Generalitati Disciplina masuratorilor prin unde studiaza nofiunile fizico- ‘A tehnice aferente metodelor si instrumentelor care utilizeaza undele in : Procesul de masurare al distantelor. i Unda este tenomenul de Propagare a unei oscilajii intr-un mediu elastic. Dupaé modul de oscilatie al particulelor mediului faté de directia de { Propagare se deosebesc doua tipuri de unde: - Unde transversale; exemple: vibratia unei bare care a fost lovita transversal, oscilatia unei corzi elastice; Unde longitudinale; exemple: undele sonore care se propaga in aer sub forma unor variatii continui ale presiunii aerului. { Lungimea de unda(1) este cea mai scurta distan{a ce separa unda in doua puncte identice la un moment dat; este un parametru de baza al oricdrui fenomen ondulatoriu(unda). | L=vivevT Unde: A= lungimea de unda; v= viteza de propagare a undei in mediul respectiv;v = freeventa undei, inversa perioadei temporale; = perioada undei: In cazul luminii, viteza se noteaza de obicei cu litera ¢ gi este 299.792.458 nv/s in vid si doar putin mai mica fn aer. In cazul undelor sonore propagate In aer viteza este de APFONIMALIV 3.43 m/s la temperatura de 20°C, Exemple de lungime de unda: > In-cazul statici totale Leica TC(R)305 (IR)= 0,780m; - Incazul statiei totale Leica TC(R)305 (RL-vizibil)= 0,670ym. In timp ce lungime de undd depinde de mediul de propagare, frecventa undei este constanta, atunci cand sursa, receptorul si mediul de propagare sunt in repaus relativ. Frecventa(v) masoard numarul de cate ori se reproduce fenomenul de oscilatie intr-o unitate de timp. [vs = 1H, = 18 O freeventa de 1 Hz, corespunde unei perioade de repetare de © secunda. De exemplu, daca un sunet se repeta de 10 ori pe secunda, inseamna ca sunetul respectiv are o frecventa de 10 Hz. De asemenea, daca stim cA un anumit fenomen se repeta la un interval de timp T, putem calcula frecventa lui prin inversie matematica. ved/T Pentru masurarea frecventei se pot utiliza gi alte unitati de masura cum ar fi: rotatii pe minut in cazul rotatiei motoarelor, sau batai pe minut pentru pulsul inimii sau tempoul muzical. Alte exemple de frecventa:Freeventa curentului electric altemativ din fefeaua publica in - Romania este de 50Hz2(polaritatea tensiunii trece de la plus la minus Stinvers de 50 de ori); Frecventa curentului alternativ din reteaua publica in Statele Unite ale Americii es ste de GOHz; Nota LA, din gama fleeventa de a4oHz(A est centrala a pianului, este definita ca avand o erul pus in migcare de aceasta unda sonora fe de 440 de oti in fiecare secunda); Utechea omului este sensibild la sunete cu frecventa cuprinsa intre 2012 gi 20kHz; Lumina. vizibila este o und& electromagnetica cu frecventa medie de 500THz(500-10"Hz). Oscilatia reprezinta un fenom dintr-o forma in alta, periodic, a reversibil sau in parte reversibil, en in care se transforma energie proape periodic sau pseudoperiodic, Legea de migcare a unei oscilatii periodice este: Y(t) = A sin(ot+go) | Unde: y(t) = eiongatia sistemului la momentul t: A = amplitudinea migcarii(elongatia maxima = deplasarea extrema fata de pozitia de echilibru); © = pulsatia miscarii(frecventa unghiulara); $0 = faza initiald a migcarii, Timpul necesar pentru efectuarea unei oscilatii complete se numeste perioada de oscilatie(T) si se masoara in secunde. Marimea inversa a perioadei este frecventa. Mai = 1s PD ae ceUndele electromagnetice sunt fenomene fizice.in general naturale, care constau dintr-un camp magnetic $i unul electric in acelasii spatiu, re Se genereaza unul pe altul pe masura ce se propaga; ele au fost Prezise teoretic . de ~ecuatiile lui Maxwell"(fizician scotian,n.13.06 1831, Edinburgh-d.05. 11.1879,Cambridge), apoi cescoperite experimental de Heinrich Hertz (fizician german,n.22.02.1857,Hamburgh-d. 01.01.1894, Bonn). Maxwell a descoperit in anul 1865 ca lumina este un fenomen electromagnetic. 1 vEoHo Unde: ¢ = viteza luminii in vid (viteza de propagare a undelor electromagnetice este egala cu viteza luminii); c= €o = permitivitatea electrica; Ho = permeabilitatea magnetica a vidului; intr-un mediu in care avem permitivitatea electrica e, sip permeabilitatea magnetica, viteza de Propagare a luminii va fi data de relatia: oe vep Unde : ; Si Uy, = sunt valorile relative ale permitivitatii si permeabilitatii n=cv stiind ca: Unde : indicele de refractie Tezulta: n=/en,Aceasta ecuatie stabileste legatura dintre constantele optice, electrice gi magnetice ale substanjei. Proprietatile undelor electromagnetice Interferenta = reprezinta fenomenul de suprapunere a doua sau mai multe unde care se intalnesc intr-un punct din spatiu; reflexie = fenomen de intoarcere a undelor electromagnetice; refractie = fenomenul de schimbare a directiei de propagare a undei la trecerea dintr-un mediu in altul; absorbtia = pierderea de energie a unei radiatii ce strabate un mediu; difractie = mod de propagare a undelor in spatele unui obstacol, prin ocolirea marginilor lui si prin abaterea aparenta de la traiectoria rectilinie.Undele electromagnetice: © Freeventa, wre 1078 wow we wt wr 10" w wt a aa atte peaks pores r : ] may tay feuw wnt | wecreunse fase! fa a a . > intamgu nce amo, “oe wey 1 1 ' ‘ . ' ' ' Hem AAD gem ae Re aet abs aehaata Lungimea de una (2) — Lompenen de ung Q) (om) > in functie de frecventa sau lungimea de unda cu care radiatia se repeta in timp, respective in spatiu, undele electromagnetice se clasific’ dupa cum urmeaza - Radiatii y; sub 0,005 Angstrom; - Radiatii X (Rontgen); 200 - 0,005 Angstrom; = Radiatii UV (Ultravioletey; 0,4 - 0,01 micromettii - Radiatii din spectrul vizibil; 0,75 - 0,4 micrometrii; - Radiafii infrarogiu; 4 - 0,75 micrometrii; Optica generala; - Microunde; - Radiafii radio; Undele radio - se folosesc la transmiterea semnalelor de televiziune, comunicatii prin satelit si telefonie mobil. Microundele - se folosesc atat in comunicatii cat si in domeniul alimentar; se bazeaz4 pe absorbtia puternica a radiatiilor de aceasta frecventa in apa si materiile vegetale sau animale.| Zico-chimice prin Spectroscopie, este cel mai la electromagnetice, Lumina indemana exemplu de unde Razele X ~ Sunt folosite in Medicina la vizualizar interne. r€a organelor Razele Y ~ Sunt utilizate in fizica nucleara, Precizat faptul ca radiatia duala comportandu-se atat cao si ca un flux de Particule(fotoni), De asemenea, trebuie electromagnetica are o natura unda, in anumite Procese dar in alte Procese. Tehnica méasuratorilor Prin unde are la baz§ fenomenele electromagnetice din domeni ul radio gi domeniul vizibil; tadiatiile undelor electromagnetice ‘onstituie un mijloc excelent pentru transmiterea informatiei de ma Principiul se bazeaz: 4 pe timpul de Propagare necesar undei electromagnetice sa Parcur, ga distanta intre reperele stabilite, G as D=v-t La capetele distantei de masurat sunt amplasate doua unitati notate cu G si respectiv R; unitatea G genereaza o und, iar unitatea R intoarce(reflecta) unda emisa, in punctul de plecare. La sosirea in unitatea emitatoare G, unda prezinta o intarziere fata de 9momentul emisiei; intarzierea este proportionala cu spatiul parcurs $i se masoara in unitatea G. Daca timpul total parcurs, dus-intors intre punctele G si R, este de 2t, atunci distanta este data de relatia : Devet Unde: D = distanta intre punctele G si R; t = timpul de propagare; v = viteza de propagare a undei electromagnetice in mediul de Propagare considerat omogen; in aceasta ipostaza viteza este Constanta si poate fi calculata cu relatia : v=e/n Unde: c= 3 - 10°° mis si reprezinta viteza luminii in vid: n = indicele de refractie a mediului de Propagare. in cazul in care mediul de propagare nu este unul omogen, indicele de refractie a mediului depinde de o serie de Parametrii(presiuneé, temperatura, umiditate gi lungime de unda), a caror cunoastere poate imbunatati precizia masuratorilor; in acest caz indicele de refractie al mediului este o variabila de genul: n=n(p, T, e, 1) Unde: p= Presiune; T = temperatura; = umiditate; 1 = lungime de unda. th cazul in care se utilizeaza unde de lumina, unitatea R are un fol: pasi iv, reflect unda fara a schimba aspectul acesteia. Tn cazul incare se utilizeazd unde radio, unda sufera anumite transformant inainte de a fi reflectata Modulatia este un proces prin care se modifica unul sau mal multi parametri a unui semnal purtator, pentru a transmite informatii Exist trei semnale ce intra in procesul de modulatie Semnalul modulator = semnalul original ce s2 doreste transmis; a fi Semnalul purtator = semnal al carui Parametni vor fi modificati pentru a transmite semnalul modulator: Semnalul modulat = semnalul ce se transmite care reprezinta semnalul purtator modificat corespunzator. Demodulatia reprezinta procedeul invers modulatiei, prin care pornind de la semnalul modulat se reconstruieste modulator. semnalul O unda exprimata printr-o ecuatie de forma: y=A cos(wt+¢), nu poarta nici un fel de informatie. Modularea ei Poate fi ef functie de tipul marimii pe care o facem sa varieze in tim acest fel trei tipuri de modulatii: fectuata In p. Avem In Modulatie de amplitudine — cand se utilizeaza undele luminoase: A = A(t). Modulatie de frecventa - cand se utilizeazd undele radio : w= w(t). Modulatie de faza: = \(t). in cazul aparatelor pentru masurarea distantelor geodezice terestre, timpul de propagare rezulta Prin diferenta de faz dintre modiulatiile transmise si cele receptionate; notand cu t si tp momentele de timp corespunzatoare emisiei gi receptiei semnalului, conformoo a unghiu! i recesar undelor pentru a parcurge distanta D. Seci problema masurarii distantelor prin unde se reduce la detemminarea numarului intreg n de perioade 2p, respectiv la probema rezolvari distantei in procedeu fazic. Lungimea traiectoriei si distanta rectilinie Traiectoriile undelor sunt curbe oarecare $i nu linii drepte, Gatorta atmosferei care actioneaza ca un mediu izotrop. Unda care Parcurge o distanta intre doua puncte A gi B, cescre o traiectorie curba avand conditia t=minim. Abaterea traiectoriei de la linia drea vbura stratelor atmosferice care 2icmaiiile in distributia Presiunii, tem; TEdlul de Propagare. pta este conditionata de inconjoara. Pamantul si de peraturii si umiditatii aerului in Practic insa, Pe distante scurte, chiar in mediiectoria S€ confunda cu un segment rectiliniu; mai putin omogene, trai L ae ee ta D este data de relatia in aceasta situatie distan' D=a/n=ct/n Unde : o =ct=lungimea drumului optic, n= (na + ng) /2 = Valoarea medie a indicilor de refractie locali na $i ne observati la capetele distantei de masurat. Indice de refractie asumat reprezinta o valoare considerata de firma constructoare ca fiind reprezentativa pentru refractia atmosferica la lungimea de unda purtatoare lo care caracterizeaza aparatele respective. Cele mai multe aparate moderne destinate masuratorii de distante sunt calibrate pentru un indice de refractie asumat. Do=co/no=G/ No Relatia reprezinta distanta ca raport intre lungimea drumului optic si indicele de refractie asumat. Indicele de refractie asumat no corespunde de regula unui anume triplet de valori (Po, to, €0), fiind caracteristice unor conditii atmosferice medii. Indicele de refractie asumat depinde gi de lungimea de unda purtatoare 1. Prin urmare avem relatia finala: No = (Po, to, €0, 10) In cazul masuratorilor und ici 7 le nu se solicita precizie, distai afigata de aparat, poate fi folosita ca atare. , nfs De 13.ao nta in cazul in care se urmaresc distanje de precizie, distant corecta se calculeaza cu formula : a D = Do (no/n) Indicele de refractie este dependent de lungimea de unda a | luminii incidente. Exemple de indicele de refractie (n), in functie de mediu : Aer 1,003 i Apa 1,33 Alcool etilic 1,36 Sare 1,54 Sulfuré de carbon 1,63 Diamant 2,42 Vid 1,000 Indicele de refractie a microundelor 3 Formula Essen-Froome, determina indicele de refractie in 4 cazul microundelor purtatoare din domeniul centimetric gi milimetric. cuprinse in intervalul 5 - 50 mm. (nu-1)-10°=(103,49/T)(P-e)+(86,26/T)[1 +(5748/T)-e Unde: P = presiunea atmosferica in mmHg; © = presiunea vaporilor de apa din atmosfera in mmHg; .-T = temperatura absoluta a aerului (t= 273,16 + °c), , Constantele care figureaza in formula sunt determinate in ' Conditii de laborator prin Procedee si tehnici special; in ceea ce Briveste Parametrii atmosferici ei sunt determinati prin masurAtori cu ajutorul instrumentelor meteorologice potrivite, Indicele de refractie a undelor de lumina4 In cazul undelor de lumina avem relatia: (n-1 ).107=0,35853[A+(3B/12)+(5C/1)}-(P/T)-150,2:107(e/T) Unde: A, B, C = constante determinate experimental in laborator. A = 2875,69-107; B = 16,206-107; C =0,139-107 Problema fundamentala a masuratorilor prin unde Elementul fundamental care sta la baza masuratorilor prin unde este timpul t, necesar semnalului de masurare s& parcurga distanta cdutata. Timpul de propagare se referA la o traiectorie necunoscuta. Viteza reala a semnalului de masurare in lungul traiectoriei, cat si abaterea acestuia da la forma fectilinie sunt conditionate de campul scalar n = n(xyz) al indicelui de refractie atmosferica, care la modul riguros in practicé nu se poate cunoaste. in consecinta, masui ratorile Prin unde furnizeaza cu precizie doar lungime drumului optic o, mai Precis valoarea acestuia, divizatd Prin indicele de refractie asumat no. in concluzie, determinarea dist drumului optic, constituie problema fund: unde. lantei_ rectilinii_ din lungimea lamentala a masuratorilor prin Pentru rezolvarea problemei se pleaca de la relatia: Ct=o=f 8 n(xyz) ds= minad O stare curba odata aflata, calculul distanfet intre punctele ee constituie o problema, dificultatea de ordin practic consta in pe baza observatiilor atmos ferice te observatii se referd de regula la mperatura gi umiditate a tui de refractie Bru construirea functiunil n(xyZz), 2 in puncte izolate, aces! eveculz yeirile locale ale parametrilor presiune, te uluil?, t, €) de care depinde valoarea local a indice! ze atmosferica: Notiuni privind masurarea electronica a distantelor Masuratoarea este determinarea valorii unei marimi. " Se poate determina direct 0 marime fizicd atunci cand se utilizeaz’ aparate | etalonate pentru masurarea méarimii fizice respective. Dintre mérimile direct masurabile in mecanica amintim: lungimea, tipul, masa, forfa, etc. In timpul masurdrii marimilor fizice, intalnim trei operatii successive: 1) Reglarea; 2) Observatia; 3) Citirea. : Reglarea - etapa in care aparatul necesita o asezare corect& ~ astfel Incat sa se fina seama de condifiile in care se efectueaza ™mé&suratoarea: ei Es pene saangiarea aparatului astfel incat o - pozitionarea corecté consta in re directie sau un pian al lui sa fie orizontal sau vertical, - conditiile in care se efectueazd masuratoarea depind de factorii mediului exterior, determinarea acestora este importanta pentrs eliminarea eventualelor erori ce pot aparea in procesul masurarii. Observatia - etapa in care se efectueaza observatiile necesare determinarii valorii unei marimi. Citirea - etapa in care se efectueaza citirea, in general cu ajutorul unei scale liniare sau circulare. Pe baza rezultatelor citirii, se determina in final valoarea numerica a marimii de masurat. Valorile numerice obtinute contin diverse erori. Dintre tipurile de erori mentionam 1) Erori accidentale — erori intamplatoare, care se datoreaza unor cauze greu de determinat gi inlaturat; 2) Erori sistematice — erori care apar in aceeasi directie gi au in fiecare caz o valoare bine determinata, constanta sau variabil3; dintre cayzele acestor tipuri de erori amintim : * defecte ale aparatelor de masura; © conditii de mediu nefavorabile in timpul efectuarii masuratorii; ¢ particularitati ale operatorului in timpul masuratorii. 3) Erori grosolane — erori care se datoreaz4 unor greseli de masurare, in general datorate neatentiei. in practica, obtinerea valorii reale a unei marimi fizice este imposibila. Valoarea reala poate fi doar aproximata, precizia ei depinzand de cel putin trei factori si anume : ¢ precizia instrumentelor de masurare; 17* =metoda de masurate; * indemanarea operatorului Cunoasterea cauzelor, calcularea erorilor gi Inlaturarea acestora reprezinta. una din problemele de baza In efectuarea masuratonilor. Folosindu-se propnetatile undelor radar precum gi a radiatiilor luminoase din domeniul vizibil gi invizibil al spectiului undelor electromagnetice, au fost create aparate optico-electionice pentru masuratori de distante de mare Precizie. Acest lucru a adus o contnbutie_importanta la determinarea cu. precizie tid distantelor in cazul retelelor de trilateratie. Dintre avantajele determinani distantelor ulllizand aceste tipuri de aparate mentionam: ~ Posibiltatea _masuratorilor pe orice tip de conditi meteo(in zul aparaturi ce utilizeaza microundele); ~ automatizarea culegerii si prelucrarii datelor este mai ugoara ~ feducerea costurilor datorate constructillor geodezice necesare in cazul utilizarii aparaturilor clasice; ~ fezultatele masuratorilor de distante cu echipamente electronice sunt mai putin subiective fata de cele cu aparatura clasica(se elimina erorile datorate citirii de catre Operator a valorilor unghiulare). Dintre dezavantajele _utilizarii aparaturilor de acest gen Mentionam influenta Parametrilor atmosferici in cazul utilizarii undelor de lumina(presiunea, temperatura si in mod special umiditatea), Utilizarea acestor aparaturi, implica instrumente anexe pentru Masurarea acestor Parametrii. Aceste instrumente, la randul | lor, implica existenta unor laboratoare gi personal specializat, 18 f benoo Aplicatiile masuratorilor prin unde sunt relate teorte preciziei si razei de actiune a aparatelor, de la masurator a precise de distante mici pana la masuratori de distante cosmice | ar fi Pamant-Luna sau PAméant-sateliti. Dintre aceste aplicatii ale masuratorilor prin unde mentionam: - localizarea satelitilor pe orbita; - _cercetari geodezice propriu-zise asupra formei si dimensiunilor Paméantului; - Studi asupra alunecarilor de teren; - _ studii asupra deplasérilor tectonice ale scoarfei terestre: - crearea de refele de triangulatie; crearea de retele de microtriangulatie de precizie pentru trasari industriale; ~ _crearea de refele necesare la urmarirea constructiilor; - prospectiuni marine. Rezultatul brut al masuratorii este supus in general procesului de corectie fizica, de temperatura si presiune atmosferic’, elemente Ce influenteaza propagarea undelor electromagnetice in aer. Procesul de corectie matematica, aplicat automat la stafille totale asupra distan{ei inclinate corectata fizic se refera la efectul de curbura a Pamantului, refractia atmosferica si reducerea la orizont a acesteia. intr-o statie totala, distanta inclinaté, careia i sa aplicat corectia pentru factorii meteorologici Ly, va’ rezulta dupa masurarea distantei inclinate brute(necorectate) Ly, sub forma: Lk = (Lor + Lint + Lpe) = cf Unde: Lk = distanta inclinata; 19woe Ly, = distanfa inclinata brutd; = corectia interna a dispozitivului electronic de masurare a anes; Ly = constanta aditionala a prismei reflectoare; Cy = factor de corectie fizicd Cr = [1+(ng-n)-109}-(1 4a T?-10%) Unde: No = 255 ~ indicele de refractie de baza; n= (79.146-P)/(272.479+T) — indicele de refractie curent: @ = 0.001 — coeficientul de corectie pentru presiunea vaporilor, T = temperatura curenta in °C; P ~ presiunea atmosfericd curenta in hPa(mbar). Distanta redusd la planul orizontal Dk, este determinata de relatia: Dy = (D; + D2)-M Unde: Dy = Lyesin(V+R) ; V = unghiul vertical zenital masurat pe aliniamentul respectiv; R =6.5-107-Lye-sin(V) - efectul refractiei atmosferice; D2 = -1.57-10° Ah: Ly-sin(V) — efectul curburii Pamantului; 4h = diferenta de nivel intre capetele distantei masurate; M = coeficientul de scara, 20Metode de masurare a distantelor Trilateratia este metoda geodezicd bazata pe masurarea laturilor triunghiuritorunei retele, avand ca scop determinarea Coordonatelor punctelor retelei, Se poate considera ca una De asemenea, {inand cont de faptul c& instrumentele moderne Pot determina distante mari, de ordinul kilometrilor, rezulté c& se Poate lucra in retele de ordinul Ill, lV si V, cu rezultate foarte bune din Punct de vedere al preciziei, Ca principu de masurare, in refelele de triangulatie se stationeaza toate Punctele, masurandu-se distantele tuturor laturilor retelei, inim 3 serii complete de observatii, iar calculele de compensare utilizeaz4 valorile medii Laturile sunt masurate in ambele sensuri, astfel ca in refea exista masuratori in surplus ceea ce permite o compensare tiguroasé a tefelei_ prin diverse metode consacrate cum ar fi metoda celor mai mici patrate. Parametrii_atmosferici_ care influenteaza Propagarea undelor electromagnetice Atmosfera, cuvant de Origine —_ greac&(athmos=aer, spherein=sfera, invelig), ce reprezinta inveligul gazos al Pamantul mentinut in jurul acestuia prin forta gravitationala a acestuia. 21acne uta de 0°C, un litru de aer uscat La nivelul man 95 ba termpe (4 cA ICA, almostera se rarefiazA gi 1 de yolurn 92 reduce 2erulul sunt supuse la doud fort gaitata 4 fora unata dé rotatia P4amantului;, J ania la care cole ful, (a 2509Km) reprezinté grosimea fel terestre Compozria gazn: 61 Parnantului sa schimnbat de- 2 lungul calor aproximnatiy 45 liarde de ani de ey recand Pan mai multe faze intermecare modticandugi atat compozitia Chimica cat $i dens transparenta 314 contine - io 3 S a a ° $ $ Q ° " ° o 8 este constituita din alte gaze dintre care * xenon *° cripton ° ozon Ee. 2 de la 7-17km Pana la S0km; aici se afla ozonul fesonsabil de filtrarea radiatiilor ultraviolete ce sunt emise de Soare. Aceste unde sunt nocive pentru om. Datorita poluarii, ozonul s-a subtiat mult si prezinta o imensa gaura in zona continentului Antarctica. Temperatura creste ajungand Ia - 3 grade Ceisius; mesosfera : de la 50km pana la 80km; termosfera : intre 80km si S50km; exosfera: intre 550km si 1000km pana Ia 100000km cu o trecere la spatiul interplanetar. Mesosfera, termosfera gi exosfera alcatuiesc Zonele exterioare ale atmosferei terestre.nS ait. i Stratosfera Troposfera Atmosfera terestra constituie mediul de Propagare a undelor de orice fel. Dup& cum se stie, acest mediu nu este omogen, starea acestuia este determinata de trei parametri principal: presiune; temperatura; umiditate; Acesti parametrii variaza in functie de: variatiile periodice ale factorilor cosmici care actioneaza in atmosfera; fenomenele meteorologice.om le Presiunea atmosferica(p) Este efectul greutati aerului care apasd pe suprafaa Pamantului Presunealp) = forja pe unitatea de suprafata aplicaté in suprafata directie perpendicular p Presiunea relatva = diferenta de presiune fala de presiunea atmosferica p=FIA t= aE tm Wyo Unde F = forta exercitaté prin apasarea atmosferei pe unitatea de suprafata A= suprafata [p]u = 1 Pa ="1N/m?=kg/ ms? (adoptata in 1971) Unitatea de masuré pentru presiune, utilizata inainte de 1971 a fost N/m? . Alte unitati de masurd pentru presiune : ° bar=10°Pa © 1 at(atmosferd tehnicad) = 1 kgf / cm? = 98166.5 Pa * mm coloana de apa(la temperatura de 20°C) = mmH,0 * milimetru coloand de mercur(mmHg) = 1 torr = presiunea capabild 84 echilibreze o coloand de mercur cu sectiunea de 26——ao 1.cm? si cu inaltimea de 1mm, la temperatura de 0°C si acceleratia gravitational g= 9.80665 Dh 1 mmHg = 1.35951 gf/em? Presiunea normal = presiunea de atmosfera fizica 1 atm(atmosfera fizicd) = 101325 Pa = 760mmHg Atmosfera fizica(folisita i Presiune normala in de Presiunea atmosferica I IN meteorologie) este considerata finirea multor proprietati si corespunde cu a nivelul mari, * Tata(atmosfera absoluta) = n atm = (n+1) at Presiunea_ static®(ps,) = presiunea interioaré a unui fluid, masurata cu un apar. at care se migca cu aceeasi viteza ca i fluidul, Presiunea dinamica(pan) = presiunea suplimentara a unui fluid cate s-ar lovi de © suprafata si ar fi obligat s2-si consume complet energia cinetica. : Pain = p> (v? 2) Unde : ® = densitatea fluidului in kg/m? v = viteza in m/s co Presiunea de Stagnare = fluid in migcare daca ar fi fortat misca mai repede, presiunea de st. Presiunea pe care ar exercita-o un S& se opreasca, Daca un fluid se lagnare creste. Presiunea hidrostatica = este Presiunea datorata greutatii unui fluid. P=pgh Unde: 27PA a | = densitatea fluidului in kg/m? 9 = acceleratia gravitationala(9.8066m/s? la suprafata marii) h = inaltimea coloanei de fluid(in metri) Presiunea de explozie = presiunea creeata in urma aprinderii gazelor explozive, a aerosolilor sau a suspensiilor in medii inc! sau deschise gi care S€ propaga sub forma undei de goc. Temperatura aerului(t) Temperatura este o marime care variaza continuu de la un Punct la altul, astfel incat, in functie de locul in care este masurata, | Peale prezenta diferente notabile fata de valorile ob{inute In | _ vecinatate. Conform Organizatiei Mondiale de Meteorologie, temperatura aerului se ma&soara in adaposturi meteorologice concepute dupa criterii standar; acestea sunt constituite din o incinta inchisa, dar ventilata, situat& pe o platforma meteorologica, la 2m fata de suprafaja solului; -in acest mod temperatura m&surata in aceste conditii nu este influentaté de Proximitatea cladirilor, traficul tutier, vegetatia abundenta sau alti factori perturbatori. Principala sursd de caldura pentru planeta Pamant o constituie Soarele. Ajunsa la suprafata Paméntului energia radianta solara este supusa unor importante transformari; 0 parte din aceasta este asorbité de catre sol gi transformata in energie caloricd, iar o alta Parte este reflectata cdtre atmosferd; in acest mod solul se incalzeste gi devine o sursa de energie. [t]si = k (k = kelvinul) 28ta. Temperatura 0 K este numita zero absolut sieste ene care moleculele si atomii au cea mai mica energie termica. senein se folosesc doua scari de temperatura, scara Celsius, cu precadere 5 farile europene gi scara Fahrenheit, in Statele Unite. Acestea se . definesc cu ajutorul scarii Kelvin care constituie scara fundamentala a temperaturilor in stint si tehnica. | Un grad Celsius reprezinta a 1/273,16-a parte din intervalul cuprins intre punctul triplu al apei (0,01 °C) si punctul de zero absolut (-273,15 °C), la presiune normala. | Raportul de conversie este dat de relatiile: T(°C)=T(K) - 273,15 T(°F) = 9/5 T(K) - 459,67 sau: TF = (9/5)°C+32 = (9/5)t°K-459,5 T°C = (9/5)t°F-32 = t°K-273 T°K = °C+273 = (5/9)1°F+255,22 Umiditatea aerului(e) Umiditatea aerului este cantitatea de vapori de apa continuti intr-un esantion de aer. Exista trei moduri de a exprima umiditatea: umiditatea relativa, umiditatea absolut si umiditatea de Saturatie. Umiditatea absoluta de saturatie reprezinta cantitatea maxima de apa in stare gazoasa pe care o Poate contine un egantion de aer. 29Aceasta poate sa difere in functie de temperaturile la care se afla aerul De exemplu ~ la 20°C aerul dintr-un metru cub poate confine maxim 17,3 grame de apa; > la 25°C aerul dintr-un metru cub poate contine maxim 23,1 grame de apa; = la 30°C aerul dint-un metru cub poate contine maxim 30,4 grame de apa Umiditatea absoluta reald este cantitatea reala de vapori de apa existenta in aer. Raportul dintre umiditatea absoluta reala la un anumit moment dat gi umiditatea absoluta de saturatie la acea temperatura se numeste umiditate relativa. Altfel spus, starea de saturatie este atunci cand umiditatea relativa a aerului este de 100%. Umiditatea relativa(H,..) - reprezinta raportul dintre umiditatea absoluta si cea de saturatie. Umiditatea absoluta( Has) - reprezinta cantitatea de apa continuta intr-un volum definit de aer; Umiditatea de saturatie(Hsa) - reprezinta cantitatea maxima de apa ce poate fi continuta intr-un volum definit de aer; Umiditatea aerului variaza in functie de anotimp, latitudine geograficd sau diversi factori locali. Umiditatea aerului reprezintaé parametrul cel mai dificil pentru tehnica masuratorilor prin unde, deoarece acest parametru influenteaza cel mai mult viteza de propagare a undelor. Vaporii de apa patrund in atmosfera in timpul procesului de evaporare si revin in stare lichida prin procesul de condensare. In urma procesului de evaporare gi condensare in atmosfera se produce 30Me ST ama Hal un circuit al apei, in care intra in joc o mare cantitate de apa. Aceste Procese influenteaza evolutia vremii gi totodata gi bilantul termic al suprafetei terestre Unitatea de masurd pentru umidit ate este molul care se defineste cu ajutorul const: fantei lui Avogadro: [e]SI =1/u = 6024-108 $I reprezinta inversul unitatii atomice de masa u = 1.6660:10-"kg Instrumente de masura pentru presiune, temperatura si umiditate Instrumente de masura pentru presiune in masuratorile prin unde, pentru determinarea_presiunii atmosferice se intrebuinjeaz4 mai multe tipuri. de Cunoscute in general sub numele de barometre. in linii sunt: instrumente, mari acestea 1. _ Barometrul cu mercur, care se bazeazd pe principiul echilibrari Barometrul cu mercur, Presiunii atmosferice prin greutatea unei coloane de mercur. Acest Principiu elaborat de Torricelli in anul 1643 este u tilizat in constructia orcarui barometru cu mercur. 2. Barometrul_aneroid, functioneaza pe Principul mecanic al Barometrul_aneroid, deformatiilor unei capsule Partial vidate, sub influenta presiunii atmosferice. 3. Barometru_electric, este in esen{a un barometru aneroid perfectionat, ale cru indicatii de presiune sunt tedate sub forma numerica de un dispozitiv digital cu citire direct de 0.1 mbar. 4. Altimetrul, este de asemenea_un barometru aneroid, care pe langa scara presiunilor gradate de regula in mm Hg, posed gio scara suplimentara care indicA valoarea altitudinii in metri deasupra nivelului mari. 315. Hipsometrul, cunoscut si sub numele de termobarometru, functioneaza pe principiul fizic al dependentei temperaturii de fierbere @ apei distilate, de presiunea atmosfericd a mediului in care se face experienta. . 6. Altimetru interferential, este in esen{a un barometru aneroid la care deformatiile capsulelor Vidi sub influenta_ variatiilor Presiunii atmosferice, se masoara cu foarte mare precizie utilizand interferenta luminii. Barometrul cu mercur Acesta poate fi de doua tipuri: 1. cu rezervor fix, asa numitul barometru de tip Fuiess(fig.2) 2. cu rezervor mobil, cunoscut sub numele de barometru tip Fortin. Din punct de vedere al principiului pe care se bazeaz&, ambele tipuri sunt identice, ele functionand pe principiul tubului lui Torricelli. 32ec aibkasiiet oF Barometru cu mercur cu rezervor fix. Este format din urmatoarele parti: T - tubul barometrului de sticla cu lungimea de circa 85 cm, avand dimensiuni mai mari (7-8 mm) in dreptul scarii Presiunilor. La partea inferioara tubul barometric este prevazut cu o ingustare B (0 supapa speciala numita Bunten), care impiedica aerul sA patrunda in Spatiul vidat. La partea inferioara, tubul poseda o garnitura metalicd speciala » Prin intermediul cdreia tubul barometric de sticla se racordeaza la partea superioara a rezervorului. R- Rezervorul cu mercur al barometrului, acesta cuprinde trei piese si anume: ¢ - capacul rezervorului prevazut cu un mic orificiu in care patrunde un surub special p, care prin degurubare permite mercurului: din rezervor s& comunice cu atmosfera; Surubul respectiv poarta denumirea de gurub de presiune. 33prevaz. surubul de state Acesta in t ul se inlocuieste cu un ub de transport), care cu un alt surub special cu arc $: p acopera etang gura barometrului m= milocul rezervorului care este un inel metalic, prevazut cu o diafragma avand Prac! in ea un onficiu central ceva mai mare, Pan care patrunc 94ra tubulur barometric §1 altele cinci mai mic Se - sc barometnca, sau sc fa presiunilor, aflaté la partea faa tubulur de Protectio P care este ingurubat in capacul fezerorulut Scara barometrului este divizata din mm in mm. Pentru aprecierea zecimu de milimetry scara Poseda un Vernier V, care se manevreacd dintr-un surub, cu cremaliera E supeno Alte tipuri de strumente pentru masurarea presiuni Alte aparate cu ajutorul Vora Se poate masura presiunea se ¢ manometre. Dupa prncipiul de functionare, acestea se pot clasifica in doua categor numes = MAnOMetE cu lichidfunctonarea acestora se bazeaza pe legea de { vanave a presiunitin lichidele aflate in repaus. se mai numesc si Piezometre), : > Manometre cu element elastic\functionarea acestora se bazeaza pe dependenta dintre valoarea presiuni $! marimea deformatiei elementului elastic), Masurarea presiunii se poate face sicu aparate ce functioneaza pe baza altor principii, Precum cele ce utilizeaza traductoare electrice sau pneumatice. Manometre cu lichid Sunt aparate ce se caracterizeaza printr-o constructie simpia gi © Precizie ndicata, find utilizate in laboratoare si industrie ca instrumente etalon Manometrul cu lichid functioneaza pe baza legii fundamentale 9 hidrostaticii: diferenta de presiune dintro doud puncte affate la 34atancim diferite intr-un lic! Speciicad a lichic id este egala cu produsul dintre greutatea Jului $i diferenta de nivel intre cele doud puncte. Principiul lor de functionare se bazeaz pe echilibrarea Presiunii de masurat Prin presiunea hidrostatica produsa de o coloana cu lichid: 4 Domeniul de mMasurare al acestor aparate este cuprins intre: 01-015 MN/ mn Clasificarea manometrelor cu lichid : \ A) Dupa valoarea presiunii masurate: ~_manometre: masoara presiuni mai mari decat presiunea atmosferica; ~ vacuummetre: maso; ara presiuni mai mici decat Presiunea atmosferica; \ > Manovacuummetre: masoara Presiuni atat mai mari Cat si mai mici decat Presiunea atmosferica; micromanometre, microvacuummetre, micromanovacuummetre: masoara presiuni de valori mici pana la 500 mm H,0. B) Din punct de vedere constructiv directa gi pot fiz Sunt aparate cu citire ~ Aparate cu tub U; ~ aparate cu rezervor gi tub vertical; - aparate cu rezervor si tub inclinat. Aparatul cu tub U Acest aparat este cel mai sim compune dintr-un tub de sticla in forma Intre cele doua brate ale tubului se plu aparat cu jichid. EI se de U, fixat pe un Suport rigid. gaseste o scard gradata, cu 35wemadiated se Lichiaul at si uni impinge lichidul din tub in ramura Cintre pres ta Intre cele dou’ ramuni este Cea mai mare cintr ceaiata, lar dferenja de nivel azar! Cirect proportionaia cu ciferenta dintre cele doua presiuni. Scara gradat& permite citea direct& In unitati ate presiunii, Sensidiitatea aparateior este invers proporfionala cu greutatea - specific’ a lichidulul manometric. ; Constructiv, tuburiie se reajizeaza pana la o inattime de 2m, lar in cazuri specia'e, pentru laboratoare se construiese si tuburi cu ‘naitimea de 3m. Limita infericara de masurare pentru acest tip de . 8parate este 100 mm HO, deoarece sub aceasta limita crese erorile 'eiative de masurare.ee Aceste aparate se folosesc in laboratoare, ca manometre sau vacuummetre etalon de verificare (lichidul utilizat fiind mercurul), sau se folosesc in industrie, caz in care lichidul manometric este apa. Scara aparatelor este etalonaté in unitati de presiune, gradarea facAndu-se prin comparare cu un aparat etalon. Domeniul de masurare este limitat la valori cuprinse intre 0,15- MN, i ana MN, 0.3 Ny pentru suprapresiuni si pana la 0,1 VA , pentru depresiuni. Erorile de masurare sunt cuprinse in intervalul +1-3 mm coloana de lichid. La acest aparat unul din brate se inlocuieste cu un vas de sectiune mult mai mare (de 400 de ori mai mare) decat celalalt brat. Ca lichid manometric se utilizeaz& mercurul. Deosebirea fata de aparatul cu tub U este aceea ca Presiunea se afla facand o singurd citire pentru determinarea diferentei de nivel. 37sia ae Daca p,)p,, rezervorul S€ facordeazs Ia presiunea p, de masurat, capatul tubului vertical rer actiunea presiunii atmosferice p, Daca p,(p,. tubul vertical se racordeazs jg instalatia de presiune p de Masurat, iar rezervorul famane sub actiunes preésiunii atmosferice. Manometru cu rezervor §i tub inclinat o a 3 & Se utilizeazd pentru masurarea Micropresiunilor d milimetrilor coloana de apa Se aseamana, Constructiv cu Manometrul cu rezervor gitub Vertical, deosebirea find aceea ca tubul este inclinat cu un unghi a fafa de orizontala, cu Scopul de a objine deplasari mari ale lichidutui in tub pentru varia{ii mici de presiune. Se utilizeaza orice fel de lichid manometric, dar in Special, alcoolul etilic. Din Punct de vedere constructiv, unghiul de inclinare Poate fi fix sau variabil, presiunea limita masurata fiind cu atat mai mare cu cat unghiul de inclinare este mai mare. Cu toate acestea, Valoarea inferioara limita a unghiului « este de 15°. Scara aparatului este gradata in mm coloana de apa. Domeniul de masurare variaza \ Intre 10-200 mm#H,0 (100-200 NY, ), iar erorile de masurare Variaza intre 0,5-1,5 % din limita superioara de masurare. 38Manometre cu element elastic(numite gi traductoare elastice) Sunt aparate de masurare a presiunii care au in componenta element elastic, care afiseaz& direct valoarea masurata, au constructie simpla si robusta, asigura o precizie ridicata gi se utilizeaza simplu. Functionarea lor se bazeazd pe deformarea traductorului elastic Presiunii, deformatia elastica fiind Proportionala cu valoarea presiunii de masurat. Scara gradata a acestor aparate are diviziuni cu valori ale unitatilor de presiune. lor, un Ee Clasificarea aparatelor cu elemente elastice: Cu tub elastic: - cu tub Bourdon; - cu tub elicoidal; - cu tub spiral. Cu membrana: - cu membrana; - cu capsula: Cu burduf. Materialele folosite pentru elementele elastice sunt: aliaje Cu — 4 Be, bronz fosforos; aliaje Cu- Ni gi oteluri inoxidabile aliate cu Ni, Cr, i Ti, Mo. La aparatele care mAsoara Presiunea unor lichide agresive, piesele aparatului, care vin in contact direct cu lichidul trebuie sa fie din materiale inerte din punct de vedere chimic. Aparatele sunt protejate impotriva prafului, a apei si a umiditatii. Aparate cu tub elastic: au elementul elastic sub forma de tub curbat (Bourdon) sau tub spiralat. Sectiunea tubului este ovala. 39P&rti componente: 1— element elastic; 1’ — are tubular de deschidere; 2— parghie de legatura; 3 — sector dintat; 4—pinion; 5 — ac indicator; 6 —cadran; 7 7 —cep filetat de legatura; 8 — carcasa; 9-rama; 10 -geam de Protectie. forma curbata cu sectiune ovala (1) se lune cat si in deschidere. Deformatiile printr-un mecanism cu roti dintate la axul tor transforma miscarea de rotatie a axului Tubul Bourdon, de deformeaza atat in sectit deschiderii sunt transmise acului indicator, acul indica in unitati de presiune. 40Aparatele cu tub Spiral sau cele cu tub elicoidal, Geplasare mai mare a capatului liber, fiind preferate atu Masurarea este insotita de inregistrare. permit o inci cand Domeniul de Masurare al aparatelor cu tub este: la aparatele de tip B ; Vn les P ip Bourdon: 1000 Ny 1000 Vile: la aparatel ; Nf. 25MN/ Paratele cu tub spiral: 1000N/ , -25 Mai la aparatele cu tub eli I: N/, -60MN, paratele cu tub elicoida 10 0007 60. WA Aparate cu membrana: Fun elastice a membranelor sub influ folosi singure sau combinate doud cfioneaz’ pe baza deformarii ena presiunii. Membrarele se pot cate doua, formand capsule. Manometru cu membrana: Elementul elastic la aceste aparate este o membrana montata intr © camer de presiune. Transmiterea_presiunii si transformarea ei in indicatie pe cadranul aparatului se face prin acelasi mecanism multiplicator ca la Mmanometrele cu tub.Membranele sunt placi metalice subfiri, cu fete plane sau ondulate concentric, confectionate din aliaje metalice: bronz fosforos, bronz sau beriliu. Sub actiunea presiunii, membrana se deformeaza, centrul ei se deplaseaza gi transmite miscarea la mecanismul amplificator. Domeniul de masurare este cuprins intre: 1000” - See Manometru cu capsula: elementul elastic este o capsula formata din dou membrane lipite pe contur. , Sub actiunea presiunii introduse in capsula, deformatia care apare este transmisa prim mecanismul multiplicator la acul indicator, Domeniul de masurare este cuprins intre: 100N/ S 60 000MN/’, .Au constructie asemanatoare cu celelalte Manometre, cu diferenta c& elementul elastic este un tub elastic numit silfon(burduf). acului indicator. Presiunea de mA€surat poate actiona atat din interior cat si din exterior. Deplasarea Capatului liber al silfonului este direct Proportionala cu presiunea aplicata si este transmisa la acul indicator. Se utilizeaza, de regula, cu dispozitive de inregistrare sau in sisteme de reglare automata. Domeniul de masurare este cuprins intre: 50N, si 43Instrumente de masura pentru temperatura 2G bbs be , PPP ! Termometrul | Instrument utilizat la masurarea temperaturii. Cel mai utilizat este cel cu mercur, care este constituit dintr-un capilar de sticla cu diametru uniform care este deschis intr-un balon umplut cu mercur la un capat. Ansamblul este inchis pentru a asigura o stare partial de vid, in acest fel, daca temperatura creste, mercurul se ridicd in capilar. Temperatura poate fi cititi pe o scara adiacenta. In prezent, in domeniul medical, mercurul tinde a fi inlocuit cu diverse alte lichide mai putin periculoase in caz de accidente. De asemenea sunt utilizate si alte lichide in constructia termometrelor. Inventia termometrului ji este atribuita lui Galileo Galilei desi termometrul etang a fost inventat in anul 1650. Termometrele moderne cu alcool si mercur au fost inventate de fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit care a propus si prima scara numité scara fahrenheit. : Scara centigrada sau Celsius a fost inventatd de astronomul suedez Anders Celsius. Scara Kelvin a fost inventaté de matematicianul si fizicianul britanic William Thomson(baron Kelvin). Termometrul meteorologic simplu Temperatura aerului in masuratorile geodezice prin unde se determina cel mai simplu tot cu un termometru obignuit, cu conditia 44 ————; ca domeniul scarii acestuia s& corespunda domeniului de variatie a temperaturii aerului, in acest scop se utilizeazd cu precadere termometrul, meteorologic sau psihrometric. Acesta ca orice termometru, este alcatuit dintr-un Tezervor de mercur la care se afla racordat un tub capilar. Mercurul, frecvent folosit ca substanta termometrica sensibila, se afla atat in rezervor cat si in prima Portiune a tubului capilar. . Tubul capilar este aplicat pe o scara termometrica find confectionata din Portelan alb (Opal). Prinderea tubului de scara termometrica se face cu ajutorul a doua bucati de sarma subtire. Scara termometrului meteorologic simplu este gradata de la - 35°C la +60°C, fiecare grad fiind impartit in cinci parti. Masurarea_ temperaturii aerului cu ten simplu se face numai la umbra, la inaltimea de cel putin doi metri deasupra solului, termometrul distantat la cel putin 40-50 cm de operatorul care efectueaza lucrarile. ™ometrul meteorologic in afara de termometrul simplu, de felul celui descris mai sus in meteorologie se mai folosesc termometre de maxima si minima, termografe de diferite tipuri, termometre cu tezistenta electrica si termistori. Dintre acestea un interes deosebit pentru mAsuratorile geodezice prin unde, il Teprezinta aparatul inregistrator de temperatura - termograful si termometrul cu Tezistenta electrica. Termograful Este un aparat folosit pentru inregistrarea continua a temperaturii aerului atmosferic. in acest sens termograful este constituit dintr-o piesa sensibila la variatia de temperatura, un sistem de parghii de 45 ee ——transmisie, si Partea inre, Speciala antrenata de un gistratoare formata dintr-o rola de hartie mecanism de ceasornic, Termograful aduce Servicii masuratorilor geodezice prin unde in studiul variatiei diurne a indicelui de Tefractie atmosferica, Alte tipuri de termometre Plecand de la observatia ca conductorilor si » fezistenta electrica a semiconductorilor creste odaté cu cresterea ‘emperaturii, au fost create termometre utilizand acest principiu de m&surare al temperaturii, numite si termometre cu rezistenta(sau termometre electrice), unde un voltaj constant sau un Potential electric este aplicat unui termistor. Termometrele electrice Sunt caracterizate _printr-o mare sensibilitate si deci precizie ridic: ata in masuratori Marele avantaj al acestor instrumente consta jin faptul ca permite automatizarea, ele Putand fi instalate pe sonde meteorologice Pentru masurarea cu continuitate a temperaturii in timpul_ ascensiunii, Asemenea masuratori sunt extrem de utile la tidicarea_profilului termic al atmosferei Pe directia distantei_ de masurat, in vederea Stabiliri modelului atmosferic care aproximeaza campul scalar al indicelui de refractie. Diferiti‘termistori din nichel, Mangan sau cobalt Sunt folositi Pentru temperaturi cuprinse intre 46°C si +150°C: Platina poate fi folosité pentru temperaturi de pana la +930°C. Masuri foarte precise de temperatura pot fi facute cu ie termocupluri, unde o diferent& micg de voltaj apare cand doua fire de 46 eeMetale diferite sunt unite pentru a forma un cere gi cele doud jonctiuni au temperaturi diferite. Pentru a maéri voltajul, mai multe termocupluri Pot fi conectate in serie pentru a forma un termopil. Pirometrul optic este folosit pentru a masura temperatura obiectelor solide la temperaturi mai mari de 700°C unde majoritatea Celorlalte termometre S-ar topi. Principiul consta in masuratori optice folosind asa numitul fenomen "glow color”. Spectrul culorilor variaza in functie de temperatura, de la culoarea rosie ajungand la culoarea alb la temperaturi de aproximatiy 1300°C, becul obisnuit, controlat de u incat culorile in care filame: temperaturi specifice 3 3 a) ; 3 3 Z 3 oe g 2 8 I 5 a n reostat care este calibrat in aga fel ntul straluceste s& corespunda unor Alte tipuri de termometre cu scopuri speciale: Pentru determinarea umiditatii aerului, in functie de scopul urmarit, se folosese doua categorii de instrume nte si anume. a - Instrumente pentru masurarea vaporilor (e) b - Instrumente pentru masurarea umiditatii relative (r) Prima categorie de instrumente Poarté denumirea de psihrometre, iar cea de a doua sunt numite higrometre, 47Psihrometrul Assmann it tt Este instrumentul cel mai folosit pentru masurarea cu precizie a presiunii vaporilor de apa din atmosfera. Psihrometrul este format din doua termometre identice, unul dintre acestea avand rezervorul infasurat intr-un tifon care se imbib& cu apa distilaté inaintea inceperii masuratorii (fig. 1). Acesta posed& chiar denumirea de termometru umed pe cand celdlalt se numeste termometru uscat. Functionarea psihrometrului se bazeazd acum pe urmatoarele Proprietati: cu cat aerul este mai uscat, cu atat procesul evaporarii apei distilate de pe’ tifonul umezit este. mai intens; evaporarea facandu-se cu absorbtie de clduré. Temperatura indicat de termometru umed va fi mai joasa fata de a termometrului uscat, care este chiar temperatura aerului. Conform legii lui Dalton, cantitatea Q de caldura absorbita in timpul evaporarii este data de relatia: _XSE1-e)a . P in care:K - un coeficient ce depinde de viteza curentului de aer din A i tru atmosfera (sau de viteza curentului atmosferic creat pen! ventilarea rezervoarelor) 1 - caldura latenta de evaporare a apei S - suprafata rezervorului umezit al termometrului Evtensiunea maxima a vaporilor de apa (saturati) la temperatura suprafetei umede (ty) E - tensiunea actuala a vaporilor de apa din mediul atmosferic inconjur. ator in momentul determinarii P -presiunea atmosferica Deoarece intre rezervorul termometrului umed gi aerul inconjurator se creeazd o diferenté de temperatura, conform Principiului lui Newton, spre rezervorul respectiv se dirijazé o Cantitate de cdldurd Q; dat de relatia Q:=CS(t-t,) in care: C - coeficientul de Proportionalitate t - temperatura indicaté de termometrul uscat (temperatura aerului) t- temperatura indicata de termometrul umed Citirea temperaturilor indicate de cele doud termometre se efectueaza in momentul cAnd temperatura termometrului umed a devenit constanta. in acest moment, rezervorul umed Primeste o cantitate de caldura egalé cu cea consumata Pentru evaporare, adica Q = Q1 si deci putem scrie: 49KS& ~e)a ses P de unde se Va scoate valoarea e: cP e=E;--t 1 ga 1) Notand: Cc KA (constanta psihrometric’) avem formula uzuala, numita si formula Sprung © = E+AP(t-ty)