6. GENETICA $1 AMELIORAREA PASARILOR Genetisti au elaborat un mare numar de reguli care guverneaza transmiterea unor caractere de la parinti la descendenti si folosindu-le constant au reusit sd imbunat&teascé performantele productive ale actualelor rase si linii de pasari pe de 0 parte si s& creeze rase $i lini noi pe de alt parte. Crearea unor populalii noi vizeaz& adesea (si este confirmata de regula), urmérirea unor caractere de exterior din categoria caracterelor calitative. in asemenea studii se bucura de un anumit interes si hartile cromozomale (fig.8 si tab.2). Studille de citogenetic’ au identificat un numar de 78 cromozomi grupati in 39 perechi (Shofiner si col. 1967 citat de Sandu Ghe. 1983) Din cele 39 de perechi de cromozomi, 10 perechi sunt considerate a fi macrozomi, iar restul de 29 de perechi sunt considerate @ fi microzomi, Acelasi autor, gaseste la curc’ 82 de cromozomi grupati in 41 de perechi, iar C. Dumitrescu in 1980 citat de Sandu Ghe. 1983, identific& la bibilici 78 de cromozomi grupati in 38 de perechi, din care 10 perechi de macrozomi. Rata comuna (Anas platyrhyuchas) este recunoscut& a avea 40 de perechi de cromozomi (Ohno si col. 1964, citat de Sandu Ghe. 1983). Rata legeasca (Calrina Moschata) are 39 de perechi de cromozomi ( Matt gi col. 1988, citat de Sandu Ghe. 1983). Gastele au si ele la origine doud speci distincte: Anser anser canagicus (gasce imperial) si Anser cygnaides (gasca chinezeascd). Ambele specii au ins& tot 82 de cromozomi plasati in 41 de perechi (Bhatnagar 1988)GRUPA | Cp|-oreaper 04 R |-rose comb 30 U |-uropygial GRUPA IL Fr|-fray 46| Cr Lcrest 128 1 L- dominant white v7 Fb frizzi GRUPA IIL cromozom 1 W-white skin 22| E@-H |- blood group H 21 se/ sleepy - eye 40 0|- blue egg 5 P| pea comb 33 ma |- marbled 7 Ea-P [- blood group P 29 Na|-~ naked neck 43 hb silkie “ FI | flightless GRUPAIV D | ~ duplex 2) M|-muttiple spurs 33 Po, Po| ~ polydactyly duplicate GRUPA V cromozom 5 (Z) Ko |-head streak 13 8,B% |- barring dilution 10 id,ie®,id® }- dermat metanin inhibitor 2 br |- brown eye 10 Li [= light down 16 8, s + silver albinism 14 KKK |- feathering 3 pn [- prenatal lethal 6 wi | wingless 34 dv? dw'',dw |- dwarf a4 tn |-tiver necrosis 19 px + paroxysm 7 nL naked 4 sh} shaker 3 ro |- restricted ovulator Fig. 8 Harta cromozomala ta gina GRUPA VI ‘cromozom W H-W |-histoantigen GRUPA VI! cromozom 7 Ade-A r adenine synthesis A GRUPA Vill cromozom B Ade-B |- adenine synthesis B GRUPA IX microcromozom Tk-F - cytosol thymidine | kinase F GRUPAX cromozomi 15-18 Ea~-B |~ blood group 8 nucleolar | organizer region (dupa Somes 1978) citat de Sandu Gheorghe in 1983 26.1. EREDITATEA PRINCIPALELOR CARACTERE DE RASA In studitie de genetic’ mendeliena caracterele pot fi grupate in doué categorii + caractere calitative - a c&ror aparitie este coordonataé de existenta unui genotip alcatuit dintr-o singura, pereche de gene alelice, cu variatie discret’ gi neinfluentata de mediu, « caractere cantitative - caractere a c&ror aparitie este coordonaté de existenta unui genotip alcdtuit dintr-un numar mare de perechi de gene, cu variatie continua gi influentaté de mediu. Mecanismul de transmitere a ereditatii caracterelor de la périnti la descendenti are particularitétj specifice fiecérui grup de caractere, dar la baza transmiterii celor doud tipuri de caractere, stau aceleasi legi ale ereditatt 6.1.4, EREDITATEA CARACTERELOR CALITATIVE LA GAINI Daté fiind facilitatea aprecieril, caracterele de rasa sunt, de regul, caractere de exterior. Aproape toate aspectele de exterior, mal putin dimensiunile, sunt caractere calitative si aproape toate productiile sunt caractere cantitative. La multe din perechile de gene implicate in determinismul genetic al caracterelor calitative a fost semnalaté dominanta si recesivitatea. Vom exemplifica doar cAteva dintre acestea: CARACTERUL DOMINANTA Creasta batuté Dominanta pentru creasta simpla Penajul barat Dominant pentru penaj nebarat Penajul argintiv Dorninant pentru penaj auriu Imbracare inceata cu penaj Dominant pentru imbracarea rapida cu penaj Piele alba Dominant pentru piele galbena imbracarea gambelor cu penaj Dominant pentru nelmbracarea gambelor cu penaj De exemplu, cAnd 0 pasare are gene pentru creasta simpla si creast’ batut’, pasérea va avea creasta batutA deoarece genele pentru creasté batuté sunt dominanie faté de genele pentru creasté simpla. Desi genotipul pasaiii contine gi 0gene pentru creasti simplé, manifestarea fenotipica va fi doar pentru creasté batts. Tn acest exemplu creasta simpla este recesiva, Analizand relatia genotip-fenotip se poate constata c& o parte din indivizi pot fi puri pentru creasta batuta, o parte pot fi puri pentru creasté simpla gi alt& parte pot fiimpuri, deoarece in genotipul lor existé atét gena responsabilé cu transmiterea crestei batute (dominants), cat si gene responsabile cu transmiterea crestel simple (recesiva), ~~ Genotipul pur pentru creasté batuts se denumeste genotip hornozigot dominant, genotipul pur pentru creasta simpla se denumeste homozigot recesiv, ier genotipul impur pentru creasta batuta se denumeste heterozigot. Simbolul genetic pentru creasté b&tuté este R, pentru creastd simpla este r, iar expresia genotipica si fenotipica pentru cele doua tipuri de creasta este prezentata tn tab. 3 Tabelul nr. 3 Expresia genotipica si fenotipica pentru creasta simpla si creasta batuta Tipul pasarii ‘Simbolul Genotipul Fenotipul Homozigot dominant pentru RR Homozigot creasté Creasta creasté batuta batuta batuta Homozigot recesiv pentru tr Homozigot creasta Creasta | cteasté simpla simpla simpla Heterozigot pentru creasta Rr Heterozigot creasti | Creasté batuta batutd | batuté 6.1.1.1. Ereditatea unei perechi de caractere (fig. 9) Pentru exemplificare vom lua tot cazul celor doua tipuri de creasté gi anume: homozigotul dominant pentru creast’ batut& si homozigotul recesiv pentru creasté simpla si vom observa ce se intémpla cand cele doud genotipuri se incrucigeaza fie pé linie materna, fie pe linie patema. Homozigotul parinte pentru creasta batuté RR, va produce doi gameti [R] si [R], ar homozigotul pentru creasté simpla va produce doi gamefi, [7 gi (f]. Fiecare din cei doi gameti masculi are sanse egale de a se uni cu gameti femeli dand nastere in prima generatie la patru genotipuri heterozigote identice Rr. nParinte 1 Parinte 2 Homozigot creasté batuté Homozigot creasté simpla RR x re came | \ / \ JR} ER] i 1 FA Rr Rr Rr Rr Heterozigoti cu creasta batuta Fig. Ereditatea unei perechi de caractere 6.1.1.2. Incrucigarea a doi parinti heterozigoti Dacé doi parinti heterozigoti pentru creasta batut Rr se incrucigeaz’ mai departe, ereditatea caracterelor va arta ca tn figura 10, Parinte 1 Parinte 2 Heterozigot creasta batuta Heterozigot creasta simpla R t x Re camp | \ / \ Ro IR} i F2 RR Rr Rr iid Homozigot Heterozigot Heterozigot Homozigot creasta batuta creasta batuta creasté batuté creasta simpla 40 incrucisarea a doi parinti heterozigoti6.4.1.3. incrucigarea intre un heterozigot si un homozigot recesiv Parinte 1 Parinte 2 Heterozigot creasta batuta Homozigot creasta simpla Ror x rer cami ff, ea Rid mM | Fi Rr lis Rr 1 Heterozigot Homozigot Heterozigot Homozigot creasta batuta creasta simpla creasté batuté creasta simpla Fig. 11 incrucisarea intre un heterozigot si un homozigot recesiv In acest caz expresia fenotipica este de 1 la 1 si expresia genotipicé este 1 heterozigot cu creasta batuté Rr si un homozigot cu creasta simpla rr Cand un individ din F1 este Incrucigat inapoi cu un homozigot recesiv, Incrucisarea este denumité BACKCROS $i este folosité de genetisti pentru testul de puritate (homozigoti sau heterozigoti) pentru gena dominanta. in cazul de mai sus exista doua genotipuri RR si Rr care exprima caracterul cu creast batuté. Cand genotipul RR (femel) este incrucisat cu genotipul rr (mascul) tof! produsii vor avea creasta batut& heterozigoti Rr. Cand genotipul femel Rr este incrucisat cu genotipul mascul rr, jumatate din descendenti vor avea creasta batutd Rr si jumatate vor avea creasta simpla r si in acest caz grupul de indivizi Rr nu sunt puri pentru creasta batuta 6.1.1.4, Ereditatea a doua perechi de caractere © alt& gena somatica este cunoscuta c& produce penajul negru si simbolul ei este B. Gena recesiva b, este responsabilé pentru penajul alb pentru un anumit tip de pasari cu penajul all cunoscut ca penaj alb recesiv. Mecanismul de transmitere B iin descendent a acestor caractere este exact la fel ca in cazul crestei bétute $i crestei simple, dar genele B si b se gasesc plasate pe o pereche de cromozomi somatic! diferita de perechea de cromozomi ce confine genele R sir. Pentru a putea discuta ereditatea a doua perechi de gene, sé presupunem ca gena pentru oreasté batuté R si alela sa gena r pentru creasta simplé sunt dispuse pe cromozomul “A” Gena pentru penaj negru *B" si alela sa gena pentru penaj alb recesiv “b’ sunt dispuse pe cromozomui “8”. Indivizit homozigot! pentru creasta batuta si pene] negru vor define genele dominante RR si BB, in timp ce indivizil cu creasta simpla si pena] alb vor define genele recesive rr gi bb. Genotipul acestor paséiri va fi soris RRBB si rrbb. Primul parinte va produce numai gameti RB, iar celdlalt parinte va produce numai gameti rb. Astfel, in F1 tofi descendenfi vor fi heterozigoti pentru creasté batuta gi heterozigoti pentru penaj negru. Fenotipic insa, tot! descendentji vor avea creasta batuté si culoarea penajului negru . (Fig. 12), Daca doi indivizi din F4 se vor incrucisa intre ei, fiecare parinte va produce patru tipuri de gameti, lar incrucigarea este redatd in fig. 13. RRBB x rr bb Homozigoti creasta batutd Homozigoti creasta simpli si penaj negru si penaj alb f\ Gameti RB RB FA RrBb RrBb RrBb RrBb Fig. 12 Descendenfi heterozigofi creasté batuta si penaj negru “Rr Bb x a f Gameti RB Rb B tb RB Rb 1B tb Gameti masoull F2 RB Ro B cy 3 RB RRBB_| RRB | RrBe RFBb. 5 Rob RRBb__| RR bb Re Bb Rrob_| = rB Rr BB Rr Bb 1 BB rr Bb E rb RrBb Rrbb Bb bb 3 Fig. 13 Combinarea gameftilor cand fiecare parinte este heterozigot pentru 2 caractere Din cele16 pasari produse in F2, vor fi 12 cu creasta batutd si 4 cu creasta simpla (raport 3:1); 12 pas&ri vor avea penaj negru si 4 penaj alb (raport 3:1). Din cele 12 paséiri cu creasté batutd, 9 vor fi negre si 3 albe (raport 3:1). Din cele 4 cu creasta simpla 3 vor finegre si 1 alba (raport 3:1), iar din cele 4 pasari cu penaj alb, 3 vor fi cu creasté batuté gi una cu creastd simpli (raport 3:1) 6.1.2. NECESITATEA INCLUDERII UNOR CARACTERE CALITATIVE IN OBIECTIVUL AMELIORARI! GAINILOR In marea majoritate a cazurilor, caracterele calitative ce ar putea intra in obiectivul selectiei sunt caractere de exterior. Cu putine exceptii, un caracter de exterior nu poate fi important decat la rasele crescute pentru divertisment. Totusi, numeroase cercetari demonstreaza corelatiile anumitor caractere calitative cu alte caractere de important certa. Somes 1970 citat de Sandu Ghe. 1983 comunica o asociere pozitiva intre ‘imbracarea rapid cu penaj si sporul in greutate.Siege! si Dudley (1963) - citat de Sandu Ghe. (1983) au gasit o greutate corporala mai mare la 8 saptaméni la puii cu creasté maz&re si mai mica la cei cu creasta simpla. Unele caractere de reproductie, mai ales fertilitatea, sunt afectate negativ de creasta mazre, Cunoasterea ereditati caracterelor calitative apare ca utila pentru cazurile cand au sau ar putea capate o importanté economica, pentru a pastra un anumit ,,caracter de rasé" pentru a identifica dup& exterior hibrizii si pentru a prognoza exteriorul unor hibrizi preconizati, Nu vor fi tratate in continuare decat caracterele intalnite in mod normal la diferite rase de gaini, ca si anomaliile ce ar putea afecta exteriorut lor. 6.1.2.1. Ereditatea culorii penajului In prezent sunt cunoscute in lume peste 150 de rase de gaini, aproape 40 de rase de gaste , 35 rase de rate si 20 de rase de curci. In cadrul acestor rase exist numeroase varietéti de culoare, dintre care cele mai numeroase varietati de culoare se intalnesc la glini. Toate aceste varietati de culoare ce se intélnesc ta gaini sunt rezultatul interactiunii complexe ale unui numar de loci, dintre care unii controleaza culoarea simplé, altii controleaza repartitia culorilor pe o pana, iar altii controleaz& repartitia penelor cu un anumit model pe intreg capul pasérii. De fapt Intreaga varietate de culori ce apare la gaini este rezultatul jocului a doi pigmenti numiti de Gorutz (1923) citat de Sandu Ghe. (1983), feomelanina (pigmentul rosu) $i eumelanina (pigmentul negru). In continuare nu ne propunem s& ne ocupam de toate culorile intainite la g&ini gi la alte specii, ci doar de acele varietal de culoare ce au 0 importanté mare {in productia avicola industriala. Culori simple La giini se intélnesc mai multe culori simple in penajul pasarilor adulte: alb, negru, albastru, galben deschis, rosu, argintiu, auriu, crem, mahon, lavanda. Dintre toate aceste culori simple, de importanté deosebita pentru industria broilerului, dar gi pentru productia de oud destinate consumului au culorile alb, argintiu, auriu, si in mic& mésura negru, pentru producerea broilerului cu piele neagra. 6Culoarea_ alba - este cauzaté de lipsa oric&rul pigment. Primul tip de alb cunoscut a fost albu dominant de la Leghorne (Batesan (1902-240) iar simbolul pentru aceasté gené autosomala a fost notat cu | si a fost dat de Hadley 1913 citati de Hutt 1949) Genotipul pasérilor cu pena) alb dominant este 1 1 CC. Gena inhiba eumelanina din penaj, dar este aproape ineficienta impotriva feomelaninei. In cazul heterozigotilor albul dominant nu este complet dominant ‘asupre negrului si din aceasta cauzé apar pui cu pete negre pe penaj sau cu pene negre pe corp. Gena a fost transferata ulterior probabil prin incrucisri repetate pe toate liniile de tat (cornish) genitoare de broiler, astfel c& atunci cand discutém de broiler cu penaj alb acesta provine din albul dominant de la comish si albul recesiv de le WP Rock. Puii rezultati in urme acestel incrucig@ri vor avea la varsta de 0 zi puful alb-galbui si mat tarziu penajul alb. Un alt tip de alb este albul recesiv ce se intalneste la varietati de Dorking, Piymonth Rock, Wyandatte, Minorca, Orpington gi alte cateva ase purtétoare @ genei autosomale alb recesiv, care este complet dominaté de negru. Acest tip de alb a fost gésit de Batesan si Punnett (1906-1908) si este notata cu simbolul c. Genotipul acestor pasari va fic ¢ . Dac’ se incrucigeaza forme parentale de alb dominant (cornish) 11 C si alb recesiv (W.P. Rock) 17 ce(HCC x fiec) in F1 tatil produsi vor avea genotipul 1 € ¢ ~ heterozigot pe alb dominant. in F2 se vor obtine 16 posibile combinatii de I, C si alelele lor reprezentate in fig, 14. Gameti din F1 masculi 3 ic ic ic ic é ic [eg [ee tice lie = Ic We | Wee | —*tCe lice’ = ic Wee {ice jie ic [tice [tee ice in urma acestei incrucig&ri toate fenotipurile rezultate vor fi albe sau predominant albe, cu exceptia a 3 fenotipuri (liCC, iiCe, iiCe) care vor fi colorate. De-a lungul timpului numerosi autori au descris si alte tipuri de penaj alb cum ar aefila Rhode Island albinotic autosomal dat de o gena recesiva notat cu a care cauzeaz $i ochii de culoare roz. O forma de semialbinism intrucat nu afecteazé si culoarea galbend a pieli a fost discutata la Plymonth Rock. Penajul poate varia de la complet alb pand la alb murdar, iar ochii de la roz la gri albastrul Gena responsabila pentru acest tip de alb este plasat& la locusul S, este inlntuit& cu sexul si este simbolizata cus“. La Rhode island rogu a fost descrisi de asemenea o varianté de penaj alb sub denumiree de alb stropit cu rosu care de fapt se Intaineste doar la puf, gena care face s& dispara pigment la adulti este recesiva autosomala si notaté cu rs. La rasa Andaluza exist alternativa de alb stropit cu albastry care rezulta din imperecherea unor indivizi negri cu indivizi albi, descendentii avand © culoare intermediara denumit& conventional albastru. Aceasté culoare intermediard se gaseste doar la puf, penajul adult fiind alb cu 0 ugoara tenté de murdar. Gena responsabila cu aceasta culoare este incomplet dominanta si se noteaza cu BC i manifest& culoarea doar la homozigotii pe aceasta alelé. Culoarea argintie este diferita de culoarea alba gi este daté de gena $ intantuita cu sexul. A fost descrisé pentru prima oara de Sturtevant (1912) din inerucis&ri reciproce intre Brown Leghorne si Columbian Wyandotte precum si de Davenport (1912) in tncrucisari dintre Brown Leghome gi Dark Brahmas, ambi citati de Hutt (1949). Gena este hipostaticd fat& de negru dar epistatica fata de galben si rogu, fenotipul puilor si adultilor este prezentata in tabelul 4 Culoarea aurie este data de gena s cu exceptia pasitilor altemative (s”) orice pasare care este argintie este genetic aurie. Penajul auriu ta adult este rar intinit Intrucit alte culori (negru, galben, rogu), fi sunt epistatice. Fenotipul puilor si adultlor este prezentat in tab. 4 Cele doud culori prezeniate anterior, argintie si aurie, au o mare important In cresterea industrial a pasaiilor, in producerea hibrizilor autosexanti. Vom reveni asupra lor cu prilejul autosexarii BTabelul nr. 4 Genotipul si fenotipul argintiu si auriu dupa F.B, HUTT Culoare | Genotip Fenotip posibil Pui Aduifi Argintie mss. | Alb, argintiuynegru ‘Alb,barat.argintiu, paietat eer Argintiu dantelat, argintiu | creionat, columbian, argintiu f S- | Saualte modele pe fond argintit | ssropit gi alte modele | Buff, rogu, Giocolatiu, negra, | Buff, rogu , negru, alb, rogu Aurie m ss 7 dungat, marmorat sau alte | barat, auriu paiatat, auriuy f s- | modele pe fond auriu dantelal, auriu_creionat, combinafii de rogu cu negru | siattele Culori compuse Culorile compuse {a g&ini sunt rezultatul modelelor secundare de penal si modelelor primare de penaj. Prin model secundar de penej se Intelege repartitia culorilor pe o pana, in timp ce prin modelul primar de penaj se intelege repartitia culorilor pe corp a diferitelor pene de diferite modele gi culori. Atat modelul secundar de penaj cit si modelul primar de penaj sunt controlate de un numar de loci, multipiele combinatii dintre ei si suprapunerea efectului unor gene modificatoare care conduc la 0 mare variabilitate de culori, Sandu Ghe. (1983) descrtie la géini urmatoarele modele secundare (repartitia culorilor pe 0 pana): barat, creionat, stropit cu paiete, dantelat “+ Culoarea barat presupune prezenta de-a lungul penelor une alternante de benzi transversale, deschise si inchise la culoare. Culorile care alterneazé pot fi negru $i argintiu, negru si auriu sau auriu si alb. In spatele acestui fenotip pot actiona dou’ gene. Prima este o gena incomplet dominanta, inl&ntuité cu sexul (B) sia doua este 0 gen’ autosomal incomplet dominanta (Ab). 19+ Culoarea creionata este data de o gen’ dominant& autosomala care este notaté cu simbolul Pg (penciling). Mcdelul presupune prezenta unei dungi curbe ce urmareste marginea penei, ++ Guloarea stropita (mottling) presupune pene de culoare alba, dar la varful penei apare culoarea negra. Aceasta culoare este recesiva fati de pana neagré complet, si este data de o gena recesiva (m 0). Modelul de culoare cu paiete ~ varful penei este de culoare neagra sau culoare mai Inchisd dec&t restul penei, Zona mai inchis& capaté un luciu metalic si de aceea se mai numeste modelul cu paiete. Este cauzat de o gend incomplet dominant (Sp) + Culoarea dantelata - Pas&rile au pene care pe margini au 0 zona ingusta de alt culoare decét cea de baz3. Culoarea poate fi neagra, verzuie (rasele indiene) sau alb& (Comish rogu), Gena este incomplet dominanté Lg (lacing). Dintre modelele primare de penaj (repartitia pe corp a penelor de diferite modele si culori) amintim doar c&teva descrise de Sandu Ghe. (1983) si anume + Tipul_salbatie de penaj — rogu cu pieptul negru cu un pronuntat dimorfism sexual . Masculli sunt mai de grab negrii cu zone portocalii-rogcate pe corp $i cafenity pe aripi; femelele sunt gri cafeniu tn general, cu auriu pe git $i aproape negre pe aripi si coada. Este cauzat de genotipul eecoco. ¢ Tipul_de_penaj columbian — este foarte raspandit si se caracterizeaza prin prezenta culorii negre, pe gat , pe aripi , pe coada si penele de pe picior la rasele ‘ncaitate, iar la masculi uneori, partial pe spate. Regiunile ramase pot fi albe (arginti) si galbene sau roscate. Modelul se datoreazé unei gene dominante autosomale notaté cu (Co), Modelul columbian propriu-zis (Buff Brahma, Columbian Plymonth Rock) este dat de genotipul e” / e” Co/Co, iar prezenta altei alele la locusul E conduce la restrangerea culorii negre si se denumeste columbian restrictionat. 2»«> Modelul primar herminat are 85% din pene total albe, restul find total negre si pene cu zone albe si zone negre. Zona alba de pe penele albe cu negru se afla la varful penei sau in jurul unei zone centrale negre dand aspectul de dantelat cu alb, Penajul herminat esie mai deschis la masculi. Puful la pull de o zi este galben stropit discret cu negru ca la heterozigoti pe alb dominant (li). Gena responsabilé pentru aceasti culoare este Er si este autosomala incomplet dominant&. Homozigotii pe gena Er, au pete albe tn zonele pufului galben, iar adultii sunt albi indiferent de sex ca gi cand ar fi albul recesiv cu genotipul ce. 6.1.2.2 Ereditatea caracterelor legate de cresterea penajului Ereditatea caracterelor legate de cragterea penajului se referd la 0 serie de repartitia penelor caractere ce constau in lungimea penelor, caractere ce constau pe corp si unghiul de crestere 2 penelor pe corp. Viteza Imbracairii cu penaj se constituie in caracter de sine statator. Caractere legate de lungimea penelor 4 Barba de la rasa Houdan dati de o gena autosomala dominanté notata cu Mb «> Mot cu pene pe crestet (rasa Crevecoeur) care ascunde si o deformare osoasd, este controlat& de 0 gend autosomala incomplet dominanta simbolizaté cu Cr. ¢ Mot la urechi (rasa Ancona) afecteaza_ si structura pielii inclusiv canalul auditiv extern, se datoreazi unei gene autosomale dominante Et, care este letalé pentru homozigoti si subvitala pentru heterozigoti, ++ Coada lunga crestere continu’ dat& de gena autosomala dominanté Gt Coada lungé fara ndpérlire data de gena autosomala recesiva mt. ‘) Mangeta (rasa Sultane) -pene tungi si rigide pe coapsé orientate inapoi. Este cauzatd de o gena autosomala recesiva 2Caractere legate de repartitia penelor 4 Gat golas — pasarilor le lipseste penajul de pe gat. In anul 1927 Greenwood citat de Hutt (1949) invoca teoria c& acest caracter este neereditar, iar in anul 4933 Hertwing (citat de Sandu Ghe. 1983) gaseste cA este dat de o gend autosomal dominant careia 1 atribuie simbolul Na. Ulterior, Crawford(1976) araté c& de fapt gena Na este incompiet dominanta. Acest caracter capéta o important din ce in ce mai mare prin folosirea lui tn industria broilerului destinat zonelor foarte calduroase, dar si ca eficienté a consumului de furaje deoarece lipsa a aproximativ 30% din penaje conduce la un consum specific mai mic in comparatie cu alti indivizi. + Picioare incaltate — picioarele sunt acoperite cu pene. Caracterul este controlat genetic de doi loci autosomali cu actiune polimera neaditiva. 64 3. Caractere legate de structura penelor & Frizarea penelor - este cauzaté de o gena incomplet dominant autosomala F . Exist sio alt& forma de frizare a penelor datoraté unei gene autosomale recesiva notat cu mf (Hutt 1936) si apare incepand cu puful Pand matisoasd — (rasa Silkie) — este dat de o gena autosomala recesiva h (hookiess) care controleaza pierderea cArfigului din varful barbulelor pene. 6.1.2.4, Caractere legate de viteza imbracarii cu penaj imbrdcarea rapid si imbracarea Inceata cu penal Serebrovsky (1922) citat de Hutt (1949) a descoperit c& Leghornul, Minorca, Ancona gi alte cateva rase mediteraneene se imbrac& mai repede cu penajul juvenil decat rasele asiatice, englezesti, americane gi altele. Totodatd, acelasi autor descrie ¢i inlantuirea cu sexul a acestui caracter. In controlul acestor caractere sunt implicate doua gene afiate pe cromozomii sexului si sunt notate cu K, gena responsabilé cu ‘mbracarea cu vitezi mic& cu penal si k, gena responsabila cu Imbrécarea cu 2Vitezi mare. Cele dou’ gene se folosesc la sexarea puilor de o zi dupa viteza ‘imbracdirii cu penaj si vom reveni asupra lor cand vorn discuta autosexarea. Warren (1933) citat de Hutt (1949) descrie un locus autosomal care poarté o mutant& recesiva cu efect de intarziere a cresterii penelor secundare ale aripilor. 6.1.2.5. Ereditatea unor caractere legate de schelet ‘ Piticismul (nanismul). Desi la g&ini exist mai multe feluri de piticism, unul dintre ele igi gaseste 0 aplicatie foarte importanté tn obtinerea broilerulvi, Este vorba de piticismul recesiv iniaintuit cu sexul. Acest tip de piticism este dat de o gen& recesiva dw descrisé de Hutt 1953 citat de Sandu Ghe. 1983 si este 0 alela dintr-o serie alelicd de patru gene le locusul DW*. Gena recesiva dw incepe s8 intarzie cresterea dupa doua séptimani de la ecloziune. Greutatea fa adult este diminuatd cu 40-45 %, la masculi si cu 25-30% la femele. Asupra acestei forme de piticism si gena care 0 provoact vom reveni cand vom discuta despre utilizarea ei in producerea hibrizilor’de care de gaina. & Picioarele scurte Indivizii homozigoti pe gena care manifest un astfe! de caracter, au extremitatile reduse pana aproape de disparitie. Caracterul , picioare scurte’ este dat de 0 gena autosomala incomplet dominanta, descrisé de Landuner si Dunn 1930 citaté de Sandu Ghe. 1983, pe care au simbolizat-o cu Cp (creeper). 6.1.2.6. Ereditatea unor caractere legate de piele Culoarea pielii - apare din absenta sau prezenta a doi pigmenti: melanina si xantofila In controlul genetic al culorii pielii, desi sunt implicati mai multi loci, doar frei au confirmat o actiune directa in controlul culorii pie ¢ Piele neagr’ — controlaté de 0 gen& autosomalé dominanté notat cu Fm si epistatica fat de genele de la ceilalfi loci. Gena Fm controleaza culoarea pielil, @ ciooului, mucoaselor interne si picioarelor. Gena prezinta important atunci c&nd populatiile de gaini se folosesc in producerea broilerului cu piele neagréi, un tip de came foarte scumpa care se adreseaza unui numar redus de consumatori+ Plole_alb’ — este daté de o gend Id (Dunn1926 citat de Sandu Ghe. 1983) dominanté inkintuitd cu sexul. A fost semnalata pentru prima oar de Davenport 4908 citat de Hutt 1949, Decarece clasificarea pullor dupa culoarea pieli picioarelor (id, Id) este dificité la varste mici (pana la 3 luni), aceasta gen nu manifesta interes in sexarea puilor la 0 zi, © alté gen& implicaté in culoarea piel albe este plasaté pe autosomi si este gend dominant notaté W". A fost descrisé de Batesan 1902 , citat de Hutt 1949 in urma unei tncrucigari dintre Dorking alb gi Leghorne, cand a observat ca pielea alba este dominant asupra pielii galbene. Hurst 1905, citat de Hutt 1949, observa acelasi Iucru in alte incrucigari, Gena exclude pigmentul xantofilic din derma, mutanta sa W determinand depunerea acestui pigment. Gena W’ este folosité adesea tn producerea broilerului cu piele alb&, cand se folosesc mascull purtatori ai genei \W*. Exist anumite piete din lume cum ar fi Europa de Vest, unde puii cu piele alb& sunt preferati puilor ou piele galbena, dar in proportie mica si la preturl foarte ridicate, Astfel de pui sunt crescuti in condifii speciale gi hranifi cu furaje oe contin un nivel sc&zut de xantofile cu cdteva séptamini inainte de a fi sacrificati (milk-fed). Cei mai multi broileri din lume sunt broileri cu piele galbena controlati de gena w care permite depunerea pigmentului xantofilic in derma. 6.1.3. APLICATI ALE UNOR CARCTERE CALITATIVE LA GAINI 6.1.3.4 Sexarea hibrizilor dupa viteza imbracarli cu penal jmbracarea inceaté cu penaj la puii fineri este posibilé datorité genei K dominanta, inlantuitS cu sexul, Alela acestei gene este k, recesiva si responsabila cu imbrécarea rapid cu pene, Desi trasdtura predominant a genei recesive (k) este s8 determine imbricarea mai rapidé cu pene in perioada 6 - 9 saptimani de crestere a puilor, totusi se observa diferente intre imbrécarea inceatd cu pena $i imbr&carea rapidd cu penaj, chiar din momentul eclozionarii puilor, Aceasia poate fi facut numai in relatie cu lungimea remigelor primare . Desctierea imbréc&rii Incete cu penaj si Imbr&carii rapide cu penaj este redata in fig. 16.« imbracarea inceaté_cu penaj (K) La momentul ecloziunii remigele primare sunt mai scurte sau la fel de lungi ca penele de acoperire «> imbracarea rapid’ cu penaj (k). La ecloziune remigele primare sunt mai lungi decét penele de acoperire. Peniru a putea sexa pull a varsta de o zi este necesar a incrucisa un mascul cu imbracare rapid& cu penaj cu o fernela cu Imbracare inceata cu penaj é 2 x parinti kk K- Imbracare imbracare rapida inceata o ¢ Kk ke descendenti Imbréicare inceata imbracare rapid Fig.15a Schema de formare a hibridului sexabil dupa dezvoltarea remigelor De retinut c& incrucigarea inversa nu se recomanda in vederea obtinerii de pui sexabili la varsta de o zi dupa dezvoltarea remigelor primare. Pentru a putea practica sexarea la varsta de o zi, in cazul hibrizilor este nevoie s8 se creeze linil pure homozigote pentru gena K gi k . in cazul puilor broiler, linia puré pentru imbracare inceat4 cu penaj, ocup& pozitia tat’l mamei (pozitia 3) in cadrul schemel de hibridare, astfel c& puil de came hibrizi vor fi masculli (Kk) Imbrcare inceat& cu penaj si femelele (K -) cu Imbracare rapid’ cu penaj (fig. 16). 25Sexarea puilor de 0 zi dupa dezvoliarea remigelor se practica atat la gainile specializate pentru productia de oud cit si la cele specializate pentru productia de came, De refinut c aceasté sexare nu este posibild decat la hibridul comercial si numai daca se inoruciseaza pasari pure pentru genele K si k. oo Linii pure KK Kk Imbracare imbracare Imbracare rapid Ihoeat& rapids a ~=—hClhLI oe kk : ey KK k | imbracare inceata | Paint o x 2 kk K- ‘Imbracare inceata Broiler SO Kk imbracare inceata Fk -imbracare rapid’ Fig. 16 Schema de incrucigare a unui hibrid comercial elor de gaind pentru carne sexabil dupa dezvoltarea re 26.4.3.2. Sexarea hibrizilor dupa culoarea pufului la 0 zi Pentru a obtine pui hibrizi de 0 zi sexabili dupa culoarea pufului, trebuie sé se Incrucigeze linii pure purtatoare de gene silver (argintiu) S i golden (auriu) s Aceste gene sunt plasate pe cromozomii sexului si se transmit inlantuit cu sexul Cele doua gene au o importanta economic’ deosebita prin creerea posibilitatii de sexare usoar’, precisé si nestresant& a puilor hibrizi la varsta de o zi, Aceasta metoda de sexare este foarte importanta mai ales pentru hibrizii producaitori de ova de consum, intrucat elimina metoda clasica (cloacal) care este o metoda stresanta pentru pui, mai putin precisa in anumite situatii si se face cu un volum de muno& foarte mare. Desi metoda (fig.17) se poate folosi gi pentru sexarea pullor de came, totusi, in acest caz, 0 intélnim mai rar decat in cazul hibrizilor ouatori, Pentru sexarea puilor de care la varsta de o 2i este mai rspandité metoda de sexare dupa dezvoltarea remigelor. oO x F& ss s auriu argintiu QO ss s- argintiu auriu Fig, 17 Sexarea hibrizilor de gina la varsta deo zi, dupa culoarea pufului nat La hibrizii oustori, femelele se pastreaza si se trimit la crestere, far mascull se elimina, in cazul broilerului atat masculii cét gi femelele se refin si se timit la crestere. In acest caz, sexarea puilor de came la varsia de o 2i se justific’ doar atunci cand exist& posibilitatea cresterii separate a sexelor, cu avantaje certe in realizafea unei uniformitati superioare la abatorizare. Cresterea separata pe sexe a puilor de carne, permite de asemenea realizarea unor refete furajere cu densitati nutritive diferite gi fluxuri de crestere ciferite pentru masculi si femele. 6.1.3.3. Folosirea genei dwarf in cresterea puilor de carne Gena dw a fost transferatA pe céteva linii de pasari producatoare de carne pentru a crea In primul rand posibilitatea obtinerii de femele simplu hibride dwarf, capabile s& produc oud de incubatle la un pret de cost mai redus. Femelele simplu hibrid purtétoare a genei dw se incrucigeaza ulterior cu masculi normali (DW) obtinandu-se astfel pui de carne (broileri- normal). Avantajele obtinerii unui astfel de hibrid tn care este implicata gena dw, se regasesc de altfel la nivelul femelelor simplu hibrid, parinte de broiler. Comparate cu femelele de dimensiuni corporale normale, se constat& urmaitoarele diferente: + unnecesar de spatiu de cregtere cu 35% mai mic ; + consum de furaje cu 15-20%, mai redus ; + gainile produc cu aproximativ 5% mai multe ou’ incubabile. Deoarece numérul de femele pe m? este superior femelelor cu dimensiuni normale, aceasta creeazA posibilitatea obtinerii unui numar mai mare de oud de reproductie pe aceeasi suprafata de exploatare. Broilerul rezultat in urma Incrucisérii femelel purt&toare @ genei dw este normal ca dimensiuni corporale, ins masculi vor fi purtatori ai genei dw (heterozitgot DW, dw) si aceasta face ca ei sa aiba 0 viteza de crestere cu 3-4 % mai mic& decat masculii homozigoti (DW,DW). in schema de hibridare pentru obtinerea de broiler cu participarea genei dw, linia pura purtatoare a genei dw va ocupa poz. 3, respectiv tatal mamei (Fig. 18). 2Lint CO xO Oxo Sx9 6 xo Pure normal normal | | | | Bunici 1 “Xx 2 S x Q a Normal Normal dwdw Dw — | , Parinti Oo x Q Dw DW dw Normal srole S Q Dwaw Dw- Fig. 18 Schema de obtinere a hibridului de gaini pentru carne cu participarea genei dw. 6.1.4. EREDITATEA UNOR CARACTERE CANTITATIVE jin categoria caracterelor cantitative se includ acele caractere care se gasesc sub controlul a numeroase gene cu efect minor (poligene), hot&rator influentate de mediu, si a c&ror particularitate fenotipica este variatia continua. Cercetarea complexului poligenic a caracterelor cantitative se face la nivelul populatiei, folosind diferite metode statistice care s& detalieze rezultatele famililor aparute in urma unei scheme de tmperechere cand este vorba de 0 populatie sau rezultatele hibrizilor cand este vorba de mai multe populatii Caracterele cantitative sunt caracterele legate de productille pasarilor, iar o parte din aceste caractere sunt cuprinse in programele de ameliorare a linillor pure ce contribuie la formarea hibrizilor comercial6.1.4.1. Caractere cantitative legate de productia de oud Productia de oud este un caracter complex, format de altfel din mai multe caractere grupate, prin care se realizeaz’ numarul de ou, calitatea oudlor si rezistenta cojil + Numarul de oud este de asemenea un caracter complex, rezultatul a mai multor caractere care se impart in doua categoril: caractere care dau lungimea perioadei din an in care gina depune oud gi caractere care dau intensitatea ouatului fn aceasté perioad’. Dinire caracterele mai importante care interactioneaza in vederea obtinerii numarului anual de oud putem enumera: varsta primului ou, persistenta ouatului, intensitatea ouatului, frecventa si lungimea pauzelor de ouat Toate aceste caractere sunt limitate de sex, adic’ fra expresie fenotipica la masouli, desi si ei poarta gene implicate in controlul acestor caractere. In cadrul programelor de ameliorare masculli se vor aprecia dupa performanta rudelor. calitatea Calitatea oudlor se caracterizeazé tn principal prin greutatea oului, galbenusului, calitatee albugului si inoidenta petelor de sange si came. Greutatea oului este importanté deoarece prin ea se determina masa oudlor produse. De asemenea greutatea oului are influente directe asupra componentelor oului, de aceea in numeroase studii se accepti c& prin imbunatatires greutatii oului se imbunditateste in general si calitatea sa. Calitatea galbenusulul si calitatea albugului sunt caractere complexe care se apreciaza prin diferite metode descrise pe larg In capitolul ,,oul de incubatie” Petele de singe sau carne sunt considerate de consumatori un mare defect de calitate a oualor. Nalbandov si Card (1944) citat de Sandu Ghe. 1983 explicé prezenta petelor .,de came” prin transformarea celor de sdnge in urma unor procese oxidative ce le transform culoarea de la rosu la brun, caracterul este heritabil si se poate reduce sau chiar elimina prin selectie. ‘> Rezistenta_cojii este un caracter greu de apreciat, dar cu importanta economicd deosebit’, O imbundtatire a calitatii cojii oului sporeste numarul de oud comercializate, deoarece pierderile prin spargere se ridic uneori la 3-8 % , in functie de operatiunile de manipulare si de gradul de mecanizare. 30Prin selectie imbunitatirea coji oulul este diferité, desi, in practica ameliorarii exist numeroase metode de apreciere a rezistentel cojli oului metode ce apreciaza proprietatile fizice ale cojii oului (grosimea cojii, greutatea coli, procentul de coaja, greutatea specific& @ oulul) si metode ce apreciazé proprietatile mecanice ale cojii oului (presiune static’, presiune dinamica). 316.1.4.2. Parametrii genetici Vom aréita In continuare cAtiva parametrii genetici ai principalelor caractere legate de productia de oud. (tab. 5.8) Tabelul nr. 5 Repetabilititile si heritabilitatile unor caractere legate de productia de oud ‘Caracterul R H H Autorul estimat_| realizat ‘Varsta la primul ou - | Ost ~ | Haysett si col. (7864) Varsta la primul ov - | 009 - | Meritt (1968) Numar de oud pe an 0,19 = | Nordskog si col.(1975) Numar de oud pe géini intrate | - | 0,08 = | Nordskog $i col. (1875) latestare pana la 40 sapt. Numa de oud pe gainiiesite | - | 0,30 - | King gi col. (1954) din testare la 40 saptémani Greutate ou 0,70 0,64 - Hill gi col.(1966) Greutate ou la 32 sdptamani | 0,63 | 0,58 - | Sandu (1979) Grosime coaja jogo] = | Sluka si col. (1985) Greutate coaja 088 | 0.43 - | Hill sicol. (1966) Forta de spargere / a7e| = - | Sluka si col, (1985) Grosime coaja Greutate galbenus 068 | 0,37 - | Hill si col. (1966) Substant uscata in albus % | 0,50 | 0.49 - | Hill si col. (1966) Greutate galbenus umed 0.86 | 0,26 - | Becker gi col. (1977) Greutate galbenus uscat 066 | 0,24 = | Becker §i col. (1977) Greutate apa in galbenus | 0,59 | 0,25 ~ | Becker si col. (1977) Greutate albus | 073 | 069 - | Hill si col (1968) Substant& uscat& th albus % | 0,73 | 0,72 = | Hil si col. (1968) Inditime albus | = | 048 = | Me Clung si col. (1978) Indice Haugh 7 0,34 Ft Mc Clung si col. 1966) Pete de sange - | 089 - | Vaccaro si col. (1972) Pete de care - | 0,39 - | Vacearo gi col. (1972) Ovulatie anormala - 0,31 - Reddy si col. (1977) Numar total de oud cu - | 037 - | Reddy si col. (1977) defecte Defecte ou -_ | 0,10 - _| Kashyap si col, (1984) | 326.1.4.3. Caractere cantitative legate de productia de carne Productia de carne pentru a deveni rentabila este influentaté de numeroase caractere printre care amintim: greutatea vie si calitatea carcasel, + Greutatea vie este un caracter nelimitat de sex gi influenteaza direct productia cantitativé de carne. Obiectivul principal este de a maximiza eficienta biologic’ si economic a procesului de crestere care presupune combinarea factorilor implicati in acest proces $i posibilitatile pasarilor. Sporul mediu zilnic este influentat de doud categorii de factor’: factori genetici care controleaza limitele potentiale de crestere si factori de medi, in principal componentul nutritional al mediului 51 interactiunea sa cu genotipul. Astfel, conditile favorabile de medi pot forta cresterea in timp ce conditile nefavorabile pot Intarzia cresterea chiar daca intr-o anumité. masura rmanerile in urma pot fi compensate Un indicator important al cantitatii de carne ce se poate realiza la un lot de pasar este uniformitatea cresterii care este influentata de efectul cumulat al greutatii puilor ta ecloziune si rata de crestere. Pentru estimarea ratel individuale de crestere, de obicei se determina viteza de crestere care este un raport Intre diferenta de greutate realizaté in momentele 2 / 1 si varsta la momentele 2 / 1, dupa formula: P2- Pt v A2-Al unde P2 si P1 sunt greutatile la momentele 2 gi 1 Az gi At sunt varstele la momentele 2 si 1 In practica amelioréri gainilor, pentru a elimina influenta mediului special al fiecdrei seri de ecloziune gi a permite amestecarea serilor in vederea selectiei, se procedeazé la exprimarea performantel inregistrata la greutatea vie (P) in probit ‘~ Calitatea carcasei — Cnd se discuta calitatea carcasei se au in vedere mai multe etape de apreciere si anume: pe animalul viu prin masurarea sau notaree conformatiei (gradui de Imbracare @ pieptului cu muschi ) gi dupa sacrificare prin determinarea randamentului. de abatorizare, proportia diferitelor parti componente ale carcasei si aspectul exterior al carcasel (prezenta sau absenta 35unor higrome). In ultimul timp se constaté o preocupare din ce in ce mai mare pentru a Imbundtati structura carcasei prin cregterea ponderii_pairtilor componente (proportie piept gsi raport careloase) si reducerea acelor componente din carcasé mai putin dorite de consumator (grasime abdominalé). Cox gi Balloun (1971) citati de Sandu Ghe.(1983) estimeaza greutatea totalé a scheletului pornind de la greutatea femurului dupa o formula a c&rei precizie este de 94% Y = 0,887 + 16064 X Ef Y = greutatea scheletului X = greutatea femurului Becker si col. (1979) citat de Sandu Ghe.(1983) estimeaz& greutatea grasimii abdominale pe baza greutatil vi astfel Y = + 55,28 + 0,454 X Y = greutatea grasimii abdominale X = greutatea vie Procentul de grasime abdominalé astfel determinat ajuté la determinarea procentului total de grasime din carcasa, corelatia dintre ele fiind de 0,76, Alte aspecte legate de calitatea carcasei se referd la ranciditatea c&mii, culoarea c&mii, fragezimea si savoarea carnil. 6.1.4.4, Parametrii genetic Parametrii genetici ai principalelor caractere legate de productia de carne sunt prezentati in tabelele 7 $i 8. Tabelul nr. 7 Heritabilitatile unor caractere legate de productia de carne Caracterul R wT] OR ‘Autorul estimat | realizat Greutate corporal la 8 sipimani |_- | 0,24 = | Sandu (1979) Greutate corporala la 12 sptimani | - = 023 _| Maloney si col(1966) Greutate corporal la 24 saptamani | - | 0,38 | 0,40 _| Ideta si col (1966) Greutate corporala la 55 sapiamani | - | 0,34 = | Kimey gi col (1968) | % parti comestibile > 0,72 |= | Muir si col (1964) [Unghi piept = | 0,37 =| Merritt (1966) Unghi piept 060 | - =__| Collins gi col (1984) ‘Lungime carend sternal ~ | 048 =| Merritt (1966) Lungime fluier = 0,35, =__| Merritt (4966) J 366.2.4, OPTIMIZARI IN PLANURILE DE SELECTIE ALE PASARILOR, Optimizarea_unui_plan de selectie se face avand drept scop maxirnizarea progresului genetic estimat a se obtine in urma aplicaii lui. Progresul genetic depinde de precizia selectiel, intensitatee selectiel si de intervalul de generatie. Modificarea unui parametru din planul de selectie va influenta progresul genetic pe una dintre aceste trei cdi. Precizia selectiei este cuantificatai de valoarea heritabilitati informatiel fenotipice folosite in metoda de selectie respectiva. Heritabiltatea depinde de variabilitatea fenotipica si genetic’, deci chiar de marimea populatiei. Aceasta cale de influentare a preciziei selectiei fost studiata de (Van |, 1989). Pentru numarul de oud la gaini din rasa Rock, ecuatia de regresie a heritabilitatii fat de mérimea populatie! exprimata prin numarul famillor de tata (X)a fost urmatoarea: h? = 0,0973 x 0,0012 X Evolutia heritabilitétii estimate cu ajutorul acestei ecuatii de regresie se reprezint& in tabelul 9. Asadar, In populatii mai mici, heritablitatea ar putea fi mal redusa. Aceleasi calcule pentru greutatea vie la § saptimani la masculli de rasé Cornish au condus ta urmatoarea ecuatie de regresie: hh? = 0,196 x 0,0008 X Se constati tendinta de scddere a coeficientului de regresie la heritabilitati mai mari, Evolutia heritabilititi estimate cu ajutorul ecuatiel de regresie de mai sus se reprezinté in tab. 10 aTabelul nrg Influenta marimii populatiei asupra heritabilitatii numarului de oud je de gaini din rasa Rock intr-o Nr. familit Fi T W de tata de tata 74 0.185 50 0,187 70 0,180 48 0,752 se | 76 42 0,148 2 o174 36 [042 {58 0,166 + 34 | 0,137 54 0,162 30 0,133 Tabelul nr. 10 Influenta marimii populatie! asupra heritabilitatii greutatil vii intr-o Ii de gaini din rasa Cornish [a Nrfaminy RY i de tata | | 0,272 52 0,230 i 0.366 w O224 72 0,260 aa O218 68 0,254 en) 0.212 64 0,248 7 36 0,206 0 O242 2 0,200 58 0236 | 30 07197 | © comparatie a evolutie! heritabilitati in functie de marimea populatiei la cele doua caractere si rase este redatd in fig. 19. 80.28 027 0.26 0.25 0.24 0.23 0.22 0.24 0.20 Fig. 19 Regresia heritabilitati fat de marimea populatii la LL Comish Rock b=0,0012 Lf tt 30 35 40 45 60 55 60 65 70 75 8 Ne. fami de tata ji Rock gi Cornish Inlocuirea selectiei pe performante proprii cu o alt& metodaé de selectie provoacd, de asemenea, modificarea preciziei selectiei. Pentru pasari prezinté un interes deosebit selectia combinat&. Precizia ei depinde nu numai de marimea populatiei , ci side structura acesteia, care se va refiecta in marimea femillor. 4Osborne (1957) imagineaza urmatorul indice de selectie combinata; 4nd(1—h?)(2—h*) PEt Ean yarn) ae OF Po) in care: n= marimea familiei de mama d= numarul de femele imperecheate cu acelasi mascul P, Po, Ps, Po = performanta proprie, respectiv media familiel de mama, de tata si media contemporanilor Formula este valabila cu conditia ca: 1 ose 0% =— oe . 4 ceea ce face posibila optimizarea planului de selectie combinataé numai pentru marimea familior de tata. Solutia aceasta apartine geneticii procedurale BLP (Best Linear Production). In prezent maximizarea progresului genetic pe calea preciziel selectiei se face prin aplicarea unor procedee BLUP (Best Linear Unbiased Production). Efectul selectiei poate fi influentat si pe calea intensitaiti selectiei, care depinde gi ea de proportia de retineri (p) , adic& de raportul dintre selectionati gi candidati, Pentru o marime data a populatiel gi pentru o duraté medie de exploatare neschimbat, proportia de retineri poate fi diminuata (intensitatea selectiei va fi mai mere) marind capacitatee de testare. Aceeasi matcé va ocupa o capacitate de testare sporité printr-un numar mai mare de ecloziuni , ceea ce va afecta simuitan si structura de reproductie a populatiei Comparabiltatea serillor de ecloziune se face prin exprimarea performantelor P-P prin probit. Probit = +5 s _P = performanta proprie P = performanta medie a contemporanilor S = deviatia standard Van |. (1989) face asemenea studii si aratai c&, variantele care au o marime a matcii similara, cu capacitati de testare diferite, au si proporfii de retineri ciferite (tab.11).sb zeo'o |_ey | is 9 og 86 os | __ of ooos zh 660'0 |_S6y 19 g oo | 6 | 0 OL ooos | Ht | ezi'o | 619 Lb y 09 86 on OL 00s ob sov'o | 928 £Ob e | o9 | 96 OL OL _000S Pee zve'0 |_6ezh vs Zz 09) 86 oz | __ oz 000s @ sero | eyez | eoc | + | 09 86 os of ooog | zao'o | ose Ww 9 og | 96 | oz oe oooy 9 | eso'0 | gee | or g 09 86 oe oz __0007 g ez'o | _ ser 19 vy | o9 | 286 ou on 000% y | gor'o |__199 ze g 09 86 os | __ oe 000% £ Lye'o |__ +66 8h Zz |__09 86 on oe oooy, z s6y'0 |_ e861 Lye. ‘ oo 86 OL oe oor, be d ajoues] nosey ueuja: | oxejsed | ounyzoje | eno aiysoy op | H9 | eifeindod BaunpW 1 8p % ap % ap % ep% | voyeyoedeg | IN 34904 e[ul] O-sRUL LoUHjo: op fatLiodoud 1S ajjonpoides ap ymoruys esdnse o1e}s9) ap ieyoedes ILROYIPoUl o]o}UIDeSUOD© ultima cale de a influenta efectul anual al selectiei este modificarea intervalului de generatie. Acesta poate fi influentat chiar de modificarea numarului de ecloziuni produse pentru a reproduce linia, cu conditia de @ pastra neschimbata durata test&rii, deci precizia selectiei. Se poate modifica numarul serillor de ecloziune si astfel, intensitatea selectie! (daca se pastreaz’ matca in dimensiunea gi structura sa), chiar pastrand nemodificat intervalul de generatie, cu conditia modificérii duratei testarli (reducerea sa de la 0 ecloziune la alta) . Cu acetagi numar de serii de ecloziune, reducerea duratei testdiii este o cale de reducere a intervalulul de generalie, problema a fost studiata de Van I.(1989). ‘Actualmente, cu patru seri de ecloziune, prima serie de descendenti eclozioneazi cand prima serie de parinti are varsta de 52 saptamani deci, se realizeaz un interval de generatie de 1 an, Parinfii proveniti din celelalte serii de ecloziune au la aceasté daté 50, respectiv, 48 si 48 de saptiméni. Media varstei patintilor proveniti din toate cele 4 serii de ecloziune va fi in momentul primei seri de descendenti de 49 de saptmani, La celelalte serii de ecloziune ale descendentilor, varsta medi @ périnflor va fi de 51, respectiv de 53 si de 55 saptamani. Media acestor medii da intervalul de generate de 1 an (tab. 12) Fiecare séptimana de reducere a perioadei de testare va reduce intervalul de generatie cu 1/52 02 ani, Intervalul de generatie nu poate fi scdzut sub 0,9 ani, intrucat la ultima serie de ecloziune nu mai poate fi testat procentul de ecloziune (recoltare de oud la varsta de 30 -31 de saptmani si cunoasterea rezultatelor la 34 de sAptimani). O cale de reducere a intervalului de generatie cu 0,02 ani este si inceperea testarii la 24 de s&ptéméni, dac& precocizarea liniel ar garanta un procent de ouat de 5 -6 % la aceasta varsta. Exist gi un alt motiv pentru care nu se poate recomanda terminarea test&rii Dupa ce, Dickerson si Hazel (1944) au aratat importanta intervalului de generatie pentru maximizarea progresului genetic anual, mai devreme de 34 saptamani. Dempster si Lemer (1947) au propus pentru controlul numarului de oud la géini o perioad’ cuprins& intre varstele de 20 si 40 saptémani, Flock (1977) Imoarte aceasta perioada in subperioade de 8 zile si ajunge la concluzia c&, nu numarul total de zile de control conteaza, ci varsta la care se face controlul, fie el si pe o perioada mai scurta de 20 s&ptamani. aar TT We 060 = luguindes Zy Bi ST SSIS op NAIA | ZL os | ay | ov | by ~~ Jojjuapuedsep eaun/zoje ej JoWjuuEd e aipew eysieA | Lt dy[ sp | ev [iy [se [ 9€ ve ee ze Zz Sz AN a ey | iy [sb | ev | ov ee 9 se ve | 6 92 t [6 [is | er | Zp [sp | eb ov. ee Le 98 ie SZ 8 es | is | 6y | 2p | bb ey OF 6 ee eh 32 1 Z = ie | = ueweides zo Suir ad syeroueb ep nienaquT |_9 ss | es | is | 6h A Tojuspusosop eSUNIZoj9e e| JoyjuLEde spew eISIeA |S [zs | os | ey | oF eb ib ca Le __ab [ SZ q v va | es | os | ay | Sy ey oF 6 bh Sz, a 9s | ys | es | os | dr sb wy | w. oF 92 i z as| ss [vs [zo | 6r Ly oy ey eh SZ 1 L AL Wt] @ifeanair | syepunaay ap Tesay | (ides) Trdasy armies a [loud 5 Tuapasssop | woenuj | eno. azeionjoig | eoseuusioy | 1U8159} ujsoid 129 | IN sunzojoy Te] 1UBUIBIGES uf TOTUUEd eisieA Byeina yp eaunrzoja ojjeseue6 ep ininyearoyuy esdnse 1Je}503 oyeInp wjuanyu| ZL ineges,8 3<— 3 Selectie ‘combinata Selectie pe colaterali 10866 candidaji pe sex Candidati la § séptamini proveniti de la p&rinfi care vor avea fice la trap-nest Refinuti dup’ greutate la 5 ‘sptimini in vederea testéril pentru numar de oud Fig. 21. Exemplu de plan de selectie la 0 linie de gaini Rocka 3 O + “6 O 7 0,8 pastrare WO x Ff 02 + 39 O ¥ Candigati la 5 sapiamani din 339 Q pérnt reprezentafitn etape + +s 5000 Q 5000 C) / Urmatoare ale select + * 3000 1000) / 6710 candidati / sex Refinuti la 6 saptimani pe pperformante propri Fig, 22, Exemplu de plan de selectie la o linie Cornish Ultima problema propusé in discutie este selectia cu reproducere continua. La noi in tard aceasta este fEcutd cunoscuté de Van |. (1989). Comparativ ou variantele de plan de selectie deduse din planul Lemer (1950) prin reproducere continua se influenteazd in sens favorabil, intervalul de generatie si intensitatea selectiei, Un asemenea plan de selectie este oportun ia liniile paterne furnizate de rasa Cornish. intrucét pentru aceste lini, la varsta de 5-7 saptamani are loc cea mai important’ elapa a selectiei fara s& urmeze o testare pentru numéirul de oud, tinile respective ar putea fi reproduse imediat dupa intrarea tn ovat. S-ar folosi, astfel, varful curbei de ouat, cu influente favorabile asupra fertilitéti, eclozionabilitétii gi prin numarul de candidati asupra intensitatii selectief; in plus, s-ar putea reduce intervalul de generate. Desfagurarea unui plan de selectle aduce modificéri in organizarea spatilor de testare, selectie si reproducere a liniei (fig. 23 si 24). 31Van |. (1989) a estimat c&, actualul plan de selectie pentru greutate vie intr-o linie Comish oferd un efect al selectiei de 43 gr: Varianta cu reproducere continua imbunataieste acest efect genetic al selectiel cu cca. 30%. 6.2.2, PROVOCAREA FENOMENULU! DE HETEROZIS Se stie deja ca heterozisul este superioritatea pe care hibrizii o au prin media performantelor obtinute la un anumit caracter comparativ cu media asteptata a lor la acel caracter. Conform aditivitati, media estimata a lor ar urma sé fie media aritmetica a performantelor medi ale populafillor pure care au furnizat périnfil. Devine evident c heterozisul hibrizilor simpli este cauzat de interactiuni neaditive, deci va fi mai mare la caractere cu heritabilit&ti mai mici si o8, nu poate fi estimat, ci numai masurat experimental Crawford (1992) citeaz& valori medii pentru cisheterozisul inregistrat de diferite tipuri de hibrizi ta principalele caractere ale gainilor (tab. 13) Tabelul +3 Valori ale heterozisului mediu Ia gaini (%). | Nr oud T Intensit | Conversie | Varsta | Greut | Greut [Ova fare Hibriaut | Viabiitate | pegaina | oustulut} furaje | primuli | ou | vie | petede cazata Lu singe Leghorn biliniar 6 2 8 6 4 | 2 3 a Leghorn Fat +] ‘eliniar 2 wo | 8 : 3 2 | 8 A Teghor | tetraiiniar 2 6 7 4 2,2] 8 A Leghorn 1 F2 2 6 4 4 : 1+] 3] 4Superioritatea hibrizilor fat de performanta medie a populatiel care da cel mai bun parinte se numeste transheterozis. Superioritatea hibrizilor vine in principal, din faptul cd, genele cu efect nefavorabil sunt, in general, recesive, iar la hibrizi, frecventa homozigotilor recesivi (media geometric& a frecventei recesivilor parentall) este mai mica decat media aritmetic’ a freeventei homozigotilor recesiyi la parinti (cu exceptia cazului cand frecventa genei recesive este egal tn cele doua populatii parentale, q1= dz Afirmatia este demonstrata de faptul c&, poring de la frecventele a1 si qa ale genelor recesive de la acelasi locus, in cele dous populatii parentale, freqventa homozigotilor recesivi la hibrizi va fi: q1 * a2 sau Va? * a? adic’ media geometricd a frecventei homozigotilor recesivi parentali. Heterozigotii vor avea frecventa pid * pati, cu valoarea maxima de 1, daca: 4 = P2 = inseamna cé intr-o populatie parentalé este fixaté alela dominanté, iar in cealalta Pi = 2= 1 Sid: = Pe = 0, deci daca diferente J = 1, ceea ce populatie parentala este fixaté alela recesivé. ‘In vederea producerii hibrizilor, trebuie facut deci, in prealabil, o selectie intre populatii, in urma unui test dialel jintr-un asemenea test, pentru fiecare cuplu de populatii parentale existé capacitatile generale de combinare a fiecdrei populatii parentale si capacitata speciala de combinare a celor doua li Capacitatea generala de combinare este data de performanta medie a tuturor descendenfjlor, care au unul dintre parint| din populatia respectiva, ca abatere de la media generalé a tuturor combinatilor. Capacitatea speciala de combinare a unei perechi de populatii se obline daca dupa exprimarea performantei medi a hibrizilor respectivi ca abatere de ia media general se scade si media capacititilor generale de combinare ale populatiilor parentale. Pe baza unui test diale! pot fi calculate pe langa efectele de dominanta aparute prin fiecare Tnerucisare, contributia de dominanté si efectul matem al fiecdirei populatii parentale (Durrant, 1969, cat si exemplificat de Sandu Gh., 1983) 35Reforma dupa 65 saptaméni Reforma dupa 63 saptamani | cf * Solactie pe descendent o po ge a0 Q ——| | 0” | 25Ipucuta penire greutate net la 5 eaptamant (12. x7 x 0,5 x 0,85 x 0,97 = 25) 31855 10208 descendent descendent st944 descendenti oe Sal Selectie pe performante a propili pentru conformatie ‘si greutate vie a 8 rn O aso saplamani On of Selectie pe performante proprl pentru conformatie (femete, mascull) a 10389 297 O 3 aor Solectie continua pent | gruiate viela5 | sdptimani (masculi, femele) gi de performante ropri pentru convarsia Turajelor (mascul) Fig, 23 Plan de selectie cu reproducere continua a liniei Cornish 23570 U8 0,75 ecloziune 2686 pui/serie oy VV v vTVTPTP IP /P “0 unital de T | sane | 4-sant | tot | 2eant | 4 sat | gegterege aos (cicls) de 10 | saptémani gin care 2680 x 0,97 = 2600 pui la 5 sBptaméni/serie| una tn contro §-4 Tn | 2600: 2 = 1300 cocosiserie pauza, 520 puicute retinutelserie 320 x 3 = 1860 puicute Int-o unitate de crestere 6 -20 sdptamani {e20 V]s20V]s20 V]500 Vs Vi] P | | 6 9 12 15 18) 6 unite [ear V [soa V2 V [620 VIP eaneceot } saptamani-V | 7 40 3 16 | 19 Geute 520 vj520 V {520 V|520 Vv/s20 Vv P saptamani din care | 3 pours 8 1 14] 47 20 34 femele refinute / saptaman’ 34 x6= 2000 femele unitatea de reproducere a liniei Dmascai | Zomascil | Dmascui | P 200 temaie | 200 femele amotence | ¥ [Populares | 2Ommascul’ | 20mascul | 20mascah 20mascul | 200 femele | 200femele | 200 femelo 200 femele | iseeeeasanseteeeenaneceeeeitineeeeeeel 4x 200 x7 x0,5 x 0,85 = 2380 oud/saptamana 2x 200x7 x0,5 x 0,85 = 1190 oud/saptamana Fig, 24, Fluxul tehnologic al fermelor in cazul reproducerii continue 37. POPULATII DE PASARI PARTICIPANTE LA PROGRAMELE DE AMELIORARE 7.4 POPULATI DE GAINI PARTICIPANTE LA PROGRAMELE DE AMELIORARE jn timp de peste 200 de ani au fost create cca. 150 de rase 3 varietati de gain. Dintre aceste fase gi varietati foarte pufine sunt folosite in activitatea de crestere industriaté 2 gainilor. Multe fase si varietafj sunt pastrate doar pent frumusete si parciparea [a expozih aliele sunt pastrate prin programe guvemamentale in ferme specializate, denumite gi banci de gene, necesare pent mentinerea caracteristiclor genetice jin cazul raselor foarte rare, iar alte rase $1 variet&ti au disparut pentru totdeauna Pentru activitatea industrialé de crestere gainilor se folosesc in prezent doar finii pure, care introduse in programe de ameliorare isi imbundtafesc potentialul genetic. Ulterior, doua sau mai multe linit pure ce provin din aceeasi rasé sau din rase diferite se jncrucigeaza intre ele, in vederea cresteril productivitati. ‘in anumite situafi, cum este cazut linilor folosite in productia de carne, se creaza lint sintetice, la producerea carora participa mai multe linii pure. Aceste linit sintetice nu reprezints nici o rasé sau varietate, cle unt create pentru activitatea de Incrucisare, tn scopul obtinerii produsulul de carne Vom trata In continuare cateva ase $I varietali de gaini ce sunt folosite in programul de ameliorare. Rasa LEGHORN, de origine mediteraneand, provine dintr-o populate ocala ftafana, veche de 200 de ani, si prezinté 42 varietafi de culoare. Cele mal raspandite varietal de culoare sunt: alD, neagré, potamichie, pestria si galbens. 107 5bin populatia localé italiana, doua varietal! de culoare ( pot&michle $i alba) au fost exportate tn SULA. tn perioada 1835-1897. Exportul 2 fost efectuat prin portul Livorno (in limba englezé Leghorn) si de aici $i denumirea rasei de Leghorn", In S.U.A. fimp de 40 de ani, aceste popuiati au fost Supuse unor programe de ameliorare, cu scopul de @ mari productia de oud si greutatea corporalé . De asemenea, S-au efectuat o serie de Inorucisért de infuzie cu diferite rase ca: Minorca, Spaniola, Combatanta maiaieza, Yocohama, Phon'x $1 altele. Ca urmare a acestor lucréri de ameliorare si Inerucisari de infuzi, completate ulterior cu © selectie riguroasa, s-2 conturat tipul de conformatie caracteristic Leghomului american actual. Gaiinile Leghorn din tipul american au fost exportate In multe {€ri europen®, unde ¢- a continuat munca de ameliorare a lor, ceea ce a facut ca masa corporal gi conformatia sa varieze mult de la faré la tard, (wand nastere astfel mai multe tipuri de Leghorn: american, german, danez, olandez, ete Vatietatea de culoare intalnité in programele de ameliorare pentru producerea oudlor de cunsum este Leghornul alb, cu creasta simpla, piele galbend, care produce ous cu coaja alba. Desi in cadrul fiecarel varietal de culoare au fost create subvarietfii cu creasta batuta, datorité unor producti ma! mici de oud, acestea nu s-au raspandit. Vatietatea albé este cea mai productv dintre toate varietafle de culoare, aceasta si datorta faptului c& pasérile clocese rar. Doar 2-3% din gainile tinere i pana la 5% din gainile mai tn varsté cad clost, ins si acesiee de cele mai multe ori parasesc oudle dupa cateva zile. Culoarea albé este controlaté de 0 gend autosomala dominanté I, lar genotipul pasarilor cu penaj alb dominant este IICC. Culoarea puilor la 0 zi este alb = galbui. Masa corporal, la varietatea alba, diferd in fuofie de tip. Tipurle amencan, german gi olandez sunt mai ugoare decat tipul englez. incercarile unor firme renumite, cum ar fi Hy- Line sau Shaver de a lansa pe piata “mini” Leghornul, realizat prin utilzarea genel dwarf (dw), localizaté pe oromozomul sexual, nu au dat rezultatele asteptate, deoarece odaté cu reducerea dimensiul 1 corporale $-2 redus gi capacitatea de ingerare a furajelor i implicit, producfia numericd de oud si masa oualor. 108Pentru realizarea de hibrizi sexabill la varsta de o zi, pe anumite lini de Leghorn alb a fost tranferata gena K, plasala PS cromozomul sexual gi responsabila cu imbracarea Inceat& cu penaj, Prin incrucisaree de pe pozitii de mama, cu finil ce ge Imbracd rapid cu pene, se pot opjine pul de © 2 sexabili dup dezvoltarea remigelor( veri capitolul de genetica si ametiorares pasarilor) La noi in far’, rasa Leghorn define un loc tnsemnat in asigurarea productiel de oud cu cpaia alba. Odata ou dezvoltarea sectorului industrial de crestere @ pasairilor s-au importat masiv lil ale rase! Leghorn de la firme comerciale din Canada, S.U.A, Japonia, Anglia si altele. ( fimele Shaver, Ghostlay, Enya, Thombers, ete.) Tn prezent sunt exploatati in romania doar hibrizi producatori de oud cu coaja alba gi anume: Albo 67 si Albo 70, Din cauza faptului c& cel doi hibrizi nu sunt sexabili dupa dezvoltarea remigelor, dar si tendinte! consumatorilor de a solicita mat mult ova cu coaja brund, este de asteptat ca acestia sA-gi restranga activitatea Hibrizi de g&ini outoare de la noi din fare se produc prin incrucigare simpla intre dou8 lini selecfionate reciproc - recurent (Albo 70), sau prin incrucigarea triplé cu participare de lini din aceeasi rasa Leghorn alb, in cazul hibridului Albo 70. Rasa RHODE ~ ISLAND este originara din S.U.A. si anume din statele Rhode - Island si Massachussetts. -2 format din meterialul autohton de culoare cenusie, care a fost incrucigat cu rasele Combatant malaiez’, Cochinching, gi tntamplaitor cu alte rase c@ Leghorn maron, Sussex rosu, etc Dupa includerea in standardul american, @ fost exportat& In Europa incepand cu anul 1904, in prezent se cunosc doud varietati de culoare: rosie gi alba, ambele varietati find structurate pe lini pure 3 cu importanta deosebité tm producerea hibrizilor producdtori de ou’ cu coaja bruna Fenotipic, rasa se caracterizeaza prin culoates alba sau rosie a penajulul, creata simpla de marime mijlocie, culoaree pielii galbend. La varietatea rosie exist cateva pene la coada gi 1a vartul ariplor de culoare neagré cu luciu metalic. Desi rasa Rhode - Island are aptitudin’ mixte, in ultimii ani aceasta se foloseste numai In programele de ameliorare pentru obtinerea de hibrizi producator de oud de consum, 109 7Peniru obtinerea de hibrizi sexabill le varsta de o 2! dupa culoarea pufului, In uitimul timp s-au creat linii pure purtétoare ale genet s ( golden) din varietatea rosie si lint pure purtatoare ale genel S (Siver) din vatietatea alba, Din incrucigarea acestor lini, rosii pe Tinie patema si albe pe linie maternd, rezult& pui hibrizi sexebili dupa culoarea pufului ( vezi capitolul de genetica st ameliorarea pasarilor) - In Jara noastra, rasa Rhode-tsiand 2 fost importaté. in. mod organizat tncepand cu anu 1948 sub forma de pul de o zi cin Olanda. Aceste importuri au fost introduse la oregtere in ferme organizate, ca rasa curata, dar s-au folosit si pentru ameliorarea materialulul autohton, In 1970 s-au importat din Olanda 5 lini pure din varietatea rosie gi anume: H, M, P ca [init de baza gi A, E ca finil de rezewa, Aceste lini stau la baza formaril nibrdulul trliniar producditor de oud ou coaja brund * Roso 70°. Dezavantajul acestul hlord este faptul, o& provenind numal din verietatea rosie a rasei Rhode- Island, hibridul nu se poate Sex8 la varsta de o zi dupa culoarea pufului. De aceea, ulterior s-a creat hibridul Roso SL ( sexabil dupa quloarea pufulu la 0 2i ) care provine din mascull Rhode - Island rogu-purtatori ai gene’ s gi femele Rhode - Island alb- purtatoare ale 927! 8. Rasa CORNISH, este 0 ras combatant, dar care th uni ant @ fost specializaté pentru produetia de came. La ora actualé are cea mai mare raspandire ca partener pe linie patema in incrucigarile pentru producers broiterului. Sa format tn Anglia (jrutul Comweall) prin incrucisar multiple Inire rasele Combatant de Assel, Combatant engleza de tip vechi si Combatanté malaieza Prima varietate care s-a format a fost cea de culoare inchisd (neagr’- rosie), inscrisé in standardul de rasa in 1893. Varietatea tnchis® 6-2 Incrucigat ulterior cu pasari din rasa Combatant mataiezé cu penaiul alb rezultand varietatea alba, Insersé Tn standard in anul 1898, Din Incrucigarea pasaitior din vatietatea neagr’ - rosie cu pasar din rasa Chamo-japonez 2 rezulat Comish rosu locat cu alb, iar din incrucigarea cu pasari din rasa New Hampshire s-@ obtinut varietatea galbené de Comish, Pasarile din aceasta rasa sunt caracterizate printr-o rusticitate deosebita $i 0 mare putere de adaptare. Sunt paséri cu apetit mare si se adapteazd usor Ja sistemul de crestere industrial, Instinctul de combantant a fost mult diminuat, astfel noincat in prezent rasa poate fi apreciaté ca rasd de productie specializat pentru carne. Varietatea cea mai raspéndité in cresterea industralé @ gainilor este culoarea alba, care este data de 0 gend autosomald dominanté (1). Culoarea alb dominant la Comish este foarte importanta deoarece prin inerucisaree cu pasari al caror penaj este-alb recesiv, rezulté pasari de culoare alba si subpenaj alb, cu influenja pozitiva asupra calitatl carcasei de broiler. in uitimul timp se constat © preooupare intens& a genetistilor de a realize fini de Comish purtatoare ale genei innfuit cu sexul s (golden) care prin ncrucigarea cu pasar purtatoare ale genel S (silver) produc hibrizi sexabili '@ 0 21 dupa culoarea puful Fenotipic pastile se caracterizeaza prin conformatia generalé specifica pasatilor din rasele combatante, aproape identica le ambele sexe, cu trunchiul ovoidal gi cu directie oblicd din fata spre spate, De asemenea, penajul este strans pe cap, penele mai rigide, cu fama mal ingusté gi cu barbulele mai bine Intrelesute, gaea ce imprima 0 mai frumoasé stralucire 2 culorior Culorile sunt in functie de varietate: | guloarea pielli este galbend, dar in uitimul timp ay aparut si linii pure purtatoare ale genei autosomala W (culoarea piel alba). Aceste linii se pot folosi pentru obtinerea broilerului cu piele alba. Creasta, mic& este tripld sau nuciforms, dar exist intr-un procent mic si paséri cu creasta simplé, dinfata. Culoarea puilor la 0 zi este alb-galloule. Imbracarea cu puf este controlaté de gena K responsabila cu imbracarea rapida cu penal. La no! in fer& a fost Importata varietatea alba In anu 1962, din diferite 12r. Importurile au fost facute In principal ca pul © 2 parinfi, in vederea ineruck obtinerii puilor de came. In 1969 au fost importate de la firma Studler din Franfa, doud lini pure: Cys si Cys, iar tn anul 1970 s-au imporat de fa firma Shaver din Canada alte dou’ linii pure: SC si SW. bri simpli rezuttat) din Incrucisarile linllor Cys 1 Cy2, respectiv C si W, constitue formele pateme pentru producerea hibrizilor de came Robro 69 si Wwrespectiv Robro 70. Utterior, a mal fost importaté ¢e la firma Shaver din Canada linia 8X. in Centrul de Selectie si Hibridare Tartagesti s-au oreat 0 sere de linii pure apartinand raset Cornish, cum at fi linia RS ( comish rogu ) purtator al genei $ (galben), nile T2 si 75, sau linille de cornish cu piele alba Rasa PLYMOUTH ROCK. Este 0 rasa foarte veche formata intre anii 1850- 4870 in America de Nord, din inerucigart complexe la care au participat populatile locale gi rasele: Dominicana - varietatea barat, Brahma si Cochinchina: . Standardul {ari de origine (S.U.A) prevede 7 varietifi de culoare si anume: alba, barat’, potamichie, herminata, neagré, albastra si c&rimizie. jn Europa a fost adus& pentru prima cara in anu! 1870 la expozitia de la Birmingham (Anglia) Desi varietatea baraté era pand nu demult cea mai freovent intainité, in ultimele decenii varietatea alba a cépatat © mare raspandire. In cadrul aceste! varietati au fost selectionate linli pure care raspund cel mai bine cerinjelor productie! industriale de broiler. Acestea sunt folosite ca fini’ mateme ta tncrucigari cu linti pateme, mal ales din rasa Comish Culoarea albé a penejului este data de 0 gene autosomalé recesiva aparuta ca o mutatie la varietatea barata a rasei. In ultimul timp s-aU realizat si linii pure de Plymouth Rock alp dominant, prin tnorucigarea acestei rase cu pasari din rasa Leghom, la care penajul alo este dominant. Necesitatea creeril acestor linii este sirans legata de aspectul comercial al carcaselor de broiler. ull din rasa Plymouth Rock cu penal alb recesiv a4 puful de culoare alb- gilbui si deseort fumuriu (cenusit) de diferite intensitati Fenotipic, pasarile din rasa Plymouth Rock mat pot fi recunoscute prin prezenta crestei simple, de marime mica, purtaté vertical, uniform dinjata $} cu lobul posterior mai pufin dezvoltat, 0° urmeazi linia cefei. Culoarea piel de pe corp si picioare este galbena. Puli se acopera repade cu pena}, Intucat le cele mal multe finii intalnim gene k (Imbracare rapida cu pene), Totusl, $24 creat linii pure purtatoare ale genet K (imbracare inceat’ cu penal) care plasate {in pozifa de tat& al mamel, Int-o schematetraliniar’ de hibridare, produc hibrizi sexabil la varsta de 0 zi dupa dezvoltarea remigelor. in afara de tipurile normale ca dimensiune corporal, in ultimil ani & fost selectionat un nou tip, cu greutate mal mica, determinata de o gena recesiva plasata pe cromozomul sexului, responsabilé de nanism (dwort- dw). Pretul pullor broiler se poate diminua prin folosirea acestor mame hibride pitice, adic purtatoare de gene dw. in acest Scop trebuie ca linia pura paterné de Rook s& ofere pentru incrucisare un Cocos homozigot dw / dw. Broilerul obfinut cu tata hibrid simplu de Comish normal, va avee $1 el in baza dominanjei o dezvoltare normala, dar se va cheltui mai pufin cu mamele care i produc. Cheltuiala mai mica cu mamele pitice provine din faptul cé acestea au nevole de 35% mai putin spatiu de crestere, consuma cu 18-20% mai putin furaj si produc cu aproximativ S%mal multe oud incubabile decat tipul normal. Primul “mini Rock raspandit in Europa 2 fost Vedette- LN.RA., creat in Statiunea Experimental Magneraud cin Franta. jn fara noastra, tipul industrial al rese! Plymouth Rock, al recesiv, @ fost importat incepand din anui 1962. find folosit ca linie materné in incrucis&rile cu rasa Comish, pentru obfinerea brolierulul In anui 1989 din rasa Plymouth Rock au fost importate de fa firma Studler doua lini pure: 160N si 160H, iar in 1970 au fost importate din Canada de fa firma Shaver treilinit pure: 4S, 4F si 4T. In programul de hibridare se utlizeazd ca mama pentru producerea hibridului Robro "6° gaine Rock provenité din tncrucisares cocogului Rock 160N cu gaina Rock 160H, ler pentru producerea hibridului Robro “70, gaina Rock provenité din Incrucigarea cocogului Rock 45 cu gaina Rock 4F Ulterior @ mai fost importat’ de la firma Shaver din Canada linia 4U (de rezerva). in Centrul de Selectle si Hibridare Tartagesti au fost create linille de Rock puriéitoare de gene Silver (S) pentu a servi ca pariener cocoguli RS, dar gi alte fini de Rock, cum ar fi: T8, T9, Rock cu piele alba, C, etc, De asemenea, s-ali creat tel lini de “min?” Rock (A,B,C) care se pot utliza pentru producerea hibridului broiler cu participarea genei dwarf.Broilerul de gaina este un hiorid tetraliniar, objinut de regula cu participarea @ oud linii de Comish alb, care dau hibridul simpiu folosit ca tat& si doua linii de Plymouth Rock alb, care dau hibridul simply folosit ca mama (vezi fig. 25) Linii pure: - comish (buried itn single (anne) x Hibriai Robro + (broiler) Fig. 25. Schema de obtinere a hibrizilor tetraliniari pentru carne Robro Gaina hibrid’ Plymouth Rock trebuie s8 asigure un numar suficient de mare de pui (devine rentabild tntre 120-130 puilmamé) fara 68 alba o greutate prea micd gio calitate prea slabé 2 carcasei, Prima conciiie este excluderea broilerului obfinut ura din Cornish care, desi ar avea o calitate foarte buna a carcasei, ar costa foarte scump din cauza slabei producti de oud; a doua conditie exclude mama de Leghorn, care ar da mai multe ous, dar or fect negativ calitatea carcasei ua8. REPRODUCTIE S$! EMBRIOLOGIE gpre deosebire de mamifere, care nase pul Viv pasérile sunt ovipare, adicé se inmuljesc prin oud. Quaie sunt celule de dimensiuni mari, cu rezene importante de apa si substan{e nutritive, & caror fecundare are Joc‘in interiorul organismutui mater, dar aj caror proces de dezvoliare embrionara se destésard aproape in intregime tn afara organismului mater. tudlul reproduce! la paséri necesita tn primul rand cunoasterea_aparatului genital si a modului cum tn acesta are loc formarea, maturarea. fertilizarea si expulzarea oului, precum gi 0 serie de notiuni privind dezvoltarea embrionara, dup expulzarea oului, menfinerea calitafi oului de incubajie si desfasurarea procesulul de incubatie. 8.1, STRUCTURA $1 FUNCTIILE APARATUL| ul REPRODUCATOR 8.1.4. APARATUL GENITAL FEMEL (FIGURA 28) Organele care alcatuiesc aparatul genital le pasdiri sunt ovarul si oviductul. 19 ou are loc formarea, cresterea si maturares ‘ovuielor, care reprezinta celulele sexuale sau gametii femel, Ovulele, dupa expulzare din ou, patrund in oviduct, unde se produce fecundarea for ou ajutorul spermatozoizilor. Dupa fecundare, in timput ‘recerii prin oviduct, ovulele sunt inconjurate de straturile de albus, membrane si coaja oului, dupa cafe oul format este expulzat. 1208.4.1.1. Ovarul La inceputul dezvoltar embrionare, Ie paséri exist doud ovare si doud oviducte, dar ulterior, din prima treime a perioadei de dezvoltare embrionara, ovarul sioviductul drept se atrofiaza, astfel c8 a ecloziune femetele poseda un singur ovar dezvoltat si anume pe cel stang. Ovarul este situat in cavitatea abdominala, sub fata yentralé a lobului posterior ai rinichiulul stang. in perioada de repaus sexual, ovarul are aspectul unut corp camnos, de culoare rosie inchis gi cu greutatea de 25-303 jin functie de starea Sa fiziologica, ovarul are forma neregulata, de ciorchine cu foliculii de marime variabilé. Funetia principalé & ovarului este producerea ‘ovulelor, in acelasi timp dliferitele structuri ovariene prezinta © activitate secretorie de hormoni sexuali. Inainte de Inceperea ouatull ovarul se prezinté ca o masa de mici foticuli ce contin ‘ovule. Cateva din aceste ovule sunt ‘suficient de mari pentru a putea fi vizute cu ochiul liber, atele pot fi vazute numai la microscop. Jn oe priveste numérul de ovule in momentul ecloziunil, acesta este estimat ta aproximativ 2000 cu ochiul liber si cateva mileane de ovule microscopice. O mica parte din aceste ovule ajung s& fie ovulate si transformate in produotia de oud in timpul vieffi une! pasar. in perioada ouatului, cand s-a ajuns la maturarea oudilor, ovulul este de 10- 45 oi mai mare decat in perioada de repaus si are © greutate de 5-6 ofi mai mare Foliculul ovarian matur are forma sferica usor turtita, acoperita cu o membrand traneparenté prin care se vede galbenusul s2u ovula. Membrana care ‘inveleste foliculul este puternic vascularizaté cu exceptia unei zone longitudinale, care se numeste “stigma’, Iocul unde se produce dehiscenta si expulzarea ovulel. ups dehiscenta, foliculul rupt ia forma une! structuri cu pliuri denumita calix care are greutatea de 0,3 - 0.58 (Frops 1965 citat de Bunaciu si col.1982) si care involueaza foarte rapid, reducandu-se la jumatate in 30 - 35 ore. Dupa involutia complet8, in locul folicului rupt ramane o cicatrioe denumita corp albicans.8.1.1.2. Oviduetul Situat sub fafa ventral a rinichiului drept, oviductul se Tntinde antero- posterior de la ovar la cloaca sub forma Unul tub format din cinci segmente de dimensiuni si structur diferte, prin care trece ovula dupa eliberarea sa din ovar. jin timpul trecerii ovulei prin oviduct, aceasta este insofité de depunerea structurilor de albus @ celor doud membrane $i @ coll propriu-zise 2 oului. Cele cinci segmente ale oviductulul sunt urmatoarele: infundibul, magnum, istm, uter si vagin. a) Infundibulul (trompa) este situat '@ extremitatea proximala 2 oviductulul, avand o tungime de 9 - 10 om la gain si forma une pélinii membranoase alungite cu marginile rasfirate Normal inactiy, infundibulul devine activ imediat upd ovulatie cand are rolul de a capta gélbenusul eliberat dupa ruperea stigme! Durata trecerii ovulei prin infundibul este cuprinsa intre 15 48 minute. In acest segment al oviductului are loc gi fecundarea ovulei de catre spetmatozoiz apo\, datorita migcarilor peristaltice ale irompei, galbenusul (oul fecundat) este Impins Tn camera albumigena a oviductultl © functionare complet @ infundibululut, inseamna captura tuturor ovulelor eliberate de ovar. Totusi, un procent de aproximat 4% din ovule nu sunt captate de infundibul si rman tn cavitatea abdominal de unde sunt resorbite dupa o zi Procentul de pierdere a ovulelor variazé In func de tipul pasatitor. Linille specializate 1h producfia de came sunt mult mai afectate decat linile specializate in productia de oud. Uneori, infundibulul pierde puterea de a capta o mere proportie de ovule si acestea se acumuleaza in cavitatea abdominala mal repede decat pot fi absorbite ‘Agemenea gaini au abdomenul extins si stau tn pozitle verticaté (de pinguin). b) Magnumut (camera albuminogend Tn acest segment are loc secrefia albusului, Este segmentul cel mai tung de 33 - 50 om Durata trecesii ovulei prin magnum este de 3 ore §1 64 minute (Waren si Scott 19358). Delimitarea anterioaré este inai nectaré, delimitarea posterioara, fata de istm este ciard, ea constand dintro zona Ingusta care atunct cand este intinsé prin trecerea unui ou, apare sub forma unei benzi mat transparente.ucoasa core cdplugeste camera albuminogend prezinté numeroase cute dispuse sub forma de spiralé. : practi, Intreaga canttate de albus dens este secretaté prin glandele tubulere si unicelulare plasate ‘in magnum, mal ales in partea Sa posterioara. ‘Abusui din ou este produs In totalifate In magnum si este comPus din 4 7%: - albus fluid interior «albus dens = 87%; - albus fluid exterior = 23% pin primul strat de albus dens secretat, se formeszs galazele, cate prin straturi in urmatoarele procente: - galazele = 7.3% rotirea gélbenusuiul se résucese puteric si urmeaze A indeplineasca rolul de protectie @ gélbenusului menginandusl eat mal mutt In centrul oului In continuare este secretat al doilea strat de albus dens, format din fibre subtiri de mucina, dar prin adaus de apa si datorit’ rotatiei gélbenugului, © parie din acest strat de albus dens igi modified vascozitatea, transpunandu-se in stratul de albus Muid interior, care se interpune inire cele cous straturi de albus dens. O parte din albugul dens exterior se fluiciicd tn istm (Catorté migearilor mecenice ale ovidyotului) si mai ales Th uter, unde prin patrunderea ape! § a sarutilor prin membrana cochileré se transforma in stratul exterior de albus fluid ¢) Istmul Urmatoarea etapa de dezvoltare embrionara se petrece fn istm, care este o portiune 2 oviductului mai ‘ingusta decat magnumul si are © jungime medie de 8-12 om la gaini gi 15-17 cm la cure Durata treceri oului prin istm este de 75 minute, Mucoas2 din aceasté regiune are forma unor pliur longitudinale. Anterior istmul este ugor delimitat de magnum printr-o banda mai transparent; posterior, delimitarea fafa de uter este mai nedefiité, aceasta flind in zona unde Tncepe dlatarsa uterului si inoetarea structurii cu pliuri caracteristice istmului Tn stm se secret’ cele doud membrane ale oulu, exter si intern formate din fibre de proteind, intrejesute si cu aspect Pores Membrana interna este format prima, urmata de memBrana extend, care este aproximativ de trei ori mai groasé decat membrana interna. Inainte de depuneres ‘oului, cele doud membrane sunt apropiate, utmand ca dupa depunerea oului s4 se formeze camera de aer, deregula in extremitatea rotunjita oului. In anumite situafi, dar intr-un procent foarte ric, camera de aer poate fi plasaté in varful oulul, in partes lateral a oului sau aceasta poate lipsi. Camera de aer apare imediat dup depunerea oului si creste tn diametty pana la 1,8 - 2 om. Cu vechimea oului, continutul acestuia se deshidrateaza si camera de aer creste in diametru gi adancime, De aces: este foarte important mediul in care sunt pastrate oudle de incubalie, jar camera de aer devine un indicator al conditlilor de pastrare a oualor, Temperatura ridicaté din camera de pastrare a oudlor si umicitatea scézuté duc la cresterea m&rimii camerei de aer si ‘invers. Membranele oului acjioneaz ca 0 barra Impotrva penetrarti bacterilor din exterior, Quale provenite de la gaini tinere au membranele mai groase decat membranele oualor provenite de la gaini batrane. a) Uterul (camera cochiliferd) Este porjiunea oviductulut perefil grosi si musculosi avand lungimea de 10 -12cm. Delimitarea sa posterioara este marcata de zona mai stramta care constituie vaginul. Jn uter oul st peste 60% din timpul forméii sale, socotit din momentul ovuiatiei respect Inire 18 -20 ore dupa Mack ©. North gi Donald D. Bell - 1990 gi 20 ore si 40 minute cups Waren $i Scott 1935. Uterul este regiunea unde se formeazé coaja oului, prin depuneres s&rurilor minerale confinute in fluidul uterin. jn mucoasa interna exist glande tubulare si unigelulare care secret& solufi bogate In sodiu, calciu si potasiu, care Se depun In fara membranelor, formand coaja oulul. Apa si o parte din séruri patrund tn interiorul oului marindu-i volumut si ichefiind stratul exterior de albus. Calcifierea coji oului incepe cu pufin timp inainte de pardsirea istmului, prin apariia pe membrana externa a oulul a unor mici puncte de caiciu, care reprezinta o parte din canttatea de calciu ce se va depozita mal tarziu in uter. Secretia coji oului este mai redusé le Tnceput, ereste treptat Th primele 5.6 ore, urmeazi 0 depunere intr-un rit constant pana In 2 12-2 or, dupa care Incepe din nou s8 cada. Coaja oului este compusé aproape in Intregime din CaCOs, mici depozite de sodiu,, potasiu, magneziu si materie organica de naturé proteica. Gursele de calelu folosite pentru formarea coji oulul provin din furaje si din casele schelefului, Cea mal mare parte din calciu provine direct din furaje, dar 0parte din calciu este preluat si din oase in special noaptea, cand pasarie nu consuma furaj. Datorité faptului c& cea mal mare parte a calciulul folosit in formarea cof oului provine din furaje, retetete de furale combinate destinate hr&nirii p&sarilor outoare au In compozitia lor Tntre 3 gi 4% calciu Coaja oului dupa formare, confine mici deschideri numite pori. Pe suprafata unui ou existaintre 7000 - 9000 de pari, cu rolul de = permite patrunderea aerutut in interiorul oului gi deci de a furniza oxigenul necesar dezvottarit ‘embrionare si de @ permite eliminarea bioxidului de carbon st @ vaporilor de apa. La ouale proaspele, porit sunt aproape complet Inchisi, dar Pe masura invechir oudlor numarul ponior deschisi este in crestere. Culoarea cofi oualor este predominant alba seu brund, dar exist si oud de culoare verde sau albastré. Pigment responsabii de culoarea cof oualor sunt produsi tn uter, in acelasi timp cu produceres colt. Pigmentul responsabll pentru culoarea bruna a cof! este porfirina $i aceasta sé distribuie uniform pe toata suprafata cojii oul Ultimul strat tn procesul de formare @ oulul Se produce tot fn uter, prin formarea cuticulei. ‘Cuticula este formata din materie organicd de natura proteica $i serveste ca lubrefiant in momentul expulzari oului Odata oul depus, cuticula se usucd si prin blocares poritor din coaja oulut reduce schimbul de aer gi vapori de apa cin ou, De asemenea, cuticula impiedic’ patrunderea bacterilor in interiorul oului e) Vaginul_ este porfiunea terminalé a ovidustulul tn lungime de 10 -12 cm $i un diametru mai mic decat al uterul. Vaginul este captusit cu o mucoasé neteda si se deschide in cloaca. in mod normal oul este pastrat in vagin cateva minute, dar in anumite situall acesta ramane in vagin cateva ore. La expulzarea oului vaginul este protabat in afara, astfel c& oul nu vine Tn contact cu peretele cloacal. in zona comund uterulul $I yaginului s-e constatat prezenta glandelor spermatice utero-vaginale, care sunt primul loc de stocare @ spermatozoizior, o& cunt efiberat! treptat in oviduct pentru fertlizaree ovuietor.8.1.2. CRESTEREA $1 MATURAREA OVULEI, OVULATIA $I FERTILIZAREA OVULEI In cazul unui ouat regulat si intens, etapele de formare a unui ou complet au © anumité durat destul de constanta Jn timp ce un ou este intr-un stadiu avansat ge formare in oviduct, 0 nous ovuld se matureazé In folicul, iar alte ovule se afié in diferite stadii de crestere. In formarea unul ou complet, de la ovocitul foarte mic din foliculul primar si pana la expulzarea oului din organism Se disting dou’ etape principale. Prima etapa este de crestere gi maturare 2 foliculului aviar, care se inchele cu eliminarea sa din ovar. Etapa urmatoare este continuaté cu trecerea prin oviduct, unde ovula este fertiizaté, se depune albusul, membranele si coaja oulul si se incheie cu depunerea oului. Ovula (galbenusul) este formaté din straturl concentrice $i alternative de galbenus de culoare Inchisé si mai descnis2 Doua straturi de gélbenus de culoare inchis gi deschis se depun la interval de 24 de ore, astfel incat raza ovulei creste zilnie cu aproximativ 2. mm, Cu & -10 zile inainte de ovulatie, ritmul de crestere scade uniform ajungand la circa 1 mm tn momentul owulatiel. Galbenugul nu este adevérata celulé reproductiva, dar sursele de material nutriv existente in gélbenus susfin dezvoltarea embrionultl Elementele costitutive ale ovulei (géibenus) sunt discu! germinativ si vitelusul. Unitatea fertilizabilé a oului de pasare este discul germinativ care se afla fh centrul ovulei mici, dar pe masura 9 se dezvolt’ ovula, acesta migreaza la perferie rémanad fn legatura cu centrul ovulei, printr-un cordon de géilbenug aurit: numit latebra Ovula este inconjuraté de membrana vitelind care este secretaté de suprafata interna a folicutului Cand puicuta atinge maturitatea sexuala ovarul si oviductul sufer’a multe transformari. Cu 14 zile inainte de depunerea primulul ou se intensifica activitatea hormonala; Hormonul foficulo-stimulator (HFS) secretat de hipofiza anterioaré este factorul principal in dezvoltarea foliculara. Incetarea secretiei de hormoni hipofizeri la gainile adulte duce la involutia folicullor dezvoltat Hormonit estrogeni, secretati de ovar, stimuleazé formarea de cftre ficat a lipidelor si proteinelor, ce formeazé galbenugul, precum si cresterea_méarimii 126rN oviduetulul pentru a fi capabil ulterior s@ producd afbugul, membranele cochiliere, carbonatul de calciu pentru coaja gi cuticula. Primul galbenug Incepe s& se dezvolte atunci cand cantitali mari de substanté care formeaza vitelusul, produse de ficat, sunt transportate de snge In interiorul ovulei, strabatand membrana viteling prin aifuziune, formand astfel straturle concentric si alternative de galbenus. O zi sau dova rat tarziu, al doilea galbenus Incece s& se dezvolte si aga mal depare, pana cand primul ou este depus, din 5 pané la 10 ovule affate in procesul de dezvottare, Aproximativ 10 zile sunt necesare fiecdrui galbenug sé se maturizez®, jn afara de cregterea In volum $i greutate pe seama acumularii de vitelus, ovulele sufer si un proces de maturalie, proces ce se desfagoara mai ales in ultmile ore, inainte de ovulate, la nivelul discului germinat, pregatind astfel ovula pentru fecundare. Modificarile disculul_germinativ constau in formarea primului corpuscul polar ce contine jumatate din gamitura de cromozomi, aceasta fiind de aitfel prima diviziune meiotics. Cu putin tmp Tnainte oe ovulatie incepe s& se formeze $i fusul celui de-al doilea corpuscul polar care este etiminat la fertilizare, dupa ce ovula a ajuns in infundibul 8.4.2.4. Ovulatia La maturitate, ovula este aliberat din ovar pentru @ patrunde in oviduct, proces: cunoscut sub denumirea de_ovulatie. Folioulul ovarian matur este acoperit de 0 membrana transparenta bogat vascularizata, ugor vizibila cu excepfia unel singure zone longitudinale mai deschisa la culoare si care se numeste stigma, locul unde se produce eliberarea $i expulzarea oulul, Cand ovula este maturé, hormonul progesteron, produs de ovar, excitl hipotalamusul, care determina eliberarea fhormonului luteinizant (HL) secretat de {obul anterior al hipofizei, care este hormonul inductor al ovulatiei (Frops, citat din Bunaciu gi col. 1982). ra]8.1.2.2, Fertilizarea Ovulei Dupa ovulatie, ovula este captaté de pavillonul infundibulului si transportat in magnum. La 18 minute dupa ovulate, in timp ce traverseazs infuncibulul, are loc fetilizarea, adic& unirea acestuia cu gametul mascul din care rezuité zigotul Paséirile sunt caracterizate printr-un fel de polispermie normala, decarece dintre numerosit spermatozoizl care se gasesc in trompd, 3 pand la 12 la gainl patrund in discul germinativ. De fapt actul consttule pseudopolispermie ideoarece doar un singur spermatozoid realizeaz& fecundarea, restul spermatozoizilor care patrund in ovula sé resord ulterior. Spermatozoizi sunt depusl la capatul oviductului prin actul tmperecher Traversarea oviductului se produce grajie migcdrilor proprii si chimiotropisulel Viteza d lor, Durata travers&rii oviductulul este de 26 minute (Bunaciu si col.1982) ox intare a spermetozoizilor este foarte mare, jinand cont de dimensiunile exceptia perioadei cand fh uter se gaseste un ou complet format sau cand galbenusul se gaseste in magnum. in aceasta situatie, spermatozoizii sunt depusi in locul de stocare din oviduct (glandele utero-vaginale gi glandele spermatice ‘nfundibulare), de unde sunt eliberati treptat, asigurand fertiitatea ovulelor pentru © lunga perioada dupa insdmantare. 8.1.3. APARATUL GENITAL MASCUL La mascult sistemul reproductiv este format din doua testicule agezate in cavitetea toraco-abdominald, lateral fafé de coloana vertebrala, sub extremitatea antericaré a rinichilor, Testiculele se continua fiecare cu cate un epididim s! un canal deferent ce se deschide in cloaca si apoi un singur organ copulator. Marimea testiculelor variazé in funciie de specie, rasa, varsté si condita reproducitorior. Astfel, cocosii, dar si rifol, au testiculele de doug ort mai mar decat gascanii, La cocosi greutatea testiculelor reprezinta In mecie 1% din greutatea vie (H. Borgere 1988). Rata cresteritesticuielor la mascull finer! este mai mare decat rata cresteri in greutate In special in perioada de varsta 6 - 12 séptimani, La varsta de 20 séptémani, greutatea testiculelor este de 16,79 la rase 128Legham si 9,19 le rasa Plymouth Rock ab, iar te masculii batrani ajung pana \a 30g (Sturkie 1965) ‘Testiculele au In structura lor tubi seminifer unit! in fubi drepti, refeaua testiculard (rete testis) si conurile aferente, care confiuiaza in canalele epididimare, mal reduse In marime comparativ cu mamiferele si care se continua cu canalele deferente, Tubii seminiferi au in structura lor, pe lang& celulele spermatice si calulele lui Sertol cu rot nutrtiv gi de susfinere, In dreptul c&rora se produc aglomerari de spermatozoizi Celulele lui Leyding se gésesc in fesutul interstijal si au rol de secreta hormoni sexuali masculi (androgeni). Canalele epididimare, se continua cu canalele deferente, cu rol de maturare a spermatozoizilor si se deschid In cloaca prin dous papile. Organul copulator (Phallus) se affé la baza cloacel $1 este foarte mic la curcani si cooosi. Practic, la aceste specii nu exists un organ copulator propriv-zis, Gj 0 cuté diferentiata a peretelui cloacal, format din fesut erectil, care in timpul imperecherit acumuleazé limfa si nu sange ca [8 mamifere. Ejacularea este asigurata prin prolabarea organulul copulator, jar eliminarea spermei se face print un gant median existent fa nivelul penisulti. La palmipede, organul copulator are forma spiralaté, prevazut cu un jgheab spiralat pe suprafaté si este agezat pe peretele ventral al cloacei. Mai dezvoltat la rajoi (6-8 omm), ceva mai scurt la gascan, organul copulator ta palmipede are 0 structura histologic asemanatoare cu cea @ penisului mamiferetor. In tmpul erecfiel, organul copuiator tese din cloaca, tar in momentul ejacularii marginile jgheabului se unese formand un canal prin care se sourge sperma. 8.2. DEZVOLTAREA EMBRIONULUI LA PASARI Reproductia pasérilor este total diferita gi mult ma! dificita deeat reproductia altor specii de animale domestice si aceasta datorita faptului c& dezvottarea tembrionului de pasare se desfégoara aproape In Intregime in afara organismului mater, Astfel, procesul de reproducfe ai pasarilor depinde foarte mult de calitatea managementului tehnic, omul trebuind s& dinieze factor care declangeaza si asiguré dezvoltarea embrionilor din prima lor zi de viaté Intrucat, dezvoitarea 19‘embrionului la pasar depinde foarte mult de substanfele nutritive depozitate in ou, (mai degrab& decat de hrénirea asiguraté de sangele mater), 0 importanta deosebita pentru obfinerea unor pui stnatos!, de calitale superioars, precum 5! @ unor ecloziuni de calitate 0 au insusirile reproductive ale ouslor Pentru ca dintr-un ou s& rezulte un pui sau un boboc de calitate, aceste rebuie s& indeplineascé conditile morfologice ale unui ou de incubatie, sa fie fertilzat, sA aiba 0 compozitie chimica corespunzatoare si sé provina din parinti cu valoare genetic’ superioara . Fertiizarea este unirea gamatiior celor doud sexe, in urma cara rezulta Zigotul. Ca urmare a procesului de fertiizare, garniturile haploide de cromozomi ale gamefiior candidati se unesc intr-o singura garnituré diploid de cromozom Normal fertlizarea se produce in urma unui proves natural de tmperechere, dar din ce in ce mai frecvent se practica insdmantarile artficiale Tn reproducerea pasdrilor, 8.2.1. IMPERECHEREA NATURALA jn timpu! imperecherii naturale celulele spermatice sunt transferate din ampulele canalelor deferente ale mascululti In oviductul femelet In scopul fertiizarii ovulelor, Pasairile sunt in general poligame, dar in cadrul aceluiagi compartiment se creazé 0 anumit& ordine ‘socialé” ceea ce face ca acelast mascul s& se imperecheze constant cu aceleasi femele. Un cocos poate célca de la 10 la 30 femele pe zi, in functie de disponibiltatea femelelor si de competitia cu all} mascull, Le imperecheri repetate, vyolumul spermei si concentratia de celule spermatice descreste, Concentralia de spermatozoizi le un coces vatiazé Inte 1.5 si 8 milarde de spermatozoizi pe mi, (Me. D North si Donald D. Bell), ar P. Lake ital de Bunaciu si col in 1982 gaseste 0 conceniratie de @ milarde spermatozoizi / mi la curcani, 4 miliarde spermatozoizi / mi la r&foi si 0,26 miliarde spermatozoi2t J mi la gascan. Alte caracteristici ale materialului seminal sunt prezentate in tab. 14 Tabelul 14 130catacteristicile materialului seminal la diferite specil de pasari. Specificare Volumul | Concentragii de spermatozoizi (ml) miliardelmt | Cocos Leghom 02-05 2,0-4,0 | Cornish 0,82 - 1.0 4,56 -2,0 P. Rock alb |__96-08 20-22 Curean 025-04 50-80 Gascan Wodmiskie 01-06 08 | Kholmogosskie 018-08 08 Chinese 01-07 4.48 Kubanskie 01-43 0,3-1,0 Ratoi | Pekin o1-07 | 45-80 Xe | 005-06 \ 15-89 | Muscovy 0,05-0.5 1,6-7.4 \ Bibilic’ 001-02 21-88 |Prepelita 9,005 - 0,02 25 Informatile preluate din Dovtian (1986) si Kulbotov $1 Col (1987) - citati de PF SURAI si Gj. WISHART - (1896) Poultry science vol 52 March 1996 Nr. 7 La cocosi, numarul minim de spermatozolzi 12 0 imperechere trebuie sé fie de 100 mi. pentru o bund fertitate, fapt ce se tntdmPa foarte rar in timpul unui ejaculat. prin actul Imperecherii sperma este depusd [a capatul oviductului. Daca in oviduct nu exist’ un ou format, traversares spermatozoizilor pana [a infundibul se face In aproiximativ 30 minute, La 15 minute dupa ovulate, 37° loc fertiizarea ovulei care se petrece in infundibul. Daca in oviduct se gaseste un ou format, sau galbenugul se gésegte in magnum (camere albuminogend), 0 parte din Istspermatozoizi se stocheaz’ in glandele utero-vaginale $! Tn glandele spermatice infundibulare, de unde sunt eliberatl treptat, cu ajutorul unor oli ce se g8sesc la intrarea in tubii glandular jn timpul procesului de fertilizare patrund in ovulé trei sau patru spermatozoizi, dar numai unul singur v2 fertiza ovula formand zigotul. Aparitia primului ou fecundat este in general a 20 - 22 ore la gainl, dar procentul maxim de fertiitate se obtine abia dupa 3 zile. Temperatura ambientala si fertiitatea Temperaturile scazute reduc activitatea sexualé normala a masculilor si prin urmare gi fetlitates, Temperature optima recomandaté Tn adaposturie de crestere este de 19 - 20°C atat pentru masculi cat si pentru femele Fertlitatee dupa retracerea masculllor din fot Dac& masculi sunt retrasi din lotul de gaini, Inc 4 séptimani se mal ob}n oua fertile, dar procentul de ‘oua fertile se va reduce zilnic $i in special dupa a 4-a sau a6-a7zi. Tnlocuirea masculllor batrani cu masoull tiner! Spermatozoizil proveniti de la masculii tineri sunt mult mai activi decat cei provenifi de la masculi batrani, Astfel, dacd se scot mascull dint-un lot de gaini si se Inlocuiese cu masculi mai fineri In aceeasi zi, practic, dupa tei zile toate ouale vor fifertiizate cu sperma de la mascull tineri introdusi. Feriiizarea si timoul imperecherit in Imperecherile naturale timpul din zi tn care are loc copulatia nu afecteaza gradul de fertilizare a oudlor. in cazul imperecherii naturale se pot intaini dous metode de formare @ Joturlor de reproductie si anume: imperecherea liberd gi Imperecherea in “harem”, Imperecherea liberé presupune introducerea unui numar de mascull in lotul de femele cu rezuttate bune privind fecunditatea. Aceasta metoda se recomanda In general in fermele de inmuljire sau de hibridare cu crestere Pe astemut permanent 132sau mist (asternut permanent si stinghil. Jn cazul imperecherilor libere 0 importanja deosebiti o are raportul de sexe, adica repartizarea femelelor pent un mascul Astiel la gdini rase ugoare se repartizeazé 12-15 gaini la un mascul, ta gaini rase grele si intermediare 6 -12 gaini la un mascul, 12-15 ourci Ja un curcan, 5 - 6 rate Ja un ratoi si 3-4 gaste la un gascan, imperecherea “in harem” se practic’. numai tn fermele de seiectie si in fermele de testare. In cadrul acestei metode de imperechere fiecare mascul este Intrefinut cu lotul de femele reparizat, Int-un compartiment separat. Numérul de femole repartizate unui mascul este indicat de raportul de sexe practicat de regulé la specia sau rasa respectiva, Prin aceasté metodd de imperechere se obtin pul au bobos! cu origine cunoscuté dupa mama gi dupa tata 8.2.2. INSAMANTARI ARTIFICIALE Practica Insémantarilor artficiale a cépatat in ultimul timp o deosebiti important find aplicata atat in munca de cercetare si ameliorare cat iin activitatea de producfie. Aceasté metoda se aplics cu rezuitate foarte bune ‘in special fa curci gi gaini dar se practica sila celelalte speci gaste, rate, prepalite, fazani, ete. Recoltarea materialului seminal se face prin masarca abdomenului cocosului in zona simfizel ischiopubiene si protuberantelor ischiotice. Sperma este colectaté Intro ficla specialé, prin presarea repetats 2 perelor laterali ai cloacei efectuénd goliea canalelor deferente. Materialul seminal astfel obtinut este transferat intr-un tub de insdmanjare, diluat cu un dilvant special, $1 introdus in oviductul femelei lao adancime de 2.6 - 5 om, in doz de 0,025 - 0,035 ml Materialul seminal folosit la ins&méntari artficiale trebule sé fle proaspat (maxim 30 minute vechime), iar pentru a realiza 0 fertiitate optima , operatiunea trebuie sa fie repetati la fiecare 5 - 7 zile. Numérul de spermatozolzl Into doza se recomand’ a fi de 100 mil pe mi. Fertiitatea realizaté prin Ins&mangari artiiciale in cazul gainilor este mai bund la rasele ugoare decat la rasele intermediare si grele, dar cauzele nu sunt cunoscute inca | Numarul de masculi necesari pentru insaméntari artiiiale este mutt mai mic decat in cazul Imperecherilor naturale. Dac& In cazul 133Imperecherilor naturale raportul de sexe este de 1 mascul la 3 - 4 femele in cazul gastetor gi 1 mascul la 12-16 femeie in cazul gainilor rase usoare, folosind insmantérile artificiale la gaini, cu materialul seminal recoltat de la 1 cocos se pot insamanta 40 - 50 femele sau chiar 100-150 femele in cazul diluarii spermei. Daca se folosesc Insdméntarile artificiale, in fermele de selectie se pot utliza la reproducerea loturilor masculi de mare valoare genetic si deci se poate realiza un progres genetic mai mare pul mascull, datorita intensitéfi mult mai mari a selectiei, De asemenea, permit cunoasterea cu exactitate a ofiginii pateme a puilor atunci cand femelele sunt crescute in loturi mati + Timoul_de colectare a spemmei este de asemenea important Colectarea materialului seminal dimineata va avea_ un volum mal mare, 0 mobilitate mai mare a spermatozoizilor si o concentrafie im spermatozoizi mai mare dec&t materialul seminal recoltat dupa amiaza. » Timpul de inoculare Intr-un test organizat la ‘Auburn University, pe un lot de femele din rasele de came, insamantéirile facute fa orele 21 Ad p.m. au avut cea mai buna feriilitate. Tntre insdmantarile facute dimineata gi cele de dup’ amiaz& nu au fost diferente semnificative de fertlitate, dar ambele au fost mai slabe fata de cele efectuate la orele 21.28 p.m. Prinire factorii care limiteazé folosirea ins&mantarilor artiiciale mai ales la gaini, amintim folo: ‘a unui volum mare de munca si deci a unui cost ridicat cu forta de muncd. Este necesar aproximativ o or om pentru a recolta material seminal de la 145 masculi si de asemenea, 0 oré om pentru a inocula 200-260 femele. La aceasta se adauga alte cheltuieli Iegate de pastrarea mascutilor In cust separate, instrumentar, etc. 148.3. DEZVOLTAREA EMBRIONULUI 8.3.4, DEZVOLTAREA EMBRIONARA INAINTE DE DEPUNEREA OULUI Dezvoltarea embrionaré Incepe in oviduct, in interiorul corpului pasar temperatura proprie corpului lor (40,6° - 41,7° C). Aproximativ 4.5% din timpul total afectat dezvolt3rli embrionare are loc in oviduct. Daca ta gaini timpul medi necesar dezvottarii emibrionare este de aproximativ 22 zile, 1 zi din aceasta perioada are loo in oviduct gi 24 zile in incubator. In oviduct, dezvoltarea embrionului poreste odaté cu fertilizarea ovulei, cand prin unirea gametilor masculi cu gamefi femeli rezulta o singuré celula - zigotul, Aproximativ 5 ore mai tarziu noul zigot patrunde in istm $i aici are loc prima diviziune celulara formandu-se doua celule. A doua diviziune celulard are loo 20 de minute mai tarziu and nagtere astfel 4 celule si procesul dhiziunii celulare continua In progresie geometrica, astfel incat la 4 ore de ta prima diviziune celular’ sunt deja formate 256 de celle, iar in momentul depuneri oului discul germinativ cau blastodiscul este format din cateva mii de celule, Diviziunea celulard 2 blastodiscului tn perioada anterioard depunerii oului duce prin procesul de gastrulare la formarea unei structuri cu doua straturi de celvle diferenfiate: in partea superioar’ stratul de celule numit ectoderm si in partea inferioars stratul de celule endoderm. Prezenta celor dous structuri de celule, face ca oul proaspat fertiizat , s& s° deosebeasca de oul nefertizat Astiel, la oul fertizat discul germinativ are forma unei pete rotunde de culoare mal deschisa, margin de 0 zona albicioasa, pe cand oul nefertl prezint’ discul germinativ ca o simpla pala, ceve mai mica si de culoare aibicioasd. Dacd se analizeaz’ cu ajutorul unel lupe sau chiar cu ochiul liber narimea si aspectul discului germinativ se poate stabili daca un ou este fertizat sau nu, Aceasté exarinare se poate face numai dupé spargerea oulu $i ‘indepartarea membranelor terfare. 135DEZVOLTAREA EMBRIONARA DUPA DEPUNEREA OULU! Depunerea oului in mediul ambiant, la o temperaturdi mult mal scazuta decat cea a corpului pasérii, face ca dezvoltarea embrionara s4 incetez® $1 embrionul sé intre into viata latent. Rednceperea procesului de dezvoltare embrionara are loc odaté cu introducerea oualor fn incubator, cand se asigura factor de temperatura, umiditate si ventitatie optimi dezvoltarit_ normale a ‘embrionului. Durata perioadei de pastrare a oudlor, precum si condifile de stocare @ acestora pot avea o influenté foarte mare asupra dezvoltarii embrionare ulterioare. La cateva ore dupa introducerea oualor fa incubat, intre cele dou straturi de celule ale blastodiscului (ectoderm si endoderm) sé formeaza al treilea strat de celule gi anume mezodermul, Din aceste trei straturi de celule se vor forma mai tarziu toate organsle $1 pattie corporate ale vitoruiul pui sau boboc. Astfl, din ectoderm $6 Vor forma: ‘istemul nervos, pf) din ochi, pielea si anexele pielii (pene, solzi, ghiere) Din endoderm se vor forma : aparatul respirator, aparatul secretor (glandele endocrine) gi pani ale tubului digestiv. Mezodermul va da nastere la: schelet, muschi, sange, organele sistemului reproductv si organele sistemulul excretor De asemenea, la aproximativ 12 ore de ia ineeperea procesulu de incubaie apare linia primitivl - baza de formare a vitorului emrion. jar parte din blastoderm, care se gaseste la periferia zone! pellucida se extinde peste suprafata galbenugului urmand 2 da crestere anexelor embrionare, Dezvoltarea anexelor embrionare Deoarece embrionul nu este conectat anatomic cu corpul mamel, natura @ inzestrat embrionul cu anumite membrane, necesare pentru @ asigure nutritia, excretia, respiratia si protectia acestuia Sacul vitolin (vezicula vitelina) Este 0 membrana care Inconjoara galbenugul Aceast& membrana secret& o enzimé care transforma galbenugul intr-o substan{a uidé astfel ine&t factorl nutri pot fi sbsorbif in scopul hraniti embrionului. Sacul vitelin separa zona embrionara de zona extraembrionara dar comunica cu intestinulembrionului printr-un pedicul ce face ca sacul vitelin $8 ramana atamat de peretele ventral al embrionuiul. Comunicarea intre confinutul sacului vitelin si intestinul embrionului se face prin canalul vitelin care trece prin pedicul Pe langa rolul de nutrtie @ embrionului, sacul vitelin serveste si c@ organ hematopoetic gi vasculogen. In primele 6 zile de incubate @ oudlor de gaind, sacul vitein indeptineste si funcfa de respiraie, pand cand alantoida tncepe sé functioneze gi ca organ respirator: Sacul vitelin este retractat in cavitatea abdominala in ultima parte a incubatiel Amniosul Apare [a sfarsitul ziei a doua de incuballe si are forma unui sac compus dintr-o membrand sufi, pliné cu lchid amniotic. 8 inconjoara intreg embrionul, Lichidul din interiorul amniosulul este bogat in albumind si sarun minerale. Rolul principal al amniosului este de a proteja embrionul prin jintermediut lichidului amniotic contra diferitelor socun, de nature mecanicai, iar pe de alta parte are rol de nutri, datorit confinutului Bogat in protelng si srr minerale, ‘Amniosul se dezvolta in primele zile de incubate, mai precis pana in ziua 4 14 -a dupa care inoepe treptat a8 se atrofieze, iar Tn cele din urma dispare. Alantoida incepe s& se formeze jn a 3-a zi de incubatie, ca 0 membran& bogat vascularizata si care se dezvolta ca 0 evaginare a endodermulul intestinului posterior. Pe masura ce embrionul se dezvolta, alantoida se extinde pana vine tn contact cu suprafata interna @ corionulul. ‘Alantoida indeplineste urmatoarele rolurl + respirator - datorité bogatel sale vascularizar, alantoida oxigeneazé sangele embrionului si elimina bioxidul de carbon: ‘+ excretor - elimina excretile din rinichit embrionulul $i depoziteaza aceste excretii In cavitatea alantoidian’ + nutiie - absoarbe calciu! din coaje oului si substanjele nutritive din albus; + + protectie - separd embrionul de coaja oulut ca printr-o pema umplut’ ‘cu lichid, ogea ce fi confer’ rolul de protejare & embrionului fafa de traumatisme ugoare. 37‘Alantoida se inchide complet In a 11-a zi de incubate la varful ascufit al oulul 8.3.3. FAZELE DEZVOLTARII EMBRIONARE ODATA CU INCEPEREA PROCESULUI DE INCUBATIE Dezvoltarea normala, pe-faze, a embrionului pentru diferite specit este prezentata in tabelele: 16, 16, 17. Tabelul 15 DEZVOLTAREA NORMALA A EMBRIONULUI DE GAINA IN OUA DE 55 - 60 G GREUTATE [ Virsta | ‘Semnele Groutatea | (in ile) exterioare embrionului umed Poo {g) 7] eienpul ab at disculut embrionar fn Formé do 8; | 11-14 ore)_| - se cisting primele 7 perechi de somite. |__ 0.0024 - 0.005, ~sistemul eivcular vtein forme 1 = se vede cordul pulséné 0.0072 - 0.008 2 (15-48 ore) | - capul se separd de vezioula vitelina: existé 27 perechi de somite ~amniosul imbraed embrionu, 3 incepe pigmentarea retinel 005-008 | (48-72 ore) | - se schieazé membrele; | apar primoraiile celor cinci vezicule cerebrale. TT alanfoida se observa cu ochiul iber in oul spark 013-015 5 ~echil complet pigmentati. 0.18= 0.19 6 Talantoida ajunge la nivelul coji oul la examenui ovoscopic se observa vasele de ange; “in primordile arpiior se disting segmentele corespunzatoare bratului si antebratului, a4 _ ge disting primordile ciocului si se diferenyiaza gatul, “refeaua vitelina cuprinde mai mult de jumétate cin supratata vtelusuul 7 Eprimorsile pceareor invec in dmensiuni parmordile aripior 0 | Virsta ‘Semnele : Greutatea | (in zile ) exterioare eee umed a —Glantoida se extinde pe o jumatate din supratata interna a ‘cull, - apar primordille pufului pe fata dorsal | 4A = apare corpul lignotant, 1 Glousul are aspectul unei mase getatinoase, reprezentand 79% din suprafata oul, In timp ce continutu! veziculel viteline reprezintd cca 50%. | aripa devine Upic’ prin ariculafile sale: 175,~slanioide Ge ininde aproape pe Inireage supraalé e oulut 4 10 ~alantoida se anastomozeaza la ‘varful ascupt, unde la 26 | ‘ovoscop se_vad vasele alan | TT apar gheare la degete. 35 FET et corpul acopertt cu folicul lumifen a5) {3 —T-peoapa superioara atinge nivelul pune 78 = paf pe cap’ [Ein ein amnios (se observé prin flerberea oul FE] tot embrienul acopenit cu pur. T z i ~ apar urachiugele. | 75 | pleoapele aproape complet neTse; 740 | | “Se observa barbiele: | “be fuiere se observa primordile eollor 75 |= soli pe degete: 77 chi bine inchs FF cregtere Somatic’ intensa 205 7 Sipegultrece in intregime in amnios. 78 | eregtere somaticd inten, 20 L _ nu ge gaseste albus in amnios. | /- 7g erestere somatic’ inten 76.0 - 40 «Sess etractare in cavitatea abdominal 2 veziculet viteline; - incepe ciocalrea si ecloziunea. 55 {continua retragerea vezicule! viene: = toiul ecloziur | FT Le se incheve ectoxiunes. i (Oupa M. BALASESCU gical. - 1980) Tabelul 16 DEZVOLTAREA NORMALA A EMBRIONULUI DE cuRCA Varsta | Metoda de {in zile) SPECIFICARE |__ control Ze) | spat alp al discal embronar este i forms de pars spargerea ~ Shar coloana vertebralé s\ractusul digest coulul se formeaza sistemul nervos, ‘capul gi inima, | 7 Shar nelele sanguine ale circulatei visi. Ft SEschiteazs ochi, urechile si coada, aml 78S SSirneaz’ amniosul gi vasele sanguine: | Gapul se separa de vezicula vitelina Varsta Metoda de (inzile) SPECIFICARE control 5a wade pulsed foarte bine cord ar FF amniosul cuprinde intregul emerion: oe formeaza fosele nazale gi alantoids; Se schijeaza membrele; ~incepe pigmentarea ocr. 5d este prezenta in afar, formar un sac avo, vascular °® Se observa cu ochiul liber. 517 difereniazd bine organsie de reproductie, a «Spar primordile degetelon, “ech sunt complet pigmentat 5 [Fetantoida ajunge 1a nivelul coji oulut Tovoscopie | 139Tig exemanul ovoscopic Se observa bine vasele de sange: = se formeaza ciocul, Te diferentiaza membrele si g3tul 1 se instaleaza respiraiia alantoidiand, a 7 ineape penoada prefetala; * clocul este bine format, = atipile sunt indoite la cot, “ prmordiile membrelor intree primordile aripilor 1 3e observa ciocul Tria “apar papilele primave ale pufulul in regiunea spina, |= $8 conureaza fata i stomacul muscular, ~ se formeaza pieoapele; + apar saci aerieni Tad —Sianfoida se anastomozeazs la varful asculit el oul 1 pare proeminenta pintenull si ghearele la degete; + oreasta prezinta proieminenté se observa puful spargerea oului covoscopie 7a |= incepe perioada fetald: “ pleoapa superioara este la nivelul puoi; “se distinge culoarea pufului par: puful pe cap, solzi si unghie, = fnoebe functionarea organelor de digestie si hrénire cu albus din amnios. spargerea oului 75 | “tot embrionul este acopert cu pu embrionul isi indreaptA capul spre varful rotunjt al outa apar urechiusele TE | pleoape este complet inchisa 50 observa barbitele FT = eocul, sotzi gi unghille devin tan, comnoase, + albugul este pe terminate; ~ Giocul se indreapté spre camera cu 2er; Tnoepe retractarea vericulel vitetin 25 =76—}Tembrionui ocupa tot interiorul oului, exceptand camera cu aer, “poze este pentru ecloziune, cu capul sub eripa creapia si clocu oriental spre camera cu aer,pe care o perforeaza. vosconie JE |= wezioula vitelina este complet retractata. “are loc ciacnires oului ‘spargerea| oului obsorvare, iT real este spat in jurul vartutui romani, ‘este eliberat puiul de coaia. observare 2B _[- sfargitul ecloziuni DEZVOLTAREA NORMALA A EMBRIONULUL LA GASCA SI RATA observare Tabelul 17 Varsta (in zite) DEZVOLTAREA EMBRIONULUI Gasca Rata 7 TGEmpul ap al discului embrionar este piriform, - bpar. coloana vertebral si tractusul digestv; | -se schteaz’ sistemul newos, capt, LE cord gi circuiatia viteling igestiv; | cordut Tee denvolta discul germinativ; “apar: coloana vertebralé si tractusul =e schitea2a sistemul nerves, capul si Tapar ochi, urechife, coada; se formeazd amniosul gi vasele TBastomerul cregie ca marime: 1 apar somitele (muguri microscopici 140[ anguine, Gin care se dezvolta organele), Tear de vercl vine. | -se desvotinsuete sangune | fe formeaza oc se oreazs vense, ima giatterele. | 5 aie vi corr are psoas se pal incepe 83 se infoatc PO pares sanga easSie sanguine apar In sacu vtln TE hiaet organete settee anterior, «Sedat cope 28 bata; —iteape formerea onfiilerurechior “Beare pre sen de formare & Smmnicauh, -seformeazt gt 5 aaa Sue Teg erEran, 8 Inope formarea rosie nazae, 8 = se formeaza fosele nazale. |_ aripiior, picioareior gi 2 alantoidel 5 Tse formeaza alantoida, TT se incepe formarea limbil: “se schiteazé membrele; cae cerul este complet separatde | “cee sgmentarea ochor srteln este ntrs pe Paes ‘stanga, _Ineope pamentarea ocho 5] aaa eta presale aa, Be ebsenv® pupa Ramana un soe vasculazat “3. fameazd stomacul glandular i | ‘rturator, | ifoene formarea organelor de | reproduetle, = raaape airanyirea oganetar de [= Incape formarea coo reproduc, “Se formeazh «aber prordile degetsor, pecoarelor + Sent Sum perect pgm. _freapeformorea degeteor “neep migedrle velntre 5h aarinas auras erat Sauna, [epee prlungroa dota 9 efron ~alaioa SSE sora ine voce -andomensl ete alpen | Se sange Gators dezvotl vscerelr, [37 se formeazs coca ~eeiros ai te cozvote degeele | = se diferentiaza membrele si gatul ~ incepe formarea membranei nictitante: 1 Se erespratia aantodana__| Ia.ch, 7a incepe peroada prefelaa, ~ermrionu ncepe 68 worven® Gi sen este bine format pastrea: 1 Stpte sunt indote la cot Pe acepeformarea penalu aren a reemeelertrve orimordle | este evident gua deen ariplon spree par in egunes [ee devo sfeaapels spar ~ Seon nab port in pele SBIR axa icata si stomac | ~Incepe Inia coe, muscular “i eaes oasee - Se ormeazd pleoapat «Spar sack aero Fee ere airomczmal a verb —[-apar pile pene care se obser enuf al oul ines Spar goearcl a deget « beconinus dezvotorea pil 1 Se observd pul 75 | rintepe pera fia, “preoapete stone dorvoTate ~ noone Peroarard ete lave | ~ chil a ford oval | papier “Spar soi ghearele | - se distinge culoarea pufului | Shar put pe oap ola unghie soos uncionareaorganelr digestive Tetires gu albus amos. 16 Tembrionul este acoperit cu puf, ~ corpul este bine acoperit cu put. iogveagts eau sore varful rtunft | latal oui 77) apar dungi transversale pe fiuiere. Temibrionul Soups mai mult de jumatate , multe oud produse se sparg seu se fisureazé datorita fn primul rand calitat agternutului din cuibar, dar si grosimii acestula. Cand aslernutul din culbar este pree subtire sau chiar lipseste se obtine un procent mal ridicat de oud cu cog fisuratd, imProprl pentru incubatie Foarte important tn aceast® etapa a producer oualor de incubatie este calitatea materialului care se foloseste ca asternut Tn culbare $i care trebuie 8 indeplineasc’ urmatearele conditi 4 88 fie pun absorbant al umiditatii si gazelor $8 fie durabil, adic’ s& nu fle ugor indepartat din cuibare + sa fie moale si corespunzitor repartizat pentru @ permite formarea unei zone de culcus pentru pasdre 4 gS fie curat, f&ré praf si {4rd miros urdt, far mucegalur $1 nefermentat a s& fie poros pentru a permite racirea rapid a oualor © sd nu fie foarte scump. Peniru formarea asternutului din culbare se pot folosi diferte materiale cum ar fi paiele de cereale tocate (10 om. lungime), talag industrial, coji de floarea soarelui, puzderie de in sau cAnepa, degeuri de fa industria textild sau degeuri de hértie. Jn ultimul timp se folosesc din ce in ce mal mult covorage din plastic special confectionate pe dimensiunea culbaruii e 459.4.2. 0BIGNUIREA PASARILOR SAOUAIN CUIBAR Peniru a obfine oud cat mai curate $i cat mai pufine oud fisurate este nevoie 88 obisnuim pasarile s& oua in cuibare. In caz contrar, pasarile se vor obignui s& depuna outile pe astemut, tar numsrul de oud murdare Sau fisurate va fi mult mai mare decat dacd acestea vor oua in culbare. Obisnuirea pasérilor 8 oua la culbare insearnn’, de fapt, respectarea strict’ a unei regul tehnologice menite a incuraja pasarile $8 urce in cuibare, Astfel: . 0 cuibarele trebuie s& fie prevazute cu scarit iar tnaltimea scarijei sé nu fie mai mare de 69 cm de la nivelul agternutulul, © culbarele se vor amplasa in hala inainte ca pasérile 68 inceapa ouatul siacestea se vor deschide (daca exista posibiltatea de Inchidere) cu 0 sAptimana Inainte de depunerea primului OU; © astemutul din cuibare s& fie curat gi lmprospatat continu Pasarile nu se ured in cuibar dac8 in acesta nu exista asternut, > la inceputul ouatului se recomand’ recoltarea frecventé a oualor depuse pe agternut, de ase pand la opt ori pe Zi, acestes deranjand pasdrile care oua pe Jos si determiniadule s@ urce Tn cubare; © foarte important este ca raportulnumar de paséri - numar de cuibare sa fle corect calculat, respectiv pentru fiecare 4 pasari sé se repartizeze un cuib; © pentru mentinerea curata @ astemutulul din culbare st pentru a crea confort paséilor este necesar ca acestea sé fie bine ventilate: © cuibarele mai intunecate sunt intotdeauna preferate celor expuse la lumind, Daca existé posibiltatea s se realizeze Intuneric cumal la nivelul culbarelor este bine ca aceasta 84 se faca 1469.1.3, COLECTAREA OUALOR DE INCUBATIE Pentru a se putea introduce Ia incubat numai oud cu indici superion de incubatie este necesaré determinarea calitati lor. Determinarea calitatii se poate face pe baza unor caractere morfologice sau fotosind indie! fizico - chimici. Indiferent de metoda aplicaté pentru determinarea cali oudlor de incubate, aceasta trebuie A exprime intr-o masuré mai mare sau mai mic probablitatea o8 oul sa asigure dezvoltarea normala a embrionului si obfinerea unui pui de calitate. In urma aprecierii calitatii se poate determina admiterea seu respingsrea de la inoubatie 2 unor oud, Nu trebuie pierdut timp, spafiu de depozitare si bani cu oudle care nu indeplinese condiile de “ou bun pentru incubat’, dar dacd procentul acestor ou& depaseste limitele normale pentru hibridul respectlv sunt necesare masuri pentru corectarea contitilor de medi, de hrénire si de sanatate & pasarilor. Nu trebuie admise pentru introducere la incubat urmatoarele categori de oud oud fisurate sau oud cu coja foarte subtire 6 uA incorect formate (oud rotunjte, alungite sau oud cu cova galbenusur); © oud diforme (oud cu coaja Increfté, cu depuneri de calcu sau coala poroasa); © oud cu coaja transparenté care indica o coajé de proasta calitate: oud foarte murdare sau incorect spélate. Cele mai multe probleme le cfeeazé oudle cu coaja fisurat care nu tntotdeauna pot f observate cu ochiul liber. Oude fisurate, spre deosebire de ouale murdare, vor pierce mult mai mult apa si vor fi exouse infecfiilor, prin patrunderea cu usurinta a bacteriilor de pe coaja in interiorul oului. Thirucat 0 gdin8 nu produce niciodaté oua fisurate, cauzele care fac totusi 2 de fa momentul depunerit ‘oului gi pana la incubarea lor s4 aparé un procent vatiabil de astfel de oud trebuie céutete in manipularea gresité sau alte erori ce Se produc pe fluxul tehnologic, Dintre aceste Gregali amintim: ipsa astemutuiui din culbare, transportul oualor cu mijeace neadecvate sau suprapunerea mai multor coftaje de ova pe acelasi picior. “a7Outle se adund in mod normal de cet putin patra ori pe zi, far In timpul pericadelor foarte calduroase sau foarte friguroase ousle de incubatie se aduna de inci, gase ori pe zi sau ori de céte ori este nevoie. COuale de ta loturle de paséri mai batrane se colecteazé mal des, deoarcoe coaja lor este mai sensibilé gi pot fi ugor fisurate cuibar de c&tre gaini. Colectarea frecventé a oualor reduce numérul de oud murdare si eventusla preincubare a oudlor de catre alte gaini care doresc $4 foloseasca cuibarul. Desi oudle proaspat depuse sunt curate, in sourt timp de la depunerea lor, prin contactul cu dejectile, asternutul din cuibare sau eventuala fisurare face c microorganismele de pe coaja oulul sé p&trundai In interioru ul infectandu-l, Quale lasate peste noapte in cuibare isi pierd din calitifile lor de oud incubabile, deoarece sanitizarea la aproximativ o 2i dupé producere nu mai este eficienté Un sistem de colectare rapid a oudlor este cuibarul automat. in acest caz, podeaua cuibarului este putin in panté, ouale sunt cirijate c&tre o banda de colectare ce transportd oudle, imediat ce sunt produse, la capatul hale, Astfel oudle proaspete se pot sanitiza prin fumigare sau spalare tn limita @ oe! mult dou’ ore de la depunere, 9.2. SANITIZAREA OUALOR DE INCUBATIE Cele mai multe ferme de reproductie si stati de incubatie au propriul lor program de sanitizare 2 cofi oudlor. Aplicarea gresita @ acestor programe de sanitizare conduce ins’ la 0 falsé securtate santar-veterinara gi Im fond Ia 0 slaba calitate a pullor de 0 zi. Aceasta chiar si la ovale proaspat depuse, datorita faptulul od traverseazé cloaca, unde se deschid tractusul intestinal sf urinar $i unde se depun pe coaja oului Intre 300-600 microorganisme, cum F fi; Salmonella, Pseudomonas, Escherichia coli, etc. Dacd ousle sunt finute Tntr-un media umed si cdlduros aceste microorganisme se multplicd foarte rapid ajungand in 15 minute la 2900-3000 de microorganisme iar Intt-0 ora la 20000-30000 de microorganismé: La contactul cu astermutul, coaja oului se poate “Imbogaf ov alte ricroorganisme, deoarece 1 gram de dejecti, de astemut sau de asternut din cuibar cuibar conjine Intre 2-6 millarde de microorganisme, Dupa numarul de usmicroorganisme ce se glsesc pe cogja oului ta un moment dat oudle se clasifica astiel: 9 = ua curate = 3000-3500 microorganisme; 9 - oud murdare = 25000-30000 microorganisme) 6. - oud foarte murdare = 390000-450000 microorganisms. Dacé programul de sanitizere a oudlor nu este corect aplioat imediat dupa depunerea oualor, aceste microorganisme patrund in interiorul oului infectandu-l. in 45 minute patrund in ou 15% din aceste microorganisme, th 30 de minute patrund 21% din microorganisme, In 60 de minute patrund 25% iar tn 24 de ore patrund aproximativ 35% din microorganisme. De aici se poate vedea de ce este foarte necesar ca sanitizerea oudlor sa se facd imediat dupa recoltare in cel mult 2 ore de la depunerea oului Gradul de patrundere a microorganismelor 1n interiorul oulul este corelat cu caltatea cojil, Cu cat coaja oului are 0 calitate mai slaba, cu att patrund mai multe microorganisme in interiorul oultul (tab. 18) Tabelul 18 Calitatea cojfi oului si gradul de patrundere a microorganismelor in interiorul oului Groutatea Calitatea ‘a cojil de catre microorganisme specifica a oului cojit dupa 60 min, | dupa 24 ore 1070 sabi | at 34 I 1080 medie 18 25 aT 1090 ‘und 7 { 16 [3 Santer, E.A. siC-F. Peterson 1974 Poultry 54, 2, 159 citaté de Mack O North 1 Donald D. Bell 1990 las9.2.1. METODE DE SANITIZARE A COJII OULU! Exist& mai multe metode de sanitizare @ oualor de incuballe dar nici uns dintre ele nu poate fi perfecta. Metoda de saniizare trebule sa fle cat mal eficienta in distrugerea bacteior ramase pe coaja oulu., De important Fe fe de mare este $i cubstanta dezinfectanté folosité. Metodele cele mai frecvent Intiniie sunt: spreierea ouior, scufundarea intr-o solutie dezinfectanta sau fumigarea lor, = Amoniul Quaternar - se Toloseste la spreierea oudlor agezate pe cofrale in plastic, mn amestec cu apé calduta in doz de 200 ppm =. Amoniul Quaternar gi formolul - se utlizeazé prin spreierea pe coved intrun amestec la care se adaug’ apd clldula, intro concentrate de 456ppm, dupa urmatoarea formula: + Formol (40%) 29,6cm® * Amoniu quaternar — 29,6cm* » Apa calduts 381 = Formaldehida gaz este foarte eficace Intr-o camera etanga sau cabinet etang. Asiguré 0 bund distrugere @ bacterilor la un numar mare de oud: Cuale trebuie sé fie fumigate Ia ferrma dupa 30 minute de la depunere = Studi recente aratii c& In ulimul fmp folosirea hidrogen- peroxidulal sub forma de vapori, spray sau solu pentru scufundare este foarte ficient In reducerea contamina oustor (Gib Toyler ~ Poultry Word digeest 1992). => Sodiu Zeolite A(S ZA) a fost de asemenea folosit cu rezuttate pozitve in diferite statii de incubafle (Gib Toyier World Pouitry 1994) = O metodd de sanitizare a oualor frecvent Intainita In fermele din tara noastr’ este fumigarea oualor in incdperi corect dimensionate, etanse si cu posibiitetea realiziri paramettlor de temperatura $i umiditate corespunzatoare. Substanta dezinfectanta se realizeaz din combinarea a 75g permanganat de potasiu (sau var cloros ), 150ml forme! si 2 mi iod. Pentru ca fumigarea sé fie eficienta, temperatura din interiorul Incaperti trebuie 58 fie de 20°C iar umicitates de 80%, Timpul de furnigare este de 30 minute. 150Cand se foloseste metoda de sanitizare prin scufundarea oualor intr-o solufe dezintectants, temperatura apei trebuie 88 fle de 40,5°C - 43,99 C. Penitu ca aceasta temperaturé s& nu se extind’ fa nivelul galbenusului si albusulu, oudle vor fi finute tn solutje 2-3 minute , astfel incat temperatura interiorului oului s& nu depaseasca 37,2°C. Foarte importanté dupa operatia de sanitizare @ oualor este prevenirea recontaminarii oudlor. Pentru a preveni recontaminarea, ouglor vor fi expuse in ‘incdperi curate, 18rd praf si vor fi manipulate numai dupa spalarea gi dezinfectarea mainilor. 9.3, TRANSPORTUL OUALOR DE INCUBATIE jn general, fermele de reproduotie sunt amplasate la distanta fata de stafia de incubatie. Distanta dintre cele dou activi poate fi mai mare seu m i mic’, dar oricare ar fi distanja dintre ele, oudle vor fi tansportate de la hal la stata oe incubatie. Pentru menfinerea calitati oudlor, transportul acestora trebuie facut cu mare atentie, Oudle vor fi corect ambatate pe cofraje, in cut speciale sau direct pe cdrucioare de circulatie si transportate cu miloace auto adeovate Mijloacele de transport trebuie s& fie echipate cu suspensie adecvata, iar drumurile de acces de la ferma la stafia de incubafie sA fie far gropl $i fagaguri pentru a evita ruperea salazelor pe timpul transportulul ‘Temperatura din interiorul mijlocuiui de transport va fi asigurata la nivelul de 42,8°C -16,6°C, lar umiditatea de 70-80%. Soferul trebuie <4 fie bine instruit, & circule fara pauza Tntre ferma si statia de incubatie, s8 aibe magine spaleté si dezinfectata in interior $1 la exterior si s8 nu patrunda in ferma sau in camera de pastrare @ oualor din statia de incubate. Dac& transportul oulor se va face si cu alte miloace de transport, ca de exemplu avionul sau trenul, se vor asigura aceleasi condi pe cat posibil, pentru a nu deteriora calitatea ousior th timpul transportulu dintr-un Yoo In alu 1st9.4. DEPOZITAREA OUALOR Rata deterioréri oudlor de incubatje depinde foarte mult de corectitudinea manipularii si depozitarii acestora. Deoarece aproximativ 20 de ore din timpul total afectat dezvoltarii embrionare are loc in oviduct, ir: momentul depuneri culul discul germinaty este format deja din cateva mii de celule. Rolul unei corecte manipula $1 depozitari a oului, dupa ce acesia a fost produs, este de a proteja si conserva ‘embrionul, pentru @ asigura reluarea procesului de dezvoltare embrionaré odalé ou introducereaoului tn incubator, In vederea obtinerii unui pui sau boboc de calitate. rian Hodgetts (1988) citat de Gis Taylor (1993) considers c& aproximativ 19696 din oudle ce nu ectozioneaza sunt rezultatul une! depozitt incorecte Recomandile pentru 0 cofecté temperatura si umiditate in camera de pastrare 4 ‘oualor sunt prezentate fn tabelult9. Tabelul 19 Temperatura si umiditatea recomandate pentru pastrarea oualor Perioada de Temperatura Umiditate | pastrare °C relativa% | Pindla | Termometru uscat 18.9 -21.1 75 3zlle | Termometru umed 15,6 - 18.3 [3-7 aie “Formomelnu uscat 15 - 16,7 76-80 Termometru umed 12,8 - 13.9 | Paste Termometu uscat 12,8- 13.9 Eo | Tate | _Termometry umed 10.6 - 7 | Dupa Gib Taylor (1883) Temperatura din camera de pastrare trebule s4 fe constant, far fluctuatil, var umiditatea 84 fie controtaté pentru a nu creste mult peste limitele normale, fapt c& ar permite dezvottarea mucegeiuritor si rutiplicare pacterilor. Dacd umiditatea este prea mica duce la perderea excesiva de umiditate din ou cea ce-i afecteaz’ calitatea. 152Dr, John Broke (1999) citat de Gib Taylor (1993) a studiat relatia dintre umigitatea de pastrare a ouilor si varsta pasétilor. El a gasit ca loturile tinere sunt mai pufin afectate de umiditatea scazuté. Temperatura foarte scazuta ( 12,690) combinata cu umiattate reteuv riatcata (peste 80%) afecteaza calitatea albugulti, in special la pasérle tinere, crescdnd mortalitatea embrionara timpurie. Pe de até parte, temperatura ridicatéi combinaté cu umiditatea scézuté pentru doua zile poate descreste mortalitatea embrionar& timpurie la ouale provenite de la pasari tinere $1 creste mortalitatea embrionara timpurie la oud provenite de la pasar batrane (fig. 28), (fig. 29). 4. Umiditate relativa scazuta (UR) * 1 nA 028 at iob eu ° 8 om et 970) Lor BATRAN ous ° 1 2 3 Zile de pastrare a oudlor 2, Umiditate relativa ridicata (UR) ** axa A 1 b oO = 5 os 1 1 00 ° 1 2 Zile de pastrare a oudior Fig.29. Indicele albusului 134+ Rata de modificare a indicelui albusului la oud din four tinere $i Toturl batréne cand ovale sunt péstrate la mai putin de 20% UR si 12,6°C timp de $ zile 2° *, Rata de modificare 2 indicelui albugului la ova din joturi tinere si foturi batrane cand oudle sunt péstrate la mai putin de 80% UR i 12,6°C timp de 3 zie, (Gupa Dr. John T. Brake ) Stelajele seu cdrucioarele pentru oud treduie construite in aga fel incat s& permit o bund circulalie a aerulul tn jurul oualor asigurand o temperatura uniforma in toaté incdperea, fara zone foarte calduroase sau foarte rect Durata paistraril oudlor influenteaz4 perioada de incubatje, Astfel Gib Tayler (1993) considera cd o 2i de stocare la temperatura de 15,6°C lungeste perioada de incubatie cu 0 of8, faj& de ouale foarte proaspete. Acest lucrs devine foarte important cand se determina ora introducer ouaior fa incubat ‘Alegerea temperaturii optime de stocare in functie de durata pastrarii este prezentaté in tabelul 20 Tabelul 20 ‘Temperatura de stocare a oualor $i rezultatele incubatiei pentru perioade de 1 - 3 zile gi § -7 zile. oe Eclozionabilitatea Temperatura de Durata stocarii stocare 1-3 zie 5-7 zile 45% ] 73.4% 76.2% 20% | 76.3% 75,0% 25% 74.9% 72.6% 30°C TAG 363% Brian Hodgetts (1088) citat de Gib Taylor (1993) Eclozionabiltetea se reduce cu aproximativ 0,5% pentru fiecare zi de pastrare intre 3 si 18 zile, aga c& ouale finute peste 7 zile este de agteptat s& eclozioneze cu costuri mari datorité numaruiui mic de pui ce se obtin. jn situatia In care oudle se vor pastra mai mult de 14 zile se vor jua masuri de precautie in plus, pentru a sista plerderile excesive de apa din ou, cu implicatil directe agupra calitatii oudlor si ulterior a puilor. 1349.5.MARIMEA $I FORMA STANDARD A OULU! DE INCUBAT Cele mai multe oua au forma ovoidd, care este un caracter hertabll, © gains ous succesiv oud de aceeasi forma, lungime, grosime gi culoare a col, ete Redém mai jos specificaile pentru un ou standard (dup Mook O. North si Donald D. Bell 1990), iar morfologia oului normal este redata in fig.50 © greutate (gr) 56.7 4 volum (cm) 63,0 0 greutate specifica 1,08 0 circumferinta lunga (cm) 15,7 0 circumferinta scurté (cm) 13,7 0 indicele de format 74,0 ©. suprafafa oului (om?) 68,0 9.5.1. ANOMALII MORFOLOGICE $1 DE ASPECT ALE OUALOR Nu se recomanda $4 se introduc’ fa incubat oudle care dintr-un motiv sau altul au caractere morfologice diferite fata de normal, Aceste oud sunt improprit pentru incubatie, fie prin feptul c& din ele nu se pot objine pul sau boboci, fie c& procentul de ecloziune va fi foarte mic. © oud cu dowd adlbenusuri - sunt doua ovule invelte Tn aceleas! membrane terfiare. Se elimina de la incubat, deoarece embrionii mor inainte de ecloziune. Quale cu dou’ gaibenusuri se recunose usor, fling mai mari decat cele normale. Quale cu dou galbenusuri se produc tn mumar mai mare cdnd pasérile sunt tinere, Tn special atunci cand pasarlle sunt fortate prin stimul tuminos sau furajare 8a intre mai devreme ih oust > oud fra coala - sunt produse intémolétor, mai ales din cauza une! ‘alimentatii defictare in saruri minerale si vitamina D. De asemenea, Se mai produc oud FEA cojé in cazul unor boli cum ar fi bronsita infectioas&, EDS, etc., aceste oud se elimina de la incubat 135©) ous foarte mlci - (15-25g) sunt oudle fara albus sau fara galbenus. ‘Aceste oud se produc datorité nefunctionéiri glandelor secretoare de albus sau excitarli peretilor oviductului care produce 0 cantitate de albus ce inveleste fie resturi de albus, fie chiaguri de sange. Si aceste oua se elimina de la incubatie 0) ow& duble - un ou féra albus dar cu coaja peste care se suprapune un alt albus ¢) Inca 0 coajd. Nici aoeste oud nu se introduc la incubat 6 oud cu coaid rau format’ - prin ua cu coaja rau format Infelegem oud cu coaja prea groasé, exagerat de subtire, coaja cu rugozitati, cu ingrosari sub forma de cute, cu zone de grosimi diferte, etc, Toate aceste defecte scad caltatea oului de incubatie, iar procentul de ecloziune a acestor oud nu depaseste 40 - 50%. Quale cu coaja prea groasa Ingreuneaza ciocnirea, in timp ce ouiile cu coals prea subfire favorizeazé evaporarea exageraté a ape! din ou. De asemenea, ouale cu coaja subfire se fisureazé mult maui usor, [ar un OU surat, pe lang faptul c& pierde mai multé umicitate, favorizeaza $i patrunderea mai ugoaré. a_microorgenismelor Tn interiorul oulul, contaminéndul, Ouéle cu coaja foarte subtire nu se introduc la Incubat deoarece embrionii pot $8 moar’ inainte de ecloziune sau chiar dacd eclozioneaza, puii sau bobocil rezultalj sunt de slaba caiitate. Ouale care prezinté defecte grave ale cojil se elimina la incubat. In cazul insuficientei oudlor de incubat se pot adimite oudle cu defecte mai mici ale coji, 0 gua di sme. - sunt oudle prea rotunjite sau prea alungite, bombate sau ascufte la ambele capete sau cu deformari evidente, Aceste ous au 0 eclozionabilitate mult mai mica decat ouale normale. in general toate oudle care prezinté anumite anomalii morfologice au un procent mic de ‘ecloziune tn comparatie cu oudle normale (Tab.21) 136Tabelul 21 Eclozionabilitatea oualor cu anomalii morfologice Ja gaini genitoare de broiler EEE HEeHEE eee Peeeee eee eee eee Denumirea anomaliei Procentul de ecloziune % ‘ua normale | 739 Duk diforme (ugoare deviafi' datorate unor oreste pe coaje oulul 65.0 ‘Oud ugor rotunjite 63,2 Oud miei [Oud pronunfat rotunitte ‘Oud cu coaja rugoasa Dus cu coaja evident increpta Oud cu coaja rugoasd in dreptul camerei de aer 76 Dupa Broke J.L, 1987 Universitatea North Carolina citat de Mack O North gi Donald D. Bell Tabelul 22 Greutatea oului si greutatea pullor de 0 zi fo [—Breviatea ouarTay | _Groutatea pullor(on) | CT 52,0 338 54,3 36,3 56. 39 58, 38,4 oa 39,9 | 63.8 | 415 66,2 43,0 Dupe Mack 0 North si Donald D. Bell 137ud murdare - au 0 capacitate de ecloziune mai mic& decat cele cu coaja curaté, motiv pentru care se exclud de la incubatie Daca oudle sunt murdare in dreptul camerei de ger se ingreuneaza schimbul de aer si creste pericolul contaminarii ouélor cu mucegaiu $! bacteril. Daca humarul oualor murdare este prea mare si afecteaz’ numérul ouslor de incubafie ( mai ales la rate ) acestea pot fl spalate. Daca operaliunes de spalare se face corect, capacitatea de ecloziune poate ajunge aproape de normal, Intrucat operafiunea de spalare a udlor este foarte complex si necesita tehnologit din ce in ce mai sofisticate si cu costuri marl, Se recomanda masuri de prevenire a murdérinl cofii oului In adépostul paséiior. Cele mal curate oud sunt cele care se colecteaza direct din culbare curate $1 avest jucru poate fi controlat direct la ferma. Groutatea oualor Greutatea optima a oudlor destinate incubafel este cea care se incadreazé in media caracterstica rasei sau liniel, Quéle extrem de mari (ouale cu doud galbenuguri) si oudle extrem de mici nu trebuie s& fie incubate, deoarece procentul de eclaziune ce se objine de la aceste ous este foarte mic Greutatea puilot la varsta de 0 zi este strans legaté de greutatea ouslor (tab.22), Greutatea broileruiui matur este de asemenea influenjaté de greutatea oualor, astfel c& greutatea puilor de came a varsta de télere este mal mare cu 12,59 pentru flecare 2,36 in plus la greutatea oulul (Mock O. North, Donald D. Bell 1920) 9.5.2.GREUTATEA SPECIFICA A QUALOR $1 CALITATEA cOull OUALOR Greutates specific’ a oudlor este strans corelaté cu calitatea cof! oul. © greutate specificd mare a ouslor indicd o rezistenta mai mare oudlor fa spargere, deci, 0 mai bund calitate a coji oualor. Greutatea specifica se determin’ ou ajutorul une! solu de apé cu sare (NaCl) in concentratli de la 1,068 la 1,100, n functie de aceasta oudlor ise acorda note de la 0 la 8. 138Pentru concentralja cea mai mica a solufei 1,068 se acorda nota zero, deci oudle au cvaia foarte subire, in timp ce la concentrafja solutiei de 1,100 se acorda nota 8, din oudile au coaja foarte groasé Tabelul 23, Groutatea specifica a oualor si calitatea cojii | Concentrati Note privind greutatea solutiei de NaCh specifica a oului 7,068 O coajé foarte subtire 1.72 1 4,076 2 4,080 3 1,084 4 4,088 5 4,082 6 7,096 7 4,100 8 coaja foarte groasd 1 rice nota acordatd peste 5 indicé 0 bund caltate 2 cof oulul, dar de obicel calitatea cojii oului se plaseaza intre 3 si 5. Pasarile cu note mari la inceputul ‘ouatului vor mentine nivelul ridicat si la sf@rsitul ciclutul De retinut c& greutatea specifics a oulor reprezinté indicele care se coreleazA cel mai corect cu rezistenta la spargere @ cojii oului, tab. 24 Tabelul 24 Relatia Intre procentul de spargere $i greutatea specifica a oudlor (Leghorn) [“Greutatea specifich a ouior | ‘edespargere | |——795 4,070 21,0 1,075 114 et 1,080 75 ——a05 7,090 OF 7 dupa Holder DF §i col. 1974. 1599,6. CALITATEA PARTILOR COMPONENTE DIN INTERIORUL OULU! Integritatea parfilor componente din interiorul oului se determina cu ajutorul ovoscopului, urmérindu-se indeosebi camera de aer si galazele. Ovoscopia face posibla determinarea pozifei si dimensiunii camer=! de aer si inlesneste examinarea albusului si galbenusutul (Poziia galbenugului in ou, elasticitatea si culoarea sa ) fara. a mai finevoie de spargerea Cojil minerale. Pentru stablirea dimensiumilor camerei cu aer se foloseste 0 riglé speciala au un gubler cu care se mascard inaifimea sf clametrul el, Marmea comers de aer ne dé relatji despre vechimea oualor sau despre condiile de depozitare. Oul de again foarte proaspat are o marime 2 camerel cu aer de 2 om In diametru $i 0,32 cm jnaitime. uae cu dimensiunea camerei de aer mai mare decat normal, chiar daca nu sunt prea vecri, se elimind de fa incubatie, deoarece se presupn® c& aceste oud au pierdut 0 mare cantitate de apa din continutul lor si rezultatele de incubatie vor fi slabe. Pozifia camerei de aer trebuie sé fie in mod normal fa varful rotunjit al oului, ins exist si situatii cand camera de aer se gaseste la varful ascufit al oulul sau pe partea lateral @ lui. Aceste poziti ale camerei de act sunt considerate poz normale gi determina o crestere a freeventei pozitilor defectuoase ale embrionului la ecloziune, creste mortalitatea embrionaré $i reduce procentul de ecloziune cu 25 - 30 %, Oudle cu astfe! de defecte se elimina de la inoubalie. se mai intainese, de asemenea, oud cu camera de aer mobis, datorita desprinderii membranei cochiliere interne de cea externa, SI aceste ova se eliming de la incubatie, deoarece au capacitate de ecloziune mai mic&, chiar pana la 50%. Gelazele au rolul de 2 menfine gélbenusul central in interiorul oului, iar ruperea acestora reduce procentul de ecioziune cu pan’ Ia 20%, La oudle proaspete ruperea salazelor se datoreazé in principal transportull defectuos, iar la oudle vechi galazele se rup datorté lichefieri albusulul dens. Quale ou gelazele rupte se elimina de la incubatie,9.8.1. INDICI FIZICO CHIMICI DE CALITATE Al OULU! DE INCUBAT Aprecierea calitativa a oudlor de incubatje se face si cu ajutorul unor indict in legatur’ cu compozitia chimic’, Indici care se referd In principal la coal, albus si galbenus, + Gosia Se determina in principal grosimea cojii oul si numarul de pori de pe coaja mineralé a oulu, fluorescenta coli ouli si rezistenta la sparsers Grosimea cojii oului se m&soar& cu micrometru sau cu sublerul Grosimea cojil oulul la gain’ variaz’ intre 0,34 si 1,688 mm, mal groasa la capatul ascutit al oului gi mai subtire la cal rotunjit. Grosimea optima pentru un procent maxim de ecloziune este cuprinsé intre 0,360 -0,435mm., (Balagesu si col 1980 ). Numarul de pori de pe coaje minerala, se determina prin numérare dupa ce resturile de coajé f&r& membrane cochiliere se spala In solulie de albastru de metil 5% gi alcool de 60 de grade. Aceasta solufie trece prin porii cojii oului pe care fi coloreaz’, dupa care acestia pot fi numarafi, Numrul porilor variaz’ la oul de gainé in functie de locul de pe coaja unde se face numaratoarea si de varsta gainil Evident ¢& num&rul puilor este mai mare la capatul rotunjt al oulul si la ouale proaspete, iar numérul cel mai mic se gaseste la capatul ascutit al oului. Fivorescenta coji minerale indic& pigmentafia coji oulul pe baza_luminii refiectate de un aparat ce utilizeaza 0 lampé cu ultraviolete. jintre aparat si ou se interpune un fitru special care opresie spect lurminos vizibil si las 88 treacd spectrul invizibil. Coaja oudlor proaspete de gain apare fluorescenta de la galben pergamentos pani la rogu clar. La ouale vechl culoarea cojji devine rosie gtearsa, cu o nuanté de violet Rezistenta la spargere 2 coji minerale se determina prin metoda rezistentei !a presiune si prin metoda rezistentei la lovire sau la goc. Rezistenja la presiune se determina cu ajutorul aparatului Schroder pe un ou agezat vertical, ou capatul rotunjt in sus. Se aplic® presiuni crescande pana cand coaja se sParge: In mod obignuit rezistenta la presiune a oulul de gaind este de 0,20 - 0,25 kg ff om? Pentru determinarea rezistentei la lovire se foloseste un cispozitv special, previzut cu 0 ti, la capétul c&reia se gaseste 0 bila, de forma unei pendul 161Pendulul loveste oul de la diferte Inaitimi, in zona sa milocie pana ta spargerea spargerea cof acestuia, Forte de lovire a bile (@) 56 masoaré pe o scard gradaté tn functie de Inaltimea de la care a fost lansata. La oul de gaina rezisten{a la lovire este aproximativ egal cu greutatea oului, Albugul Se determind in principal vascozitatea, mobilitatea galbenusului, proportia de albus dens si albus fluid. Vascozitatea caracterizeazé starea sistemulul coloidel al oului si implicit, incdrcarea lui electric’. Se determina ou un aparat numit vascozimetru sau se apreciazd cu ochiul liber a spargerea oulul Inteun vas ou fundul plat, care permite intinderea continutului outui. in cazul oualor de gaina vascozitatea are valoarea de 1,17 pentru albus. Qvale cu un galbenus evident mai mobil, c@ urmare @ Une! proporfii mai reduse de albus dens, dau in general, rezuitate mai slabe la incubatie. Indicele albusului (1a) exerima raportul dintre Inaimea albusul dens (mm) si diametrul albusului dens + fluid (mm) dupa urmatoarea formula h la in care: Dedi2 f= inaltimea albugului dens (mm) 1D = diametrul maxim al albugulul dens + fluid (mm) = diametrul minim al albusulul dens + fluid (ram) Valoarea indicelui albugului scade pe masura invechii oualor, fiind de: 1,106 la oudie foarte proaspete ; 0,032 la oudle vecni si sub 0,032 la oudle foarte vechi. © ltd metoda de apreciere a calitati albusului este indicele Haugh (UH.) care se poate determina dupa formula UH = 100l0g (h + 7,87 - 1,767) In care: f= inaltimea albugului (mm) G = greutatea oul (9) z Un ou bun pentru incubatie trebuie s8 alba intre 74.8 - 69.9 UH, Sub 18 UH ecloziunea se reduce la zero. 12Pe baza unitétlor Haugh, oudle se Impart in patru clase de calitate dupé cum urmeaz& + Clasa AA > 79 UH * ClasaA 55-78 UH * ClasaB 31-54UH + ClasaC <30UH a + Gélbenugul Se determina in principal confinutal s8u in vitamina A i pigmenti carotenoizi, vascozitatea, coeficientul de refractie al galbenusului, electroconductibilitatea specifica, precum gi continutul su in substanta uscaté si vitamina B1 © estimare a continutului in carotensizi din galbenus se poste face pe baza intensit&ti de culoare. Cu cat galbenugul este mai intens colorat cu atat se apreciaza c& acesta are un confinut ridicat fr carotenoizi. Nu intotdeauna ins, un galbenus intens pigmentat se coreleaza gi cu un confinut ridicat in carotenoizi, intensitatea culorit glbenusulul poate fi si consecinia administréri in furajarea pasdrilor de substante colorate jin functje de specie, confinutul in carotencizi $i vitamina A pentru 1 g de galbenus ‘sunt prezentate in tab. 25. Tabelul 25 Continutul in vitamina A, vitamina B2 st uma carotenoizilor la cateva speci de paséri {micrograme/g) L Continut! g de galbenus in: |[Fontinatis de ] Speci | vitamina A carotenoizi | Ffamina B2|| albus in vit. B2 | (ug) (ug) | (v9) (vg) I |Gaini = 18 (Curci Rate |__| GasteIntensitatea de culoare @ galbenusulti se poate determina folosind Scara La Roche sau Scara Haiman - Carrer. Scara La Roche cuprinde 15 egantioane de culoare (1-18), Pana la 2 pe Scara Le Roche, galbenugul este de culoare foarte deschis’, intre 2 si 7 culoarea este galbend, lar dupa 7 culoarea vireaz’ spre portocaliu. Dublul gradelor La Roche plus 4, reprezintS micrograme caroten pe gram de gélbenus. \Vascozitatea galbenusului ta cazul oudlor de gaina are valoarea de 1,96. Coeficientul de refractie se determin’ cu alutorul refractometrului cu imersie, La oudle de adina, indicele de refractie este in medie de 1.418 pentru galbenus, Indicele gélbenusulul (Ig) exprima raportul dintre Traltimea (mm) st diametrul (mm) gaibenusului. La ouale proaspete de gaina Ig este cuPrns intre 0,364 - 0,442, ‘a oudle vechi scade la 0,300, iar la cele foarte vechi scade la 0,250