1

Corea Huntington

Boala Huntington este o afectiune neurodegenerativa,devastatoare, mostenita, caracterizata prin simptome

progresive motorii,cognitive si psihiatrice. Pacientii pot prezenta oricare din simptomele mentionate, asa ca este
foarteimportanta familiarizarea cu fenotipul.

Coreea si pierderea echilibrului sunt simptome precoce observate de bolnav, desi familia sesizeaza, adesea,
inainteaacestuia, modificari cognitive sau de personalitate.

Maladia afecteaza toate grupurile rasiale, dar cel mai frecvent pe cele de originenord-europeana. Prevalenta ei n
emisfera vestica este de 7-10/100 000.w1Vrsta medie la debutul bolii este de 40 de ani, dar se cunosc si cazuri ncare
a aparut la persoane tinere (<20 de ani) sau vrstnice (>70 de ani).Huntington's Disease Association (HDA -
Asociatia pentru Boala Huntington)cuprinde 6 161 de adulti cu boala Huntington simptomatica si 541 de copii
cuforma juvenila a maladiei (n Anglia si n Tara Galilor). Aceasta este oestimare conservatoare a prevalentei bolii,
deoarece include doar pacientiicare au luat contact cu HDA, ceea ce sugereaza ca prevalenta este mai maredect s-a
crezut initial.1

Desi relativrara, boala Huntington poate fi devastatoare pentru pacienti si pentrufamiliile lor. Persoanele care
prezinta riscul de instalare a ei datoritaantecedentelor familiale ntmpina dificultati n luarea unei decizii cuprivire
la testarea genetica. Trecem in revista caracteristicile bolii, realizarilede ultima ora ce tin de managementul ei,
precum si pe cele inregistrate inpractica si etica testarii genetice, ce ar putea fi de interes pentru unspectru larg de
specialisti din sanatate.

Tabloul clinic

Boala a fost numita, initial,choreea Huntington, dupa numele lui George Huntington, care a facut, n 1872,cea dintai
caracterizare detaliata a maladiei. Mai recent a fost redenumita boalaHuntington", pentru a reflecta faptul ca nu
choreea este cea mai importantamanifestare a ei. Multe simptome non-motorii pot fi mai invalidante pentrupacient
dect cele motorii.2-4 Un studiu efectuat pe 67 de pacienticu forma precoce a bolii, in cadrul caruia a fost evaluat
efectul simptomelorcognitive si al celor motorii asupra activitatilor cotidiene ale subiectilor, aaratat ca afectarea
cognitiva, independent de cea motorie, a fost asociata cureducerea capacitatilor functionale. 2

Studiile deimagistica si cele efectuate post-mortem au evidentiat faptul ca boala estecaracterizata de atrofia
cerebrala.Modificarile atrofice suntobservate, initial, la nivelul corpilor striati (parte a ganglionilor bazali) si,ulterior,
se disemineaza, asa cum se observa n fig. 1. Boala Huntington avanseazatimp de 15-20 de ani. Simptomele
 2

caracteristice reflecta triada manifestarilormotorii, cognitive si psihiatrice ale maladiei (caseta 1). Debutul este
definit, frecvent, camomentul n care apar semnele motorii 8 - este stadiul n carepacientul trece de la statutul de
purtator premanifest al genei" la cel de pacientcu boala manifesta". O atare distinctie este arbitrara, deoarece multi
bolnavi ajungsa aiba simptome cognitive si psihiatrice (sau ambele) n timpul fazeiprodromale (premanifeste"),
adesea cu multi ani nainte de aparitia semnelormotorii.

Simptomele motorii

Simptomele motorii ale boliiHuntington pot fi mpartite n doua categorii: modificari involuntare adaugate,precum
choreea, si miscari eronate voluntare, ce determina necoordonareamembrelor si afectarea coordonarii minii. Ele
sunt nrautatite de pierdereareflexelor posturale, iar tiparul lor tinde sa se modifice n timp, ajungandu-sela scaderea
choreei si nrautatirea distoniei, a rigiditatii si abradikineziei.

Simptomele cognitive

Afectarea cognitiva includencetinirea procesului de gndire si deteriorarea functiilor executive(procesele cognitive

de nivel nalt care controleaza alte aspecte ale functieicognitive). Tipic, pacientii semnaleaza dificultati n ceea ce
priveste efectuareaactivitatilor cu multiple sarcini, concentrarea si memoria pe termen scurt. Modulde gndire se
rigidizeaza si isi pierde, treptat, eficienta, iar planificarea siorganizarea timpului, gndurilor si activitatilor devin
mult mai dificile. Bolnavii sunt mai impulsivi si capata perseverenta psihomotorie. E posibila sideteriorarea
perceptiei vizuale si spatiale.

Simptomele psihiatrice

Depresia este unul din cele maicomune simptome psihiatrice si apare n cadrul bolii, nu numai ca raspuns laaflarea
diagnosticului. Conform unui sondaj recent, efectuat pe 2 835 de pacienti,40% dintre subiecti au avut simptome de
depresie, iar 50% au relatat ca s-augndit sa-si trateze depresia n trecut. 10 Alte manifestari psihiatriceraportate
includ simptomele obsesiv-compulsive si psihoza. w3-w5Recunoasterea simptomelor psihiatrice la pacientii cu boala
Huntington esteimportanta, deoarece se poate interveni cu tratament simptomatic. Acest lucrupoate fi dificil mai
trziu, odata cu avansarea bolii, deoarece diagnosticulpoate fi camuflat de alte aspecte ale afectiunii neurologice;
 3

depresia, deexemplu, poate fi dificil de detectat la pacientii cu alterarea expresieifaciale si a tonului vocii. Invers,
simptomele metabolice, precum scaderea ngreutate si tulburarile de somn, pot fi, gresit, atribuite depresiei.

Simptomele metabolice

Boala Huntington determina simptomemetabolice, precum scadere ponderala, disfunctii endocrine si tulburari
desomn.12

Faza avansataa bolii

n momentul n care ating fazaavansata a bolii, pacientii au dizabilitati severe. Comunicarea poate fi severlimitata,
iar mutenia este frecventa, ceea ce poate genera stari de agitatie side frustrare. Boala Huntington nu conduce la
dementa globala, iar abilitatea dea recunoaste oamenii si de a interactiona cu ei este, adesea, pastrata. Afectiuneaeste
catabolica, aspect care, combinat cu disfagie marcata, indica faptul caeste dificila hranirea corespunzatoare, astfel
nct pacientul sa-si mentinagreutatea.

Cauzele genetice
In boala Huntington este afectata osingura gena, cu transmitere autozomal dominanta. Anomalia genetica consta
nrepetarea excesiva a trinucleotidului CAG n cadrul genei Huntingtin (HTT), de pe cromozomul 4, si poate
fiidentificata prin testare genetica.13Gena HTT codifica proteina huntingtin, esentiala pentru dezvoltareaneurala
normala, desi functiile ei sunt incomplet ntelese. 14, w8, w9In cazul bolii Huntington, gena extinsa HTTcodeaza o forma
mutanta a proteinei huntingtin. Proteina mutanta determina saucontribuie la dezvoltarea bolii Huntington prin
numeroase mecanisme patogenice.15Copiii parintilor afectati au o sansa de 50% de a mosteni boala, iar barbatii
sifemeile sunt afectati n mod egal. Boala Huntington nu sare peste nici o generatie.

Implicatii emotionale

Pacientul care primeste undiagnostic de boala Huntington manifesta nvata ca are o maladie cu evolutielenta, dar
incurabila. Persoana care afla ca s-a obtinut un rezultat pozitiv laun test predictiv poarta n plus povara incertitudinii
cu privire la momentuln care afectiunea va deveni manifesta. Cei mai multi dintre cei care se supuntestarii genetice
pentru boala Huntington si au avut un parinte care a avutrespectiva afectiune vor fi familiarizati cu modificarile
cognitive si depersonalitate si vor sti cum i va afecta boala lor pe cei din jur.
 4

n 1996 s-ancheiat un studiu care a urmarit 135 de canadieni participanti la programul detestare
predictiva.w21 Aparitia unor efecte adverse - stresulpsihologic, ruperea relatiilor, dependenta de substante - s-a
inregistrat la saptepersoane din cele 37 care au primit un rezultat pozitiv la testarea predictiva,fata de opt pacienti din
cei 58 care au primit un rezultat negativ (restul fieau avut un rezultat echivoc, fie au ales sa nu mai participe la
testare). Unsubiect din fiecare grup a semnalat prezenta ideatiei suicidare.

Un rezultatpozitiv la testarea predictiva poate fi si o usurare, caci unele persoane cred caun astfel de rezultat este mai
usor de suportat dect incertitudinea de a fi expusriscului. Numarul mic al celor care fac o atare optiune constituie,
de fapt, ungrup autoselectat, iar scopul consilierii genetice este de a se asigura ca suntpregatiti sa faca fata
rezultatului testarii predictive.

Managementul bolii Huntington

Scopul tratamentului este de-aatenua simptomatologia si de-a mbunatati calitatea vietii. Nu exista nmomentul de
fata terapii care pot ncetini progresia bolii, desi sunt n fazade testare pe modelele animale medicamente
promitatoare.15, 22 Existamulte optiuni pentru tratamentul simptomatic, fie el medicamentos sau nu. 23,24 n tabelele 1 si
2 sunt prezentate succint medicamentele cele maifrecvent utilizate. Alegerea lor se bazeaza n special pe experienta
clinica, caciexista putine dovezi privind medicatia utilizata pentru boala Huntington. 25-28Tetrabenazina este
preparatul cu cele mai multe dovezi de eficacitate n maladiain speta si s-a demonstrat, ntr-un trial randomizat
controlat, ca reducechoreea.w23 Caseta 2 contine detalii privind locurile n care pot fiaccesate informatii suplimentare
despre tratamentul medicamentos al boliiHuntington.

In managementulmaladiei sunt eficiente multe masuri non-farmaceutice, dovedite a fi, deseori,chiar mai utile dect
medicatia (tabelul 3).3, 9
Dat fiind faptul cadatele stiintifice sunt limitate, utilizarea lor se bazeaza pe
experientaclinica.

Recomandam capacientii sa fie ndrumati catre o clinica multidisciplinara specializata nboala Huntington, ca sa
poata avea acces la profesionisti cu experienta - estevital sprijinul acestora n cadrul comunitatii, iar ngrijirea
optima apacientului trebuie facuta de o echipa multidisciplinara care sa cuprindamedici generalisti, geneticieni,
psihiatri, fizioterapeuti, terapeuti ocupationali,logopezi, dieteticieni, o echipa ambulatorie specializata n sanatatea
mintala siasistenti sociali. Consilierii HDA sunt disponibili n ntreaga Anglie si n TaraGalilor pentru a sprijini
familiile si pacientii si pentru a oferi resurseeducationale specialistilor care trateaza pacienti cu aceasta boala
 5

(www.hda.org). Scottish Huntington's Association siHuntington's Disease Association of Northern Ireland asigura
acelasi tip desuport.

Managementul tulburarilor de miscare

Primul pas este de a decide dacasimptomele necesita tratament - adesea, pacientii nu sunt deranjati de fazaprecoce a
choreei, de pilda - si uneori nici nu sunt constienti de existentalor. Pe masura ce avanseaza, choreea poate interfera
cu activitatile voluntare,precum scrisul sau mncatul, provocand accidente (pacientul cade), ceea ce faceca
interventia sa devina necesara. Choreea poate fi un factor de stres n sine,iar bolnavii sunt frecvent acuzati, de catre
oamenii care nu stiu nimic desprestarea lor de sanatate, ca sunt sub influenta bauturilor alcoolice.

Initial trebuieluate n considerare interventiile non-medicamentoase. Pot fi utile mbracareascaunelor cu material

textil protector sau dispunerea unor greutati la nivelul gleznei ori al ncheieturii minii, invederea reducerii
amplitudinii choreei. Purtarea de incaltaminte cu aderentacrescuta, curatarea si netezirea aleilor din jurul casei pot
mbunatati sigurantapacientului si este de dorit ca un terapeut ocupational sa se ocupe de evaluarealocuintei.
Fizioterapia poate sa optimizeze mobilitatea si sa mentinaindependenta pentru ct mai mult timp posibil. Ca in cazul
majoritatii miscarilorinvoluntare, choreea este agravata de stres, anxietate si depresie, astfel catratarea lor si crearea
unui mediu calm si predictibil pentru pacient sunt extremde benefice.

Este putinprobabil ca medicamentele sa trateze complet choreea, dar ele pot reducesemnificativ simptomele.
Tetrabenazina este, n general, prima optiune. Intrucatpoate exacerba sau declansa simptome psihiatrice, este bine sa
fie evitata lapacientii cu antecedente de depresie sau de alte boli psihiatrice, iar la cei incazul carora simptomele nu
pot fi controlate cu tetrabenazina sunt indicateneuroleptice atipice.

Medicamentele cesuprima miscarea, administrate n fazele precoce, pot exacerba miscarilenecontrolate care apar
mai trziu. Adesea, ele trebuie sa fie reduse sau chiaroprite, astfel ca este vitala o reevaluare regulata a starii de
sanatate.

Managementul manifestarilor cognitive si psihiatrice

Este important sa ntrebampacientul cu depresie despre ideile suicidare si sa abordam o pozitie proactivan abordarea
simptomelor psihiatrice. Tratamentul depresiei n boala Huntingtonse face cu antidepresive standard. Desi nu exista
multe dovezi in acest sens,experienta autorilor lucrarii de fata indica faptul ca antidepresivele sunt, adesea,eficiente.
La unii pacienti alesi atent, ca si la cei aflati n fazapremanifesta e posibil sa fie utile tratamentele psihologice,
 6

precum terapiacognitiva si comportamentala, care ii ajuta sa se familiarizeze cu strategiicognitive ce le vor fi utile n

momentul n care vor prezenta simptomepsihiatrice sau cognitive. Un studiu de caz a semnalat existenta
beneficiilorla un subiect cu forma premanifesta a bolii. w24 Sprijinul echipeicomunitare de sanatate mintala este
extrem de valoros.

Nu existatratament medicamentos pentru simptomele cognitive, dar pentru a depasiproblemele sau pentru a le
compensa pot fi adoptate strategii specifice, princare cei afectati sa poata face fata unor asemenea tipuri de
manifestari.Mutarea ntr-un birou mai linistit si reducerea activitatii, de exemplu, pot fiutile cnd concentrarea
devine dificila ntr-un spatiu aglomerat. Angajatoriiau, prin statut, obligatia ca, acolo unde este posibil, sa optimizeze
mediul delucru pentru persoanele cu dizabilitati.

Apatia este unsimptom dificil de tinut sub control si poate fi usor confundata cu depresia.Pacientii considera, adesea,
ca daca isi fixeaza ca obiectiv, de pilda, ontlnire cu prietenii la o cafea, le va fi mai usor sa initieze activitati sisa-si
organizeze comportamentul. Initierea poate fi dificila la pacientii cuboala Huntington, dar odata ce ncep o activitate,
pot fi capabili sa participepe tot parcursul ei, cu ajutorul si ncurajarile celor care i ngrijesc.

ngrijirile paleative

Planificarea sfrsitului vietiipoate ridica unele probleme etice legate, deseori, de ct de departe pot
mergeinterventiile medicale la pacientii care nu mai au discernamant. Constatam cadeciziile luate n avans de a
refuza tratamentul (cunoscute n literaturaanterioara ca directive stabilite n avans) pot fi extrem de utile. Ele
daupacientilor siguranta ca dorinta lor va fi respectata chiar si atunci cnd einu vor mai fi capabili sa ia decizii sau sa
comunice, usurand si rudele deresponsabilitatea de a lua o hotarare.
Deciziile luate n avans, inclusiv celeprivind sfarsitul vietii, trebuie sa fie luate ct mai curnd cu putinta, pentrua
putea fi discutate de pacient cu persoanele dragi. Serviciul Independent Mental Capacity Advocat oferit prin
intermediul Ministerului Sanatatii, poate fi util daca bolnavul nuare discernamant, iar cei apropiati nu pot sau nu
doresc sa ia decizii nnumele lui.
Pe masura ceboala Huntington progreseaza, asistenta pacientilor la domiciliu devine din cen ce mai dificila, iar cea
mai buna optiune este internarea lor ntr-un centrude ngrijire. La cei incapabili sa se mai hraneasca adecvat si sa-si
mentina ogreutate corporala corespunzatoare poate fi luata n considerare insertiatubului de gastrostomie. n caseta 3
sunt oferite surse informationale privindmanagementul paleativ al bolii Huntington.
Concluzii

Managementul diferitelor fatete alebolii Huntington poate fi dificil si este cel mai bine oferit de
institutiilemultidisciplinare. Continuam sa nvatam despre cum pot fi mbunatatiteserviciile pentru pacienti si pentru
 7

familiile lor. n viitor, tratamentul artrebui initiat n faza premanifesta a maladiei, cu speranta ntrzierii sauchiar a
eliminarii procesului de mbolnavire.

.Simptome frecvente ale bolii Huntington

Simptome motorii

Choreea, distonia, pierderea reflexelor posturale,bradikinezia, rigiditatea

Simptome cognitive

Dezorganizare, ca rezultat al dificultatilor deplanificare, initiere si organizare a gndurilor, activitatilor si

comunicarii;perseverenta; impulsivitate; distorsiuni de perceptie; lipsa de introspectie; incapacitateanormala de a-si
fixa atentia; dificultati de receptare a unor informatii noi

Simptome psihiatrice

Depresie, tulburari obsesiv-compulsive, anxietate,iritabilitate, apatie, hipersexualitate (rar), psihoza (rar)

Metabolice

Scadere ponderala, tulburari de somn

Alte simptome

Disfazie (combinatie de dificultati motorii si delimbaj), disfagie (combinatie de probleme motorii, impulsivitate si
incapacitateanormala de a-si fixa atentia)

Boala Huntington sau coreea Huntington este o boala ereditaracare determina distrugerea selectiva a unor celule
nervoase ale creierului. O persoana se poate naste cu gena anormala dar simptomele pot sa apara abia spre varsta de
mijloc.
 8

Printre manifestarile bolii pot fi incluse: miscari necontrolate, neindemanare sau probleme de echilibru. Pe masura
ce afectiunea evolueaza poate fi afctata capacitatea de a merge, vorbi sau inghiti.

Unii oameni nu-si mai recunosc membrii familiei, iar altii in cazul altora nu este afectata memoria si capacitatea de
atentie si sunt capabili sa-si exprime emotiile. In cazul in care unul dintre parinti are boala Huntington, copiii
acestora au o sansa de 50% sa o mosteneasca.

Un simplu test de sange poate confirma prezenta bolii. Consilierii genetici pot ajuta o persoana sa cantareasca
riscurile si beneficiile unei astfel de investigatii. Boala Huntington rezulta in urma degenerarii, programate genetic, a
celulelor nervoase. Aceasta involutie cauzeaza miscari necontrolate, pierderea facultatilor intelectuale si tulburari
emotionale.

Sunt afectate celulele ganglionilor bazali, structuri adanc localizate in creier care au mai multe functii importante,
inclusiv coordonarea miscarilor.

Boala Huntington afecteaza in mod special striatum-ul neuronilor, iar in stadiile avansate nucleii caudati si palidium.
De asemenea, este afectata suprafata exterioara a creierului sau cortexul care controleaza gandirea, perceptia si
memoria. Semnele tipurii al bolii variaza foarte mult de la o persoana la alta.

O observatie comuna este ca, daca semnele apar mai devreme boala va progresa mai rapid. Membrii familiei pot
observa in urma experientelor individuale ca bolnavul are modificari ale dispozitiei, devine neobisnuit de iritabil,
apatic, pasiv, deprimat sau furios.

Aceste simptome se pot diminua pe masura ce boala progreseaza, desi la unele persoane pot sa includa manifestari
ostile sau crize de depresie profunda.

Boala Huntington afecteaza capacitatea de a judeca a unei persoane, memoria sa si alte functii cognitive. Semnele
precoce ale bolii ar putea include dificultati de sofat, de a invata lucruri noi, de reamintire a unor intamplari, de a
raspunde la anumite intrebari sau de a lua unele decizii. La unii oameni scrisul de mana ar putea fi modificat.

Pe masura ce afectiunea avanseaza concentrarea asupra sarcinilor intelectuale devine tot mai dificila. La unele
persoane, boala poate debuta cu miscari necontrolate la nivelul degetelor, picioarelor, fetei sau trunchiului.

Aceste miscari specifice coreei, se intensificia de multe ori atunci cand nivelul de anxietate creste. Coreea
Huntington poate debuta cu usoara neindemanare sau tulburari de echilibru.

Coreea de multe ori creaza grave probleme cu mersul pe jos si dificultati de coordonare. Boala poate ajunge pana in
punctul in care discursul este neclar iar functiile vitale cum ar fi inghititul, mancatul si vorbirea sa fie deficitare.
 9

Unele persoane nu-si pot recunoaste membrii propriei familii, dar altii ar putea sa nu aiba acest tip de problema.
Rapiditatea progresiei si gravitatea afectiunii depind de la o persoana la alta.

Diagnostic

Medicul neurolog va pune bolnavului diferite intrebari pentru a afla istoricul detaliat al acestuia si pentru a exclude
alte conditii. Este foarte important inclusiv pentru membrii familiei sa fie sinceri cu medicul si sa ofere acestuia
detaliile de care are nevoie.

Medicul va solicita informatii legate de recentele tulburari intelectuale sau emotionale si va testa auzul persoanei,
miscarile ochilor, puterea acesteia, gradul de coordonare, va evalua miscarile involuntare, senzatiile, reflexele,
echilibru, mersul, starea psihica si va recomanda o serie de analize de laborator.

De asemenea, pot fi necesare inclusiv examinari paraclinice imagistice. Ochii persoanelor care sufera de boala
Huntington au dificultati in a fixa o tinta in miscare. Anomaliile miscarilor oculare variaza de la o persoana la alta si
difera, in functie de stadiul si durata bolii.

Descoperirea genei specifice bolii Huntington in 1993 a rezultat in urma realizarii unor teste genetice si ca urmare a
manifestarilor specifice bolii. Pentru diagnostic se va recolta o proba de sange care va fi analizata pentru a se oberva
daca exista modificari genetice ale ADN-ului, specifice bolii Huntington prin insumarea numarului de gene specifice
bolii Huntington.

La persoanele care au mai putin de 28 sau mai putine gene anormale se va repeta analiza. Cei care au deja boala
Huntington au de obicei un numar mai mare sau chiar 40 de astfel de mutatii genetice. Analiza mutatiei genetice va
contribui la confirmarea diagnosticului si poate oferi inclusiv informatii suplimentare legate de diagnostic si permite
formularea unei prognoze privind diagnosticul rudelor sanatoase dar purtatoare ale genelor anormale care vor
dezvolta ulterior afectiunea (diagnostic molecular presimptomatic).

Numar mutatii genetice. Interpretare

Nr. mutatii
Rezultat
genetice

< 28 Valoare normala; individul nu va dezvolta boala Huntington

Individul nu va dezvolta boala Huntington dar exista riscul ca afectiunea sa fie prezenta la viitoarea
29 - 34
generatie

35 - 39 Majoritatea indivizilor, dar nu toti, care au aceste valori pot dezvolta boala Huntington; exista si riscul
 10

ca afectiunea sa fie prezenta la viitoarea generatie

> 40 40 Individul va dezvolta boala Huntington

In vederea cercetarilor si cunoasterii cat mai amanuntite a afectiunii, specialistii pot solicita mostre de testut sau
sange de la cei care sufera de boala Huntington. Accesul la persoanele care sufera de coree si la famiile lor poate fi
dificil, intrucat afectiunea nu este des intalnita. De aceea, este justificat demersul oamenilor de stiinta.

Desi gena a fost localizata, ADN-ul persoanelor fizice care sufera de boala Huntigton este inca de mare interes
pentru cercetatori, cazurile mai rare sau mutatiile speciale intalnite in cazul afectiunii nefiind suficient studiate.

Membrii familiei pot observa in urma experientelor individuale ca bolnavul are modificari ale dispozitiei, devine
neobisnuit de iritabil, apatic, pasiv, deprimat sau furios. Aceste simptome se pot diminua pe masura ce boala
progreseaza, desi la unele persoane pot sa includa manifestari ostile sau crize de depresie profunda.

Boala Huntington afecteaza capacitatea de a judeca a unei persoane, memoria sa si alte functii cognitive. Semnele
precoce ale bolii ar putea include dificultati de sofat, de a invata lucruri noi, de reamintire a unor intamplari, de a
raspunde la anumite intrebari sau de a lua unele decizii. La unii oameni scrisul de mana ar putea fi modificat.

Pe masura ce afectiunea avanseaza concentrarea asupra sarcinilor intelectuale devine tot mai dificila. La unele
persoane, boala poate debuta cu miscari necontrolate la nivelul degetelor, picioarelor, fetei sau trunchiului. Aceste
miscari specifice coreei, se intensificia de multe ori atunci cand nivelul de anxietate creste. Coreea Huntington poate
debuta cu usoara neindemanare sau