ANDREI PLESU IN JAPONIA

Orice cafatorie e oexperienta a diversitatii. Dar foarte putine

mijlocesc saltul de fa diversitate
ra diferenta. Una e sa te
variatiunife multipfe afe aceleiasi misti in
teme, afta este sa te simti
pe o alta pfaneta. catapurtat

Ca, de pilda,cind calatoresti

in Japonia.
N-amfost niciodatain Africa,in Australia
sau
in Caraibe.
Pentru mine' Japonia ramine, de
aceea, tot ce poate fi mai artfel,
neasimilabil, mai
mai "strain".
Te poti simti strain in Indonezia,
parcurgind drumur de ra Jakarta
Jojakarta' asa cum se simte la
strain orice european ,,civirizat"
intr-o
enclavaarhaicasi, pe deasupra, asiatica.
Te poti simti strain in bucataria
chineza, in cororitur, moravurire si
inocenta americane, sau in expresia
ringvisticaa Ungariei vecine, crin care
nu potiselectionanimiccit de cit familiar.
in Japoniainsa alteritateae radicala.
Te mistiin spatiuluneialteumanitati,
al uneilumiparalele.
Nimicnu seamanacu ce stii..Nicimacarasemanatorul...
N-am sa 'fac demonstratii
pretentioase, de morforogia cufiurii. Nu
Spengler, nu Frobenius, nu Blaga... Am
s-o iau de jos, de Ia obiceiuri
curente,de la cumstaiIa masasi cumducila gura,
de la baisi closete.
Trebuie sa incep prin a recunoaste
ca baile sint, in mai toate
hoterurire rumii, suficient de diversificate
tehnic ca sa ceara, odata ce
te-ai instarat, citeva momente de studiu
si acomodare. cardur si recere,
cada si dusur, regrajur jeturui, prus tot .si
ferur de mici ingeniozitati
nuante rocare tin spiritur in arerta si produc,
in faza inaugurara,
accidentemaimultsau maiputinpicante:te uzi,te azi, te sperii.
Fata de ce poti pati in Japonia, toate acestea sint
""ea insa bagatere,
mofturi.
Am avutparte, de pilda, intr_un hotel
hiper_modern, de o experienta
unica: crosetur avea aspectur unui scaun
de cosmonaut, cu spatar regrabir,
brate rate acoperite de micro-computere,
becurete arbastre si rosii, in
 perpetua scintilatie, si orificii amplasate scandalos, in cere mai
amenintatoare
unghiuri.
Obiectulm-aconfiscatdefinitiv,deindatace am intratin baie.
L-am cercetat indelung, ca pe o finalitate fara scop, terorizat totusi
de ideeaca scopulpoateoricindsa apara,ca un imperativcategoric.
Atractia maxima o
reprezentau, fireste, numeroasele butoane de pe
bratelescaunului, in japoneza.
insotitede inscriptii
Am reflectat citeva clipe, am evaluat riscurile si, in cele din urma,
m-amaruncatin necunoscut.
in fapt, necunoscutul s-a aruncat asupra mea, ca o ghionoaie isterica,
ca un balaurmulticefal.
Odata pomit, mecanismul functiona - ca progresul insusi - dupa legi
fatale.
lntr-o clipita, intreaga baie a devenit un amplu spectacol de sunet si
lumina.
Eram inconjurat de arteziene torentiale, de tipurituri si haiku-uri
indescifrabile,
de complexemiscaride revolutiesi rotatie.
Nu doar closetul raspundea incultelor mele comenzi, ci toate robinetele
incaperii,oglinzile,
peretii,pardoseala.
-
Proportiile odaii, eclerajul, inclinatia obiectelor anexe, toate se
modificau imperturbabil, sub privirile mele amarite, filtrate de
perdelede apa.
incontrolabile
'
Am ' simtit, impietrit ca ma indrept spre un final imprevizibil. Mi se
parea ca de acest closet, de electronicul sau delir, depinde brusc soarta
omenirii. Ca pot declansa cutremure, inundatii, ploi de meteoriti,
gfaciatiuni. Ca, poate, fara sa vreau, am dat peste misterul facerii in cea
mai pura (si sordida) varianta materialist-dialectica:o stingace apasare
pe butonulgresit,intr-unoriginarclosetgalactic.
Dinfericire,la un momentdat,toataharmalaia
a incetat.
Am stat un timp nemiscat, ca sa nu stirnesc vreo recidiva, si m-am
retras apoi, sfirsit, in dormitor, unde atmosfera era pasnica: numai, sub
pat, o lumina spectrala, care iti lumina papucii ori de cite ori lasai
picioarele sa{i atirne perpendicular pe mocheta. S-ar zice ca lata de
acest abuz tehnologic closetele traditionale sint de o paradiziaca
simplitate.
Nu in Japonia.
ln programul calatoriei mi-a fost in(rodusa, ca o favoare, ca un
deliciupitoresc,si o noapteIa un foartescumphoteltraditional.
Regretatul meu amic, Theodor Enescu, pe atunci director al Muzeului
Nationalde Arta,a fostprimavictimaa acestuiepisod.
L-am pierdut, scurt, intr-una din toaletele aliniate linga receptie.
Omul incerca sa iasa, dar ceva, un procedeu ritual, incalcarea unei anumite
succesiuni a gesturilor, il tinea blocat. Cabina cu pricina includea tot
felul de scule si recipiente de lemn cate, printr-un sistem de scripeti, nu
oermiteau deschiderea usii decit dupa o anumita combinatie de miscari
alternindbalansulcu rasturnarea,
igienice, rotireasi clatirea...
La rindul meu, am incasat prima trauma cind, intrind in camera care imi
era rezervata, n-am vazut decit un paralelipipedgol, fara nici o piesa de
mobilier.
ln mintea mea ingusta, de european rasfatat, lucrul care nu poate lipsi
dintr-o asemenea camera este patul. Intri, te intinzi putin, iti desfaci
pliantes.a.m.d.
bagajul,rasfoiesti
Aicinimic.
Am privit nelinistit spre batrina insotitoare care lucra pe post de
"bagajist" si i-am dat de inteles, prin semne limpezi, ca nu pricep cum e
cu dormitul. A scos imediat dintr-un perete o rogojina de lux, pe care,
insa,s-a grabitsa o reintroduca
in lacasulei "dezi".
Am reluat, alarmat, pantomima: vreau sa ma intind acum, pe loc, chiar
dacanu ma culcinca.
Nu, mi-a pantomimat, in replica, cu o blinda cruzime, interlocutoarea
mea - ziua nu dormim, nu ne intindem. Ziua stam pe jos, cu picioarele
si umblamde-abusilea.
incrucisate.
Spre seara, m-am hotarit sa cer de m?ncare in camera. Alesesem, mai
curind la intimplare, ceva in care identificasem cuvintul "vitel". A aparut
o fosta gheisa, destul de obosita, si m-a invitat in baie, adica intr-o
camarutaingusta,cu o copaiede lemnpatrata.
"Nu- zic- nu baie!Mincare!Vitel,careva sa zica!Papa!"
"Ba, din contra - imi semnalizeazacu un suris buddhist preopinenta
maiintii baie!Papala urma!"
Dupa citeva trecatoare accese de demnitate, cedez: intru in
scaldatoareade lemn; gheisa dupa mine! Se atine, rinjind, cu un manunchi
de nuielearomatein m?na.
 Refuz sa ma dezbr?c' insista' nevasta-mea
ne?nduprecat. se ?ntristeaza,gheisa
e de
lncropim, pina la r

xii::i^:;:""T,i:""liJ::,,l,ill
;:".il,**,l
vitel cruda si o oala
ff;
Inseamna: un platou
cu apa in care
cu felii subtiri din
carne de
de soia. se ia, cu clocotesc legume, mirodenii si brinza
fierrura cite o felie de carne
dinoarapina,,rr":,:1,":'j'::r? si se asita in
Gheisama asistadraconic.
Primuf simptom al
europenitatii mefe
e ca nu pot agita carnea
faras-o scapdintrebetigase. in zeama
Decid, pragmatic, sa
n-o mai agit, s-o
tin pe loc pina
fiert. vad ca s_a
Gheisa devine nel -voasa:
n-am voie sa cad
agitata, artfer nu ie patrunde in imobilism; carnea
trebuie
cum trebu'" o" miresme.
sa trisez, ma priveste De cite ori incerc
sever si ,r, sopteste militareste:
0",n.;1.''T#,
Trag conctuzia ca '"^;:";^,::,

."
":' "shabu-shabul"

*:;j. :hi:-:il"
medievale. "F':3::**"1il"
"
st cu perspectiva neimbietoare
a unei rogojini
A sta la masa dupatipicul samurailor presupune
european, mai oricum, pentru
exact pentru incheieturile
barbateasca: tara exercitiu, lui, o incercare dura,
pozitia in rotus
sau semi-rotus e o
mar ares daca se prerungeste tortura,
pe toata durata
picioarele, unei mese: anch,ozeaza
rastignestecoloanasi distrugeapetitul.
Mi-lamintesc,din nou,pe Toto
Enescu,pe postde victima.
Fuseseram invitati sa participam
impreuna Ia o ceremonie
sfirsit, Toto, si a ceaiurui. La
sa chinuit de dureri
"l osoase, avea dificultati
recupereze postura bipeda: sa
era ca un nod ud, de
masina sub forma d: statueta nedezregat. L-am dus
ra
de bronz' un Buddha
rugaciune. chircit, in pozitie de
Un alt patitfuseseGabrielLiiceanu.
lnvitat la masa de [Jn nrnfec^' ,.ri-
repedecaarede*.1 j'"J::i _* y,:T",; JT::"'"#r*'"1,i,",,J::";
sub er si sa manince
din boruri misterioase,
aluneca intre comeseni pe oferite
de o oficianta care
genunchi. Oupa scurt
timp, filosoful romdn
a
 simtit ca prerde controrur membreror sare inferioare.
Amortite, strabatute
de mii de ace, ere ii confiscau intreaga atentie
si asa hartuita de
insoritur bucateror si de discursur sibirinic ar
interrocutorurui.(Gustul
valah percepe anumite supe extrem-orientaredrept
extract de cirpe si se
obisnuiestegreu cu ideea ca fasolea batuta se poate
freca cu zahar pentru
a deveni desert).. Trebuia, fireste, facut cevar rrebuia
schimbata pozitia,
pastrind, totusi, aceeasi stilistica. de vreme
ce a cere un scaun era
exctus.
Gabriel s-a hotarit, prin urmare, sa-si adune picioarere in asa fer,
incit sa-si poata sprijini sezutur pe carciie. Dupa
chinuitorur ,,rotus,,
dinainte, noua postura parea mTntuirea insasi. Dar
numai pentru citeva
minute' calciiere nu sint nici ere antrenate sa suporte
intreaga pagocra a
corpului- in plus, o apasare disproportionatasuprasoricita,
in aceasta
pozitie, degetere indoite are picioareror..sufocat
de durere si de sudori
barbare, prietenur meu a adoptat, intr-o incercare disperata
de a iesi ra
liman, o noua atitudine, de o riscanta radicaritate:
s-a asezat pur si
simplu in genunchi, cu trunchiur drept, dominind -
fara autoritate
fapturile gracile are cerorrarti,pentru care ',rotusur,'nu parea
sa qeeze
dificultati.
Scenaavea,probabil,
in ochiicelorde fata,cevapatetic.
Liiceanu trebuie sa fi aratat ca un taran de octav Bancira, exproatat,
obidit,flamind,cazutin genunchidupao rascoalaratata.
Dar cit poti rezista Tn genunchi, daca n-ai practica zirnica a
penitentei?
Mai ramasese o singura varianta. Neortodoxa, greu integrabila
tabietului nipon, dar parca mai conforlabila: pozitia ',Lorerei".
Te rasi
binisor pe o parte, sprljinit intr-un cot, ca fecioara pe pajiste...
Japonezii au contemprat cu discretie tot acest program gimnastic, ra
capatul caruia victima a iesit din joc, Iichidata. si cotul amorteste! ,,Un
scaunl Un regat pdntru un scaunl" - striga mut fiecare
madular al
filosofului. Nu exista arta sorutie decit abandonur. "Vai,
ce gradina
frumoasa aveti!" - a gemut Gabrier iruminat si, ridicindu-se,
a pornit,
tam-nesam, s-o viziteze, rasindu-si amfitrionii cu ringura ra gura,
Tntre
douaimbucaturi.
Am facut o experienta asemanatoare citiva ani mai tirziu, cu acelasi
profesor,
de-alungulaceleiasi
ceremonii
culinare.
 t
IT

Prevenit, am incercat sa rezist pina la capat, cu pretul unei perfecte

r
intelectuale.
obnubilari
Nu stiunicipinaazi ce mi s-aspusin timpuldejunului.
ceea ce, de altfel, seamana cu o clasica experienta zen. ca disciplina
spirituala, zen e arta de a sta, de a sta cum trebuie, asa incit corpul
tau, duhul tau, lumea din jurul tau si universul intreg sa intre in ordine.
Esential in acest efort e ca crisparea efortului, efortul ca program sa
liDseasca.
si de premeditare.
Constiintatrebuieeliberatade rationalitate
ln cazul hostru, al lui Gabriel si al meu, doi calatori din Far East-ul
european, esecul era perfect. Reusisem sa stam prost, cu ochii scosi de
efort, constienti de neputinta noastra si incercind sa o dominam rational.
Facusem totul pe dos. BuddhismulZen ne da insa voie sa spunem ca e si
aceasta o cale. calea romaneasca: stai strimb si judeci drept. stai cum da
Dumnezeu! Stai cum poti! Asta-i situatia! ln definitiv, nici japonezii
astia, care pot sta ceasuri intregi incremeniti in proiect' nu sint in

regula.. sa se mai miste si ei nitel, sa dea semne de viata. Vorba gheisei

mele:"Shabu-shabu!"