ait il apa Cuprine Fava Pre UnveTs oy poate fi copiat MM AGG s : 7 Nir Pr Une sama Naor Remini HM sowere cia nn suv, 8, Cen, Mila at 3 0 i management ch gina 16 8. Teens mate n manager modem 26 mins. 38.000 moots : x ul do manag ; sor rin ment 34 ral procabuu do management “ ican atace proses de maneperan 4 ' jOLUL Hana a ; 6 = of ic 9 clasiticare. o avd seca manager 6 0 ‘ ei ORGANIZATIA CA OBIECT Al HAN GANENTOLN oo bord alo organiza 6 67 “106 ‘caractoristi, 107 26 26 06CAPITOLUL | — STINTA MANAGEMENTULUI Ape rele public, cu sau fara cunostinta de cauza. Di rer acest apetit pentru schimbare nu a facut decat bine managementulul iar faptul ca a fost si este folosit in diverse sensuri nu ii _seade cu nimic valoarea, ci, dimpotriva, demonstreaza ca este un concept iplex care acopera o multitudine de ratiuni. 1.1 ~ Acceptiunile generale ale managementului ptul de management isi trage radacinile din 8 {asit ulterior in franceza prin substantivul maison’ — $4 si apoi prin verbul sménager’ capata sensul de a folosi ceva cu | este asociat cu lumea afacerilor, in {in Anglia sfarsitului de secolul 18, j call in mane), Termenul este mea afacerilor cu sensul de asauder saree rp do pescane cor erat acjni toa In vere reac fe '"rd cecal care | GIESEE care se sperd cf 5e Bi pt de avantajele dar Este opfunes prin stant be dent ro‘economicofnanciar8, mero cat gn afar On ea cunosinylor $1 tehnicler a fone matenaicd, infomaticl pl ‘nel comune tinpueri earacter aplicativ. Pi Spavta. marepeir, senoehele seopuld UTTAR errs pezertl da, mal tte aoraiai > ese 0 stings contratwimg ane! cee ar organs eval Ihe abort real obectv¥or- Deel relajle de management sunt incterent de obiectl de acinitate, dmensiune sat ‘Deal, ele suport invent unor factor, identica in forme di ‘genereazd, nexorabl 0 serie de e cin in industria minertuu, ~ ca o consecinga a e fcutate a munci - accentul va fi pus stmulentelor materiale. > Determinantul socio-uman refiecté influenta umn asupra relatilor de management. Acest xplicdciterentele de performante economice care: oxganizat bazate Pe Actlag ip de propitte, care apartEste cel care defineste pentru prima card continutul procesului de anagement. Wentficdnd funefile managementuui, Indelungata iu ‘Sepenena i permite 8 observe c8Int- Itreprindere, actvitile derulate iy vederea realizirit unui scop pat f grupate dupa natura lor ca $i dupa Lectivee urate In geea ce azi se numeste ,funetiun ale organizaiel entry prima data face cunescute celor interesafi principle titzate si verfcate de autor de-a lungul unei activi ncununate de joes. Cartea care Ml face cunoscut lumi intregi este «Administrarea nus g general», publica In 1916 ‘Sublnand faptl c& principle generale ale administra nu au imc in ‘comun cu rigidtatea i cu “misurat gi cA “prncpile sunt suple $i -susceptibie de a fl aplcate In funche de revo c& utiizarea lor este o “art care cere inteligenta.experienta, decize gi masura,c& numarul lor ru este mat la cele 14 prezentate, H. Fayol face dovada inegalabile mitestri,recunoscuth i azide autor modern ‘munctorer. Din acest punct de vedere poate f consierat "un Poni al motivate pn ecitate:consierd cd gradu de satagament 91 partcpare actva al munctorior in produce ‘sunt proportionate cu parerea gi ncrederea pe care o au ca Frederic Winslow Taylor (1855+ 1915) este consierat parle rmanagementus gtinte" Ca gi Fay ntemeiaz® tora pe o practics Sida, crenata insre creserea efcenfe produce ©. experint indelungst intr mar abc aericane face din el un specialist de iat clad in organizarea produce, devering, uteri, experts consultant in somenl een efcente. Promote lsu pul el ana miscanie efectuate de muncitori pentru realizarea unei operat {sceast3 barb stabegte numirul de munctori necesari peny a cfcientmateralees\ ecipameniele, Aceasté analiza a fost ul 4 isentfca chile cle mai rapide de realzare a sarcnior. Cates consoe ca pe un inemeteta al management sini este Prin rranagementuta ste Taylor 2 fost un ugman invergunat al rsipel de timp. Obsen timp ce munetor american pt cu inde pe trenul de sport vitora echipel sale acelagi munctor, alt In fabri, in mod de luereaza cit mai pun. Expl plerderea de timp ea find sistomatca, gorerta de ©) colborarea.conduceri cu. munetoni in promovareas _ulzarea metodeor sini de organza, 4) separarea sit raspunden inte munca de conducere Fal ~ Aininsraton idustete et Génie. Privvanea, OF Commandement, Coordination. Controle. Dunod, Paris, 1962 —any Gn centr gey a Tava conbnahl de «de eniconem,afost un promotor al lor managernentt ‘lntfic. Cu Caracteristcie scot clasice: on Beet apn un rae sont pe moire titi. © im j oe 8 Gant = ragemertad peu ond dn neues ere aa an onl Sistem inci, rile cu med erm efing uate in cee reaaétlor compart plana, cunoscat sub mumele de ‘graft Gant’ - ee ne al tilian Glfbreth considera contuator at Wi Tayler, eu fost ) pees oe rt aie se nod de imonat, in mod decsebt de studul migcarior necesare realzéril une oy ae ek pen tps carer Sedat big + POR PONS rors, iloet usurtoieefetuateaveou dru dea desta smodul optim’ de ” oa Mb apart in gece ai scheme lepee 4 pence fie sit corde geal vie a ees, Numi Theig’ 0 nagramare a rumeld Girth = ae one mrepetrare a micarior consuls elementele de bez8 ale wercpn neue ino operate, ofind fndamentl standart evecare nregist i micron Lyndall FUrwick este un continuator al“ management ‘adminetratv. Cantonat mai mult pe idelle lui Henry Fayol, este preocup ‘in mod special de otganizaje, de madul in care, folosind pring tniversale le poate administra ficient, orientanatile spre realiz obiectvelor ‘Compatatv cu all) autor ai managementului care se ocupa peneipile generale ale managementuiui LW Urwick este preocun proiectares unui mecanism organizajional care sa functioneze irep pe baza une! struct bine construe, Max Weber, este un sociolg german, contemporan cu Tayl Fayol, dar spre deosebire de ei, doar un teorelcian. Interesul Inset nega aia Sater do avo Este eae -Gintr-o organizatie asculta ordinele celor cu ‘Mond care ponovezl emer de rat organizare rationalé: a(relator umane, seen seco 1 de gandire Isl fae Mercer Son, Robert Licker, David ‘ecterg, BF Skinner, JS Adams, caraterstellescol socologice: ) vilzarea prortara 2 conceptelor vain, dnamica de grup, comunicare, rational ee ‘ese wane ealeaea obi 9) srt abode cu poate active crtca sever In ateta goo cls wstaea eral ante aduee mart {+ Sdice mento in munca + snus jamal Sele munca de. cong mand,+ procesul decizional permite riveluntorierarhice, valuarea activitati se face la intervate mar (prima aud ‘re loc la 10 ani dupa angajare); exist4 $i se cultva sentimentulresponsabiltai colectve. Partciparea tutury ‘Specificul scoll eantitative: ‘Trasaturle care o dferenfaza de celealtecurente de gindie sunt 1) folosirea metodelor mstematce gi statstice in evaluarea si rognozarea proceselor economice(teoria grater, teoriafrelor de asteptare, analza combinatone,programarea iniara). sunt abordate cu precddere active care pot fi comensurate 51 8 céror evoluie poate 11 exprmata cu autor! modeisn statstcnmatematice, respectv, achvitatle de product ‘comercial, investi in ceea ce priveste procesul de management accentu cade pe activate de conrclevaluace 9 pevzine, pentru performantele organiza ‘ 2 Scoala sociologicé a marcat importante contibupi la dversiicarea, ‘abordailor in domeniul managementului 2 Recunoscute unanim de specialist acestea sunt a) accentueazé locul gi rlul omului in organzate, ») subliniaza necesitatea adapta metodelor de management specificului personalull, ©) demonstreazé c& actvitatea umand nu este subordonata ‘xlusiv marimi retibute 4) descopera organizarea informala sau ,organizarea fantom’ care existd in orice organizatie, de cele mai multe ort dubland organizarea oficial Prncipala limita a geal sociologice este tendinfa de a supral rolulresursei umane in cadrul organizafei ‘Scoala cantitativa ‘Se dezvolts incepind cu deceniul 7 al secolulul XX prin inte tunor autor ca: americanil J Starr, F Goronzy, fancezul Alber rugii E Kameniter, C Afanasiev, § a Scola se dezvolta din nevoia de a comensura gi modela fenomenele economice att la nivel macro cat si microeconomic. Contributiile scolii sociologice: Contribute gcol canttative: ‘Aportul coli cantate la dezvotarea sine! managements const in 2) imbogatrea si adecvarea instumentarul manageral la cerintele practi sociale; ») cresterearigureztii in abordarea uno fenomene si proces feconomice care se preteazs la comensurarea eforturos eectelr si eficiente!economice, a ae 2Specificul scoll sistemi 4) extinde perspectiva teoriel sistemelor Ia nivelul organizatel, forganizata este abordata ca un sistem sociotehnic, sistem | complex, deschis, caracterzat prin + intr, import de energie 5) stimulente, respect format procese de transformare, respect, procesarea materiaelor 9 organzarea actor, iegin,coneretizae in bunur tangible servi, caracterul cick, respec, ieptie permit preluorea altri i contnuarea cc de producti, feedback care permite sistemul s89\ corecteze abatere 9 88-9! mentna echilbru stablttate, ca forma a unui echiibru dinamie Ine intr gigi diferentere, respectiv, specializarea functor ‘ealzarea unei muittudn a rluror, ‘chifnatate,atribut care desemneaza caltatea de 4 ange obiecve simile cu ale ator si legénd moda diterte de realizare 2) abordarea echibratS a organizatei in ansamblul activ componente, 2) prezinto viziuneinlegratoare,eibereticd asupra ‘management, in care active componente Interdependente iar performanfele au caratersinergetic. Contribute scolisistemice: 4) eganzai este abordalé ca un stem soca su flat in interachune cu medial, F 8) $6r9 deosebire de colle anterioare 4 pees as mmrsesi tease ree tearm ‘i _0ala sistemica demonstreaza cd ae luméreascd 0° serie de variable. cheie. camer {ehnologia,structunle rgarizajonale, medil extern ©) subiiars necestatea adapting reglsi permanente a ‘organiza la schimbsnie medi 4) promoveazs conceptui de sinerie. funcbonarea ‘armonioasé a fimei nu duce ta 0 insumare ciao eee asa i ~~4) depace de ignore aportlgcolloranterioare, aceastl abordare considerd o8 fecare dire ele poate fi folosita, valorizat, ty functe de speciculstuatel In care se desfasoar8 procesul de ‘management. 4.5, Tending majore fn managementul modern. Intemaponalzarea continua 2 mediuul de afacer a dus la modifies rajore @ conceptull de fmalcompanielorganizate et. In acest compania capits noi dimersun|, inlematonale, racic of Iinporarta stategcd 2 managementull a aut in ulbma perioadé 9 ceviee mootanid dtr evolel economilor natlonale, evo Ircwrite de mutarea intereselor econamice ale companilor ‘7uteatorale in zone consderte pand de curing ca aparpnnd lumi @ ‘rea toate acesten ca etect al nevod erescénde de standarde de vif cate én rind popular abu la care companile au rebut ss actos maja impcat in acest muta unt ‘+ cecvotarea apa tehnoogie! micoelecronice: + copsctatea cescdnds a frmelo de concura unele cu stot benefcilor tehnalogie gt a existent de munca bine cleats “rrarea pe pata uno me productteare cu cost «in Asia, care au concuat eu succes fimele eu cesent cererie rescinde ale cfenlor peru bunuti de ‘servi persnale ct mal variate de caltate. Imbuntirea steno bale de comunic care "8 cbjerea de inormai ele gi la timp Inte Go a a CACOLE Mangement “ ote ac. $a 2004, Bucuegsnei stat pervotarea U" a oa ant contureaz® ‘misiunea vo cate 30 va de ee or = oer cali? cx er oe a cela comet ce xem inten ne ‘aceste reaita} ale vet ‘economice glob ee ogonae anne, Ten we eta secla in si ve rmnzata care iva este organiza care cress cobindrea gi ransfrul de cunostinjes epotameru peu a elect nol cunogtini ‘rganata care invalé pune accentul Pe probemelr pe expetmentaea unor nol i6el $F Caren ener organiza 3 Denture concept de rganizate care ‘Serge In 1860 in ucarea sa The Fifth Di Pracoe of Learing Organization. P. Senge oi ure acento ei elamente gi anume™®; 1 GANOIRE DE SISTEM - fiecare mer tema funefionalé care subordoneaz ‘ets cxganzationale reali perfor ‘mune’ find modaltile prin cae se ating) Salar Ise oferd mal mult putere ‘ai efcientobectvele cre le revin inmiele mediocuu, of a supravietit, Sp poate exsta in lmtele Te morginea interes, destinatéizlar gi dispar tse reat a marines 1424. Conceptul de culturd organizational Puncte de vedere Pe sim omit pee pei ormmenielolovs neecai ou eaaei srs tt ut mete, Ee au debut abordarea firme! ca organism social de c&tre specialistul See: Sus ute ae ut compan ameiana Hewet'Por, el Proc Ganble Deleting EsianKpaat Dota Eespenet au flea ive oe uu gta = car a Wanomal cree ‘ Interesu tect pentru aceasts noua laturd a practi ‘ida pe plan teoretic cu numeroase incerei de a 0 del Aste R. Gin considers cultura ca find un set de Cee ad pe mantel acest ‘modabalea de acne $i ceea ce ‘Mparant” Stari Davis eles pin cuturd un or redinje personal legate de coltile pshice, ara Ijlegerea 9) acon dnt-un arp ‘moduln cae se iu deez ge bord amy Cercetatorul american Edgar Schein ga formulat opinile prvind caitura organiza ca rezutat al constarte! asin fimelor” El elabores a ciela cura an aera a 1 regulle de comportamert observe cind oameni se ininesc, fi timbajut4.2.2. componenteleculturl organizafionale Gradul de perceptie al cutul organizational se ising in cad organizatior dou niveluri ale cult din puncte vedere al gradu de perceptie si al flexibiitli schimbs In ele sunt cuprnse: dimensiunea si arhitectura cladinlor administrative $i de productie, amplasarea mobilieru! birounlor. Fae a 9 eae aa tmerejeren spatieedoche, facile pent ceses caiorla 5 (bibotet, restaurant sau buete de inci se eae terenuri de spor, studioun audio-vizuale). Unele dintre componente sunt Pastes Invite considerate ca apartinand strict conceptiel individulul, cum ar = Saas promovarea sau modificarea ‘vestimentatia sau automobilele - in realitate, ele find impuse de cultura ‘este data de conceptile de bazé, valorile $i non organizape. 7 _ grpul care define puterea th adr. be ‘Majontatea produselorartficiale sunt utlzate ~ mai mult sau mat - putin congtient ~ ca simbolur, In cadrul organizatiei, acest ‘simbolun reese tanemiten 9 consol unor mesjecutale Aste, un decor Scoru in cae spar podele de ciment sau grese, fereste si mobler ‘De fapt, partea metalic $i de sticld, vestimentatia in care predomina halatul de lucru or ‘nvizibild promoveaz’ 0 anumita Jopeta, indic& onientarea spre munca i poate fi des intaint in Produse artic ‘managementlu de vi gementulli de var care se concretizeaza Intf-un ‘organizatile cu profi industrial, agrcol, de construct, dar $i in wnele — sree Yarsmisen timp de ange orga iza ; cptnd oso al. @ prime componente ale cul . = “ecient conve, cele cu care no 3 a bp Dutine or, destul de dura, “eoveare, decor veil in organza coe za jesteard serch La pou ops bc satease, ci noble 9 e rofl accent pus pe presi.Promovarea este lent8. Atmostera este relat calmai si protectoare: peru indict care accepts greu competi si cévora le asigur Fosbitetea unei specalzér pofesinale. Sunt mai pufn innit Fualurie de integrare 31 mai frecvente cele de dferentiere, care Trarcheazs dlerenjele de stat Itre acopers $i coloanele templull Ponty persoanele ambioase este un model cultural nesatisfécator. Ele oc supra fe cite sursa de pure, fi vor pads organizata, 4 Cultura tp .refe" ‘Se bazeazé pe dtrbuiea sarcinicrpotrivt potenfalul! intelectual Indviclor Apare mai ales in structure complexe, in care mecanismele funciona au ia baz sarcinileprofesionale (de exemplu, in structure tp matrcal sau in strueturle de tp organic) In cadrul ei, perso ‘ispune de autonomie in alegerea radaltitior de realizare 9 promoveazé crestitates, cru In echipa, realzarea obi Indeviduale sunt asigurate de rivelul Conceptite de baz’ afrma Increderea in om, in capacitates ‘autocnjre 9 consol nivel cidicat de responsablizare, Fig, 43. Cultura tip soja” Cultura tp” ro: my le cronzat nti ee pad nt vse cone Sere fu pare #8 den euler puee pets a pune nd nsec oan aes intr-o asemenea cultura, indivigul poate oricind parasi organizata. dar aceasta nut poate disponibiliza. Conceptile de baz’ au in vedere _autoritatea profesionalé gi nu cea lerathica, formala. Valonie culturale fn 5: pepper orienta ciganizate fac cae tine sunt consi pe probleme in care sunt expert. ‘poate fi intainit in barounle de avocat, firme de consultant’, asociaji de artisti plastic, arhtecy designer, firme de publictiale. in stare purd, acest tip cuitural este rar intdinit, dar exist frecvert indivizi in cadrul altor cultun care tind spre culture de tip .o"', perscans: individuala, ca de exemplu: consultanfi din orice organizatie, arhwtecos medicii $1 cadrele- ‘organismele guvernamentale Tose aceste categoril f ‘un redus atagament fata se crganizatia In care iad ca pe cade In care act lestagura un oaecare benebou. sine ra eenExistd Ind 0 mare: ciferengas inte procencie de cregiere ipertormantel generate de madelele clase, anaiiice 9! cele Dazate pe, models cultural Aceasti dierenta gate wba ny 9umas etapelor parcuee (Wg: 48. ¥ 47), oF Hm cow co pment+ fumos al companiel fal cesse eons COMPOTETET, al impus de IMpaTHTeS eB — i oe were de cantata. Soc CUNT, tat att dom medisl exer, aceas useage roca soma mie ge manage ar OS = feconomie! nationale. Considerats un subsite af stem bai ea reactia iniiald 2 fost c8 oi pied wu $i vorbeau oe ; er aoe oil aa 2 6 a aa va = Se oo a a a ane ee to Se 43, Organizafa ca sistem Pentru 2 putea avea o imagine cuprinzatoare crescinde a feromenelor economice si de mi organiza, este necesar un nou mod de abot surpinds in dnamismul lor, gi anume, abordarea sabordare oferéavanajul dea trata organizata sid © ca enttat untare, ca totaltate a une \nterconstenate in pont respect, fmcti_de execute a ts componenfa se _regisesc sarcin, competole ‘esponsabliS, a cAror desfagurare implicdtranepuneea Ih Viafé@ decir emise de titar postuor de conducere ‘Compartimentul este componenta rezuitatd din agregarea ure str cu confit similar glsau complementa 0 Comparmerii sunt elemenie cnstutve care, 0 rai SF reaaaes chet drvate de gra rie a ea? ‘cs in care conta vreale compari’ 6 i becior derate 9, reapecty, fundamerinie eT apa Aerenacs in operandi fnctonale ia Diertnte fn od Greco retcae cacy Wimects, tndamertle 218 O°0RNZ300.decarece In mons ie pradune, s0rvicl 6au component ale acestors, os ein 9° ativan, ch posaats © see So ees renee Sram so sev foal can eee nk cme Pass prota auorats wrernca hse ate fase gator eeecle de prdurfe wserce peop rare Pani, sericile, proviionar, desfacere, deportare - mle functionale conirbiss Indirect Ia. vestzarey as nlenrii: oo mecad wo funduerona ne eesti gence yl reas nce Srtplinesouenh ce specatate(etica, enema rent re cparinerislr ocenicaie: genet, corre Camparimenisior funcional se includ dvzile, service sau bioure core tatoreszhsirategl gloale sau In domenile. concepte-ehnics, resus timane, comercial et. "Bunt alcStute din ansambur ‘omponentole siructur, insite Reectind complexistes raportusior ce se stabilesc inte onponenele primae (pos, funch) si cele agregate (compartments) ale Austin rise crpaizatorice se pot dvd, in func de connate. tela de autoritate insite prin intermedia iste prin intermedi unorreglementi Steeles exeotarea. for find deci obigaorie. In aceasta Pao ect umstoarele ret pur Tat terres xn care se epems rapruie | Side inte tr postarcr do conducere 9 2 a ‘de ‘execute. In virtutea acestor cela 19 sls reprezeiaia pina. prams 2 cr name este varabia In nce Se lair ei> + rolatil functionate rezuitate din exerctarea autor functonale de care dlepun anumite compartimente, ma terialzate in indicai metodooaice, prescrip + relatt de stat major, care iau nastere ca uimare Gelegatii sarcinlor, autora ¢) responsabitap, oe ‘managementul de nivel superior unor persoane ay colective In vederea solutondrii nor probleme ‘complexe ce afecteaz® obiectivele unuia sau a ma tutor compartimente. Speciicul acestor relat consis in faptul c& ele se stablesc nu ca umare a Componenteloratribute posturlr sau functor dette de persoanele delegate, ci ca urmare a reprezentn ‘managementuiui de nivel superior. Ampliicaea ponder elatilor functionale 61 de stat major In cad felatilor de autortate constule 0 consecint® a ce \olumului si complexitai actvtati de conducere Y ‘relat de cooperare, se stabilesc inte posture situate pe acelagi nivel lerarhic, dar In compartimente diferite, ca urmar necestati de a realza in comun unele sarcins eau acun complexe. Deoarece apania si funcjonarea er escongestioneazS tinile ierarhice stablind punt de lege Inve posturi sau compartimente, relajile de cooperare s© ‘numesc lati de pasarelé’ pes / ‘relat de control, apar si functoneaza Ine comparinen speciaizate gi care detin atrbuji In efectuares (CFG.AQ) 9 coeiate comparimente ale struct relat de reprezentare, le manager Le aieaadae otf ‘superior sau scan autotest a oe reprezertanfi_ unor organizati_ profesionle, Sr ‘organizate, or persoanee fizice #jurdice din afr i, regulamene, de sive! —_———— ae : iis Soren RTT iirc oe iss rnc an + dimensiones orgarizatiel, diverstatea acivtayi 9i 9 stinupior Beit wect co vacens cae rots evens atin Ba atte cetverct: rn. pesca Peairoee rane arhled reprezinil Huma do porsoane what | a unui manager | CConsiule © modalitate de ordonare a postuior9i functor in cad ‘campatimentelor Factorul cu cea mai vizibl influentd asupca imensunior ei este numBrul nivelunilor ierarhice. Cu cat numarul rivdurorlerahice creste, cu atét ponderea ierarhicd scade gi invers Ponder lerarhicd poate Inregistra valor variable: © Pe verticala structurii organizatorice, crescind citre Ivelunile infeioare. Astfel, daca la nivelul managementului e vart (director general gi director executvi) ponderea letarhicd se situeaza intre 4-8 persoane subordonate unui Conductor, Ia nivelul managementului de rivel medi (gefh Servicil, birour) creste pan’ la 15. pentru ca la nivelul nalttlor 88 sing& valor cuprinse intre 30-40 persoane, PP Grctrenttlh 2 amp’ pe masura teceri de ta nfele In care se desfagoar’s actvitsti de Sees economic, de mare complexitate, cdtre ‘ eo Aactivtiti operationale, cu caracter Weenies ie . desfacere, transport, producti etc) ionaza oe ‘imensionéni corecte otene re cestui element, pon care se '2re ale structuri organizatorice, a condus lala tunefionalereztate dn exerciare 4, de care ao Compartment, me j j metodologice, studi, regan." wea nd ie, ta region + ela de stat mar, C28 aU nastere ca tn, delegiri sarcinilor, autortati si responsabiitgy, 3 tranagementul de rivel Superior unor persoan eolecive in vederea solutionarii unor Dicigns compete ce afecteaz® obiecvele unuia say qv ator compartments. Specifcul acestorrelati ca ig faptol cB ele se stabilesc nu ca umes "‘empoenislor abut posturlor sau functor detnas de petsoanee delegate, ci ca urmare a represen, Se memmertstl de ive! superior. Amplicaes _ ponder relailorfunctionale $i de stat major in cadni _ elatilor de autortate constiuie © consecint a cesen i activitati de conaucere $e stabilesc Intre posture stuate se ‘compartimente diferte, ca urmare 2 “in comun unele sarcini sau acjuni ‘apariia i funcfionarea_ x rathice stabilind punt de legis Telaile de cooperare se m2 er Intre compartimentele uti In efectuarea controll ale structri Intre managerii de nivel ai organizatiel $1 “Pofesionale, sindicale, 4” '#ijuridice din afara acesteia Fete Ge lua oir hott tc a “nensnea opwaaie chess snip 9s wus employe, cat co rash cnet tees es rumarulu de nivelur ierarice ¥ eefedanenpatelcas cmc. we ‘numérul nivelurilor ierarhice. ceor Consituie 0 modaltate de odonare a postu 9 uncer in cad comparimentelo. Factor cu cea mai vzbié ifueris anes Gmensiunlor ei este numéru niveluror iratice Cu cat rum rivelutorierarhice crete, cu alt ponderea ier scade 9 vers Ponderea ietarhicd poate ivegistra valor varabie: © pe verticala structuri organizatoice, cescind ite fwvelue inferoare. Aste, daca la rivelul managements de var (director general i drectonexecut)ponderea ieraricd se stueazS Inte 48 persoane subordonate unt onduedtr, la nivel! management de nivel me (ee Servet, Brour) erste pind fo 15, peru ca 6 ret rags ating valor curnse rire 20-40 persoane o pe orizontala, se ampli pe mésu tecerh des Compartimentele in care se desligoard achvtll Goncepte tenic8,economica, @ mae complesat, ire cu caact ‘comparimentele cu actita) operaponaie, cH 00! tatir(aprovonare, destacere,Warspot Poauche Nocoetaivn versions coracte weceat meant DN SS cordoneaza componenteleprimare ale sbuctun roanzone,eee ee Tr pnp co uimencionares soo igi conll, int? Ee rete s12.Paramenldecaracezare a structuri organiztoricg I coeazd In decursul exstenei sag , eee rcie rss arbor. Aceat ndvialzare se refer y rare xan adplate Ghat coh unl elenerie ale acti lor sunt asemanateay - i dotn unis peut ele. ~ pracica demonstreaza c8 22a cx: fon pert epnza eo Sau paral adecrat pent o ata ls tri edt tl pei aceay crgaizate, modelul organiza as rece depo ust sau umatori doitrei an 91 ans } pose see an. fesse mare varetale a solutilor de stucurse ciara ining crcettrio nevoaidencai ura epee arama cu aor cioras& post fi analizate i comparate, o> ae wae cu ders organiza e compu mess! vita prix de vedere exprimate de ter) speci® Set en cca strcturilor, conform rman! te eee q Speciatara: cad MDerizaiel a evoluat o data cu cree" (e@ umare acre i ned tert mens © farcry jn Ran Inia, @2 2 inseros Perati gi atribuirea lor aie aan suCtra de producto ci in cea funciona fesers ee ee re emcee ce ror nice ee wi ah oc oa eee Standarcizarea pia pica tain rele # presi seatsros acini 9nd eaaior jcest parame est un coro a cud rnc # ace ‘rebue 38 afpeslisbscndodd, pt. eotaleal ERG SAP: TTSTee poses ROL Oc reaticle IMPUBE, SIGUA Un my Sowers 7 ON Fae fl Ea este Theat dey butt ioc 9 in cade orga avai co erate aT unor abate care, meninus wa Sane ome Oe rie orn ie, aos; identficarea nor ace,°* ‘cu prea mi ne 1 fatal sau, pat re8 MU Personal sete eres In ce masurd cite orpenzape, | descompuse $i depersonalizate’, practcas,” Soe ees suas de munca fetus, 0 igitate @ SIUCUT prin car: we te cers ce este rou gi neconform normelor, uzanay tn vgoae Agadar, problemele structurale legate’ g eer ron are now ‘ed poced, name) eit Iibertate Ias8 persoanei; pe ce petaten, tire st eampenele 9 pedepsele peru respects sa Ive cei do pararietri poate 1 insd ue ardzarea poate exsta In fara expend 1 reptul obignuintelor, formalizareatebvt In cadrul organizatior, formalzae |82u fige de post, diagrame de rel ofciizeaza gi intareste ordre? de timp, deoarece reguillé. stl. ocd cn ni eb, ce iaeriive peed. Do. seemerea, pri nna, sena ape Mwemmiceh ‘sabe dn cal tel bd te, copsnonense Sealine rhusrebnirounienssscienrntereen Farmovoach orden sich, penonald e pu pera Geese emacive, oF Sr matin aes spn st eves Se paretr che. Probane wud weto ht ahh core so ‘ees lace dh pocadte, rosie, nels soe Pere exnae in sie i debate w srokndae su sexe ate cves Vecve|sve scones Ccemtralizarea: “lect proces de Concentrare auton formal Jn practicd, acest parametu al structuni se iustreaz8 prin utima perecan, a cétel aprobare este necesaré inant de lgitmarea actunk Problemele structurale generate de acest parame se grupeazd In url raportului centraizare-descentralzare ca mod de repartzare 2 pute Geozionale in organizate, Majortatea organizaplor impic un anumt fgad de descentralzare generat de creserea dimensinlor,separarta Setvtstior pe diverse zone geografice sau extinderea unor act Zone relat izolate. Centralzarea autor aduce o sere de avantae implementarea mai ugcard a srategiel globale a organza revere Unehindependente excesive a subunitior, care este isopla de regs Se © lied de consecven{S in epicarea stratgitor si poltcior come facitarea coordonéri; favorzarea specaiz munch q wages, De hence 2 iataltior 3h echipamentslr de Wer mteprarea varicas craee tb decuaior adopale, menjneresreeponsabiaiot Per mplcfle dectitor adopae, In acoay bm, pracieg SSS om ESA at cooatnr varia rftaie te conaum “eet 2 OSS acoptarea deta, ipsa uner rma sate supra domenior ‘vaateneufcierta motvare a personal supraademere ts * de niet superior Pin aceatparamatu 8 eniflcd 2 categorie‘xia dopendontd, po d0-0 pa fe rivoul do 16 deny, orarhice Apare ase! o sucha jnany rigufos pe wogmente bine denny, = e808 C0 Af0 CH of6ct postin, rect, operaitins Ct caniraizaren dace We ‘eupindere w wet, rsh ‘ese viet In-apaniin stn fivelurtierarhice, cv cost ns \ 8 declailor Devi -e0ni"o! pot conduce M9 rro! ps6! de eoordomare in wre ‘oizontate 9h vertical Roprozariah oe 643. tor de influenya Formola 91 volorle. concrets, sub care v0 regisese. parameiri tote oganizaorice, sunt niuerat de dou man catagort do factor da content de eficen Factor! do context: ‘ational, Aste, paramatr struchral of hart td tn gonaral ere crogaron epeciahzO | standardeBr, un ed Horrlizar, contraizaren autorkayl, un tt do oriot tine Lm orgarizapile. dich dimanei),epecialzhrie ut mal pur evident, proceduila funcyoneaz® prin regu rescrse, auoriaian ely ervratzet, dar contr este cect, A wfc te rWelut iron Tn organiaayite veoh’, parametri sunt meninut 9k rin Wack, obit fexiend tondinga dv meninore a statis quo-hi ‘Tonia, np on tn organize ter paramet wun wi ech ‘Cumure noyonals, recto incur organza, intuenoneh ower ‘xganizatoieh ext nc par radeleUpce deialor 200 fmartcan, oro, ast 0sun dpi Wea 0 E988 omg, rediorasteericape rin error uc, deo8e ene vabriorparanei ae ae iste NOPE, VIO §i parang se vomanentzre ral Intuenia acest Variable Je coring vacate cena sit 6 COTO egy et Studs IED BRUTE 10D Ce tg se esa arr ca a efonat sh pun ove ren anata pteaea._ pint Oganzy Pt eas eonmice ae el. Suterifete a a ge poauce, efete stvate do cra = 2 la. eases rag Deoatece axie Pn + Structura ratjonabiegala sau birocratics, este vp. wer otter carta, cgan, Fe eros pa ee este sitet pin coneres, cn aoe concepute #1 utizate cu becvelaceeals ch sare scan anal ncn aries £02232 pe, ti opencator Legals deowecesucrats een es manager conform unui set de regul 91 cut caferd att in iteraturs, ct g fae Tn paces ste cons de autorul s8u ca tipul predominant a! socetan, ce ‘Atributul rational” : saan < rocedur adecvate postuui ocupat, recunoscue i ofciszale pra docsne repre, cbsapie $i perspectvele certelor persoang sctse ee ergerice 4 oe ee ¢ toned merlin Bot ce 2 It4mpatdnttdcaung , __asministati.publicd righ, ieficent, iecata 91 incurcat in “ntaepla gi se va intampla in continuare; propriile hartii, M. Weber o considera drept cea mai eficientt forma ¥ conduedord defn autortatea In Vitutea Unel succes ide organizare, similaré cu precizia gi viteza de functionare a une ceredtare, ‘asin ¥ dimensiunle autortii sunt stabilte $1 consolidate poy ‘bleu, itu rtualuintrate in cutura organizatie, ‘Acest tip de stucurd se poate manifesta sub doula forme diferente ‘de dependenta manageror fof de propetarl organiza * Sutra racionl-patrmonialé in care manager sunt angass $i depind rin remunerai, de propritarul organizaties + Siructura tradfonal - feudal, in care manageri, desi sun ‘angjat ru sunt total dependenti de salarul obtnut in ornate: ‘ndependenta ‘elava a manageruul este generat, pe de> arte, de existenta ator surse de vent in afara salaril, ar e de ati parte, de rel nb i tradtionalé bazaté pe loiaittes Caractersici ~ existenfa unor metode,regul,procedun deta 9 scris, prin care se reglementeazs funcanarea integi organiza 7 ca urmare, se eliind aritrariu Owversele suai nu mai sunt rezolvate conform inspirajet sau dspocie personae s Cconducétorului (cain cazulstructuri charsmatce), sau pot ‘nor proceduri tradiionale, ci conforme procedurlor 1 regullor, ~ statutl i rolul fecdre! persoane este bine delimit 9 exptrat In ris. Consecinja este © anwmita lmitare autor gefui fata de subordonat, care beneficiazd de protectin reglementatlr scrise; ¥ relate gef-subordonat sunt impersonal, lar comunicrie offciale ‘Y funetile g1 posture sunt ordonate int err strc, Peeare nivel subordondnd succesiv si integral pe cele inferoare Efectul se regaseste Into constuctic de tp pramdal s2 tendina de muitipicare a riveluror gi de luna 2 mespenn ensnce ta 0 SEDI Structurarea activitatilor Fa. 510.-Schema tno de siuctn brocratce $i non-birveetice 2 Biroeraia de personal, in cacrulcareia specalzarea munci gi structurarea pe compartimente i ___ nefe.deonogentateaactitaior este redusd ‘vel de concenrare al autontajilor este inal, *Standardzarea si formalizarea sunt puternice in cait! ‘wrclunt de personal Procedure, normele $i reque ‘agemerteazd in ses in detalu angajarea, promova? ee Intaint in organizati din administat# 2 Beth cal canta, 7 “baton orp ra “ structurare a activta 1 concertrare reduss a atortai, descentalzan, 7 Sots ce els ptemen ce enact est nidicat de dispersie tertoriala, ‘rh eraia doping in care ambi paramet se at la cota maxima Imbind dezavaninele brocade person! co cx apartinand birocratiel de flux; es se repdseste in genera in subuntiieaparinind anor man organiza pubce sau povate ‘9 Now-birocrati, in care ce oi parametn sea a cote mnie Se reglseste fein rele pavate de ici imensin on ature a ineaputl activi fein organzatile moderne, dep orane Ccriteriul: structurarea actvitiilor $i concentrareaautortii ‘Aceasta clasificare este una dire abordaie ecunoscute in teratura de specaitate Autor ei, M. Mintzberg, studi teat compari © cu practica, ajunge la concluzia cd pale-chete ale struct organizatorce sunt: + varful strategie, corespunzator_managementiti de vet alestut din presedinte, Cons de Admins, recon ‘execu, asisia de consis + tehnostructura care include personalul dn compartienle functional; ‘+ nucleut operator cuprinde personal compartment operatjonale; linia de mic corespunde managementsd de rivel med plasat intr vartl strategic! nucle! operator (ge ccompartimentelor de product, vinzare, a altar sec # out plasate pe nivel ierarhic imecatinfron + personalul de suport, prin care se mists merlns controll organza! asupra iene exrctate de 98S intem 51 exter organza. Incude persona dn sevens relati cu publicul,cercetarea peti, cereetaredesvotare os HMntzberg — Stroctres in Fes: Dosing Efectve OTSA 1983 ryinant exeretatd de una INS aceste py, venta predomina ha puride struct pont generac HT ale cel caractristic const in ria er Sea psn exert OVA alee, sir aut fa WEIL UME ingUE pepe! ‘drector general te) ra) personal de SUpOrt 80 TEOESESC In prop, ‘samara rptlrfrahice este eds, iar erenol dru, ampartmente mine cooronarea s)eonaul se f2¢, exCIUSIV, descendent, ta, val sate: Yield de frazare $i stondardzare Sunt reduse, pose § ersiderat 0 stucturd exbili gi dinamic8, dar organs, ecard poate 88 conducd la chidarea ei, © prezentd In miei erganizapi productive, magazine ‘amanuntul si chiar in organizatile publice de mici dimersin rau nf 6 Birocrajiamecanicst in care ‘nota ca mai puterricd este exerctata de tehnostu:tid + ‘toatea se impate ine vat! strategic gtehnostas ~ activtaile sunt divizate si grupate in sarcini standard de onan: ~ ¥. andarzare i ormatzarea sunt puternice _ 7 controll este rigid, de deta, aproape obsesiv, estas! __ te er zal frmale ‘scest ti) poate fi eficent organizatilor cu aciv"? 1a cirorobiect de activtate ese" " redominantrepebive ‘a Pit vlneabi a infuenjele medulu exter __~ ssi desea mits de conici ce zbucnesc inve v8" Puce operator, “depagits de cerinjele acts ; es Semel oe ‘exercitaté de nucieul operato” ¥ spare 0 anumit® autonomie poesorais deterinas predominanfa specialstor cu ina calfcare gclosseeu anumite domeni (fnanciar, conabitate, inorea pose: fag, investi etc) posit specalitior este consoldats de cererea mare sent ‘servieilr lr : ¥ funetionarea organizatet este reglemesiatd de stndarie ‘exter organizate,mpuse de corp proescnale ¥ fala de biocrata mecaniists, conduti de aurtten Verarhic, acest tip de structures. reglemenat pon faulontatea profesionals; desi apare cao siuctrs democratic, ea poate fi supusa unor dereglan generate de difcut de coordonare, ¥ este tipicd unor organizati ce apart domeniv pi, cum arf gcolle, universe, sptalee sau fmele care apelessa masiv (a serviile unor specaigh iat calfiah- case de ‘modi me de design vesbmentar, fe de cnsutan ee © Structura divizionara care + se dezvota in marie organzati instil partculare de corporat, cu unit implementa in zone geografie dete dar i in administra mecical ce are in suborne msi ute spitale, laboratoare etc Ya fost tipicd In economile de tip socialist In care ministers subordonau gi contolau un numér mare de Inepres: ~ dispune de un nucteu care conroeaza o mutime de bros mecaniist dezvolt, intre nucleul central gi baz nia de mis PrN ce ‘98 urmaregte menjnerea ech, coordnaea scone 4 prods 0 bacanzar’ a freon exes 8 Independenje acordatd organiza(ior componente are ne mae veel om Pesan cercetarea pice et anti ¥ nucle central hatiragle in problemele maior ST performantele fecdrei organizat: vests ame pretu,proftun et arayvcooetzat po ei sesminanis Persona! JO Spo. ag, ie Pre cercetre #1 N0Vare IN dorenie ge 8% foie i terno}oge ei . wry un ina rad de califcare Pot grupay. sore de prot cove genereazé ei no, Mh, ‘ se face, In lero Ure echipe, gy, Ha ruth gi stmulatoare 2 INOVETi gi creabray seats dtorth conti In repartizarea arog, Semenes, poate genera. compet Profesionle y incofit inere m 1 spa moranzali ca: agenH de CerCErE spatial, we pit, cone I QT S6 ceeazh yrs complexe de avoane, automobile ete Ss Tso peers cpinde un mare num de puncte de vei sus pte de 0 fexaustnd. Deoarece clasificanie reprezins ery, tehesind dom unghist de abordare diferite, multe dine tory Spxnird ur clsespot Hertficate In ale grupar. ntenta ros Sot aceea de a pete nu nual accesul la cele mai recente abo {691 fsa analiza conporat a punctelor de vedere expat 5 ‘purer erate in Weratura de speciattat 62. Stwuetura organizatoricd informal Mai cinoscite 4 utilizate tipologii in literature care diferentiaza structurile organizatel. in funcie* Point acestel vpologitorganizatile promor formals constituita potrvit =! F593 princiit gi instituita prin docume™ ‘ei sunt statutate ae Kune, compartimenicle,reatite Je * 7 1 esponsablitatea in cadrul organizatie! srcin ceca aga StS mm Sacwcscnnercar eto foarte clare $i nici specificate in vreun mod. ae a, Smee et apettseaseraipmeccrsayert a ares eel Stricture informal consta in ansambul grupunior 9 al ‘lotlor inferumane, de naturd voluntard, ce caractorzeazs ‘rapottri socto-profesionale stable relat spontan Inve mem nel organiza in vederea satistcer unorintrese inituale ‘Component Intre structura formala i cea infermala se poate face 0 paalls an care rezlté cB, desi nespecticatd, mobi, grev de dentfeat,stuctre informala conte inr-o manieré specific component cle formal. Cercetéile socilogice au demonsirat existenja urmitoreor indicd anumite dec n deitares ral. Probemele de nares ge Crete de psiotage soci up paorcal 9 eget, ema Pre ai pecalitor a contrat nu net ica bua eatin un grup ponte? © intre ce limite numerice ve & Raapuneure ou rlvat ch pen 8 88 Crees fabele sa 1 ge perm entiicared SRS Te posibiitatea de a avea 0 percentc — eosasiicare @ grupurior sunt 9 oe i ‘ceea ce poate reprezerta guy; se tpur j si contact dupa care astfel deoarece ese ‘Grupului igi mantess posibiiatea apartenentel fe pt piratie. In timp & fizicd In grup, da: m6 compared (ives compar oc ent ut stra f° fnche nominatva (ecied aseniear . ‘up de relents care devn ene! popmie wena se componament) (rupurle de contact $23 fh i Sat sat coe ma frecrente. In hncfe de naira ingreyriir ee gar accdentale sau forte (peroaneie pus fan ts = ‘utobuz, ten etc), vntare (ain cid ve conte 2 {209 preci, de exempu, deteraces ania wre pezienn sou atficale (comer aut wing ner eps ‘conventjonale, de exemphs. Securit foto Mts cod ‘gruputile primare gi grupurle secundare (tabehd ne 5:1)ea ancarcie, sesgpurerpare 1. tae ca nie es Ate Nag a ee Damen ST eon None sh AP seaprig My, ves a a oper norm = z ee : eee ore te ae = sy aes aad = ee oe a. eee: oS posted cine perile a as = a Weg oe = ae vo = se cu, aoa fe ae foie fctinde pesos idea sim we — {ns att grupurile informale, cit 9 cle Peniny structura informal a organizaiy eee eee pul primar. Cele mai frecvente 1 In practic, sub dente derune BHA baRtOHS We Ain Toler considera ca rsercve® wie Cas as tabeaue impreun’s In pauz’' constitve (0% Frais A gruputui ax pusce 1 90% ee a aaa eT | aye estapta in mod egtin di partes naivautn Este un rezutat al ileractiuilor dnt membi grup! are la arb 0 serie de nevolindviduale (ol! de dominator = nevi de pce eu de agresor-nevola de secure etc), find rezutrt a stucur rinlor si oblectivelor grup TWormele de grup Sun ACRE anim ansaid vo “51 rogul clrora le corespund anumte modele de omportament prin cae S6 reqlementeaza condita membr9 procesele de interactine ‘spre exempl, it-0 orgarizaie se poate constitu grupul informal al ubitontor de foal, care impune ca valoareatagamentul fat de o anus ‘ectip8, regule find de sustiere a acesteia gi de negare a valor alles av alfora, de participare la flecare mec, de popuarizare a succeselr et Tider nfl eso prs cave 570 ‘gipuli in vtutew puter cAsioate Datontd capactiti de conducere, compaterel profesor, presi s! populanti, era chgg8 autonitatea informal, respec ‘0 anumits capacitate de # influenta componentii grupul! informat, ct ae persoane din cadrl organiza Funcie ders in exon grupilor sun aumaroade In eco spacaitat, ele pot insh grate in doub mar catego 6) funottl executive, ‘rin inlermediuclvore ol realznaza #20 608 sopunie grupulut ‘Acaste functi se materaizeszh '" acvtiny 0 tear ro a ie} rh), cdannn ares (ohieren te sch, sugerares de me 9 1) Manel ho arinere, pon a Memivion gine, ennaiennce de mentee Sun oe yy ve iccobs gi iting ran 0 SM Pd, cay rare unitate 61 pesonaitatea, cys a plorzeaz8 memoriams C8 ag ede abs $MOGALr, ceoarecy oN, Mmprialconcaz8Paie, ditibue sant" « — ie «Waster de energy, deoarece exprima 5 conc, Seis nce, serene 9 dort vag ae et goed devo ®popUseaZ8 Orpul ere gue se, «+ surst de ideologie Find cel mai informat, cu idee tine stuctrate $i cu obiective clare, el ig infitreazs gr ‘de celal memb, pe care Tl influenteaza spre epi ae; + ideal s\ model. Ca ideal, el este investit de mem guna, ‘4 anumde cali atnbue (pe care uneor, in cealtate nu a), 21 permit realzarea anumitor obiective inaccesne ddd medocru. Acest portret moral gi compotanens face din el un exemplu demn de urmat, stil inct« __, Satan cela modee de concuts obiect de identificare derivat din functia precedenta cot ‘onnta unor membri sau chiar a intregu ow cu iru 4! responsabilitatii individuale, prin care lise"! intenfil, aspiatile membrilor grupuli tt Astfel, el transfera asupra liderul 1s {In acelagi timp responsabitit roi tgs Deoarece intireste coeziunes ovr ee 24 cla gi netd individualtate® * cesta, derul materiaizeazs gi simboize™! Spuamc’ cre potent pane pe See fe EOE ued tape ees; oe, parte, Aceast functie se bazeaza pe o ideniticare ematonala SSS REESE ta ash Lumiltoare. in acest caz, toate celelalte uncti pot fi anulate de Ee ecei cusieas vey Due mv evay mia Dee ied ania eeten ae Beanie con count a Relatille infor se definesc ca ansambiu!| | Inlerdependentelor,dntre. membri grupunior informale $1 dire |____ grupurr reglementaie prin normele de grup $i percepte comune Suportul relator infrmale il constiuie comunicarea informal. > ‘uncie de structura, coeziunea grupuli, modul de exertare a funcilor de care lider, releaua comunicérinformale poate cdpaa diferte configura « rojea tip lang « in care informatile tec succes dela un ‘membru laaltul al grupulu.Iiatorl informatie no ave conte asupra acesteia, asf! incat pot interven medica majoe ale rmesajelor vehiculte (fg. nv 8.11. A)‘ig 511- Tur de refele in comunicarea netormata + jn tip rai - in care informatile sunt fizote op persoand fecirul membru al grupulu. Detinand roll de pine fecal in vanamiterea informatilor $i receptarea reacnss initrd spSnesle comunicarea si inlturd fiver y etre (igura nr. 611. -B); } "+ ala tip vit-dewvie - prin care se realzeaz’ comuncaes ol eld sau pe dilerite nivelun ierarhice. Transmit = se face selectv anumitor persoane care, Ia rérds - 1% comunied cv ali indvziselectati dup anumte cen inet, tangents protesinalé. cu problema In dsc : ‘Putere, infuent etc). $i acest tip de retea poate pure” i an econtoate, distorsionate i fitate (2 rs ‘In care informatile circula succesiv de , ‘ a “" ‘Gupuli, reintorcdndu-se 1a iniiatoul de heer, ae Ale rejelelor descrse. De Caractens ‘Comunicari necontrolate in care (0 culate informatilor sunt aleatoare. = metosle er 8 ocd. ai watch ono esessh een a ane tse sor is ain ind meso pic Seas ees siseetns Rennpun, ot sinc rane sere ee Sif locate De asemenea, in stuali de except, cans comuetaore ‘gchimb&ni profunde or este amenintatd de un mediu age a pi fe rele cOTuncSH inomale unt mut met apnea ce ot i epochs nae 80% comer oto eis eablect proeslonale nal 27 sunt dee preteens vaetfenea, +t canta arxinay 70% dn ea te escamive sunt costs, manage pining jm nine Seeriato Me plaifiaren rear. drilr ict ‘red omunichiorivomal ee pe accor ern osas cee siete seen oer lat tac osm, orn cca ttacinng! neat le de comic) de poe ie» sera mes ‘Cauze ale aparifci si functionaril structurilinformale: Find umbra_structur: formale, structura informala se dezvot evolueaz 0 data cu infinfarea gi evoluja organizatel. Dact srucua formala este generaté de nevoia de ordine 9 relatva stabitate,cauzsle ‘partie! gi functionani structuri informale sunt cu mult mai complcale 9! ‘mal diverse, Ele in de oameni care populeaza organzata, de organiata ‘neil, de mediul In care aceasta evolueaza. 4) Cauze apartinand factorulu uman, Jn general acestea sunt legate de vebuinele psinosocale a Personalui: nevole de afiere sau apartanenta fa grup, una ate cae TS ech evel wogite ale ori Neaaiafcuh, acess cA 28 ‘lenarea gi degradarea lenta a persons umane ws ne tecare a rivet GFUPUTIOF se ia mang src mae eRe, SECEDE SMa, iy My, i ee nant 20st PVD Oenereny tt cle $1 SP ate de valor negate (AP-ate,incteren ty reap intere ne us. ee manifestat8 prin dorinta ing, la gee recnoagte 4 apg Ss Ss, ri tea at nl manos pan barra! & Da sale re bi Leda ge coo rogue) : rade tabla, manifesta prin dorinta individ pe teen lung. In cazul In care Aceasta nevoie g. ‘Fesavs eid devine arxios, install emotional, caUta 58 pan ‘nate formajni sau grupur care i pot ofer siguranta, fate, s mevela de 2st, manfestatd prin trebuinla de prin vey, itomati noi Nesataticul, aceest8 foame informationala cond. lmverarea unor posbile informati si vehicularea lor sub forma zvonss: se a ‘Aceste nevoi neimpinte prin organizarea formals conduc angus ipostaza de proces decisional In care deca co rajonamente profi, inorati mute diverse. mets complexe Intuedtobecivele vzeaza aspece mulipe ae ata organize! ir eecele se vor rent ian orort temporal indlungat. Exempt eal mai eloeert cori eczia de schimbare a obiectits de aciviste seu schimbareapiteor pe car achonea ra interentdacd deczia se af Ino ipostazs san ata, atonal ajeste un covolar Pena fiefcienta, deca de management vebue #8 eects umitoarele ceinte: 2) 58 fe furdamenalé stingic. 8 fe floste acte informa metode gi lehnici adapate Spuhi de secze qi speofeus Stuapel dectionale. O deciie cu impicati rotund gi de Guratd ssupra organiza, care cee resuse importante ru poate fi rezovatutzdnd Un minim de informa metoce Simplise ca In cazul decir de rutin 1) 88 fe imputemicts. Pent a produce electle scone deciiatebuie adopalé de persoara sau grup de persoane care au fost invest cu dreptu 9 responsable mls: in caz contrat, deci lipsegte suport de aves are ganse de fi apical chiar dac in substan el ste ne init ) 88 fle oportund. A adopla deckia la moments put inseam teneca de maximum de sn mi decicie tinpurie reed si nu gdseascd nee ‘rgarizatorce, umane necesare accep i apie HP tm o deczie Inti pate culege doar radele siete ae unui succes tarv 4 sf fe card concsd, necorraictore, Madu de 9m ate deity perry suecessl apc #ctine eleven + oa On Informa, ino accra i oad mic. do acy St x ude HE seporng a care Hor aaa ny syn wre Se 18 HFN ye treo hen parte entre In ans decor ooo gq paca rebisb conrazicd cl s8 susna potica gen, Flin ctr ce 0028 ec, ye ~ peaun en amb oman dar $62 IaSeMN a puter acy ence nes din cadrul organizatilor in mai me Important nu numai sub aspee ‘ractc-aplicativ. Imporam rezid’ din foptul cd n decizilor si in special alegees i folosind metode, tehnici si instrument adopta i implicatile pe care le a Lorganizatiei. In functie de ace de decizi: strategice, tacict eo ts gn de ty eased etaareen oom oad a Ser Sec ctor serra erie acs yuma secret seas ee reenteretcerenme ses ical se tactce se 0dopt6 pontu 0 perioadd relay moi scuth oo gap 7), 20 Her dome poate ae crNzae 9 wm aoazh numa 0 pare a acti acta. eifegth categorie de decizi se fundeenteazt pe infomay de bia 9 so rete la actin concrete, In goneral prez un rund cri eas de atermave, se foloeesc [a eaboraven uno pla, pon ream eeoncretzeaza trae de dezvaliare generale stabi prin deczle cam ie. Ded, nin orzent de imp acopert deo deci sratepch se Siemarh gi s© implemenieazd mai mie deci tactoe, cae isd mao probabitate mal mare de objinere a rezutaelor previzite, timp foarte redus, ar aplicarea lor afecteaza un sector estriol acts Decizile curente au un caracter operaiv, repettv, vizeaza domen tearte restranse ale organizatei gl antreneaza resurse materiale, unane financiare reduse: Ele reprezintd ponderea cea mai mare a decor Ae ‘se lav in cadrul une organiza ar efectele apc varianteorslese 8Scare obi #020 le poteniaie corse cost crite mr oe 4, ot faa f as Cot St In cng Nm cemcrine Mit a conctitor cbioctve ~ a cq Rr os ce orc BE Gas ot cporeece ce" rowers ove Betas bt crits oo wy, dic ao aategie de GBsire a opting Ye nity 8 Se objine rezutajgy ee a cc de tie 80 croctorize0z6 pr sous pec pone deter sent acl, cae nfverio0z8 nivel cones 160 se refer la situa pentru care nu sy: potentiale pentru fiecare stare a condi: eu consecin® nada fecin cn eile in co aches deosebit de important pet: |9Fad al erori in Iuarea decize pie" eu nun ‘se caracterizeazé prin exist a acestora Z4 cu variable necontrolsa! pu perso nt uri do parsoane care fundemereers dct: non exo par a pecan tnduronne en malt cilert de claire a decor dn cus ganas reat rr, Coun Gop de dec goo MF eckalle unipersonale sunt colo la fundamontoren yi elaboraroa proc partici 0 singurd person Ia toate otapoleprocesulideczronal Ae Fentel dale eran efr ia rasrno cra fie nana |or eevesndven tn conde crn pea serv coil Pestle do gropnicel fe Ancererae ol utcrvn ca puns anumte saps, paricpd mal mite pecan decrease) vmpsturia desir de up renin ondaree mae pe care ‘acestea 0 dejin In cadrul organizatiior, ca umare a extindert ols “Sacer pertopave de management Inala corior de ratoraliate pe care tebe 8 lepine PR aA alotteceren.cocahe ce rr iocrh aioe apd 0 especie in pun uot ern Metode deci de grup reboot fe oplab es van poste Deeb © anu variant ured pe scra de pte fect mmembru al grup decent, en tabu ad uve pe sa de prelernya = gpd «Ded deci se eer lanateatve pst, csanen at de gup.scesra nu tebule a8 fe madiicl pen aes n coneterre a une rt aternatve + Regula cups care se ia deca do gip. nv wie a8 Independent de. opne inde tv rember PU & tebue ed doping rect de acesten . Decizia de grup nu trebuie s& fle identicd cu opinia unui save Imembru al grup, trae sara de cp cla meme a (ups eeent La elaborarea $i fundamentarea decizilor de grup, webule s8 $® tind seama de toate aceste cerinle specifies, Ragas.Pree ie. sete emg Sony faauchiarnivel de pregatie, “Sie pean irene erent Dinan eet oheeaart aan Feet nn ent ore sang dt In peroada de functonare a organza, sapere a, Ea read “Aceste deci la rndullor, 88 pot grupa in dou categori, 5) anne aS {eeval timestial, lunar, decadal etc) ~ ete rn n, nticas ee ‘up numérl do eter decizionale, numaru de cre deczense car se asin considare la fundomertarea decizlor managerale s+ baza grup deciilor in: decizil uniontenale gi decizu multicrtenaie ecko nirteriale sunt colo care se fundameniazs 5 Slaboreax4 ndndu-se seama de un sin, ur enter decional eon | complexitiiactivitatilor destagurate in cosy ezmaabir #9 ierdependenies dintre acestea, ponderea acsss - ne ince mai mic’. snare attest ee caso dare aa apg Me cter decronae Ponderea cea. mai mare o dejn deczit in, pe a de: sau incerttudne 51 ales managers ote ope gpg 82 poste spune cd ~ Ms eFentee mare wacestreatogors de de _— a eearrarson tn eiecinsrtecinaron fects tendinia d® 8 considera, spre exe 0 daca in conte ee eg renee cecomtneremaaracre ‘gi rth ‘53, Metode $i tehnicl de optimizare a decile managerale In proceeul de management, elaborarea si fundamertarea decasior smanagetle se bazeazB pe utizarea unr mate de aalzs de are 9 manmyoraptcable in functe de complextatea potimslr ce wetue sete de nouttea 2estra, de mpul de care spun decdet et ‘hr ccdnd procesul! deczional Sun uaate mai mute eaegon de eto + Metode traditjonale (clasice) - sunt utizate de deer indvidual gi au [a Baza intuta, experiena, magnets a Ccnogtinjele decdertlu, la care se. adaogh qo bund Gdocumentare i iformare, ce contra un canfautstinc deci respective + Metode comparative ~ ce au la baz3 princi contr {enomenelar gi constau in centuraresunor inden bin tn prezent,cu indicator stabi anterior i cuping In plana programe etc Aceste metode sunt uiiate mai ales in cazt decir tactice + Motode de optimizare ~ ce au ca obec abinereaoptmubs economic, find bazale pe insumeniand! matematc, pe tmodelarea matematica, Ulesreaacestormetode reprezs © fabordare stiniicd In fundamentares decir, cescind Tnerederea in alternative adoptate, Pentru optizarea proceselor decizionale, decider, indvidual sou cole poate opia peniru o varetate de instrument deczonsle TTinand cont de stuatile decizonale cu care aces este confrunat si anume: certtudine, ncrttudne #8 SRT Skeae _ Ee ar dek0¥ COO J gy May In condi certtN® poate, re tors decizional, 86 recomanay 11 (fogs = Mo) hudson npc yon fb Ran! (no = Ras) ah do Variant COP Aaduce cul it pina, Aurel chr eur oionty "tM Faw * consecint® decztnalb maxim chron | sm oibut waaay 4 acoso exprimares unto cn pocisevedeeorans Hn eazul terior de dociie (In mod ny an conaeci dat rin | 0 atu tate 0 do masurd diferite), prin folosireg, tay ‘én pumnet de vedere economic jaro Sater voz Fundamentarea decizilor mullterale, te poate face footing mai mute metode, Inte care: metoda utititi globale, metoda ELECTRE, fretoda Onicescu sau tabell deczional urndresc umatoarcle ne (OA onsecinte decizionae utitay Ja cu ajutorul unui sistom do ecu Uso all dp urmatoarea formula rd= Hy, Este cea ma simp met de optmizare a det incon oe ceri, putin utzat ath in candi in cae erent deonae ‘ut afl de importante perry decider, dar fn stuapa In cave cepa au importanta diferita. 2) pets situafia i care toate erterile sunt af! de importante Tn functie de eriterilj ‘pentru decident, pentru alegerea variantei optime se calculeaza utiaten jal a fecel variate du formula: é Ug 4 ZU, de: gy = utitatea global avant Uy = usiatea consecineldecizonale Varianta optima se determina dup formula, ‘Vo = max Ugi«‘in care criterile decizionale ay 0 calvlear it, Se calcuieara utigaine oats _pernsndicatort d cscordans o.pentru stuatia in care Uva) 2007) 1 art) Leas 2)-U], peru sstan ev vom de mportanta a enter; 2 vant nde: (p= ecartl maxim dinte ut maxime g minime Indicatoi de discordants araté aspectlenefavorable ale vatanei Va tata de varianta Vb 1c) compararea $i suclasarea vaiantelor prin intermedi indctrior de concordanfa gi discordant, dupa urmstoarea eae de suclasare Warp Deva.rry R¢ defini prin: tevy= spe zee unde: p=coeficientul de important acter j, Joc (Vi, C}) = focul pe care Tl ocupa variata\ in unche de enter de céte ori varianta i ocupa es) lerarhizarea variantelor 0 face dupa valorie descesctoare ale seestefuncti Jot dupa 0 functie de agregares + = alegerea variante optim, varanta optima find acea vara pene ‘cate functia de agregare are valoarea cea mal mare, Tabelul decizional Este utiizat in cazul deciailor perodce, putind # prea ott 2 dups valorile descrescatea® #* ‘manval ct automatizat (prin floss teh ae nos ms flind acea variants reTeta, cage! inal de Obiective sy decizionale Combinafi de actin poss, (variante decizionate rn fostes label decizional, se poate stabil cu arin, esse decitonale corespunzatoare diferitelor combina de ches, ‘eetedeczonal. 632 Metode de optiizare a decizillor in condiii de incerttxn, ‘Stars de nserttudne apare atunci cand decidentul nu are in i pire ls probable de manifestare st&nlor, iar vanabiel a Bata cotolaie In condi de incertudine sunt uliizate 0 sere ® ‘lee linc de fundamentare a deczilor inte care: | Rega pests a # Fla Ii Abraham Waid, presupune ci vanianta 2 mais Bets Care $e obfin cele mai mari avantaje in condiie rence , eae regula optimist presupune 08 vaianta Optima este acea variants pent, rier mariavantae In condiile cele mal taverable woe VO = max (max Uik) Regula optimalitatit ‘Sau regula ul Leonard Hurwic,presupune segeres variant aptine gy urmatoarea formu VO = max [0"UiKkaas* (12) “Ulkynl, unde! In coefciet cu valor cuprinse In ntervalu (0,1) eave art stares de optimism pesimism a decidentulu, ikea = uiitatea maxima a variant! ikon = utlitatea minim a variant Regula proportionalitai Sav reguia Bayes-Laplace, aratd cd variants optimd este acea vaiantS pentru care media artreticd utittior este cea msi svantjoasa pentru deciéent VO = mas, Regula minimizarilregretelor Numits gi regula lui L. Savage, presupune cd varianta optima ee acea variant pentru care pierderea(regretl) de any aes varania cs maifavorabilé este cea mai micd des Regretularatd pierderea une vatante oarecare fat de vanar ‘maifavorabil g se stabllesteaste! Rike= max (Uik) -Uik, unde: ik = regretul de af ales varianta in condePy eee = vo=min ra) samme opie 2 deca COMG de ig pesvinsnarinrn someon ond dy ase a mute eto ma otoda speraneimatematice ‘cana ross pat apical fe 8nd In considerate up cromcasraa fe ned in consierare I TUNE Crier In cans car tea oe w conan obieciv, sunt ate In acy ar Fleece vor avea urmétoareastuape decisional —_ Sa Si) sheqayeqet-1o]° | & _ | I LILAC Ce el OVI unde =e 1512... ae 2M, cy unde K=1,2,...8 ‘ & slatea conditilor obiectve k; ate, enrustarea k, dup ertrilj Mita vane pert starea k. Bie, qateuleaz® ral int ttatea fecdre’ vararte, aco bietve, cubs reat in Becae stare 2 Uy LU sven \aranta. opm est at Ge cea care masinzean int vo = SU." p,-? masimpenma =i nsiksia Motoda arborelul decizional Rte ra wena tn seat ww vace ees cece teah tomtom wakes pce Bc ceccatiierd sn vrmnawcaawione accel salad ips posers nae bal randoms nem Pe eter ce rae vine deine y awrttaaa rosea eaparbe ce maiers cstn wee en ermbcnes coco svete it éecizionale “reprezentarea graficd a problemel (arbre decziona) de la stings lacreapta ~ determinarea speranjei matematice peru fecare variant i nod ecizional dup& formula S.-ZP/Re unde: m= speranfa matematica a varantel deczionae | = probabiltatea de aparibe © everimentubl aleatons infuenteaza rezultatul (consecinta) Ry = coneecinfavariante i, inuenatd de everett + alegerea variantei optime, data de formula. VO = max, 2G eeei — cece are un numar mare de evenimente, ce inlueneaza varartele de Dense cccnniea ceae Sete etpeelogetona peed ‘5.4. Metode de optimizare a decizilor de grup Jnrezolvarea situatilor deciionale de grup trebuie a se find cont de _umatoarele premise: vrmetoda trebule § post faplicats tutor variantelor, feed 0 anumité varianté devine mai importantd peru fecare ‘membrual grupuli,atunc ea trebuie 8 devind impatant i peta grup: Meregula dupa care se ia deciza trebule s& depinda dect de opine ‘membnior grupul Medeczia de grup nu Wrebule 88 fle Wdenticd cu opin unui memru at rpui fra 8a Se tna seama de opie ceria AAigoritmul Deutch Martin ‘Aplicareaalgortmului Deutch-Martin presupun parcurgeres ‘umatoareloretape astfe! “se consider o ordine aleatoare a variantelor deczonale, se caleuleaza momentele lini, dupa formula. Ds, M eS und ‘ME = moment ine Jarumind sorne scent Uy utiltatea variantel i acordata de decidental AG Srdoncach varie in ornea reser a oeteotoe eee Leu, eee. ne Wy enenesicoes Moe cre art \cmcvorr art cae decider Varariele In ordines crescatoare ig oe oroneath en esecatlen band. rs rept call momertelor ie sia color coloana png ‘ral son posse ate ordona Pra variant rezultata in urna conn reprecit variants opti ‘Deczle de rp a pondere foarte’ mare in cadrul proces ‘raragenent ca umare a exinder folsii metodelor partcpaty management. dy et 454, Managementolrisculul ech repennis nul dn .mecanismele cheie™ ale exis eonomice, find un Concept nedezbatut indeajuns in. Wera ce specatate Nota dist ete izts nt0 serie de stinje, cum at des ‘psticlogia, flosofia, medicina etc, studiul asupra riscului pentru acest trent bazidae pe obec tin i. bineinfles, pe» ayo stiintel respective 5), bineinteles, re 42) au apérut $1 0 serie de lucrdri stintfice unde sv Soe cil ecoromice legate de planifcare, activate econenet eben comercial, apr din i Sete pal de cee ote tc emt ttl $8 economia”, rscul economic este den! & pork en ES i probabl care poate cauza 0 pani = aie “Seerabine sou actine economics’ 5¥* tine, rac ‘®conomic se caracterizeaz’ Ge Nona ea - 1 Etonomis,Ectrs Economscs, Bucurey), 2000 ee rcepoeusanatescran anc catriras Peehdisttatetcmmnimantactcc nee, Me eremecn actor mene ‘peonvenient posibi” dics 0 robbie sae tao eg su vos Bn ancora act concept: j ‘Riscil TopreanWs UA eveniment vitor H probabil w care) Sate [tne race = NN | Importanta riscului penru adoptarea deci este atest de fou! su in cadtul teoriel decizionale 1 a ideclogle managerile si de interesul cons nt pentru evaluarearscull in management Clasiticarea riscurior: Complextatea clasieari riscurlor consists In diversiates lor ‘Societe se lovesc de risc de fecare data, cd tebule lua 0 deczie fie curent fle pe termen lung, Varietatea rscutlr este fare mare ~ ineepand cu incendlile gi catacismele gi termindnd cu confleteitretrice schimbari legislative privind reolarea actvtati patroale, =! ute inlajoniste. In afard de aceasta dezvotarea economic i pola lumi ‘modeine adue aspecte no ale rscul, care sunt deseot dest de are se Gefint sau de estat canttatv. Transnajonaizarea afacerior ese acompaniatd de crearea de relai complexe fnanciare sndustiale Enista ‘un efect domino” care in caz de faiment al unei compan atrage o serie de falimente succesive @ compari legate do ova ii Informatizarea si automatizarea actvtati economice © oranzatls Datronaleatrage posibitatea pierderioccauzate de stem lone © important deasebits In utimi ani o au rscure legate de fae pentru ed, th cazul producer, ei ade perder importante I =ie va on eravnte 41 7010308 pany ort amon clog ce nes mmc 20 Nee empact ScAZU scan cg rosin meh Tmpactorescut TISCUT CU Probabiitay mare de prose #20, isc cu probabiltate, mare qe’, sient ta hota, de bazd. acd la prima vege St cd de produete $CUIPACt SCAZUt para ya i me, seeeth HES de any Sige a eva polerbabl SBU A8L9r0 aor quent a i pt de reevais In prima taza, gare sotto Pr uma tate dsc ebue Mat in calcul gang Sas {aide rise este datd de probabitatea mung. came eu net xn producerea Uni evenimen, fees (Goo deca nal se mlerai2eaz3 rin action de asumare. inns” Tanteransevare icon rar se insinesc deci repens ft devs sats. Cele mai mule deci, atunch cand ru x daonbie dale istorce, sunt rezuitatuljudecatior subiective mM ‘up rc eter folste in acest Scop difera. dea ado ain ince de propria perspectva asupra analze sas fai pie, scr de pre| side dobinda”, riscurarecte si rac ve po ‘obiective $i riscuri subiective”, riscuri interne si rscuy ‘exteme”. riscurlocale gi riscuni globale, macro si micronscun", niscun de ‘eh. csi dems rscun de poet sot Pale os une aocer, ves say cate Eom Sn ee acre rca do it cers c+ besa) nero aceeiag indus Sk, rae ~ Ris Management and Insurance, Woe 68 Bonen op t-30 Ss "Rsk and Uncetsiny, Posy Aras 65 = sett de pre en at hn a ofului burro §1 Servicilorofete pe pita ge cane ee mia vera oreihiresussor teat anaes ees Gnvlettlnrnsoeen range Reece cs ne producielndustiale,CUrsul de schimb grata debanen Prove oeptbllr, GaLUL naturale. cre repreana snc pense rea es” peri allele Cursul de sch grata dobancy saceses, sere rvnes, rls” Jege ie ents). Spe exempu copece Screobinz are pact alt asupra cnwums cae) cts ers {esl de fanfare a firme (e919) cul de cet exe, cred, ca tr race pacele comercle, spre exendh) Este the nan ose eqs decile erie dn aces dara, netnd ata dct setscarzare a ull operajonalineen oral lace, ac ee ders asprin struct amplare, de aun seco economia tt isc pur este asocat pierderiot (dural, ace sa farcare gost seu probable care st putea conrad Inpat,isculneren une lace pote dimrut de ite investor pon cerscarea patton afacen Sverre eprabonald. Rica vertical ete fn tna leghura cu evriertl su feronenle Spectce un omens de activate sau uel me cate Ih practic’, este foarte dificil de a se feri de toate aceste riscur, dar cel putin ele trebuiesc detent gma mult tebe dest com se faci tl8 mca ole mai percloae Gea mai complex clsfeare a rscl arpa fumdtowes 1. Rise de fora Revisele Euromoney’ The Economist caluleszt pes ace {a dips meodolog prop Pri Intermed urinal arent sunt exprimate gansele de transformare In poft unui captives > moment. dt tno fr. Pent deternarea facade fH rust Euromoney’ ain alu tel grup mas de neato Erfn domenis sunt cotate cu nota, can wb OT cit 220 . et tales de EUEMONE'et6 Uta, economice = ponders de 25% In Punctaiul fra : orien de 26% Ih PUNCU ra + Rel i enor 14% ponder I puna ny 1 Indeatons tt gatonel externe sau neplata acesteis _ “Feosreinparesl ia: = Fe ger 1% ponder I punta fal Fey rae areas 5% onder Tn Purl fr eis marines pe termen su - 5% bones, pencil Paes a Hut btemajonale $1 Pele pent impr, sndicalzate (5°) apr inre dtnerea de pont pe fermen de pag “anisimara de foretre, in cazul tailor lipste de riscun, precy ‘SUA(S%). 2 Rseutinopraunile cu devize Fate pie irepnden angela In comert cu ale Wri pot si sncarece pos sbi curpere future importante, in itegme 5 ‘ore eat Inedat ce vncirie ve factureazd in devize sau compara fades cntace pertu a achiijona arvcole cu pret in deve, ap2 ‘fscunile operatunilor in devize. Cele mai importante sunt nscul o ‘tansiare,nscul de tranzacte $i riscul economic etre este cunoscut gi sub denumirea de risc a Statik pe nt acc cng au per at Spee el flle sunt translate” din valuta sans 2r Sete ike nmoneda najonala acompanei mans se pute rate et in i.cre apare or de ct on 0 co tafe ce varzare sau de umpire, ops" seca a aa sau erin, cara vooaes St Tera psa i moneda locals» compan Re, 184 este mai mar. lag OH CAt instabiltatea monetard de? a ‘ns’, datorté riscului de tranzacte yr i peso Roti, eo Fitna Treas Se clnlg @ mancsea smote cate caz MANNE eA gate ieee suimetaiscul economic eI ae ea creo. pect coat Rigietcs pcesca toss ane Manel peloton sat ae vaca “amet conratil ete ai ute rl Act conocaldeumnte nce sa poate Star Sarin cattle Store Po fect tr ovat oe vires | cal invinciele sb cote wage eras acetic ete praetor dev end cas camera cae fo bec un cones msc defaliment cnt tp de se estederumt de of speeayh re ecaoms confeat ir exprin nord ncapactataintepnde eae aatan ca cel mel mi costa vaable cone Ge med A exit ERS in consierare a Intro acest rc pesipune o extrare 9 vari uelintependr de a tregnapen yge in mposbtaiea Ser onora tore fat de ce bn 1 Riseuln deca de vest Expr probebitaten ca aunt prouch 9) aul s2 pot 1 prj Salearen un! iret fre de specaliat sunt evden pinae ape sets cenducerea isl deca de vsti de cate marsoet + panfeaea rect { orparizarea ecu + conv ic sist mal mute fore ale ecu de derara ual rit de vest rk, ns one jenimente neprevazute 58 se ecitia de ives acu generat ndtte, iscul de evar} ii acne yescauneerment Inert, boi, acerca Facing, mobile ap de acco refer la probebitaea Sea 56 pric, fointao to profiles une! fime ca uma, fosanerslr de capital fancier. Preocupares per; roa acest ica apt in condiile une volatit pe -pvabtor mere in raprt cu varaile lee de cap een ce detemind 0 relate drect8 inte proftabitate ym de situafile de incertitudine ale medi in care manageri trebuie s® adopte deczi Sel! de makeing studiaza atitudinile incerte > ‘metajia gi fantezia acestora. Manager i2) ‘nainte de aplicarea decizilor care ves? a= are gle cind #84] asume unre 9 cum 8 cone snag inepinderea ar mes concert do sar ee sear ind ce nuces, perormania, ez fina sunt consecna ne a ee veacpaisicnichliest, a sn aisrteul ste practic emeninarea ca un evenient sau o acjune si aiitatea unei companii de a functona sVsau de a ig wan aitpunrea obiecvel sale Sategce jscul apare in general nu alt din probabatatea c@ nu se va intimpla qa bine seis foo «ama, + i meee ae tanto dete care ae a he cr hal on eH rey ivesnes Ac Copano ae ‘araearil oseato + cblgatrcdnprovn Je a forurtesuperoae faganarelede contol a ké ee ttc, f me exis ne xan es |. rect mca — ttn oe Wr manana ei rey cere cena et | recat mes de ors [Fae ‘ol pee | site, | + compen | + ran red erat ns p pn | perme presi rts sre o aS eee | (apa ~ decangazh etn css is —| > eee ae serve cantly cooon “me: 1 ae WRET Hinroe- 4 | ([S= | se Repel hommanaie ot | ie seat SRT sen Fig. 7.2- Flux informational de tip arc convex snetve [ Desser iim | eet semaine [ice dstomas | “tne ropes [Sapien “Sete, | tome ceet aes Ld ors [Se neoas | Poi‘pg 74-Fuinforationel de tio spiras pis ers ® Fig, 75: Flux informational in forma de evantay Fa 76. Flix informational n form de evantai a [A ou oo Fig. 7.7- Flux informational n forms de are procedura informationala: Procedura informationalA se concretizeaza in operate asupra cals ti iformatior vehiculate pe anumte tases regs mercer thizate on nu, Spre exempl, In cuit ifomafoal stabil re wc produc qi puncul de con! al cata ccd doaserse a8 taut cntatatorlrebututior, Procedure apical 6 Sb SS ‘Inregistrarea rebutului (denumire, cod. ‘caura), invegr * Tome amu proce, rebate, ca pct oo MARL ES Valo), de manoperd (timp $i vale: Po. Utizesza procedure de: insumare 2 rebut Pe ponerea rebuturior pe catego cauze aN Calellpierderior pe total sect # pordee® ot— oeeturor informational pune in ey, ecw terse ae Promapersl Hed gn consemnarea date" $i informa, rat eae are, Prale MOOrtca, aya ce capes tx SAA pe. , ce pt vl de nae $1.56 aSCVare a inant al te medul ier exe opener eatin alge Wregstee, TAME 9 rey mje ell el trniceasitem maby” EE wt forapior Pn C376 5® exis ln irre sistem informaponah bi? cre gemulele de calu oft 0 BAZ at8r informa ees gad de rafnare a substanel informational ‘canal conponan 9 salemuiai informational este cea my sae gl de aecrare [a cernele organi medi sara meld de eect complestte a sistem informapona “Coracteristleproceduilorinformationale constau din 7 gependentanumari dversti i complexti or de arse ‘ele acivtaila care se refed; + meld ret de formalzare. La baza procedunior se oti rum nstuchun,alortmi de calcul, modele prin care dase Sint transforma In infrmatile cerute de reglarea anumt sctt Fomalcarea aig utitatea metodologia 2 vain ‘slrmator, rasmus imparaltatea lor In intrioul gn ats organza sunt extem de dnamice stat ca numér, cBt si din punct ot vedere al conf, dinarism ce reflects corelarea or __ tare medina ena organizational oe TO ae Kareena, invegievind chiar 0 um mae ‘igidiare), care pot fi clasificate dups anumié ra AU pot fi cuprinse in clasificari *% cauza dinamismului gi varietAtii lor ie ag aoraes sil — Sistema > = psn cores ie __peatsie do Tatare # Itormatilor wow aaa rprctosiite vseton top | = Subietacad irre | _prowscrare 8 iene . e wena joecass ete ae tts Bipesseyoctoniarsengerancn co in sity este un factor exCUSI iy ors tana es 2 te mone Ve a ome an EES gabed cr cotne vs" onan oso ~-—eseenth ela tielthicer tometer Perse rt con oscar pce ap Peerenctni ene) ‘peered 1 ea 1a spesetae ance components 1 oe tee pe TO er atucar engrave ep Pa nai cnr de waure «toa was var a ce exrom Ge vera he co re ens cetera rie ce etaanee— Fee cana rh tic wg eee carson Influenge exercitate $1 suportate de sistem informations separ nena pins eRe cendtise noceatat vial a oxen "Panel TSN Stn apa our, otra ce nee ae ‘fundamentale ale finjei umane. SI ancrei fin, deoarece extentsrears SI > en on jr 1 29D SLD ned ot ene Ho a rer ibn ere SS el mel ambint role informatia ~ ca element ge supers © serie de Ipicayy 4 mw 2 Mot ‘acest aan aT a fxerctate do sistomul info ole Mormatiny regione sundae luare a et Maa roma cre mana go Pen ac stl pore or ge ert eu ANIA 2 LOTUS frm Pt pet ease OP2TUNISIED. Laren roms deci adopate,COncordanaaceseg ‘ete aopateatrer _ merino ganian structurale formate, Aste tee hnetorah Ia cote Tense - iss Pacmeie, rgabiaten redusB - pot GEN, In ne se eevoa, spent uner Post sau cng Srrpantocs inde in acest caz spre 0 ampliicar vera sonbuas de conparimente, nivelur ierahice, ri 2 vtl ead obictivelo indviduae regs in peste hnscenia nfomatior, stuctura gi caltatea is tmoapaou inp cite sri bce. ln ps, aserenea situate conduce [a 2p eo 2 cali cimatu organizational gi nivel . a lulul de motie soso informational, care vehicle ‘lomap icorecte sau cu intraiere, incomplete, gene amolicarea grpurior infomale. Intensiicarea att? a ar a visa sins nace ‘patwvare al angajator eee Sua etal ae coe onal SURO o serie de ntuene ae 010 ul amblant extern, modReSte prods de Mreyromicl Infuen(eaz® voll q stucia roman’ interior @ i afara organza, crea 1g anuimite procedurlinformationale Modine yes tenformalior, modifcarea obec genes evade sigonzatel 62U a prior saeyce Acre sche got Gerermina amplficarea $90 micsorarea volun de roma tmosiicarea procedutlor anumitor categon de dae 9 Tfrormay, suprmarea sau Tfijarea de ro fun, ere, procedur informationale «4. promovarea unor nol metode sau tehnist e management Panagementul prin proiecte, pn obieve, pn cea Gelegatea de sarcin,autrtae i respnsabitate «9 tipul de manager 91 still de management Tsu s4o:at feere va_promova’ un stl aunty, caraceat_ pn imensiunilor longitudinale a unser fomatonde, 9 Gremtere a frecventel perodioe, pn cares ventas 6 fequid. ormapi cu un gradi mal reds de. PRs teflectind nivel reaizi obiectivelo. © feu perioadele anterioare. Acest 6 d© Manat find ‘preocupat de vitorut si strategia organizatel V3 i prelerdi finale prin procedu comessistemul informations! pico, v2 poste $008" CB, acd gy, pes Memes scheletul, sistemul osog, ty b Tr onrg vial 8 91 sistem att atone eae engin rbuse} oan, ee ar Suanewae ass yan eae puncte nodsle dn cate se Famiic8 82u in can? Seer co i PoE. Parner stem informational ata de ace, : oe eptnrs co shudura rganzaonas si sistemul deciziongy Peramevi construct) elects In special reaile sislemulul informational cu stncty ‘organizateric. Ei pot exprimap prin “ > dimensiunile longitudinale, dote de lungimea cicuteor teapecty, fair informational, Aces! parametr ree, rumiru nivel ierarhice,inimea piremidei structurale fa plan vera iar pe plan orzontal. numarul commoner stuate pe acest nivel, inte care se stabiesc relay eoperae;lamea furor informatonale, dependents de lum de- date gi informapi prelucrate prin crcutele ‘fomatonae, precum se denstatea acestra, * -configurai, dependents detipu de structurorganizatonca Sees m oneabe de dimers, x stectus : sistemul informational va avea fora Semectcnconmmn netic Sdcernal pte (quran. 75), In organzabie Seid Ge tp eric -tunchonal, cu configuraie pial rs ter omatonl poste ates inte “4 fet in functe de nodul de adoptare al decizilor. Astfel, > worl lrarice, cu tenets de a nrg Gano, repetate cite VEU pamge: “pe nome menizatilo 19 CATE decizia wokcts pases sonalului — Modell tpic japones — cy tage,” ese comets con Me do hneneise s occke ee Bhemative decizionale, pe mASurl ce sunt tanemae se crane et He, ei ee oe eect ea _ Seeneee ee oe ee ‘elaborarea lor (figura nr. 7.7). ‘parametti functional fects caractersticle funcjondri_ssemutd ifomafaa, ‘atat de parametri construct, ct de proces, moace de hare a datlorgiformatilor, Acest parame sunt a de. + fexiblitate, capactatea sstemuiul infomajonal de a se ‘adapta rapid - din punct de vedere al constuce,precun sia Yolumului gi nivelului Watéri informaior ~ la mode produse in mediul inter (modiiearea obecvelo genera 9) derivate, reproiectarea struct organzaonce ofa seme decizional) sau in mediul extern oranzat (veces 6 medial ingtt, la unul aia reat ee, «+ aetualitatea, poten! sister ifomatons 2 hme date gi informati care 8 refecte real starea xoanzae rediului ei exter In moments inveshonte rediului ei extern in ms a + capacitatea de reacti, operat prelucreze gi 8 transmit ifoma anumite situa deczionae 8% + Gelectvitates, copactaea de # cots Temarty mori cutee w wforafle DAES ‘cto organizationalrie + nage vere proces, fur 14: Prici infomation “oncattty 2502 ot snoizate ste! ines organza capociatea de 2 combina $i expog, ubetania informational’ a cya’ oan, eevee here cig” # stewie de raionaitate asiguraté prin respectarea anumitor sigur tor car ‘moduli de functiune si ogc ® ein BM tesa | moneantaqi infor | ee ee | oportunitate Ea | financiare Sania! ™caltate coeds = ocr 9 feromensor Gr trl epanzatel eed ambit exter apis“ eoameneler# roceseor in diese puncte de vesereeconem, teh sei ua, eat etc Aberdare Feng ‘vit. ren oc pects sau stip ensecite ne Dieu na eras ‘esenplulPleten | mp, amboutan confurs Binarea snteicd 9) lab 9 meso 3 semen de ruta, 2 specie stor psa do corer | Irconsecvens deczera Inwistea incr repee |necesare in aaiza 9) puspectuaxguizaes_| compararea nc sts ‘ntagees 9 conserarea ‘stn informayonale Prezanrea nirmapel in | Decal premature, ine ‘lund srucura, 9i| condor economen ae cate ‘aut | penis aplare Dee toil fronere own ‘evchja ter Indcaren | open neler In migcre or ou. | a precrre, mosis Gt| mesa range rece. meu. | pen stun tact | |/tmizare, case | uncer ae na Be © | erno atric” | anna ayia 75 palin ae sistemull international exinformarea: puch near apa cao neces il ait pr opm manag peniu cl acanerico-seil al ie ema pt spaoain prin care 1! zleach de rata, Seah nea ss apr tai cde confuie sau act hate Gyro formate conetie pei soca hc ee nas ners, in sere flog al emmenAl Congas sneant w extinderiunor bol de informa aseménitare oy pariale paanestezile ezinformaree este oave cae se rapide Y sme noastre de croastre. EX seamdnd cof pes 9s create iutizable. © eroare singlrd de specie Fats AST Sparta not “consecinte nepldcut, fsa deans peared sicios postbitatea individu dea gin cosh WS slabeste In mod te azictormaren tice cal toree reine sf cl’ cantuza, nemaleabila® te: daxintormsri = fos ea arm = ‘Acest tablou prezinta efectel ate fi reghets dezriormares 8 ‘weld inividul ga socetP pi Selena lea eT meee manageriale indicd 0 mutitudine de 8 det ‘wezent. Aparent nav sau intention wooo ure, OP FRESI pe inn comptes SO _ = wavanvaeni ia HP Cahala- Epoce dezintormaws tatura economics, in fal Pierderilor pare 53 Sp: is cara ceziiormirs acd gregeg nace = Soave see serene aera responsabaaple. | pba te ol ce dita pin cor so. ‘Apanjadstoriunt poate ffavorizaté de: "structure ofganizatorica, Modul de proiectare al relat, ‘rgaizajoale poate genera fuxut lungi cu multe prelvcrin 9 ‘taonati on icadrarea posturior cu persoane a caror pregte este superioaa cernjolor(eea ce conduce la lipsa de interes atone fafa de datele gi informatile culese i prelucrate) say Infeoara (caz In care apare lipse de infelegere a locus 5: ‘oldu emer sau operator, ipsa semnificatiei mesaelr prelurate 9 ransmise) + modul de prolectare 9i functionare al sistemutul informa {ional Nivel! temic scdzut al miloacelor de tratare care favo: ‘eazd aparita eroior,supori informational de caltate neco __(epiratoate,slocarea 3 manevrare lor negjena {tule management. Un sl excesiv atorar poate conde seus de eomunicare, relat tensionate, care nu perm Intebiele de elucidare on intervenia subordonatior in ca2l se8izie unc neregul revere 32 ea. form’ deaintomnln pit ears we mage g sou ttl tn ra “esau parti ‘od interfonat pe | estar peur sianenten cise y ego | rapt se apropie de forma pura a deziformar, Pri Sn a laa ee a na ae, raree situa at ntorosul Uno angola de 2! asuma rezutatee say re care nu le apart: > dornta de se proto) Impotrva unor sancti’ pedgse urmare a nerealizrii unor obiective: Heo 8) info de. 8 micgora sau arto presi sa pps tor persoane, ¢ dovna do 2 nua sev lenpotze ete wor det tonsiderate potrvniceunornerese personae pyar Wecverth a Niji poate 6 elec act lwo gecnuos de funconar a sistens ifomafral pn ear er iy do poietae), cu intenstcarea acid opin ema ore infers’ uno informa, prin canal ema ie vert pot da nastere zvonurior, bro; Aces unt de ea Freche do ronctile de apdare angaaie, pn madres rene tenform dorinielor gi intreselor personae aaa ari e ear 7 Seurcirvitarea est o forms wt | cares efind, inferfonat din ceil sad Ra! iomaton subdviuni gana suze care condita aaa ne = inca « de depiasar ina! 500 ‘© intenfia de a mart vitexo en deciziel,efmindnd unele pute PM ‘© plier preconcepute sau ante——SS = eh ini, Ns respect tay re @ unui il de manga’ % a um 2 rranngon ramen rege? ° in conde peczospurasor Supraintormare: sence 92 sates stg enema cease ee cee Seen an eC he enpens ee eae mt een qi suprinchcares canal informationale. ee nc, ‘cause redundante provin dn yma de tncjonare 0 struct organizatonce. ipsa de core ‘re tna, postu, comparimente, ceea ce genereaz8 is mut mma mule ifomaf deat cle necesare, une pastate de dies) ‘manager pind eafnfle informatonale depasite de reatate capo de af prima sau cel mai ine informa, + imodil de proiectare al sistemului informational folosrea oaumenteertiaate In proportie redusa favorizeazé cerert suplmentare de informa: uiizarea unor procedur rigde 6 ‘nauicent de complexe, care nu asigur’ substata inloratjonals solctaté de diferte centre deczionae ambiguidt) in precizarea fluxunior informationale, ceea \genereach ro crue, fu informatjonale acon priemit ¢ gi informati inutile. a counh 2 sranchchs te reas 4 ct aarth conse ~ in re Nee dt rte iraponat copactalea anumtr cone Wt | siege clipees oS past ofeste ma Sea 8 tence sein decedent repstng regi organizati [a © Sere de abaten sau evenmris an ast 8 Gp med, cos agente ae ows as any (a do rnc’ tension Pe pan socouuan, ee sat to, estes aie eo en as f- ar redundanta poate clpSta chiar foe de ares cs ere na ik tear om No er ‘arias perro comuica ete ext Sit le eae leon epeta unl) acelagi ues. Mioace de pire ru eth As Fe eee ail gi masina Gandii merge In gol pentu a mestca cle atte ce vrais oma pe ca cre hd eis et srt re ul caret kn aa nd err geh ce sci rire ca pein cnr ene # ivi verbal Aces gen de aes ir ate in i ws Tiigicuaneonen——S ganoLU Vil-METODE §!TEHNIC! DE MANAGE, rv sstmatdebod ana cents in ne a me iran mes ent de Stl, Umaga seat te nana Sn oe CEC 9s se etyegtrea ezutatlt $! COFECHD TOP 8 abot ‘cazul in care acestea apa “ ine 2 achutts nmanageneil nsdn we eta eines dnve orgenzaje Un vehicul cae se Sateen wate itane formate oferte de bord maint ata CS oeepagelieana eee teatro onl Wok Sepsstes 0 0 ens trrrrcot tr scart, obstacle gicucheluel cht maireduse Pret cdl de bord wm In veces oral sete tae te optine ln coils Spice ter Ste vacate etre ie Gea recta endo do vetcon esa Aree cr cst caper Smet N Tg ee tot rae 3 ves pron mbes eagle crc fect rn ote ete = | cacti |p ene el mootae Cresta i cae tei actorl selecv general de ada ge preurare $i de siietzae an tniormare ale ANSGErUL benear 7 coractert siletc da de incudtes exe informati pentru caractercareadonenuyi “re {7 prezertarea informatio nto fos acest 9 Poea oe permite o inermare apd gcaeca, / scuslasrea. period’ a ‘nlomapior canine, ermite SUPravecheres evo: donenuti Hi sresa prompta a abateror ¥ coe Y tpizarea rede a cOnteutsu su perme adopt tan ear in intocmirea lt gore deosebire de alle metode tenis instunere marae re enmrg eave 0 modifica a modu de preerae 2 sua, ul sevens raflecta tocmal particulartile fe, denen, ve rpc pe care este plasat managerul benef, unor chi aris: wet ale tpulu de manager si stl de managenet praca. MAvand in vedere sfera de cupmdere, sus fomati, feos sdatoran $i tranernteri,tablourie de bord pot cate no nat i M tablou de bord restrins, aciut peru o seat ha emenis,subdiviaine organiza, Cupende un unk Wnt tere orod wton co gromcirermarnn m0 Soom BSE top, Gmput costar necanare toons st aesinat managerior de nivel medi # supe B. tablou de bord complex, att pnt Wuesss OS ee pentru. domenit interdependente. Cuprinde partes ran oe ‘idicat de prelucrare, solicit cooperarea wet Per supe, * Od Neoescu |. verbone)~M—_—__—_ i ~» econ tosis 01 MACH Aenet a, compartmente Tp create mri 2! SIPC aoe partopaty _etae de reaizare: uta pean nt 6 SOYA, ry seals rt pane aati Pde! todo» reargerea umatoarlo aR Perera eel ae cote ASHER O10 rei, arta ecapr_ ape ssbicntr OTN trey =a ortho Srepreanie obec Avesta PECUM §1 maraaen, resis steerer ati acvtactutIOr sumravegRate Gry tno) cota ops co mrespune stables 9 lerarhzarea oiecieiy imate: csecres yleratzarea ndcatolor cel mal sugesti penn caraesenna padi de ndepinre a obectivelor. Negerea 9) otras racatrior vebue sf abe To vedere capactatea acestora de 9 refect, Ceroctreltaten, tpl necesar cilegeri, prelvcrih 91 transmaen ‘sersbltatea a medfdrte dormer 1 stable cai, revere i oradulul de prelucrare ainformapicr ‘vied In vedere sfera de cuprindee, importanta, aicutatie fartcdartle domeniii Aceost6 etapdi presupune _consutares ‘manager benefcar al tablouli de bord pentru averica In ce masua ongatl rica rspundenevolor sale de informare. €)sabireamachetlor de prezentare, Alegerea forme de prezentre ® abode bord treble sf cont deo serie de cerinte: + preertarearebuie fe car gi concst CS NRA acter reo os to wt eoncepde nest si serveascd imperatvelor infor 7 a eet facet ait onsitictie, -macheta trebuie sa permitd fo indeaton devent nesemnificatv i nctuaeres Cen de medicare stuatei a esponsabillu cu complet Be ceinent corcuatreees omparient cate colboreac iain sm Z pvantale jae ik ao de Bod senna ag jein coea ce priveste pie a mares COMMU, cOrct oper a man ite nvelu rate ale oanzaje “7 gosbialea inleeniel 948 per peitanpnaa, for sfunctonaltih; sau pen‘ simnarea anu ency soneratoare de abate cue Y crosteres gradu de tundaneniare a decaieeexane 9 whe pm cons sn as nd teconome, uman al deni Y economia de timp resi at La mel manager individual, cAt gi rkeil orga mangenande paticipatv, orentarea preocuparior i eforuror managers cite problemele majre §1 de perpecva ale domenier se frganizaiel In ansartlu su Y amplicarea motivajel.precun. i evdenbeea oot 8 coninbutel —dfenieio: ubdvaunopancatres pertormantele generale ale organza he are sha i Dezavantaje: Limitele metodei sunt generate de costuileridcate, mai les care culegerea, prelucrares prin mijoacele lasice in cara uno taboun comes 2 9 tranamitrea 8 2 See oe opal eee seat aan oe atest et aepniaans wets we Otay om pon aspect -Cmrero, net esac * el cum, d "a en teveduen patohch, glo acl te ale 0 WDHB, HO te ant yo ae tnt at car managers oe ‘ 2 oleae etnies Aste defiets delegates pare un proces simplu Realitatea pracicx ‘managerile elev dfcultle gi efectele negative ale utiiziry « ‘ecorespuneatoare. Difulile in promovarea delegarii sunt generate de exgentle 9 subtittie cunoaperi gi Infelegerii oamerilor Strans legal ‘de ata management practica delegari este cea mai bund dovads 2 ‘2 capaci de ider gi motivator a manager - Meco Traneonen Dooney 9 Cbs Soe ha Bora Boston, Foun Edeea, 1860 us : Merona 1977 TesponssOMAiep Coterpsraticue ty oad ell a th wo yeah ob ss ge y eric Bohl de Persone) % 0% percede sone Meaacrarvs teimporar wl ainbuirh. Sor dersehee Se porns oe Dasrtl pincan oo pomenansaes soreness Beata wo nc, conooane 9 rrouasa gers et sine aati, come tn rcp meetipariia 91 mentinerea dublei reeponsablitt pe nveaga parce. Paap cgi ch ect ong sea pane tine ge transfor In itregime subordonalvs, espnsabtae ac —ygeaneaiahanntimennpsaanar jo fie, responsabiltatea subordonatds este bath ce crs a gs eters accentun formal cone pen nr ale structuri organizabonale, Biases ‘unei puternice componente psihologice in relat ge sordera ce poate conduc scenic abt Usizarea metodei soletd deimtarn chsh ¢ ute ‘componente: oarinawranamid, respect, pot. od oe ‘tel componente managerul va anaiza inst prop oe tacna co ureazs rans up ttl APONTE ay ‘= sarcini nedelegabile fesse i Se realizar justiicd Ins raiunes "ail a fongele,concosa, aneos ‘negaie corre oo + saci potent——_—S naan, de0aree® 1 SHS In organ, rent Nt in meet peril IONE SA cnc peo reg ernie ws pot ce COMBO 9 yp + mr eon m i nd ser Doon oe con cg 8 9 2108 Wenn i campers fomala Ns res sarc jyi ci doar faptul acestuia E) 0 ator superior reba Sree te, ste Poth acai i de manager, eta prin delegare ees “svedeasch mcapactaten, Psa de responsabien, une gral, 0 fled Wcreder8 I storia can cnemea anaes aTOUE ms sre cone fai sce COMPAS CU Bret Pita ens carectaiea cov ccm ten ap, See, USTED 8 dn tae pot mara ontop carer profesionalé; eae fe ub rive 6 ees, obine serena here 3 ur S00 ac pos soma cnientd ca suprasoctares, Apa pictseas fg amnmantl eh mu este capabl decal de pean noon Increderea reciprocd manager-subordonat trebuie asociatd. unui control bine orientat $i dozat. Specialist afirma c& latura psihologis + Seog eon. webu ecirats delta ei acon £0025 fore, > mat oan 7 fas eeccr sea sm a aaer de ‘s eas cae mn Pega prepa = oe | eae ae es aimee Fig. 81 - Echilibral dine delegate sorte ‘Oineredere exagerat in subordonat va inva con 9a e spin necesar in stati df; dimple i v9 Seemina‘un contract rigid, sufocant care nu va aaa sfeeia ete Ge actune, diminuidndus autortates fats decent anges Anbve sh ‘pot eonduce la egecul delega Etape de realizare: Pent 2 eva asemenes sol oi ces 0 ste sslematcd ‘a delegari, ale dre tap ae ') Clarffcarea obiectivelor si proectve> "0 tip de src ‘alzéni oblectvelor Structura organizatoricé trebule ai, derivate. i fundamenial; neh TS aay iat in susie, ue trae aeee je al eonch 100 ny sean tag oan ‘fete de prprilepostun See a ect ete Pt Manag at 9 gate wince » cornet apa 2 IO # Mee son omg ao oT i caps ce coe um apron medot src delgable ar arta runt ome dere re pares eae PON ony cope" Tesp00s0DIIIIOT ce te, carite)subornatl. Mia city gent on ie terlneleoahend ans ga, ICS UL SY emg oe es nse vet wravchens; TAN V8 ey sat or vn wero seit IMIS RE ‘oa. a subordonatului asupra. delegér Pen, ‘Objineroa accepts! snare ee eosot de paints ssguraren C8 subordonat aces ‘randerea sou restrngaen la evole- 2 sarc autor espona Te op newat acon exe raga tee a deen Oxy ates clark nei persoane putea de a actiona, In mod cca potivt biectiviuidelegitl, aceasts putere poate fi lipsita di ack rr raspunde pentru ea Odor) delegarea etectuats, subordonatul este liber ‘s8-g/ aleaga comportamenty de rispuns, astiel incite! are intotdeauna controlul asupra | raspunsulus de autortate, Managerul nu poate 68 prevada faptele oamerilor atuncs cand ‘ose Stablirea de comun ecord a standardelor de performant + ‘erutaeloroxepato gia peroadei delegiri. Pentru a avea contol sig staf, manager va stabil de comun acord cu suboronst Inervale iniermedar In care umeazd a fi analzate stacie rea” ‘bectelor.Penty a elena cofuzile,obiectivele trebuie expr * tposb cantiate De ae 1 De menjona cs, delegarea nu este un act ever?! =. ‘Warne nore Eda Mess, Bucur 1973 a ta presupune: sia mre Candis a A saion ee ere See eee Srnmoetcrns neonate Gi wine witoon wetintss won ne igen se 8 achona pot an sae ae xsl do utizare 2 delegii inca opanaatr genta car fuerieah sla lcar song wan 7 porametsi struc tome, Oxch. sandra fomatcares- pace in onda iso prea favorzan), cerralzarea exces» alt y ced Tg # deal pot const fan de x oe delet 1 ptorliatea antes 9 neon suc mae Relaia go-suordona bah pe cud # ees Teciprocd consti, recent un det al ncn et informal J tipi de orgarizare stuart bra, 6 mecanic, lipsite de fexibiltate, ei res ‘specializare gi ierarhizare, cb 0 define a. posturior fers mut mai pup arte deen ncaa tu structure mode, de 2896 17 mnodiul de. proiectare 9 descr & PoHM bat etait a conus po pe perioade mari poate Tai va note6 prmnten algt, 88, UB TOPBOE Mt og ote de un subordonat competent a > ratio SO! SION tnt sy Prompetets" Io cazd in cw 2 St Deny nati bine EreGBt i compen tay sch ccote boats cnnh ad C2 Pe 0 F885 8 EoD promoray ME Mise as. 4 crogtaren ficient 9 per ae a ct ie gecance moc Semae sas specu ra, ips rege wet Feiisporh mamas meena cage tot arnvaa do aprece®, Sta, PULIED 9 eaten, pm etectele deeGBl St bende er one, st nisact tom cesar fomatzag), Tobia {ath de aceasta metas, sree a2 rh Mp obstacote ridicate In calea omovies po sas eon OS® jes a. =e Sconce! ners sigh oes deo te de vate ede | pet gaint ac open eg putrid motivaie # MUNCH! ACORTECE Prin ea y actor intrinsecl. De asemenea, pre Prormad deegart sunt sattécute nevole Je rive! iat Trea de auordorzare. Keceparea legSt oe cig Srredona inejeazsattsnes poztv8 f{8 36 munch. ce itare a responsabitior, de alagament fd de scopuie ‘rept gaa «conte a 0 mai buns utiizare a timpului manageior Pn taremiteea uner saci cu caracter rutin on ce impotent! medeica subordonatior, managers! te poste comeaba asia sarcior de important. majors pers succes rganizatel.Electele pot f, de asemenea, benetce ela igor sesul, Imbundtatini cimatu oe munca, devo relaior interpersonal; ‘+ ofers posiiitatea formar in practica a vitorlor ‘manager. Apttudnie gi potenialul profesional pot 1 ‘Gezvoliate prin practica managerial8, contribuind ast! '@ dervotaes carers, + emonsteazs nivelul de pregatre al subordonafilot pe ‘care esteazd in vederea promovarii. Mai mult decd! al® Imelose, delegates poste Wstra princpiul lui Peter ‘n" ert in rata, Scions ecseets operons, deeunes eeapeenna persoand care-s\ obtne rezutatele pn at i I Geld wot oc cone oh 91 universitap cu practca deg. De sera, in FSi care Gove eget ema lapse in cocoerie sda a precuile ernst” pind outrun Comportamental personal (wrx) obstacle generat de manage cm + pe de seer beak Reena cont wee xe ob en supra pede 9 er eee ea nu f coer sx compat subordonat P ipsa abit pectic # movi pemenats : aversiunea de a ce ator sare ale——S 1 tpea de nereere fn ne see genreara obstacle POSte cence, canons cerapce rune party mania roces cs rezsaie benefice "UN re, aevarece fvorzearh AOCUcareg ss serre, abitay abso TeceSaTe moray pent manage petiopant 123. managementul prin protect (MPP) Define: pe orgie americans acests metodd 2 deat coca cere xo rps ev eater complex orcpinar ae CBr eigenen Sr pues ncaa in rejeouasrctror standard meeuath penry prima data 0 SUA 1a NASA cu OCAZi8 protler co ta raneqemeriaa pin prcete (MPP) consti una dy cre Gocrede vera ale corr preciosa imbogatrea eco, Promise de baza 2 MPP. aren vedere faptu cB efcienta oganzate ye mothers 7 gomensior 9 shmm 4g mag AA WG eta Ns shazap Sepeomenememas on erento rach Gfabiren uno obiacve foatzarea acesina moana pai echitable 41 verticabie pent nee aril haptenied psa eng ct ewvots oe tren 5s penne I ico oe rove payne BF icescarers cxmocsin peeps reponnen {Segura proectarea ie seucan sinacae fen ‘stem informational cu react ape ber Deravantaie: pricares pe scard taps 3 metnan. 2 moe go eo ove: Soaked peciormarsi #2 COTESIA, HE SAT— nea cate mnce Hpeommanel® Idle, may {ata de munca i OUP : ie aa Specve, prmare,T2COMPense pe 9 poy! Prrbita, ca scum erganizaba a evalua Inu medi nat Frrcanu apart! unor sist crice s2u 2 necestayy cnembaninerventia managerior sacrifcd, de iyo Soechel perlomantee fixate oranaea care ebwecive pe termen scurt~ de regu un aq are pot fi conrolate gi corectate periodic, ceea ce impo) necestatearacordari metode la strategii i politic bis sneromul git de st: Deoarece obiectvel,sarcini. pe, formar recompenselecwente fecdrui post pe o pencong unis test sabe concomten itn imp rlat ve axeloco extanrdnarésranguiare a activa managenior se pe ‘tert elu race ‘Andie in vedere fap castor ite pot asocia sot de

You might also like

• Turismul in Germania

  

  Document25 pages

  Turismul in Germania

  Laurentiu Paisă

  100% (1)
• Finantarea Internationala

  

  Document28 pages

  Finantarea Internationala

  Laurentiu Paisă

  No ratings yet
• Turismul in Austria

  

  Document32 pages

  Turismul in Austria

  Laurentiu Paisă

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Curs NATO

  

  Document9 pages

  Curs NATO

  Laurentiu Paisă

  No ratings yet