+ MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA, UNIVERSITATEA PEDAGOGICA DE STAT sION CREANGA” DIN CHISINAU GATEDRA STIINTE FILOSOFICE $1 ECONOMICE Bazele micro-macrooconomi! ‘curs universitar Mihail Grosu, dr.conferontiar universitar Chiginau 2017 Tema 1: Bazele micro- si macroeconomiei (2 ore) Obiectivel 4. Etapele dezvoltarii $1 economice; 2. Obiectul de studiu gi metoda; 3. Functiile disciplinei si locul ei ; 4, Fenomenele, procesele gi legile economice. Tipurile Legile economice. tei Etapele principale + a treia etapa - a descopeririior si elabordrilor principillor teoretice fundamentale ale stiintei economice (1870-1930); + a patra etapa — de adéncire si extindere a teoriei economice (1930-1970); + acincea etap’- contemporané (dela sfarsitul anilor '80 pana in prezent). Cursul prevede tn total 90 ore: inclusiv 45 ore de contact, 45 ore de lucru individual, prelegeri - 30 ore,(zi) seminare — 15 ore (zi) fir prelegeri - 12 ore fir seminare — 6 ore Etapele principale ale stiintei economice: + prima etapa — prestiintifica -— de la originile ei greco-romane pana la sfarsitul sec. XVIII-lea; + a doua etapa — de constituire propriu-zisé a stiintei — (1750 - 1870); Caracteristicile etapelor: Prima ot +O perioads lunga a dezvotari lente; * Banos lemarte Oriental ante —contucinigmul n unde ta pavers Cou l Haniuropr + Momentul de vrt-~ Grecia antied, aportu flozofor: Xenofon(sbiectu snjecad), Paton (esen{a ou Reseed pr i fesenja vaio, bani, «+ Bvultfeds( 1225-1825) -conceptacestnd 9 ca (imoraberostna): + Mercantil (W. Stafford, T, Mun, A. Montchretin, W. Bet. Colbert “vila en chet astEtapa a doua: + Fiziocratii (Fr. Quesnay, 1694-1774 — lucrarea Tabloul economic; A.R.J. Turgot, 1727-1781 D. Nemours, 1739-1817) ~ agricultura in centrul activitstii economice, avutiea - in agricultura); + Scoala clasica a Economie’ politice (A. Smith, D. Ricardo, R.T. Malthus, J.S. Mill, J.B. Say) - liberalismul economic, microeconomiea, interesul economic al intrprinzatorulul; avufiea - in toate ramurile ‘sforii materiale. Etapa a patr. + Koynesismul (J. M. Keynes (1883-1946), pirintele macroeconomiei ~ interventia statului In economie la nivelul macroeconomic; + Neokeynesismul (R. Harrod, J. Robinson, P. Sraffa A. Hanse, J.K. Galbaith, L. Stoleru) — continuitort lui Keynes dupa al If rézboi ‘mondial; + Economia Politicé a socialismulul - care este In confruntare cu ce a capitalizmului. Obiectul de studiu + $tiinta mult timp s-a realizat sub nume de -Economics (Economie): oikos (casa, gospodarre) si Nomos (lege, regula). + In 1615, Antoine de Montchretien Introduce terminul - Economie politica. Politeia - organizare sociala. Deci, Economia politica inseamné stiinta economiei sociale Etapa a trei: + Marxismul (K. Marx, 1818-1883) — lucrarea Capitalul (1867) —avutiea - in relatiile dintre oameni in procesul de productie, repartitie schimb si consum; Marginalismul (W.S. Jevons, (1871), C. Menger, (1871), L.Walras, (1874) — gandire neoclasica - utilitatea marjinala, ecilibru economic, avutiea - in relatii dintre oameni $i natura, resurse rare. Etapa a cincea: + Gandirea economica contemporand coexist si'se confrunt& cu. curente: radical, socialist, neokeynesist, monetarist-neoclasic elo; Neoliberalismul (M. Friedman, A. Laffer, H. Leparge ¢.2.)- feoria clasic& a liberalismului economic fa noua etapa ; Sinteza neoclasica - economia mixta (P. Samuelson, R. Solow) - mentinerea balantei Intre teoriea clasicé si neoclasic’. Particularitatile obiectului: + 1.De la Xenofon ~ i inclusiv clasicil, obiectul- stings a avujiei sau Boga, dar era lémurt ert: * _patsanlg- ava techie In coma, shin, + fiziocrati agrcultrd + clase - in toate ramurilesferi materiale ,mai ales tn rezultatole actvtati Industrie. + marxismul in relaile dintre oameni in procesul de producto,reparij, schimb si consum. in produetio,lmitaté la 0 singuré ramusParticularitatile obiectului: + 2. De laneoclasici- relatie dintre finalitati (obiective) si resurse rare in utilizéri alternative, stiinfé economica - stiinté optiunilor rationale $i eficiente, + 3. in atingerea scopului sau economia este “obligata” sa fie si politica. Concluzie + Deci, Economicsul sau Economia politic’ este 0 stiinta sociala, care studiaza activitate: economica cu toate caracteristicile ei specifice, procesele si fenomenele, economics, in stransa legatura cu factorii si ‘imprejurarile care le determina: productia, repartiia, schimbul si consumul de bunun st ‘scopul satisfacerii cat mai deplin posi Fr nelimitate, cu ajutorul Tesurselor limitate de care dispunem, modificénd in avantajul lor institujile care servesc drept suport acestei activitat Macroeconomia: * obiectul de studiu ( l@murit mai sus) in ansamblu pe economie, /a nivelul intregii societati. Particularitatile obiectului: + 4, Indiferent de denumire: (Economics ~ in literatura anglo-saxond sau Economie politica ~ in cea francofona), obiectul ei este analizat atat la nivel microeconomic (neoclasicii si in mare mésur& clasici), cat si macroeconomic (fiziocrafi, marxismul, keynesismul gi o mare parte din economistii contemporani) si in ansamblul ei — ca unitate integré Microeconomia: * obiectul de studiu ( lamurit mai sus) - la nivelul unitatilor economice (intreprindere, firma, asociatie de productie $i de comert, etc.) Functiile: + Cognitiva - de studiere, cunoastere $i explicare a proceselor $i fenomenelor economice; + Utilitaristd - indic& alternativele cele mai eficiente de utilizare a resursilor, + Teoretica - furnizeaza baza stiintfica pentru politicii economice; + Practica — s3 puna la dispozitia tezele si recomandérile teoretice ; + Formativ- educativa ~ s& formeze constiinta ‘economicé a cetétentior;+ Metodologica - fundamentu! teoretic si metodologic pentru toate stiintele economice: - functionale (stiinta finantelor, statistica economicé, stiinta prognozérii econom.ets} = ramurale (economia industriei, economia transporturilor, economia agriculturil, economia comertului etc.); - ale intreprinderii (economia firmei, asociafiei de productie); Metoda stiintei economic« ~ Termenul metoda provine de la cuvantul ‘gracesc methods, ce inseamna cale, mijloc, mod de expunere. Metoda unei stiinte depinde de natura acesteia, adicd de specificu! fieckrui domeniu cercetat. + Specificul naturii_ stiinte! economice: + fenomenele $i procedeele economice exprima relatile dintré oamenl in legaturd cu alocarea $i Utilizarea resurselor limitate in vederea satisfaceri nevoilor lor nelimitate; Concluzie + Metodia stiintei economice — un ansamblu de &i $i procedee, create tn baza unor principi, pin care se cauté edevarul In economie ~ mod de cercetare si de modificare a relatilor obiective. + Metode proprii: prin abstractizare ~ procedeu prin care cunoasterea irece de la concret la ‘abstract, subiectul cercettinor separa fn plan ‘intel laturile esentiale ale fenomenului studiat de cole neesentiale, $e refine sub forma de nofiuni Functiile: + istorice (istoria economicd, doctrine economice,etc); internationale (comer{ul international, relatiile financiare si valutare, cooperarea - economica international, transportul international); de granita (sociologia economica, cibemetica economicé, informatica economica, etc.) Metoda stiintei economice: + fenomenele economice sunt afectate de relativitatea istorica (nu se reproduc identic in time § speit) t sunt inuenfate de medi sogial-econom cunoasterea fenomenelor economice are un pronuntat caracter subiectiv (find realizate de Sameni cu diferte interese $i scopuri) + omul (producdtorul, consumatorul,furnizorul) Teprezni n acelag timp sublectl obec analizel Metode proprii + Produsul prim al abstractizarl este abstractia stlintificd — concentrarea atenti! asupra uneilatur a ‘nalizel, facénd abstractie do celolalte sonsuri, a cSror ‘sen sunt cunoscute, Cunoasterea unei realitst ‘economice oarecare se concretizeaza in nofun ‘categori $ Jogi economice. + Analiza propriu-zisa a esentialulul in evoluja fenomenelor economice - descompunerea mintala a Intregulu n elements componente pentru a putea fi ‘studlate in detail confinutul or, precum $i leg&tunlo inte aceste componente.Procedee de analiza: a) inductia si deductia: inductia— modu de Tajionare de la particular la general, de la fapte concrete la generalizér tooretice. . Deductia ~ modul ratonare do a goreal le particular. Ambeth de Snag se comploloaza $1 Se suprepur recproc. b) analiza cantitativa si calitative cantitativa (ovaluarea canta a fenomenuiul sou procosuiui economic) $1 calitativa (rindes stinga Score “os soi se vor erp cesta). Procedee de analiza: + e) sinteza - consta in asamblarea intelectual a elementelor extrase din analizé si in stabilirea a cea ce este general si de esenfa in anatomia acestor element, cu scopul de a stabil legile, care guverneazé fenomenul respectiv. Analiza si sinteza nu se contrapun, ci se completeaza. a g 3 & 3 8 3 3 8 8 2 g Zz a g 3 g & utiizarea matematicii in cercetarea economicd a impus 0 apropiere a acesteia de nevoile stiinfelor economice (prin too probabitaior gi statistic matematce, teora jocuri, Cercotarea operajonal8, programaree matermaticd, ‘modelarea matematicé) care asigura aplicarea cu succes a metodelor matematice in studiul viefii economice. Procedee de analiza: + c)analiza statica si dinamica:— analiza statica (realitatea se “Totografiaze’) $i dinamica (realitatea se “filmeaza’) + d) micro si macro ani microanaliza economica (realizaté la nivelul unitéfor economice - intreprindere, rma) $i analiza macroeconomics (realizata in ramuri sin ansamblu pe economie). Procedee de analiza: + Unitatea principiul istoric si logic: - Principiul istoric inseamna reflectarea, descrierea $i fixarea faptelor si evenimentelor, ‘aga cum au avut loc ele in timp, = Cercetarea logic presupune trecerea de la abstract la concret, preludnd din procesu! istoric real numai ceea ce este esential gi constituie doar verigilor objective necesare. Procedee de analiza: + Modelarea matematica - reproducerea schematicd a unui proces economic sub forma unui model matematic liniar sau analog, in scopul studierii modului de desfasurare a procesului sau fenomenului realProcedee de analiza: Experimentul economic — interventia constienta in viata economica realé prin diferite acfiuni cu scopul de a Verifica oportunitatea si de a lua deciziile respective. Procesul economic: - exprima transformarile succesive, cantitative si calitative care intervin in structura activitatii economice, relevand desfagurarea acesteia in timp si in spatiu. + Esenta procesului economic con: manifestarea interioara a activitatii economice, care nu poate fi cunoscuta decat pe calea cercetarii stiintifice. Legile economice + Legile economice(LE) - legaturile cauzale, interne, necesare, esentiale, generale, repetabile si relativ stabile ale fenomenelor si proceselor economics. + Legile economice sunt obiective, in sensul cd existé si actioneazé Independent de vointa si constiinta oamenitor. Fenomenul economic: - reprezinta latura exterioara a activitati economice, respectiv acele aspecte si acte economice care apar sise manifestd la suprafata acesteia si pot fi cunoscute de oameni in mod direct. Privite in migcare, in dinamica lor temporalé, fenomenele devin procese economice. Interdependent fenomenele, procesele si legilor economice + Fenomenele gi procesele economice se afié in raporturi de interdependentd, de influentare reciproca. + Evolutia fenomenelor si proceselor economice are loc In conformitate cu anumite legi. Deosebim: legi obiective ale vietii economice, legi ale stiinfei economice, legi juridice, legi naturale. Legile stiintei economice: -o constientizare, reflectare in plan teoretic, mai mult sau mai putin exact, a legilor obiective ale vietii economice .Legile juridice si naturale Legile juridice - sunt legi subiective, find rezultatele constiinfei, vointei si decizillor oamenilor ce consfintesc cerintele legilor economice obiective. Legile naturale - sunt objective. Ele determina ordinea naturala in economie (ca si in natura) si pe care puterea statala trebuie sa le respecte. Continutul legilor economice - Legile economice exprimé relatii profunde, durabile si esentiale (in comparatie cu legaiturile temporare, aparente si relativ intamplatoare — specifice legilor juridice si legilor naturi) Intrebari pentru rezumarea materiei Anal skrun evolja dezvotir cbecull de SSS Sete mal vec Bmpr pind in prezont Ge infelegom prin microsconomie?, macroeconomie? Gin neloget tuncja educa a stint! econorice? Cum ineegetfuncia metodologic a sis Ssonomes Cine sunt paring microeconomic, a macroecanomi? De ce sunt necesare metode gi procedee spectice ont stodorea fenomenolor procession Esonomes? De ce lagi econorice sunt oblecive? De es lege econorrice se deesebesc de leglenatur Bore de Seemenca sunt eblecve? Tipurile legilor economice: 4) legi generale, care actioneaza in toate formatiunile social-economice (legea cresteri productivitji_muncii sociele, legea cresteri necesitijlor|ege economisiri timpului la unitate de produs cu dezvoltarea societi, etc.) 2) legi comune, ce actioneazé numai In acele formatiuni unde’ exist condifile necesare (daca exist productia de mérfuri actioneazé legea valor, legea cereri si ofertel etc.) 3) legi specifice, ce actioneaz’ numai intr-o ‘anumité. formatiune social-economic (legea acumuléii capitalulu, legea plusvalori etc). Literatura: + Jon Ignat Micro si macroeconomie, lagi, 2004 + Feuras, E, Teorie Economica (I Macroeconomie, ASEM, Chigi + Samuelson P's.a. Economics, Bucuresti, 2000 + Microeconomie.suport de Curs, aut Mihaela-Hrisanta Dobre , Marius-Corneliu Marinas.Bucuresfi, 2010 + Grosu M. Ecomomie politic, Chisinau, 2001Tema 2: Factorii de productie si combinarea lor. Produsul social (2ore) 1) __ Factorii de productie: 2) Forfa de munca — factor personal. Capital uman; b) Munca si pamintul (factor originali) ©) Capitalul (factor derivat); 2) Neofactorii_ de productie: progresul tehnic si revolutia tehnico-stiinffies, resursele informatjonale, etc. 3) Produsul social si structura tui. Rata gi masa plusprodusulu Forta de munca (FM) + Forfa de munca (FM }~ totalitatea aptitudinilor/capacitdtilor fizice si intelectuale ale oamenilor cu ajutorul crora ei produc bunuri materiale si presteaz servicii. Forta de munca - marfa : + Valoarea de intrebuintare a FM ca marfa - proprietatea ei de a crea o valoare mai mare de cat ea costa. (exemplu: FM produce in zi 8 §, insa fi revine ei 2 $) + Valoare FM - suma mijloacelor de subexistenta pentru el si familiea sa Factorii + Munca — procesul intre om si natura, in cadrul caruia omul realizeaza, reglementeaza si controleazé imbul material. + Resursele de munca - totalitatea populatiei in varsta apt& de munca. + Populatia apta de munca - persoanele, avand varsta legala de mune, si care pot s& participe la munca Condifle ce transforma forfa de munca in marta: + Forfa de munca — devine marfé cind in societate sunt anumite condifii: = FM este juridic liber’; + -lipsita de mijloace de productie; + =lipsita de mijloace de existenta. Forta de munca - capital variabil + Forta de munca a fost numita capital variabil in teoria economica de catre K.Marx pentru a lamuri teoriea lui despre producerea plusvalorii si a explica relatile dintre lucrétori $i proprietari ca relatii de de explotare.Capital variabil + Forta de munca se numeste capital variabil reisind din proprietatea valorii de intrebuintate a fortei de munca ca marfa. Atentie ! in ce consta proprietatea valorii de intrebuintate a forte de munca ca marfa? Capitalul uman + Capitalul uman include un pachet de componente care apartin unor sfere diferite ale activitatilor sociale dar, care in interactiunea/conexiunea lor conduc la ceea ce in mod curent denumim ‘calitatea factorului uman”. Principalele componente ale capitalului uman: + ©) dimensiunea gi distributla veniturilor si, in legatura cu acestea, modalul de consum (canttatea g structure Consumuli) cu impact atat asupra cere de educate. gi formate profesionala, cBt si asupra cali ofertet de ‘munca sisau cererl de servcii de sénatate gi, poate nu in ulimul rand, a celei de asistenta sociale; +d) migratiaimobiltatea interna si externa) populatiel si fortel de munca in legaturé nemilocit cu Ibera circulate fa acestora, cu costurlie si beneficile investijei in Ccapitalul uman, cu purtaioracestora Capital uman: - ansamblul de cunostinte teoretice generale side specialitate, de aptitudini i deprinderi insugite in procesul de Invatimant si formare profesionala (formal $i informal) sau prin experienta la locul de munca, de comportamente economice si sociale pe care individul le pune fn aplicare in procesul de creare de bunuri gi servici. Principalele componente ale capitalului uman: +) educatia gi formarea profesionala continua (formala, nonformala gi informal); cel putin in masuré in care a intrat in sfera de preocupsiia economistior si sociologilor, ea poate fi apreciata drept componenté fundamental; + b) starea de sanatate si, respectv investiia. pentru ocrotirea sanatatii si asistenta sociala a resurselor umane (deopotriva a celor active, dar sia celor pre $i post active); Structura capitalului uman: + ‘cepitalul uman este obtinut prin sistomul educatioh formate, in cadrul careia sunt prezente atat elemente de cultura generala, ct si elemente de cultura profesionala (de specialitate); captalul uman specifi unui agent ‘economic, cuantifat, de regula, print-un indicator are relevanumarul de ani petécutl in aceeasi fia; ‘capital uman specific unei anumite ocupati, masurat, de cele mai multe or, prin numarul de ani alocat! aceleiag! ocupati”|Factorii + Obiectele de munca (OM) ~ oblectelo asupra cdrora este indreptata actiunea omului {in scopul perfectionéii gi adaptani lor (Exemplu ca (OM) la “Zorie":pelea, cauciucul, biana, cleiul, energia electrica etc); + Mijloacele de muncé (NIM) - obiectele cu ajutorul cBrore omul influenteazé asupra obiectelor de muncd si le perfectioneazé (exem:strungurile, masinilinstrumentele etc); + Mijloacele de productie (MP) — totalitatea obiectelor de munca gi a mijloacelor de munca. MP=OM+MM; Factorii + Suprastructura (SS) — ansamblul institutillor politice, juridice, ideologice, nationale, religioase etc. ale societafii + Formatiunea social-economica (FSE) include modul de productie si suprastructura (omenirea a trecut prin urmatoarele FSE: comuna primitiva, sclavagismul, feodalismul, capitalismul) . Capitalul, formele = = valorile de intrebuintare care servese pentru producerea altor valoni de intrebuintare gi adue profi Formele: 1. _ capital real — care poseda valoare de sine statatoare §ifuncfioneaza in limitele activitatit economice’ 2. _ capital nominal — nu dispune de valoare de sine stétatoare, dar presupune dreptul de proprietate asupra anumitor valor reale acfuni, obligati, bonun patrimoniale, etc.) Factorii + Fortele de productie (FP) — totalitatea mijioacelor de productie gi a forfei de mune’. FP=MP+FM + Relatiile de productie (RP) - relatille dintre oameni, care se stabilesc in procesul de productie, repartitie, schimb si de consum a bunurilor materiale. + Modul de productie(MP) — unitatea si interactiunea fortelor de productie si a relatiilor de productie. Factorii + Factorul natural - cuprinde: pam4ntul (solul), resursele naturale, pédurile si apele, relieful, climatul, resursele minerale e * Solul - factor de productie important in agricultura. + Relieful si apele_- un loc important, natural conditionand localizarea activitatlor economice. + Resursele minerale - ro! important in asigurarea bazei de materie prima side energie Capitalul, : 3. capital tehnic — fotalitatea bunurilor reproduse, Care asigure sporirea eficientel muncii $1 Insusirea profit. 4, capital fix participa un timp indelungat, se tzeazé treplat gi transfers veloarea sa asupra produsului confectionat, pe masura uzuti [ul constituie mijloacele de munca(MM). 5. capital circulant ~ participa la um ciclu; tsi pierde forma inlielé si transfer’ veloarea sa Simultan, integral, constituie obiectele de munca ! valoare forfel de muncé (OM+FM).Capitalul, formele: 6. capital constant ~ capitalul cheltuit pentru procurarea mijloacelor de productie (particips la crearea bunurilor materiale); 7. capital variabil ~ capitalu! chettuit pentru procurarea forfei de munca (ce nemijlocit ‘creeaza bunuri materiale); Rata anuala a amortizarii ~raportul dintre valoarea capitalului fix $i durata functionarii lui normale: Ra=Ver+d/T unde V — valoarea inifiala a capitalului fix; r= valoarea restant8 a capitalului fix; d — cheltuielle legate de demontarea capitalulul; T — durata functionarii capitalului in ani; Ra -rata amortizarii. Neofactorii: + Resursele informationale reprezinté 0 conditie fundamentala a progresului economic. + Interdependenta dintre resursele informatjonale $i factorul uman a condus la aparitia conceptului de capital uman — stoc de experienta si cunostinte, acumulate si Intruchipate in fiinta umana Uzura capitalului fix: + Uzurd fizicd - pierderea treptaté a insusirilor tehnice de exploatare gi a valorii ca urmare a utilizar lui in procesul de producfie sau sub influenta naturi. + Uzur& moral — deprecierea tehnica gi valorica a ccapitalului fix, care apare pand la uzura fizica deplind a lui drept consecinta a progresului tehnic(aparitia noilor miloace de munc& cu 0 productivitate si capacitate mai mare decit precidentele) + Amortizare — expresia valorica a uzurii ccapitalului fix. + Exemplu’ Neofactorii: + Progresul tehnic — ansamblul al realizarilor cunoagterii umane prin care activitatea economica, in totaltatea sa, devine mai eficienta. + Revolutiai tehnico-stiinifid contemporana ~ un salt. urias in toate domenille cunoasterii umane: a include tot frontul stinte si afecteaza oncomitent tofi factor de producti. + Resursele informationale — totalitatea Cunostinelor pe care omul le obtine prin Cercetarea naturii si viefii economico-sociale, precum si prin activitatea curenta de productie Gesfasurata in toate domenile. Produsul social (PS): — totalitatea bunurilor create intr-o unitate de timp jn unitatile de productie; + Produsul social global( PSG) - totalitatea bunurilor create in societate ‘ntr-o unitate de timp (untrun an de zile). ___ Structura PS sau PSG + Informa naturala PS/PSG = MP+OC + In forma valoricé. PS/PSG = VT+VNCStructura valoricé PS: * Valoarea din trecut (VT): valoarea mijloacelor de productie consumate pentru producerea acestui bun, adica ce parte ce se consuma(uzeaza) a mijloacelor de productie si se transmite asupra volorii noi create,jar la realizarea lor se acumuleaz& in fondul de amortizare a capitalului fix; Rata plusprodusului (RPP) : — raportul procentual dintre plusprodus la produsul necesar exprimat in procente: RPP=PP / PN X 100% - determina ce parte din PS revine lucratorului si ce parte — proprietarului, adica gradul de exploatare in societate. Intrebari pentru rezumarea materiei 1. Canossng cena cnd oa ge muncs devine mart de af SlCr pe aoe ued 9 art se rebut? De ee aura moral eapialll x apa mai epede dec uzua Peed - " ni evolu theo nicl, esursele ‘hinese lace ‘Coptailnomnal est parte de capil chet erty cumpéraree SEPearopendera scenes * (Cae coo forma natrala forma valor a produc social? ‘Gare sunt dou pry componente avalos no eeate? Cul aparine Savbaulreseen sou eaprodaau? an Ge ceterming rata plusreduasaa? Cum de noes gradu de (Spica Se Taos ae s00% 7 * eee \Valoarea nou creat (VNC) + Valoarea nou creata (vnc) : Suma produsului necesar(PN) + plusprodusul (PP) ; + PN -partea din Veloses nou creat flosita pentru reproducerea fortei de munca (saleriul); + PP - partea din Valoarea nou creata folosita pentru necesitatile proprietarului, statului (profit, dobinda, renta dividend,ete) Masa plusprodusului(MPP) + Masa plusprodusului - este raportul_ dintre pluspodusul creat de un lucrator, la produsul necesar al unui lucrtor Inmulfit ‘cu numarul de lucrazori ocupati in productie. Determina marimea absoluta a pluspodusul creat in societate. MPP=PP unui luer./PN unui lucr. X 100%Tema 3: Proprietatea, privatizarea, concurenta silibertatea economica (20re) Obiectivele: + Proprietatea in sens juridic si economic. Formele de proprietate; + Proprietatea de stat: caile de formare. Proprietatea privata. + Concurenta: esenta, functii, forme. + Monopolul absolut, Libertatea economica Sensul si continutul juridic + In sens juridic - 0 relatie de posesiune a unt de citre o persoana fizica sau Continutul juridic -acorda dreptul de proprietate fitularului prin intermediul unui sir de homme si reguli legislative: insusirea propriet&til, administrarea averit, posedarea averi; utilizarea avert Instrainarea proprietati. in sens ecomomic + In sens ecomomic - relatille obiective dintre indivizi si grupuri sociale in legatura cu insusirea bunurilor existente in societate. Proprietatea: - totalitatea relatillor dintre oameni tn legatura cu Tnsusirea bunurilr, relatile guvernate de normele sociale specifice diferitelor perioade istorice. + Esenta propriettii- trei sensuri: a) in sens juridic; b) in sens filozofic; c) in sens economi in sens filozofic: + in sens filozofie - omul se implica gi se realizeaza ca fiint’ totala (poate s-& si realizeze toate ideile sale, apit in producerea bunurilor, c&t gi in prestarea servicelor),dar individul 1gi manifesta responsabilitatea prin proprietatea pe care © posed. Continutul economic: + In modul de unire a \ucratorului cu mijloacele de productie, cu factorii de produetie (unire directa gi indirect); + In determinarea condifilor de insusire si utilizare a factorilor de produetie; + In determinarea relatiilor dintre oameni, conditionate de insusirea rezultatelor productiei.Obiectul si subiectul + In esen{a, proprietatea exprima unitatea dintre obiectul si subjectul ei + Obiectul proprietatii este reprezentat de un ucru sau un obiect in jurul cruia iau nastere relatii de proprietate. + Subiectul proprietati il formeaza agenti economics + a) indivizil (ca persoane fizice); + b) famille, sociogrupurie, organizatile, + 6) statu (ca persoane juridice) Evolutia formelor de proprietate : - privat-particulara; - publica (de stat); - mixta: Tipurile de nationalizari: - Prin decret fara rascumparare:Rusia; - Prin rascumparare totala: Anglia, Franta, Italia; ~ Prin rscumpérare partial pe un timp ‘Indelungat:Poloniea,Cehoslovacia; Formele instrainarii proprietatii: + vanzare-cumpérare a bunului, pe baza contra echivalentului + donatie, mosten contra echivalent); + inchiriere, arendare + relatii manageriale (instrainarea fara Caile formarii proprietat de stat: 1) nafionalizarea_unor intreprinderi, ramuri industriale (Anglia, Franta, Italia); IN) construirea intreprinderilor noi din contul mijloacelor statului; Ill) cumpérarea de catre stat a actiunilor unor companii i participarea statului in calitate de antreprenor. Proprietatea de stat: obiectele infrastructurii de productie; + 0 parte din infrastructura sociala; obiectele ale ramurilor extractive; + 0 parte considerabila a institufillor stiintifice; + 0 parte din loturile de pamant, indeosebi nearabile; * toate tipurile de armament, obiecte militare ete.Privatizarea: — transformarea proprietatii de stat in proprietate colectiva sau privata. + Sursele privatizarii: + bonurile patrimonial + acumylarle bénesti ale colectivelor de ‘muneé si ale cetétenitor; + mijioacele banesti ale investitorilor stréini; + creditul bancar. Formele privatizarii: + rascumpérarea averil de stat contra bonurilor patrimoniale; + rscumpirarea proprietatii de stat contra mijloacelor banesti (ale cetatenilor, colectivelor de muncé si ale investitorilor straini); actionarea intreprindenilor prin emisia aciunilor $i realizarea lor, arenda averi de stat; concursur la licitatii contra mijioacelor bénesti Proprietatea privat-asociativa: Formele: + proprietatea intreprinderii de arenda; + proprietatea intreprinderii pe actiuni; + proprietatea societatii economice; + proprietatea uniunii economice etc. Scopurile privatizarii: Improprietarirea cetajeniior tablizarea dezvoltarii economiei nationale; asigurarea cresterl economice; atragerea investiilor straine; crearea condiilor de productie favorable pentru agenti + formarea pietel nationale a capitalurior, + confectionarea productiel compettve pentru piata ‘mondial, + crearea consilor pentru concurents; + sporirea bunastril materiale a poporulul Proprietatea privata: + ocupa locul central in sistemul proprietatii si constituie baza existentel economiei de piata Formele proprietatii private: + individual — particula + privat-individualé; + privat-asociativa. Avantajele proprietatii private : + dispun de proprietar real gi apartin proprietarului privat si colectivului de munca, + cointeresarea materiala a lucratorilor in utiizarea rationala a resurselor; + stimularea materiala a lucratorilor pentru indicii cantitativi gi calitativi in munca.Proprietatea mixta — se fondeaza prin comasarea capitalului autohton al statului sau al intreprinderilor cu capital strain. * Pluralismul formelor de proprietate constituie 0 expresie fireascd a liberei initiative - 0 modalitate specific& de afirmare a libertatii economice. Instrumentele luptei de concurenta: a) economice — reducerea cheltuielilor de productie mai jos de nivelul concurentilor, diminuarea preturilor de vanzare; ‘imbunatatirea calitatii productiei; oferirea unor inlesniri cumparatorilor; b) extraeconomice - lipsirea concurentilor de resurse materiale, mijloace de transport; publicarea informatie! incorecte despre concurenti; presiune morala in situatii critice, ipurile concurentei: In funcje de numarul producatoriior in procesul de schimb: 4. Concurenta perfect — concurenta dintre un humar mare de producditori si consumatori, care ofera cumparatorilor libertate mare in alegerea marfurilor. 2. Concurenta imperfecta — concurenta dintre un numar limitat de vanzatori si un numar restrans de cumpérétori, ceea ce micsoreazd posibiltatea alegerii pentru consumatori Concurenta: —libertatea economic a producatorilor de marfuri de a confectiona si comercializa ce este mai convenabil si avantajos in cele mai favorizante condifii; Functiile concurentei: * De stimulare (a aplicarii progresului tehnic, calitati,etc) ; + De reduce a pro{urile de vanzare; + De sporire a nivelului de trai. Formele concurente! In functie de instrumentele luptei de concurenté: a) loiala — aplicarea de catre vanzatori a instrumentelor luptei de concurenta economic: b) neloiala - sporirea artificiala a volumului de vanzari; reducerea preturilor; oferirea unor inlesniri deosebite cumparatorilor. Formele concurentei imperfecte: + Concurenta de monopol. + Monopolul - producator unic al unui produs omogen se aflé in fafa unei infinitati de cumparatori.Cauzele pietei de monopol: factori natural (monopol natural); factori geografici (regiunea Sampani); factori personali (monopol si dibacie); factori temporari (inventatorul); factor tehnici (monopolul de marca etc.) proces istoric de concentrare a capitalului; factori administrativi (monopol reglementar): factori contractuali(infelegere); factor psihologc congumarea unui anumit produs ca nesubstituibil. Concurenta oligopolista: Oligopolul - existenta unui numa limitat de producatori, care detin o parte importanta din piata, in care sunt dificultati legate de intrarea in ramurdi si de control general asupra preturilor. Oligopolu! se poate prezenta sub diferite forme $i poate Ingloba mai multe tipuri de piete oligopoliste Concurenta monopsonica Monopsonul - pe piat& exista un numar mare de producéttori si un singur cumparator, care fixeaz volumul producfiei si pretul de cumparare. + Concurenta de monopol bilateral — pe piata exist un singur vanzator al unui produs si se confrunta cu un singur cumparator. Concurenta monopolista: —existenfa mai multor produc&tori care defin insa o pondere mai mic pe piat’, diferentierea produselor, restricti la intrarea tn ramura gi un anumit control supra preturilor. tipuri de piete oligopoliste: 2) cartelul- un acord dintre mal mull producdto care ;pastreaza individvalitatea 51 se njeleg intre ei cu aie le vel preurior st ia moa lor de b) rustul~ acord care prevede comasarea unor ‘capitalurigrupate sub aceeagi conducere cu condija c& Uke parent perindependonfa de product ‘) concemul~ infelegere ce cuprinde Intreprinder din . Antreprenorul gi functille lui in economia de plata. Managerii - nou! tip de antreprenori Marketingul, esenta ,principit gi rolul lui in dezvoltarea economica Circuitul capitalulul gi stadille lui, Rotatia cepitalului. Rezultatele microeconomice $i rolul lor in educatia economica. Trasaturile intreprinderii: existenta patrimoniului ; Imbinarea tehnica si economica a factorilor de productie; evidenta cheltuielilor, agenti factorilor de productie; productia confectionata pentru piaa; sporirea maximal’ a profitului - scopul ei. le intreprinderii: die personal - asigurarea cu forta de muncé (selectarea,recrutarea, Incadrarea,promovarea, progatirea si specializarea )); cde marketing — legtura cu piata( cercetare nevoilor de consum,elaborarea stategilor de marketing, etc); fiscal - achitarea impozotilor, taxelor, fondurilor, etc; social ~ asigirare sarcinilor sociale(canting, servicii sanitare sportive,medicale, ete); intreprinderea + -unitatea economica producatoare de baza a economiei nationale — un organism complex, care imbina factorii de productie tehnici gi economici, pentru a crea bunuri sau a presta servicii necesare Functiile intreprinderii + de cercetare-dezvoltare — totalitatea activitatior prin care se studieazé, elaboreaza si se realizeaza scopul intreprinderirealizeaza; + de productie ~ producerea sau prestarea servicelor, + Comercial’ — activitatea de aprovizionare cu materie prima, de realizare a roductiei,reciama,etc; + financiar-contabilé obtinerea si folosirea rafionala a mijloacelor financiare; Tipuri de intreprinderi |. In funetle de responsabiltate $1 modul de asociere: * a) individuale ~ intreprinzatorul este propretarul Conduee gi raspunde cu avutie proprie,ara drept de angajare a munci staine, +b) _actvitate de partener ~ In posesia a doua sau mai multe persoar + ©). firma privaté ~ a unei persoane,care aplic& mune salariaté; +d). de stat—se aparfine statull totalmente sau partial;Tipuri de intreprinderi * @},cooperalisté = In baza mijoacelor banest a citorva persoane; + 1), actionara ~ prin comasarea resurselor banesti,emiterea si realizarea actiunilor, confectionarea productiei; + g)_de arenda — in baza contractului de arenda produce sau prasteaza servici; +h) mix - In baza comaséirii capitalului autohton cu cel strain; + i) municipala - apartine gi se subordoneaza municipaiitai Forme organizationale si juridice : + 4) Intreprindere individual este persoand fizicd, + 2) Societate cu nume colectiv ~ persoana fizica; + 3) Societate in comandité — ce se afid in posesia @ doua sau mai multe persoane juridice ‘sau fizice care si-au asociat bunurile — Teprezinta persoana fizica, + 4) Societate pe actiuni - emiterea actiunilor, + 5) Societate cu réspundere limitata — capitalul devisat in cote de participare, persoana juridica intreprinzatorul / antreprenorul + Activitatea unel intreprinderi este indisolubil legata de intreprinzétor — organizatoral productiei (J.8.Say) + Introprinzitorul - persoand (sau un grup de parsoane) care organizeaza s conduce o ntreprindere, avind ca scop obtinerea proftulu, asumindu-si riscul afaceri + Organizarea productiei (Fr.Perroux) presupune: diagnosticarea situatioei economice, Slaborarea unui plan de aciiuni,organizarea administrativa $i controlul executari planului Tipuri de intreprinderi + in functie de dimensiuni: + a) mari; b) miloct;c) mici. + I, fn funetie de profit: + a) industriale; b)de constructi c) agricole; d) comerciale; + ©) institut de cercetare si proiectare etc. + IV. in funetie de nivelul tehnologie: + a) manufacturiere; b) mecanizate; ¢) automatizate; 4) semirobotizate; + @) robotizate Forme organizationale $i juridice : * 6) Cooperativa de productie ~ fn posesia a 2-3 persoane — persoana juridica; + 7) Intreprindere in arenda — pe baza arendarii de la Intreprinderea de stat; + 8) Intreprindere colectiva — infiintaté de membrii colectivelor de munca; + 9) intreprindere de stat gi municipala intreprinzatorul Intreprinzatorul + este persoana care activeazé in condifii de risc, fiind gata atat s8 obtina un venit, catsi sa accepte unele pierderi. Intreprinzatorii, ‘Inparticular, negustorii, procura marfa la Un pre{cunoscut pentru a o vinde in cantitati mai pufincunoscute ¢i la un pret incert Richard Cantillon. ae evolutia conceptului de Intreprizator Intreprinzatorul + este persoana care scoate resursele intreprinzatorului reprezinta forta motrica economice dintr-un domeniu cu a dezvoltarii economice. Aceasta nu este productivitate sc&zuta si le introduce intr neapérat directorul sau proprietarul afacerii. Intreprinzdtor poate fi orice persoand care realizeaza inovarea prin introducerea de ,noi combinafii”. Joseph Schumpeter -un domeniu cu productivitate ridicata si cu un randament mai mare. Jean Baptiste Say fevolutia conceptulul de Inreprizétor ‘evolutia conceptulul de inreprizétor + Intreprinz&torul 0 persoand energicd ce + intreprinzatorul mereu cautd activeaza in condifile unui risc moderat si schimbarea, Ti raspunde, si o exploateaz& care are o mare nevoie de realizare. ca pe ooportunitate”, activitatea acestuia David McClellan fiind nici stiinf& si nici art8, oi practic Peter Drucker intreprinzatorul / antreprenorul intreprinz&torul /antreprenorul + Inifial, intreprinzatorul particular — + in prezent intreprinzatorul trebue nu numai sa proprietarul-Intreprinzétorul-conducator fie 0 autortare, un creator, ci sis aiba reacti rapide, s&-i placa noul gi asumarea riscului, s& fie tenace si perseverent. + Decizlle Intreprinzatorului depind tot mai mult constituia una si aceeasi persoana — motorul oricairei activitatl + Treptat se contureaza distinicta dintre de studile g alegeile structurior intermeciare intreprinzatorul si ceilalfi agenti de (comitete, comisii de specialisti, sisteme productie. informationale) denumite ‘tehnostructura” Intreprinderi,‘evolutia conceptului de Intreprizétor + Intreprinzatorul este persoana care investeste timpul si eforturile necesare pentru crearea unei valori noi asumandu- si riscurile financiare,psihologice si sociale, primind ca recompensabani si satisfactia din cele realizate. Robert Hisrich ‘evolutia conceptulul de intreprizator + intreprinzatorul este acea persoana care folosestein avantajul séu oportunitaile piefei, a lua inconsideratie resursele disponibile, ‘Spre deosebire de manager, intreprinzatorul nu numai ‘sesizeaza gi utlizeaza oportunitatea, dar si nu permite resurselor insuficiente sa limiteze ‘oportunitatea aparuta sumator de riscuri, fondator de organizati sau activiti novator, capitalist $iflexibil moral si comportement’ Howard Stevenson evoluia conceptulul de Intreprizator + intreprinzatorul reprezinta acea persoana cate sesizeaz oportunitatea si creeaza o corganizatie pentru realizarea acesteia William Bygrave evolufia conceptulul de intreprizstor + intreprinz&torul este persoana care investeste timpul si eforturile necesare pentru crearea unei valori noi asumandu- si riscurile financiare,psihologice si sociale, primind ca recompensdbani si satisfactia din cele realizate. Robert Hisrich ‘evolutia conceptului de intreprizator Anteprenoriatul consta in procesul de a crea sau a observa o oportunitate si de ao fructifica indiferent de resursele controlate in acel moment Timmons In sensul cel mai larg al cuvintului + Intreprinzator este persoana care: organizeaza o afacere si igi asuma riscul pentru aceasta; are un talent pentru a vedea oportunitati si abilitatile de a dezvolta aceste oportunitati ir lucrativ afaceri.Riscuri asumate de antreprenori + = renunjarea la ideea unui loc de munca stabil ca angajat, pentru un loc de munca nesigur (cel putin in faza de inceput a afacerii); + ~ se poate ca in afacere sa investesti bani din propriul tau buzunar, pe care, in caz de egec, sd nu fi mai pot! recupera; Dezvoltarea sau inhibarea antreprenoriatului depinde: + - evolufia generala e economi + = inflatia, rata dobanzii, accesul la capital, reglementarile guvernamentale, etc. Motivatia antreprenorilor $t2panul propriului destin si al angajatilor (din perspectiva asumarii riscurilor); Recunoasterea sociala (ca factor de responsabilitate si implicare sociala); Urmarea propriului vis si multumirea de a face ceea ce iti place. Riscuri asumate de antreprenori + - este posibil s& te inglodezi in datorii pe care s8-ti fie greu sa le restitui; + - s-ar putea ca pe sectorul de piatd pe care {i -ai ales concurenta sd fie prea puternica; + - s& al probleme cu gasirea si angajarea unor oameni cu adevarat competenti. Motivatia antreprenorilor + - Constructia pe care o realizezi este resursa cea mai de pret a unui antreprenor; - Valoarea adaugata pe care 0 aduce in mediul de afaceri, tn cel social, dar gi in cel al familiei; = Dorinta de a fi independent si de a nu depinde de alti Satisfacti + Independenta (autonomia); + Autorealizarea ; + Posibilitatea unui castig nelimitat; + Siguranta muncii ; + Angajarea membrilor familie; + Folosirea independent a capitalului acumulat ;Insatisfacti: Riscul pierderii capitalului investit ; + Povara responsabiltati totale ; Periclitarea carierei ; Apelarea la experti; Frustrarea in caz de succes ; Abaterile de la etica — uneori, in caz de succes ; INTREPRINZATORI CELEBRI + Henry Ford + Ingvar Kamprad (IKEA) Adolf Dassler (Adidas) + Bill Gates * Donald Trump + Steven Spielberg (co-fondatorul Dreamworks) Rezumat: CARACTERISTICILE ANTREPRENORULU! + = s&ndtos gi plin de energie - orientat spre vitor + auto-disciplinat - sociabil + ~ constant gi determinat - cu atitudine de lider + Muncitor - orientat spre performante Insatisfactii: + Posibila deteriorare a relatilor familiale ; + Program de lucru foarte incdrcat ; + Afectarea starii de sanatate Rezumat: CARACTERISTICILE ANTREPRENORULU! attudine pozitvl - se adapteaza usor ‘optimist, cu incredere n sine- realist + Injelepciune in afacer- original gi cretiv dorinta de a deven! independent - bun organizator - dorinfa puternicd de autodepasir -solectiv capacitate de 2-{ asuma riscur-ingenios le intreprinzatorului: isi asumé riscul afaceril; realizeaza un management previzional; + reprezinta autoritate in cadrul intreprinderi; + combina multiplele cerinte si exigente ale tuturor agentilor economici.Managerii noul tip de antreprenori + in prezent intreprinzitorul este ajutat in actiunile sale de c&tre managerii salariafi — specialisti inalt calificati care exercita atributele conducerii in virtutea obiectivelor, competentelor si responsabiltatilor cuprinse in functille pe care le exercita. Marketingul: = raporturile Intreprinderii cu piafa $i la mijloacele utilizate pentru acesta Principiile activitatii de marketing: + cercetarea si identificarea nevoilor de consum; + analiza informatilor $i proiectarea viitoarelor produse; + introducerea $i testarea noilor prototipuri de produse prin intermediul piefel de proba; Circuitul capitalului + _~transformarea succesiva a capitalului dint forma in alta $1 revenirea lui in forma initial; B => M (MP# FM)---9P---oM = BY, unde B'=B+A8.. + Inmigcarea sa capitalul trece prin el etape, stad +1). procurarea MP*FM, adica B-M; + 2). procesul de consum productv.al FM+MP, adica producerea (P); + 3) comercializarea marti produse M5" Manageril - noul tip de antreprenori In prezent, in intreprinderile asociative are loc separarea proprietati de functia de conducere Fostii proprietari tréesc pe devidentile obtinute la capital invest Propritari reali devin managor apartine pachetul de actiuni. Funotia de management in cadru intreprinderle asociative o exercta tehnocrati alesi de consiliul de administrare. “arora le Marketingul: formularea concluzillor cu privire la perspectiva ‘produselor oferite de piafa de proba si luarea decizitior; pregatirea pie{ei pentru acceptarea produsului; Iansarea produsului pe piafa, insofité de reclama; organizaree procesului de vanzare; studierea gradului de satisfacere a nevoilor ‘consumatoriior ; Sintetizarea. Rotatia capitalului ~repeares somatic permanent cut capital dn ‘nse veal panei eeventea i infor iniale + Timp ge ta capital naar captain Na SSP enon ls proprarinneseae trma Stage poe finpul de crculapo— temp n decureu cru capt efi In seacose = finguide juste — timpul in decursi cAruia capitalul se gBseste ie une —tmpul In cadrul cia ued intuotesns Pernod Sera bide 8e munca precponeuss Inreruperinproduia = tmoul neces pent eectuare dertsior eee hake, lige SeRezultate microeconomice: obfinute la nivelul fiecérui agent economic, ‘ntreprindere, se grupeaza in: a)Rezultate globale: produs social (PS); + b) Rezultate finale: produs final (PF); + c) Rezultate nou create: valoare nou creat (PN+PP); + d) Rezultate nete: (S.net, P.net, R.neta, Dieta.) Produsul social final Partea din PS care in forma sa naturala ajunge in rezultatul cumpararii vinzarii la consumator (exemplu: PS=40 000 tone zahéir, PF =29 000 tone. Nu intra parte folosita ca materie prima pentru producere alcoolului, bomboanelor,etc.) Produsul net Partea din PNC care fi revine proprietarului si lucratorului dupa sc&derea tuturor impozitelor si platilor obligatoare. Formele produsului net: Salariul net; Profitul net; + Renta neta; + Dobanda neta. Rezultate globale ( PS) + Produsul social — totalitatea bunurilor create intr-o unitate de timp (ca de obicei - un an de zile); + Structura PS: in forma naturala: suma mijloacelor de productie si a obiectelor de consum; {in forma valorica: suma valorii din trecut si a valorii noi create; Produsul nou creat + Suma produsului necesar si a plusprodusului. PNC = (PN +PP); + Produsul necesar — partea din PNC care revine lucr&torului pentru munca depusa — salariul; + Plusprodusul ~ partea din PNC care revine proprietarului ca forma de venit - profit, dobinda, renta; Rolul rezultatelor microeconomice Th educafia economica, + Cunoasterea acestor rezultate ( Rezultate globale: produs social; Rezultate finale: produs final; Rezultate nou create: valoare nou creat; Rezultate nete: (S.net, P.net, R.neta, D.neta.).) obtinute la nivelul nei intreprinderi i aplicarea lor corecta in viata reala are, fara indoiala, 0 ‘insemnatate important pentru toti cetatenii din societate.Intrebari pentru rezumarea materiel 10.Cum de ioe afmaten cd eseaja economic ost preg pein vio 2) Cae srt pinche, func tol tepindertor? 3) Cae nt tomel craze hte seinen? 1) Gute edna eenreoricro st fancier? 15) Aanalas evi ena de gz al produ nna de ‘manage spe de produc epare soin sensi. (2) cim dente ca manger sunt ous de npr? 7) Cum an sera pineal marching? 2 mca aa eee ata npn ec at 0) Core sum niet recut prc negro?