Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Retele Termice Curs PDF

    Uploaded by

    Laur
    244 views41 pages

    Original Title

    Retele termice curs.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    244 views41 pages

    Retele Termice Curs PDF

    Uploaded by

    Laur

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 41
    CURS 3. ~f- CT ahbaude solespehe cx Ghupuy tarbopeuberoay wo. 2 FE rduy Gea 297 Ue” rast #69 rt, tet arr ae rae iuctTairen Be e220 1 Ra3 = cee aoa 2 snaihene Sly - destin Je purl stip ab ae PA! — suptadkcalesre helomecwoliahs” Ny 3/ Ws deatiredee ce terbld part be (Part Ble aldrusutrare es = dana tien le. s, ~2-~ Tirbiua whe F04T depyp!' of fosr of oe Ratig frehun ah tsdstd o afi tute ole ree gmat ee Pyare ca Tare ve ebadacers tuphecin caer" XLS LAO a1 socks oh a Maan’ Aanclanaupel Pel adeocheslay & Bhuso, A ehuco frase ole bard _ Sys 8 84.2 A a 82 weetlh of Oe cops Feit eg, CF e cote att Ae: oe Od x tektte , feeait dvlute 24 Cau’ ae Pease Carne oo cept, flathrcte mea Prbunna seAee'sigy che “sAe ot Aad weuta/02 “brea? aceee ck Bate cedeey. wroluletbae ahah — pl Me pawuc? ole Keeli, a PureHt(Bie) opr’reit pelle aclers Sux ets Ca Bleat fre hbust Pep ce pleyel a agetetitng Hebing Pa > 4 > 30 +40 whO -—— Poe +h > fooliw who __ oy houernucthd AUTO FoluruldFoaciit, waa (Si 4 Se-2) ob prsct be 0ltAL ad, pu ape, Ve oltdua unter? atifel b pturstecc ok Mepuniffern a eg’ ole ahruititore a caruwdh, Ra Ci trypeite cel tuat mye odte. dinate ay ante Qune =O (otwruuinract wn obcoue turgte) dab zyrilue se # Duk -0 Pub bree on Sie Aetaatie Pe SF Hage pan | | | | | ~ 3- Hote erchelur oe Be avorproaag a freee PA rea, 4 ce azubrut duolteld L Bruifecn 9 cau Ac chifiauda cA Aapotlil bile puteten toruder at eta sheolabs dau haydetar obrwre PLL byes Ps fe = yo Se > fou 7 Ay te Y senyptud — pubeper & di yhare Acre nsec) t teas re ed Fnbs he putele BAseeo9r (aan euangee Atrwuircd ) phoolusd uv celia ke Aerurrerce Treapin afeaia elirubtuku) Le Sarg se Ackrookice ou Adapat UNS /wcbstrer lee! ols Aetuted tear. Bie Lenstety 2H 2aver Gelsauté (ote bl cb prokeotl La’ ckyreiren peru Uiteru Cecltuee pe cBuatscte de judowsooss - OY = KpoteNt, che tdreoe ch — bal ab anpuee 2 aroebaties feiteie Wehyay Opus Bees, ee ~4- Ger _ cx We Aroukht T- kirbne ole aus G - geustater eeuagie ehechived Cae Unearth, Re Prue oh wren Rie Pa ~ pups & aalaoe Rp - regelath ea pease SH - wpatatt he aus cael gr . cara ty aft feabirde of s vs - verte ol Hparawh Queer? ee nr ake Yeaancy + Sesey @,- oka p.eks ap ! Gore 9 OE fa, Steauetst + Spet or -&- -§- bee ith cettrele tag diti-o CTE ku aan. ePnOooweA ILE Te rdinss 2gk aolejpiar peute a uti(ra cbuoleuserbul Fubsfued Apt eridubdth & erhlin ue ctlul oe Atrnsfjears . fu acest rep ve Pepa’ Wel hoaty fretted cbrrruckee Le fuse Aeruotird tabiud dp le G08 -.907 (CHF) & OF...09ledLe Cowolouiatrrut ports ff frtosit oa folirubes We che off oitued 1% Trapoteed opt calole ole churn, He Creel eentrale fos eat oe CTE rut cblile poblatG 2H 3 As cketotse Apbinoteee 44 af I ® Cru Aewtrale fuwctruard on OFT Auk Probie roruatre 4,9) * oletelyre rob. Pu 3, Sotutia oz curoum Are 2 Wbolecle? prita a Seuafiedn ee arantesele ayjoteliu’ oe Bruofren e poat ta at contiateld, 20lipet cee greed ax adreolousrtie ef fize Ns Baan ctatseudst be rubs PAPER prox epeonitir acd % Hues céroltmnane . | | | \ (23904 > 1e hevtier Wot > pt Aut ale of Tolurs, cat et Muoolified prreruts ol & qoy & OFke me pit o porte mex rape elactaes prockund ie leconutd ‘artitie fat ‘de Te C supref 116 OY oe cer ch feohs Iuoluttriaha schupate } cy cdubte pebuue A pre BAG. w— Reka ok TR che luar” C~ cazan & ature ger StS T tarbredr & tar . wee G - geucrator by susyre eb tids Gr GACtg9 Rage Heiter Le Wrecleusat Reprer2eaFats a, Reb ~ poepd of obuolasser in deagreuua TS 7 L t2~ PyodTeweg ape in o# 2-3- tepaliratea “fhler betes Be - satreclyver eburutue’ a" peg bebtectiron 4 Tahbrnk get prose ok pide, | s da nde. -t ooo Iu uod sweet Uru ecliparen oer ane py! Rarrteopsuttatere Ap Arenlor fuori adlted + true cu obutre per here A-Shar rd ey A S pti 40 ~ lobar, nena ° pes pee doutul sett Houuiprrtor 42 huh Suppo actPoit 4a obwnitath; ave! céuolen sul Asteipesar eit pruapet do CT Aedetraluot s'y Wvoetee dag stucratar Ad elttuutrr, al carols (yunit @ trruerficare Ata] . gvictt 0 cepenoleutd atuiotd Cura pootel de produc a turtgled frre. O ated ce pusttoeds pune prot co eccotpte eli otirs dock un avitte ue BebrF de alas anor he abuse La wa Mvel Aa taspes rr ja Peotbbare Ob” getirr, Muali'calte' phsro— paris!) accep Lath . fee ce grep pak tasion OATS eae blitul off ahur 2a pert re agutttah Pupp oats fh perucausnr. "RALE TERMICE: Spre deosebire de centralele de termoficare , centralele termice reprezinta surse de producere mumai a enetgiei temice , referindw-ne la surse centralizate de alimentare cu caldura ce folosesc agent termic ou paramettii nominali ridicati. Consideram astfel CT de apa fierbinte de putere redusa si de capacitate mare sila CT de abur de medie presiune ( 6-16 bari). In privinta agentulué ternic , in tara noastra ,apa fierbinte este considerata ca avand temperatura > 115C in timp ce in alte tari este considerata si la temperaturi < 100grd. C. Folosirea apei fierbinti ca agent termic in astfel de surse este economica fata de cazuil apei calde deoarece debitele de caldura se concentreaza in unitati mari de cazane iar debitele de agent termic vehiculate in retea sunt mai reduse deci apare avantaj sub aspectul investitiilor si cheltuielilor anuale de pompare. Spre deosebire de CT cu apa calda CT de apa fierbinte apare o caracteristica si anume modul de asigurare al sistemmului , impunanadu-se-ca agental termic sa ramana ca atare( adica apa fierbinte ) ceea ce obliga la ridicatea presiunii in zona cazanelor pana Ja valori de cel putin 10 bar.O alta caracteristica este legata de completarea apei in vederea acoperitii pierderilor sia prekiarii variatillor de volum care se realizeaza la fel ca in CET ( ou degazoare si instalatii de adaos). (gh- um contend 2) CF ge aisa fierbinte de capacitate mica ( l2 care puterea termica este decal mit 10-15 MW) Schema de principiu este reprezentata in figura: G -e- = Echipamentul de baze ( cazanele de apa fierbinte -CAFI, CAF2, CAF3) yealizeaza o temperatura constanta Ja iesire , de exemplu 150 griC, ceea ce garanteaza un randament maxim. Fiecare din cazane au un debit instalat de 2,3,5 Geal/b Ideca este de a impune cazanelor un regim de fimetionare cat mai uniform si cat mai aproape de conditiile nominale.Orice abatere de acest regim constant si o functionare Ja alti parametrii atrage dupa sine scaderea randamentalui. Sarcinile termice fiind totusi variabile , posibilitatea de a fi in concordanta cu aceasta variatié se realizeaza prin modificarea numarului de cazane in functiune sia numarului de pompe in functiune , in echipamentul de baza existand blocuri pompa- cazan { schema bloc).Atunci cand un cazan nu functioneaza se opreste si pompa aferenta . . In schema sunt prevazute pompele. de amestec Pam ce realizeaza un amestec fernizat de cazan si agentul termic din retur pentru a obtine ‘temperatura TI necesara‘la consumater, Prorasit de amastac ecte camtralat printr= realare cu 3 cai RR3C , un regulator intre agentul teem electronic R sun mt tradinetor de temperate din conducta de intoarcere un debit de fluid este necesar ca presitinea din punctul a sa fie mai mare decat presimea din punetal b ‘Aces ura este asigurat de robinetul de reglare RR3C. Acesta primeste ‘informatii exterioara si de la temperatura T! din conducta de ducere dupa amestec. ik tc retinere ( de sens) CR nu are un rol de protectic. ei unul de asigurare a Siroalat ‘flv Rote cnpendoriat de a degaza apa de adaos: O conditic esentiala pentru buna furistionare este ca presiunea minima a apei din cazan esa fie mai mare decat presfunea de saturatie la temperatura de regim + 30 ged iar Ia intrarea in cazan trebuie sa este 0 ermperatos deacrrs termperatuli ¢ de ardere pentru evitarea aparitiei ‘seigura aburul necesar la degazoral Dg cu rol Tn figura ce reprezinta graficul de reglare al parametrilor retelei si variatia caloula dupa relatia : tear — te “tah | unde Greste debitul de apa preluat din retea . Th Grear= Gr -3- DCT de apa fierbinte de capacitate mare ( cu parametrii nominali de 115, 130, 150 grd pe conducta de ducere si 70-80 grd. pe conducta de intoarcere ) Astfel de centrale mari se justifica in cazul in care sarcina termica de varf este de 25-30 MW( deci ele pot fi ori surse independente ori surse de varf in CET), Daca este constituita ca sursa de varf , insa amplasata nu in incinta CET- ului ci Ja limita sau in interiorul zonei de consum atunci ea trebuie prevazuta cu toate instalatiile auxiliare necesare pentru a putea functiona si ca sursa de baza, Cazanele de apa fierbinte au puteri unitare de 25, 50, 100 Geal/h. In cea ce priveste cazanele de apa fierbinte se formuleaza o serie de conditii ca si in cazul precedent si anume referitoare la presiunea apei dupa iesirea apei din cazan si Tespectiv temperatura apei la intrarea in cazan . In cazanele de acest tip arderea > combustibilului se face prin intermediul mai multor arzatoare ( cazane de od 100Gcalfh au 16 arzatoare iar cele 50 Gcal/h au 12 arzatoare ). Acest numer mare de arzatoare da posibilitatea reglarii arderii prin modificarea numarului de arzatoare in functiune ( minim 4 ). In cazul in care prin modificarea numarului de arzatoare in fanctiune nu se asigura temperatura impusa de abonati , mai apare Posibilitatea reglarii printr-un proces de amestec , respectiv prin prefuarea unui debit din conducta de retur pe 0 conducta de ocolire pe care se instaleaza un Tobinet de reglare a temperaturii RT , care intra in fuunctiune atunci cand temperatura realizata la cazane este mai mare decat cea dorita. Referitor la conditia ca apa de alimentare a cazanelor sa aibe o temperatura mai mare decat temperatura de condensare a vaporilor de apa din gazele-de ardere pompa de recirculare Pr face oficiul de a realiza temperatura dorita . Caelemente de siguranta , in schema sunt prezente VS , Crp, ZH ou rol de : VS-pvitare a depasirii presiunii maxime admisibile in sistem = Cip-iol de protectic a sistemului in cazul opririi pompelor de circulatie © ZH protectic la depasirea presiunii maxim admise pe conducta de intearcere . Instalatia de adaos are aceleasi roluri mentionate anterior in cadrul primei scheme . Aburul nevesar degazari este fumizat in aceste centrale dintr-un cazan-de abur de joasa presiune de 1,2 bar. ‘Marea majoritate a acestor centrale utilizeaza combustibili lichizi , in perspectiva avandu-se in vedere ufiizarea unor comnbustibili solizi de tipul deseurilor menajere. ‘Randamentul acestei scheme este de asemenca teoretic 1 , in mod real fiind de 80-90% datorita pierderilor de caldura. 3). CF de abur de medie presiune ‘Acolo unde nu se justifica introducerea unor CET (platforme. industriale ) se prevad centrale termice echipate cu cazane de abur functionand la parametrii medii de 6-16 bar. aluh ‘Aburul este livrat la suprasaturatie sau supraincalzit{ cu 20-30 grd. peste temperatira de saturatie ) solutia cu supraincalzire fiind necesara atunci cand se ‘transporta aburul la distante mari ( 0.8-1 km) . De regula pe platformele industriale , aburul este necesar in procesele tehnologice si nu atat pentru incalzire , pentra care se poate utiliza apa fierbinte , rept pentru care se pot prevedea centralele de abur cu instalatii de preparare a apei fierbinti in care se utilizeaza condensatul recuperat din procesele tehnologice ca agent termic primar intr-o prima treapta. Ca a doua treapta , pentru obtinerea temperaturii necesare se utilizeaza aburul cu parametrii corectati intr-o instalatie de reducere - racire IRR. Condensatul rezultat este pompat de catre consumatori are o temperatura ée cel mult 80-90 grade astfel ca in schimbatorul de baza apa nu poate fi incalzite decat pana la ce} mult 70-80 grade, de aici necesitatea prevederii instalatieii IRR, aburul livrat catre schimbatorul de varf fiind necesar 2 avea 0 presiune 5,5-6 bar in stare de saturatic. Randamentul teoretic este de 100% iar cel real de 70-80% fata de cel teoretic in functic de tipul combustibilului utilizat , tipul cazanelor , echipamentul de automatizare si reglare de randamentul retelelor , randamentul putand ajunge chiar Ja 50 -60 %. i r 2M caso jaz iwotleites af 2-3 fubere pout & daa Toy aleve dectnaccd oho B-¥- eYpom alate Spo soluwbetn oh bare ~agedtal tetuie pon = Ody chests he ouperas = ‘dpb aad Koundln = ye ubiratee Pub -wr TPR ae muy He de uadTair don jpaporart FCC. 3. = ested. ob ode. iuttelat puitar Atbeave Aouprdinsss ogee fiabite Re - math ty obuolyer Difienksat pe apov tw osiperorsa prrauatels cloud pn Ia le ug bualiniotibin’ Lea ce cbuoluce La Aruolruto ob peree'rr a aburutu aa ageut fouuic: th ubiliracta ye Pudeded’ Prone he otupreune TS ~ cloud troreticn.” 4. URS a Reoidana serkletichs dbvvoy Oe OM De eh Meh Te rekih oth gd ferbay th poured Midtut de *ocollan webure fo" vet oct et cee Wile auc Geely Pyrat Lt bis Leceblanrg oA 8 Bute be Ca wextlog, Cl Cabliind eb Cbadumarsty fog xrvy Rg, ee wipe fod o__ Veatin pwttodely” ge Papeuee ug eels kapre Reuse A kiohaulte can tebue chulat ca repeat Riu & hictpaule ee rete, ACRE wit, ¢ pucks frat, aco Li ret Orepila ca Aa choles OAS phayed He Hy Cine ae prersence” PK cbntichs tb ducey 3 ote reechtlay irche oF Powe & Ntrau a fern fe Cbrlucto he Peta coy ae pacowlus Lvets co acuertre pra bdtroo fern ; CL fecinay dca ov Cesc fo Lee ore ft f fore fe pe busin cto ob typvrs, fie pe aualucho hh Luce, fre pe cee hb eXGANCe | / | -2- Blerace ole socirwty thyekK ryt Hash solaud 1 COKE Ny aerel Betusa sey ecb iel Sheu, € la acs pve G fee a Nsklahjyey, reborw 21 acelet ceg cel of kelley’ oet; -Breutblui werasrecle Ba Peluyetabes$ ay Brebaedre Neaskee! Eunk Shospliedt cue Ce cei relia’. os Grapicut db Mpey coaljalr> ch Ia tibss purr Leste, Yourever) uweaterute’ bo ethics al ctretsue rhe, ea | oo 4. . | Fe i i at = % Sit ctipetiur candi dy racirdaw alive chy. Ra rola. Leds Buy oe pope: pe ceeoke ots ae duce —— + oes ae ghee os _ p+ m — Glows & padwlay arco ae pepe fe Brudbichy he duce pore dock proseiaatt de sancne by Dustedatin puter cand chop d fer josrns erpeuibte oly prusotit dk tachd , ups & utube pe ner Nola fureledy: Pum Ari dahlias tue ja afera Lruttet de vepserea, CPherlute reeldary frebure Ae hai eucee heat Peruee fuotot\e aduorg. | Fou guttt A encrbucke eowe Aertrti & | fenpuchers ape poseatt . Sodluua ch pactrtolare dhvectf aw beauty cuducha, de Acborrote we ul Cuan daoc resus Macesend aipuraata ayoulatie fe Mimeril Mutvoa ei ua man hewt Aufuute che prawns cbipowrtoee Fu purty che recht Sitwakin ma Neila holes! La chetuudtng capt H Aten murcky puree tacesen® reluteuled” Pu iclasud ba dutolokie dbvowe . Araarko) hk ue acke al foo Leet ye or Hunk eh rage ao Ane Rekizng (estelate b joes haat Ape putes Meplie tues reals dia udu - He bn [poupe Gruagple chy aaustee Ae abralrars fle po sdriolucte. cle op Shad Dw ohuludra de Quceis atcel de NkRice dace Aiqibitel de porrue Luparrer® pircteréte of Acrone » Be pe Gudluce & duce dam Cebvareet, Soc Aisprruibreud le pursue eR wod Mure chest put PA rene : Cafteud premowtice aft eatelaties retro Heber 6 fe Ghat Aub Bre for rani” Leophi Justice peupelir de aircutatic eety gales oH sees, pressia de hartu® AWUCtla CUaroas Y pe Buolucty of Sherel eurficaun couolitte di ttn jody expetitcki Aerie trehnate facaki, Cu puck C cuols Po treeeva er Marurucd y rue Py cae teyinchire 46 fee —S-: 2 Dewipe Aubrctete fe. Cbwtlucto ele luce Acootts tolums « utiGrarnt hack Peseea chapel Au pendiue de recht Wh war Wie heck Sune puctuite a, darciud, Be | DURE A Mebrvand 8 i - | ye ce Tielnwe regpotab” anulife he wu dipret pretrauta Myon cedlturst , tee aberpabow @ ik z26x1Qq Obuoluctur de leper Fanee youn pe Buolucto de retoarcey AF fe tad Meow hack oe fe obwolucle ch duc . 2) Toupe duet pe Otuducke oe HWeAcre “ a ; hues wt aceea db hu @ Warr Coolie yPatehnd »— Put raleya ctu clas & ea 9 reriitiate vars [one robaet) peotitiolu-e \ iW crwcka, atfel urerite ely ec ] pUtarolir” hidlrareliee i da ote ~ ~~ ii Slaw oft racholng dbinctt Tu cadrut my cry kacholowg Lreckh au oe Ed AGP TRE hepiihore” [Meu weak, cchtevPe ou dato he eyori tre Pitetalis cy girtre te Q hoaolinr Nutr Aah wrvetet mother Cotrorhé han dart th taure, ea rachobceg luolivecte Meola 06 tolueleath an rye chu pout oa vectuy bblraukic al reels haboan tbo khan Lou0rur pe solu Rog ob. oleh 4p i @ | » t a = cn tb 7 alll e ‘ bee aa a H 8 7 \ e stig 4 e | & Crafrcut Porrue fre afer aivetrels peorblor dfs Ca Mee ole cal eager dutlo Arb dub ey poultale berwite - pe Seluwn le rachOlay jnolirects 4¢ aobiphs, proves Aaprrh spear fuaxidxe % €bplentry 5’ al Poi ititose fa crea eae, Le hapdrucles Ae ptuch Su obs, XC aolaptrrs foack bie fe bnphansa Wudoth farmed ani oortoluu” Pemeve Teer o4- URS 4a Crlrulud revtatndk? ah ikl, thule Su caberbel dasout. genet Ouchi — cafeubeh greet posstias BP — sobewlul, crvteunten abe epee we = trucker Be MORITA puncte: Lpbuitee Ot Carel odahprranit tha | wtterok Ay price © ou & — cnlerelel Coriupeerrcefacsolic errhaty frvrk 4 = énlowlul frelon we actin. BY Anorveercale fine ale obuoluctete - _eclificana Hernia beth a Rob eeea Ce Aiciqoy wine 72 (, afeatst ghosrsi posslets Este Jo cand, witcrond woleghed evista) polar Core gropiuen fowl lad obudluctla. € Mii ured 04 late, oh Ae Win. re. wl, A- pene petal torr [Reel RG paca Cupane te aie oa leelel Bielrcenlt oye peertuctoe | aw buy “rebd so feat, + prevoctsbe CBM cu ake we + 2 deco Ot, 34 zB Pe fe) $ or 37, 4, po er ae er a Bae . aa jt ptt beclay obresrdlal ‘fusatt 3m fe GH bare f out & abtelr af Proud sf pe ten’ Pree af fi te euch loibal . Lm ofatin Le adlacs. fmm di ST a bet ne caleulitir 4 alege y WT#S deta oe -3- 2. Calelet Gt _fadic Sybase east lo corushuotte - [t - plore coats Apes BEY : ee fFete ce aftercare (g etaut / ° oe fpece ce t9eto pole Ce Stats Enviro acate exgeiten! +e teens ( ceudlararcl ebrolucia 2 god oPiud , a acthunta yeedie’ page AE he, @ eat Be Ye. Vevastel tarnira Le cred tobe pou % Yap teil bec seceeoler woth . co a © a ge dol C [ _t ete Muon 7 Is ‘ J ( - M “ | a t uw g- punts po gi Ee ante Wy inten Loita be aaa: huorpry Be Mob A he: 4 2 Op + ts, poole Vos * nn uch, vi = woah dh cepideuts af aechnuat te oo Fe pantrte adlelt Oe Buystls ty) 2H mene ; to SR respian a Pind Dien sho - 00 dow ont -> cordate Spee Az a Cabeerdud oor nuce toa ty iu arash Men *4 we b+ (TT) purndasl 4 feaschackin! NY Bucluct The Bee “trepoatn roLeet calairat ~ «LAT Q uckar : A (gat of BP opr Et - 086 RH” cot ba® = \y id A ee an pate ort Mplole Xb jet ape Ce 4 ‘ av - rm fou pou ah hire Cale Sepuaorn LLn cba Op Be (ett), fet ee cape oe bulla pul fe punctual Bt vation wanda iG Vue ~ £00 ooo SeN fort (es we) Kuve ~ yolk ac ele ee ~ a ¢ aa “ i aM dow We ee x we De grb tt eu eb uct onus BEST Serene ere ong Ber cere BF b> @ caherlul —4A- QRS Caleulul 8 bu fipurtath aatarel ekatice Catena coragpnssc ater St tp £ a YF Ve © x | : Le= wl, \ se) ; + \ ~ A aa rs ’ ye xo whip, Nae Se obunand writ ABT vet a puncte AE ou uaaplanl pe torP Ge courtdend abborabs aelretintrs & of Apunser emul eR OoAL VAR face ca xcee ht de Frew oer hr Pare Al Stora kool be DueArean at oltila dact w reackuce Aik pAbe putrodecehia donee Pog Mobeni,’ ce taosieie Ma (are de Pope do prorat Maqctew at oo tiucti? oo yeoeeleo fe. bul yp PucktHlne * debutlia’ Ae j : Ababa waa tutu” biter 4A au veloaur SH = Vax aye -2- Ax = Ep %e = en by OB oy Se fo * Sethe (4+ oH 8 ) oy = daforannrtt Aerated apefted . / Pe rapelidiur one pwn dfyuuata piupipusatie & AY Alia At i ye derectts Ae nd eylr clue lows uu fe formunete punt been Duyh de hwgrws Ae Abrurwutel reritlebds put -uu puwor £ de pe Mus pigkia , atdnd waty ca & coordltuatr ete! Mz 2 -Xy ee My Taorenna Sout Ceatiphewwe’ ughiel ole FoI a peckivud 4 pounced eft opal cu Aesche pot S LUrpaut dt we qoutes he ARTE Aout che Uuct¥ru eae actfsresdg, de bagel ea. ry aeoLbuuen apse we L, faz a Mer ) plomre . Le Lumpia gerpamels a dbaiu & 2 L o OM OM« -2- x [ yat+ y fade + M [at =o u ° _ ‘o)' ARR - abatie al flu . Jy = Max ead ot awa % oO waunitlul Holic a Water hate i Jett coy ae . rapprt ame 7 AK Mag YM t Mat 8 Mey fse - y oS a ar a by cottiteed eps lots Gl Meg. 5 L Smee MTV Ee Qaek ea cout ke grebects ab Abreu’ actirucrs dour prt % Bs (eqok 8 poate au x ab ¥ dix Ad). 2s *F 44 a . . bats Lap 5, baiproke wrot ue ° §e calautard chap toner he gtua conoluch lhe ° nt hu Xe OE) Ly 4 db, 2 & -&)L, free 2 (4 >) t amp Aerts lap lat dhs telus oe fre tae aa lecat volar gt, Miter aolucite O16 7G Ft. pole a Peretergpre Peleren CdwelucGsd ale fe PATHE, © R adbculeare ep hotecasa AM! KA! se OA pay? Aes Sty = wl, AT al, plea) — Tr) 4y2 B-y, > 4 ly AT = tL, (tn up) le A) Gi ° 4 calealeard coorctinctel, colin tu dh grew wh froveol Abs BC ee Gj XG, 70 Ge * %G,* 2 we jb Yor er ep cae p 0 ge caleoltaw rrowceritel, sPlee ale sxbewwlty a ca apele KH Y- Moe = Yor 4 + Yor % Cin} Mey = Xe, Ly + %, Le [mJ -S- ww calowlears purueettte lp rruentie ale osttraewts, ou dapet cu Anke K ay 7 te * “rs sar nrg t a’ of) Cu? a 2 Zy = 2 0° cba" pp Cu} Loy «ly [And eda? [a3 ny % LY 4 ov dep cap 3% cag) ) «fe cahanloars pucracutee cle Norte ab Greeley tu sap ou etl Ke & YG ig 2 BP lute) B) Ls Gy-st(urh) Leye * Lege 78 (Eero) ok calcultar, coup treet e kay (% ff Jeo ; 6 7 we Ab dy relatce getcial : ) ite - xe ey Se Tos [eanlf Lig Tyg ~ Ly 5 Va ep Aplctttlive [ehl7 Jeg Tyg ~ Leye 0 & caboeleas bevel © ole iuchitre@ Vanes A,B, & poviat prser a ¥ Oe cecibul Le grewbe -6- a My Xe 7 Ye 3 ve Hee Xe (q-le)- Ye'3 Me «Ye (al, cmp-3) Xe [tl sef)- pl 0 calelears ty waiuta ducer ea he edd > Vnte * ae 2 Oy sual Vp = Aerrtrube cachtuieioitr @ ofellult epuolace} (tooo- es dati fox ) W— tuodleclul he MbYruhr ab peti cbuoluctofea’) Vishowa peel sdvdectiln Te MU _sectiuun an Ht fticiby laaioes Ean te Cweabtobr, loougecne Me rHiCuler Male rleles iy eu aut pobre Cinthia. Oe frat. oe Ting = AGE GEM eee rive ye drectie ota elf Hee te peel ele - Yusile de hetiFee a aealtyy apf eburter . “fies 4 a Ab hep Brihe,. cx uals ies LIE wp ee AB AT ene ns anne yee ne Tae #22 +i ~ W ze Re are SPe Pipes the ek Po sms Vi Ty «(Her — Haat pr porate pwlrrevasd @ feaetieber ficee Ae GOPMR eles Cer We fucclelil he serrtubs! E - ala peut cpadlvctes 2 Kothee Prantleret, Cobo fol oftolitin’ aehoalat te 1ptea zd mG, 2 4k orlimoa Agohesetoue Q pq Cons, dek Ona ? ™ as 3 0 dhe ay folate ~8- co Qa \ Went BA 8e (Ho, “CE+EGI Sh Be Ge aio Wp oh = {2 [li 6) 4G if Ale & Ja Curs QD Solutii uzuale de preparare a apei calde de consum in sistemele mari de alimentare cu caldura Se diferentiaza din punct de vedere al numarului de trepte de preparare si al pe care aceste trepte o au fata de instalatia de incalzire Se mai pot constata diferente intre acéste solutii din punctul de vedere al prezentei instalatiilor de acumulare In proiectarea si exploatarea sistemelor de termoficare, temperatura apei calde de consum este normata la +55°C (60°C). Pentru satisfacerea acestui nivel de temperatura, . temperatura apei de retea din conducta de trecere trebuie sa fie de minimum 65-70°C. ‘Uzuale sunt urmatoarele scheme: po: 7 -solutia de preparare a a.c.c. intro treapta in paralel cu sistemul de incalzire cu sau fara . acumularé, > -solutia de preparare a a.c.c, intr-o treapta in serie eu sistemul de incalzire si inaintea acestuia -solutia de preparare a a.c.c. in doua trepte legate in serie cu sistemul de incalzire fara . acumulare : ~solutia de preparare a a.c.c. in doua trepte legate in serie-paralel cu sistemul de incalzire cu acumulare, ; >) LPreparea apei calde de consum intr- in paralel cu sistemul de incalzire Cc Se. ida a fi adoptata in instalatiile de pre urbane in care consumul este relatiy continua si uniform eventual fara acut = rare a a.c.c. din complexele publice, hotcluri, spalatorii) ) yt RQ 242% Schema contine o treapta de preparare a a.c.c. si ea este legata de instalatid de incalzire in paralel. Racordarea instalatici de incalzire este directa, specifica consumatorilor industriali Elementele schemei: 4 S$ -schimbator de caldura de tip contracurent;- Ac -instalatie de acumulare in situatia in care aceasta rezulta ca necesara; P__. -pompa de circulatie a a.c.c. (de recirculare & a.c.c. in situatiile in care exista perioade de nefurnizare a acesteia), RDT _- regulator direct de temperatura; acesta modifica debitul de agent termic primar hotat G.sin functie de sarcina de preparare a a.c.¢. a schimbatorului de caldura, Ti ~temperatura de ducere in instalatia de incalzire. Ta temperatura de intoarcere din instalatia de incalzire (depinde de functionarea instalatie de incalzire). ' a Ty temperatura de intoarcere din schimbatorul de preparare a.c.c. (depinde de _* fimetionarea instalatici de preparare a.c.<.). i A Debitul de agent termic se calculeaza cu relatia: en . .. Cron ,.omen ep TA de : energia electrica; : cenergia termica. 4 4 Indicele de termoficare exprima cantitatea ‘de. energie electrica produsa in regim de termoficare pentru fiecre unitate de energie termica produsa in acelasi ciclu, Cu cat y'are valori mai mare cu atat creste economia de combstbil. F Indicele de termoficare creste cu cat temperatura: din conducta de itoarcere a retelei este mai mica, a Cresterea indicelui se datoreaza in esebta cresterii puterii prodose pe baza u destinderii aburului in turbina mai mare odata co scaderea temperaturit din conducta de intoarcere: Schema prezentata are y mic comparatiy cu alte scheme de preparate. IL, Schema de preparare intr-o treapta in serie cu sistemul de incalzire te. AY H ROT EAE ck EN sap. E 28, RBS Ml G=GiIGe cht), Elementele schemei s - sdimbator de caldura cu preparare instantanee (tip contracurent), SI -schimbator de caldura pentru incalzire (preparare indirecta); P__- pompa de circulatie, RDT i- regulator direct de temperatura normal inchis (pe conducta de alimentare a schimbatorului S). Aceste doua regulatoare functioneaza in mod compensator. cand unul inchide celalalt deschide, contribuind la repartizarea conform nevoilor a debitului din retea. « OBSiele net sunt simultan inchise sau deschise. La limita, debitul de agent termic pe * conducta de ocolire se poate anula, intreg debitul fiind tycut prin schimbatorul S. In cealalta situatie limita,debitul prin $ poate fi nul, intrgul debit de agent termic fiind preluat prin conducta de ocolire ‘ Ca urmare a conceptici acestei scheme, modul de dimensionare ia in considerare premisa ‘satisfacerii din punct de vedere functional a nevoilor stricte de caldura atat Pentru prepararea apei cat si pentru incalzire numai situatia in care sarcina termica de preparare este medie. OBS. _-Cand sarcina termica de preparare este maxima este devavantajata instalatia de incalzire in sensul ca aceasta permite un debit de caldura mai mic decat ii este necesar. La sarcina ternica nula de preparare a a.c.¢.(In limita) este avantajata instalatia de incalzire in sensul ca primeste mai multa caldura decat ii este necesara, O astfel de solutie nu se poate aplica decat in cazurile in care cladirile incalzite sunt foarte masive, deci au o inertie termica foarte mare ceea ce permite ca pe perioadele cu consumuri maxime de a.c.c., temperatura din interiorul cladirilor incalzite sa nu scada sub anumite li Schema neavand acumulare ne bazam totusi pe o acumulare de caldura a constructiilor incalzite. Avantaje-dezavantaje 1 Debitul de agent termic se determina cu sarcina medic dar cu un ecart mai mare de temperatura. Deci fata de schema anterioara avem un debit mai mic de agent, rezulta deci un consum energetic mai redus pentru pompare. 2.Din punct de vedere al perturbatiilor solutia este mai buna decat cazul anterior, debitul de agent termic sufera variatii mici (aproape nule), 3.Temperatura din conducta de introducere este mai scazuta decat cea anterioara ca urmare a debitului de agent termic mai redus ceea ce inseamna eficienta mai mare. ie i | i CUES 1% Schema de preparare a apei calde de consum in doua trepte serie -paralel Aceasta schema reprezinta o dezvoltare a schethei, dé récordare in pardlel prin introducerea unei trepte suplimentare de preparare in scopul majorarii capacitatii de transport suplimentare de preparare in scopul majorarii capacitatii de transport a retelei termice prin utilizarea caderii de potential redus al apei de retea‘laiesirea din sistemnul de incalzire . . 2, Qusmed(mas) OGG = Ty ett Bi seta, (by) mtn : . site = Lmtor : In cazul acestei scheme denumita si “schema mixta “ apa calda de consum se prepara in doua schimiitiere de caldura grupate in doua trepte. Prima ‘cu _sistemul de incalzire dupa doua este niontata in paralel cu a sistemul de inca, Instalatia de preparare poate fi prevazuta in rezervoare deacumulare a apei,calde justificate numai in atumite situatii (cand curbele de sarcina indica un consum neuniform si cu intervale de consum foarte mic sau nul), Schema poate fi folosita pe scara larga la noi in sistemele de termoficare. OBS, ~Solutia poate fi aplicata ca foarte avantajoasa din punct de vedere al automatizarii instalatiei de preparare (se poate realiza cu elemente de automatizare simple). CG Elementele schemei: 1,1 —schimbatoare de caldura montate in serie si respectiv in paralel ou sistemul de incalzire (destinat prepararii .¢.c.). Si -schimbator de caldura pentru prepararea agentului termic pentru incalzire. ‘Ac -tezervor de acumulare a a.c.. P, Po -pompe decirculatic din instalatia de preparare a a.o.c. si instalatia de incalzire; RDT -regulator de temperatura; Sesizam ca elementele de automatizare se prevad numai la nivelul treptei a doua do preparate RDT modificand debitul de agent primar in fumetie de tarcina de preparare a apei calde de consum, (Marimea controlata fiind temperatura acc. la iesirea din schimbatorul de preparare a a.c.c. ID. Tn trapta I se prepara a.c.c. cu 0 participare la acoperiera sarciniitermice de ‘consum cu o participare la acoperirea sarcinii termice totale de preparare functie de nivelul de temprratura pe care il are functie de nivelul de temperatura pe care il are agentul trmic primar la iesirea din schimbatorul de incalzire Si. Gradul de participare se reflecta prin valoarea temperaturii a.c.c. la iesirea din schimbatorul treapta i,Aceasta tempratura este tzsemedar Dea temperatura apei reci tse ajunge la tix prin aplicarea treptei I si in functie de valoarea acesteia se modifica debitul de agent primar care parcurge trapta a II a astfel incat sa se obtina la iesirea din aceasta apa calda cu temperatura t. ‘La frangerea graficului de reglare , temperatura agentului termicprimar este 70°C si participarea treptei a II este cca mai mare (temperatura fiind cea mai redusa pe seoundar TF! =40+45°C). Debitul de agent termic preluat din retea este repartizat pentru prepararea apei * pentru incalzire (in Si) si o parte prepararii a.c.c. in treapta a Tl a. Debitul de agent termic preluat din-retea se calculeaza pentru sarcina termica de preparare miedie sau maxima (cu acumulate sau fara aoumulare) in conditiile cofespunzatoare temperaturii ¢! (punctul de frangere al graficului de reglare). Pentru agentul termic care parcurge treapta a TI a temperatura la iesirea din schimbator este Ts difecita de Ty la iesirea din instalatia de incalzire. Ti = 70°C; Ti =35°C £, = 60°C, 1,=5+10°C t= Ty -(5+10°C) ; Ti =40245°C 5 Aceada sens fata de cele doua prezentate deaja este avantajoasa din punct de itului i pri licitat F vole ei cea rpentrt a in conuca de CO Sn este deasemenea mai avantajoasa. Schema poate fi apreciata ca dezavantajoasa din punct de vedere al perturbatiilor cate pot sa apara ca urmare a variatiei sarcinii termice la nivelul treptei a IIa. Pe conducta de ocolire a treptei I este prevazut un RI (robinet inchis }in scopul obligatii agentului de pe conducta de intoarcere din incalzire sa parcurga treapta al ca agent primar (de obicei o cota parte'a acesteia si uneori integral). s wea apel e serie Aceasta schema constituie 0 dezvoltare ‘a’ scheiié inaintase, constand din iniroducereatrepei Ido preparare e apeiealde, dup iesresspeideretea din sistem de incalzire. se Schema are! cea mai mare raspandiré i caré le are: vy

    You might also like