido-cornean, delimitat intre periferia corneei si a irisului este reprezentat de o structur& conjunctiva numitd refea trabeculard care este format din lamele trabeculare separate de spafii intertrabeculare si care are rol in evacuarea umorii apoase din camera anterioara; dupa ce traverseaz& trabeculul umoarea apoasé ajunge in canalul Schlemm, iar de aici , prin venele apoase in circulafia venoasi si limfatics - vascularizafia arteriald a irisului este reprezentata de artere ce provin din marele cere arterial al irisului situat in stroma corpului ciliar si care se dispun radiar prin stroma iriand gi in vecindtatea pupilei formeaza micul inel arterial al irisului ~ inervatia irisului = nn, ciliari seurti - provin din ganglionul ciliar , contin fibre senzitive ale nervului trigemen si fibre vegetative parasimpatice ( nerv III care inerveaza muschiul sfincter pupilar ). = fibrele simpatice ce provin din ganglionul cervical superior inerveaza m. dilatator al pupilei . Corpul eiliar = este delimitat intre radacina irisului si ora serrata = este format din muschiul ciliar, procesele ciliare i pars plana - Muschial citiar este un muschi neted, are rol in procesul de acomodatie, prin contracia sa determind relaxarea fibrelor zonulare si a capsulei cristaliniene fcdnd posibila vederea de aproape; este inervat de fibre ale nervului Ill = Procesele citiare sunt reprezentate de 70-80 franjuri foarte vascularizate cu rol de a secreta umoarea apoast . = Pars plana este limitata posterior de ora serrata = este vascularizat de aa. ciliare anterioare si de remuri din aa. ciliare lungi posterioare . Uveea posterioara Coroida - este formati din urmitoarele straturi dinspre exterior spre interior : stratul supracoroidian, stratul vascular si membrana Bruch (adiacenta retinei) - este o structurs bogat vascularizata si bogat pigmentati care oferd rol de camer obscura pentru formarea imaginei pe retina TUNICA INTERNA ( NERVOASA, RETINA ) Retina iptuseste % posterioare ale globului ocular . = limita ei anterioara este la nivelul orei serrata (la 4,5 mm posterior de limbul scleracornean) = retina este formata dinspre exterior spre interior din urmatoarele 10 straturi 1. epiteliul pigmentar 2. stratul celulelor fotoreceptoare formiv at din celule cu conuri gi bastonase ( aproximativ 7 mil. conuri , responsabile de vederea diuma si aproximatl40 mil. bastonase responsabile de vederea nocturna), 3. membrana limitanta externa; 4, stratul nuclear extern format din nucleii celulelor fotoreceptoare; | 6 5. stratul plexiform extern confine axonii celulelor fotoreceptoare care fac sinapsa aici cu dendritele celulelor bipolare , stratul nuclear intern contine nucleii celulelor bipolare ; stratul plexiform intern confine axonii celulelor bipolare care fac aici sinapse cu dendritele celulelor ganglionare ; stratul celulelor ganglionare contine cea. 700000-15000000 celule stratul fibrelor nervoase format din axonii celulelor ganglionare care au un traicct radiar spre discul optic . 10. membrana limitanta interna care adera de corpul vitros. vascularizatia retinei este asigurata de artera centrala a retinei cu origine in artera oftalmica gi de coriocapilard (din coroida) . din punct de vedere functional, retina este formata din: * retina vizuala - este retina care prezint& celule receptoare pentru lumina si prezint& 0 zona importanté: macula luteca (pata galbena), in care se afla mai multe celule cu conuri; in centrul maculei se afla foveea centralis, cu o suprafata de 1, 5 milimetri patrafi, unde se afla doar celule cu conn = regiunea retinei periferice este reprezentata de restul retinei situate intre periferia maculei si ora serrata, + ora serrata este zona de tranzijie dintre reting si pars plana a corpului ciliar = pata oarba - nu prezinta celule fotosensibile si este locul de iesire a nervului optic MEDIILE TRANSPARENTE OCULARE Mediile transparente sunt structuri anatomice prin care ochiul refracta si transmite lumina la celulele fotoreceptoare si acestea sunt urmatoarele: corneea, umoarea apoasi, cristalinul si corpul vitros Aceste medii au rolul de a refracta razele de lumina. Corneea Cristalinul este o lentila biconvexd situatd in spatele irisului, cu o putere dioptricd in repaus de 1SD este invelit de o capsulé elastic’ numita cristaloida iar la interior un nucleu inconjurat de cortexul cristalinian este suspendat de mugchiul ciliar cu ajutorul fibrelor zonulare ( zonula lui Zinn ) care se insera anterior si posterior pe capsula cristalinian’ in zona ecuatoriala nu confine vase de sange, limfatice sau nervi dimensiunile cristalinului cresc odata cu varsta , asfel incat la 60 de ani cristalinul are un diametru de 9,5 mm gio greutate de 250 mg Umoarea apoasi este un lichid incolor, secretat de procesele ciliare, se glseste in camera anterioard a ochiului (situata intre comee si iris) si in camera posterioara (situatd intr iris si cristalin) este resorbité de venele sclerei prin canalul lui Schlemm. contribuie 1a menfinerea tonusului ocular; intre productia de umoare apoast de catre procesele ciliare si resorbjie exist un echilibru, astfel incat presiunea intraoculard normal’ este de 11-22 mmHg. Corpul vitros este un gel transparent alcdtuit din fibre de colagen, substanja fundamentald (include acid hialuronic) gi celule vitreene (fibrocite, hialocite) care la exterior prezinté 0 membrana numitd hialoida; forma sferica contribuind la menfinerea formei globului ocular situat intre cristalin si retina. Umoarea apoasa si vitrosul au putere de refractie neglijabila 7 ANEXELE GLOBULUI OCULAR Orbita Orbitele sunt dowd cavitifi simetrice situate la joncjiunea dintre neurocraniu gi viscerocraniu, Orbita are forma piramidal patrulaterd cu baza situat& anterior si cu axul antero- posterior de circa 4-5 cm, orientat postero-medial. Prezinta patru perefi, patru margini, o baz, un varf si numeroase orificii. Pereti + Peretele superior (plafonul, tavanul) orbitei este concav spre inferior si are forma triunghiulara cu baza anterioard, Oasele care formeazi tavanul orbitei sunt: * partea orbitard a osului frontal prezint& in partea antero-laterala fosa lacrimala care confine partea orbitara a glandei lacrimale, * aripa mici a osului sfenoid delimiteazi impreun’ cu corpul osului sfenoid gaura optica (canalul optic) prin care trec nervul optic si artera oftalmi - Peretele inferior (plangeul, podeaua) orbitei are forma triunghiulari, este concava superior $i orientati antero-lateral. Este formata din urmatoarele elemente osoase: * fafa orbitaré a maxilarului — situata median este cea mai fregilf zoné a plangeului si este interesati in traumatismele orbitei soldate cu fracturi ale oaselor acesteia "fafa orbitard a osului zigomatic © fafa orbitard a procesului orbitar al osului palatin ~ Peretele medial este plan, aproape sagital si este alcatuit dinspre anterior spre posterior din urmatoarele oase: = apofiza frontal a osului maxilar = fafa lateral a osului lacrimal = lama orbitard a etmoidului (lama papiracee) * porfiunea prealari a fefei laterale a corpului osului sfenoid ~ Peretele lateral, cel mai gros si mai rezistent este format din fafa orbitard a aripii mari a osului sfenoid si din fata orbitara a osului zigomatic pe care se afl gaura zigomatico- orbitara prin care patrunde nervul zigomatic. Baza orbitei este orientata infero-latero-anterior. Apexul orbitei se proiecteaza la nivelul parfii mediale a fisu Orificii importante 1a nivelulperejilor orbitari - Gaura opticd — situatd in varful orbitei, situati in grosimea aripii mici a sfenoidului se continu cu canalul optic ce confine nervul optic, artera oftalmica si fibre nervoase simpatice din plexul carotidian - Fisura orbitard superioard — situat& intre aripa micd i aripamare a sfenoidului, prezinta © portiune superioara prin care trec nervii lacrimal,frontal si rohlear si o portiune inferioara prin care treo nervii oculomotor comun, nazociliar, oculomotor extern, vena oftalmica superioara gi fibre nervoase simpatice + Fisura orbitara inferioara este delimitata de peretele lateral gi inferior al orbitei, contine ramul maxilar al nervului V si vena oftalmica inferioara Orbita confine urmatoarele structuri anatomice Globul ocular, anterior, ocupa 1/3 din volumul orbitei, acoperit de capsula Tenon care separa globul de celelalte structuri orbitare + Grasimea orbitara 2/3 posterioare din volumul orbitar = Musculatura extrinsecd ~ Artera si venele oftalmice Nervi simpatici si parasimpatici orbitare superioate. Conjunctiva Este 0 membrand subfire , semitransparent’, de culoare roz care acopera partea anterioaré a sclerei (conjunctiva bulbara) si fefele interne ale pleoapelor (conjunctiva 8 palpebral) Regiunea unde conjunctiva palpebral se reflect pe glob (superio $i inferior) pentru a se continua cu conjunctiva bulbar se numeste fundul de sac (fornixul) conjunctival superior si inferior Histologic prezinta un epiteliu de tip scuamos necheratinizat, strom’ bogat vascularizata, glande lacrimale accesorii si glande secretoare de mucus . Are rol in protectia globului ocular Muschii extrinseci ai globului ocular Musculatura extrinsecd asiguri motilitatea globului ocular si menfinerca paralelismului axelor globilor oculari. Se constituie din 4 muschi drepti si 2 muschi oblici. ‘Muschi drepfi ai globului ocular, in numar de 4 drept superior, drept inferior, drept intern, drept extern = au originea pe un tendon circular comun (inelul lui Zinn) ce pomeste din varful orbitei ~ se inserd pe sclera la 6-8 mm de limbul sclero-cornean . - inervatia acestor muschi este asigurati de n . cranian TIT ( oculomotor ) pentru mm. Grepti superior, inferior si intern, iar m. drept lateral este inervat de n. VI (abducens). Muschii oblici ai globului ocular sunt in numar de doi - m, oblic mare, inervat de n.1V (trohlear) sim. oblic mic, inervat de n, VI (abducens) Acfiunea muschilor oculomotori in pozifie primara MUSCHT A M. drept intern (MDD) adductie M, drept extern (MDE) Abduefie M. drept superior (MDSup) idica globul ocular si are secundar si efect de adductie si rotatie interna ; M. drept inferior (MDInf) coboara ochiul si secundar determina adductie si rotatie externa M, oblie mare, superior (MOS) rotatie interna, coborare gi abdu: M. obliemic, inferior (MOD | rotajie extern, ridicarea gl | abduotie a Pleoapele (superioara si inferioara) Sunt structuri cutaneo-mucoase cu rol de protectie @ globului ocular aleatuite din fafa anterioara cutanata convex’ - fafa posterioar’ mucoasa, concava ~ sunt unite la extremitatile lor mediala si laterala in comisuri: interna si externa - marginea aderent& — corespunde rebordului orbitar Ja nivelul cdruia se afla santurile orbitopalpebrale superior si inferior ~ marginea liberd — delimiteazd fanta palpebral Pe marginea pleoapelor in partea mediala exist o proeminentai - papila lacrimal, pe varful edteia se afld orificiu! canaliculului lacrimal numit punct lacrimal . Pe marginea pleoapei sunt implantate genele (cili), in numir mai mare pe pleoapa superioara . Fiecare folicul ciliar confine 2 glande sebacee Zeiss , iar in apropierea lor se afla glandele sudoripare Moll. Pe lamela posterioara a marginii palpebrale se deschid glandele lui Meibomius ( glande sudoripare modificate ) De la suprafaya spre profunzime, pleoapele sunt alcatuite din: piele, muschi constrictor (inchide pleoapa), sept orbital, muschi ridicator, tars (formatiune fibroasa cu rol de suport palpebral) si conjunctiva | ‘Vascularizatia pleoapei este asigurati de cele dou’ artere palpebrale, mediala (ram din a, oftalmica) si lateral (ram di n a, lacrimala ). Venele dreneaza in v. oftalmica si v. faciala Inervatia pleoapelor - pleoapa superioara primeste ramuri senzitive din ganglionul trigeminal Gasser prin intermediul n.oftalmic, Pleoapa superioara este inervati senzitiv in 1/3 mediala de n, nazociliar ce se desprinde din n. oftalmic , iar in 2/3 laterale de ramuri ale n. maxilar . Muschiul orbicular (inchide pleoapele) este inervat de ramura frontala a n, facial, Aparatul lacrimal Este format dintr- un aparat secretor (glanda lacrimala principala, glandele accesorii Krause si Wolfring si glandele exocrine din conjunctiva ) si caile lacrimale canalele care conduc Iacrimile in meatul nazal inferior din cavitatea nazala . Aparat secretor - Glanda lacrimal principala se afla in fosa glandei lacrimale de la nivelul partii antero- laterale a tavanului orbitei si este formata din dowd portiuni separate printr-o expansiune a aponevrozei muschiului ridicator al pleoapei superioare: partea orbitara - mai voluminoasi, situata in fosa lacrimal deasupra aponevrozei m. ridicator al pleoapei superioare. si partea palpebrala, eformata din 2-3 lobuli glandulari, situata intre mm. drepti lateral si superior . = De la nivelul glandei lacrimale pomesc ductele lacrimale (in numar de 12) care se deschid in fornixul conjuctival superior. ~ Glanda lacrimala principal are rol in secrefia lacrimala reflexa, inervatia sa fiind de tip parasimpatic . = Glandele lacrimale accesorii - sunt glande de dimensiuni mici localizate in grosimea conjunctive palpebrale, in special la nivelul fundurilor de sac conjunctivale si constituie sursa de baz a secrejiei mucoase permanente. Glandele lacrimale accesorii sunt responsabile de secrefia de baz lacrimal ce menjine filmul lacrimal si integritatea suprafejei oculare. De asemenea ele sintetizeaza proteine specifice cu rol de aparare serumalbumine, IgG, IgA, IgE, IgM, lactoferina, lizozim, = glande cu secretie seroast: glande Krause si glande Wolftig: impreuna cu glandele lacrimale principale produc stratul intermediar al filmului lacrimal + glande ce secret mucin: glande Henle gi glande Manz: formeaza stratul intern al filmului lacrimal impreuna cu celulele caliciforme de la nivelul fundurilor de sac conjunctivale — lubrifiaza, furnizeaza un situs de absorbtie pt stratul seros * gland de tip sebaceu cu secrefie lipidicd: glande Zeiss, glande Moll, glande Meibomius (tarsale) : formeazi stratul superficial al filmului lacrimal - stabilizeaza, ingroasa si previne evaporarea precoce a filmului lacrimal - Filmul lacrimal — este compus din mucus (secretat de celulele mucoase din epiteliul conjunctival), secrefie apoasa(secrefia glandelor lacrimale principala si accesorii) si strat lipidic (produs de glandele Meibomius) Cttile de exeretie ale lacrimitor = Canaliculele lacrimale (in numar de 2) situate in partea mediala a pleoapelor, incep de la nivelul punctelor lacrimale, dup care se deschid in sacul lacrimal. Contractia muschiului orbicular preseaza punctele lacrimale gi lichidul lacrimal patrunde in sacul lacrimal . - Sacul lacrimal reprezint& extremitatea superioara a canalului nazo-lacrimal si are dimensiuni de 12mm/6 mm/ 2mm . ~ Ductul nazo-lacrimal are o lungime de cea. 18 mm si un diametru de 4 mm, pomeste din partea inferioard a sacului lacrimal si se deschide in meatul nazal inferior printr-un orificiu acoperit de © plica mucoas’; de aici lacrimile sunt inghitite (comunicare nazofaringe cu hipofaringe) 10 CALEA OPTICA SI FIZIOLOGIA VEDERIL Analizatorul vizual este format din: = retina - care confine receptori pentru radiafiile luminoase - cdile de transmitere - nervul optic - zonele de proiectie corticala - unde are loc analiza si sinteza informatiilor (ariile 17, 18, 19, lob occipital) Retina este un transductor fotochimico-electric ea transforménd impulsul luminos captat de dioptrul ocular intr-o cascad& de reacfii chimice care ulterior sunt convertite in semnal electric (impuls nervos) trimis pe calea optic’ spre cortex, Stimulul luminos care declangeazi aceasté cascada de reactii reprezint& portiunea vizibila a spectrului undelor electromagnetice cuprins& intre lungimi de und& 375-760nm, Din punct de vedere functional retina se imparte in 2 zone - Retina semnalizatoare ~ retina periferic8; densitate crescut a celulelor cu bastonas - semnalizeaza aparitia unui obiect in edmpul vizual - Retina analizatoare — regiunea macular§; densitate mare de celule cu con; zona rispunzitoare de perceperea find a detaliilor obiectelor (forma gi culoare) Mecanismul vederii cuprinde: formarea imaginii pe retina (prin proces fotochimic $i electric) si formarea imaginii la nivel cortical in scopul formarii perceptici vizuale Procesul fotochimic se declangeaza prin absorbtia luminii la nivelul pigmentilor vizuali situafi la nivelul celulelor fotoreceptoare retiniene cu con si bastonas Pigmentul vizual este o proteina complexa cu o grupare proteici — opsina (lant de aminoacizi ce difera de la un tip de pigment vizual la celélalt) si o grupare prosteticd - cromoforul (aldchida vitaminei A — retinaldehida, acceasipentru tofi pigmenfii vizuali) Retinenul este aldehida vitaminei A; vit pentru bastonase se giseste la nivelul epiteliului pigmentar al retinei, iar pentru conuri este adusi din circulafie ~ Pigmentul vizual celulelor cu con este iodopsina (format din retinen! si fotopsint), iar al celulelor cu bastonas este rodopsina (formata din retinen! si seotopsina). = Interventia major a luminii in procesul fotochimic se face prin descompunere pigmenjilor vizuali si izomerizarea formei I Lcisretinen in 1 ltransretinen, cu eliberare de energie ce declangeaz& procesul electric. - Sub acfiunea luminii, pigmentul vizual se descompune pentru rodopsina in retinen! si seotopsind. Descompunerea pigmentului vizual la lumind se face mult mai repede in bastonas decat in conuri, iar recompunerea in obscur se face mult mai repede in con decat in bastonas. - Vitamina A este importanta in sinteza retinenului necesar pentru refacerea pigmentului fotosensibil al celulelor cu con si al celor cu bastonas. In lipsa ei, vederea in lumina devine deficitara (cecitate nocturna). Modificarile de potential care initiaza potentialele de actiune in retina sunt generate de actiunea luminii asupra componentelor fotosenzitive din bastonase si din conuri. Cand lumina este absorbita de aceste substante, structura moleculara a acestora se modifica, iar aceste modificari declanseaza o serie de secvente care vor determina initierea activitatii neuronale. Procesul electric. Celulele fotoreceptoare au potenfial de repaus produs de incircarea cu K intracelular si Na extracelular. Canalele de Na’ din segmentul extern al bastonaselor si conurilor sunt deschise in intuneric astfel ca se produce un flux de curent dinspre segmentul intern spre cel u a TE = extern.Curentul de asemenea circula spre terminatiile sinaptice ale fotoreceptorului. ATP-aza, Na, K* dependenta din membrana segmentului intern mentine echilibrul ionice. Eliberarea mediatorilor chimici sinaptici se efectueaza in mod constant si continuu in intuneric. Cand lumina actioneaza asupra segmentului extern canalele de Na” se inchid si determina hiperpolarizarea potentialului de receptor. Hiperpolarizarea reduce eliberarea mediatorilor chimici si acest Iucru genereaza un semnal care in cele din urma determina producerea potentialelor de actiune in celula ganglionara, Potentialele de actiune sunt apoi transmise spre creier prin intermediul sistemului retino-geniculo-striat. Deci, la intuneric permeabilitatea pentru Na’ in segmentul extem este mai mare. Lumina reduce permeabilitatea pentru Na’, fenomen acompaniat de efluxul crescut de Ca"* din segmentul extern Prin procesul fotochimic potenfialul de repaus al celulelor se modifica si apare potenfialul de acfiune cu iesirea K extracelular gi intrarea Na intracelular. Astfel ia nastere 0 unda electricd ce se transmite sub forma potentialelor de actiune de la celulele fotoreceptoare la celulele bipolare, apoi la nivelul celulelor ganglionare, si prin intermediul filetelor nervului optic pe eaile de transmitere ale cai optice pana la cortex in cdmpul occipital, ariile 17, 18, 19 unde este declansata perceptia vizuala. Calea optica Nervul optic are o lungime de 20-30 mm gi o grosime de 3-4 mm . El provine din cei 1,3 milioane de axoni ai celulelor retiniene ganglionare care parisese ochiul prin lamina eribrosa dupa care se miclinizeaza . Nervul optic stribate orbita , canalul optic si fosa craniana medie a endobazei , dupa care cei doi nervi optici converg parfial , formind chiasma optica ; fibrele ce provin din retina nazali se inerucigeaza , iar cele temporale trec direct, nedecusate in tracturile optice Tracturile optice ajung in corpul geniculat lateral de unde se continua cu radiafiile optice ce conduc informatiile culese de fotoreceptori in ariile corticale 17, 18 Sli 19 ale lobului occipital Senzafia vizuala cuprinde: - Simful luminos — corespunde aprecierii cantitative a stimulului = Senzafia de forma ~ apreciaz contururile si cuprinde: vederea centrala si cémpul vizual ~ Senzatia de culoare ~ corespunde aprecierii calitative a stimulului Simful luminos reprezinta forma elementard a funcfiei vizuale si reprezinti capacitatea ochiului de a se adapta la variafii luminoase din mediul inconjurritor. Vederea central — acuitate vizuali AV Acuitatea vizuala (AV) reprezinta capacitatea ochiului de a distinge forma, dimensiunea, conturul si detaliile elementelor din spatiu. Prin acuitate vizuala se intelege precizia cu care sunt percepute detaliile si contururile obiectelor, distingerea clara a formelor, dimensiunilor si reliefurilor acestora, precum si a distantelor pana la obiectul vizat. Acuitatea vizuala se caracterizeaza prin doi parametti: Minimum separabil, definit ca distanta cea mai mica dintre doua puncte sau linii care se percep separat si minimum vizibil definit ca linia sau punetul cel mai fin care poate fi perceput pe un fond omogen. Testarea acuitatii vizuale deschide orice examen oftalmologic permitand att medicului cat si pacientului s cunoascé gradul vederii sale inaintea altor manevre diagnostice. ‘Valoarea normala a acuitatii vizuale exprima 0 normalitate a: - refractiei oculare 12 ea Pe ee ee eee eee eee ee eee - transparentei mediilor - functiei retinei centrale sia tuturor celorlalte segmente ale analizatorului vizual. Retina vizuala participa diferit la fenomenul vederii : - regiunea maculara - participa la vederea diurna si simtul cromatic, - restul retinei participa la perceperea campului vizual si a vederii nocturne. Aceste diferente functionale corespund unei repartitii diferite ale celulelor fotoreceptoare - celulele cu conuri (care asigura vederea diuma,colorata) domina in regiunea maculara si sunt singurul tip de celule in foveola.Desi domina regiunea maculara,90% dintre ele sunt raspandite difuz in toata retina vizuala unde asigura campul vizual fotopic. -celulele cu bastonase asigura vederea scotopica (nocturna) ; ele sunt distribuite difuz,lipsind total din foveola. Masurarea acuitatii vizuale Evaluarea subiectiva a AV cu optotipi clasici este cea mai des folosita in practica.Ea se masoara pentru fiecare ochi in parte,in conditii fotopice in timpi diferiti pt aproape si distanta,cu si fara corectie optica, prin confruntarea pacientilor cu tabele standardizate numite optotipi.Optotipul pentru distanta se mai numeste si distoptip,iar cel pentru aproape prosoptip. Optotipii prezinta deseneslitere figuri sau cifre asezate pe randuri de marimi descrescatoare.Ele sunt de culoare neagra iar fondul este alb. Acuitatea vizualé: normala este consideratat a fi vederea care permite de a distinge separat 2 puncte indepartate unul de altul printr-un unghi de un minut la distanga de 5 metri distanja la care se considera ci razele luminoase plecate de la un obiect ajung la ocki paralele. Pentru a recunoaste forma obiectelor, este necesar ca: - imaginea s& aibé un minim de dimensiune care si poata fi vazuta cu ochiul liber = inim vizibil + _siise poatii face deosebirea minima spafiala intre dou puncte = minim separabil = si se poati recunoaste minimum de variatie in traiectul unei linii = minim de aliniere Pentru distanta optotipul este asezat la 5 metri de pacient,punct considerat infinitul oftalmologic (1a care ochiul nu mai este solicitat si acomodeze). Examinarea pacientului se face de la distanfa de 5 m, determinarea cantitativa a acuitafii vizuale ficdndu-se dupa formula AV=d/D. d= distanta la care este asezat pacientul D = distanta de la care ochiul emetrop percepe rindul citit de pacient - Dac& pacientul vede primul rind al optotipului AV =1/10, daca vede ul optotipului AV este 5/5=1 ~ acd pacientul nu vede primul rind al optotipului ( adici AV

    You might also like