La urmatoarele intrebari raspundeti dupa urmatoarea cheie: A - Daca réspunsurile 1, 2, 3 sunt corecte B - Daca raspunsurile 1, 3 sunt corecte; C - Daca raspunsurile 2, 4 sunt corecte; D - Daca raspunsul 4 este corect; E - Daca toate raspunsurile sunt corecte sau toate sunt false: Al. Sinteza intracelular& de proteine implica participarea: 1, Nucleului 2. Reticulului endoplasmic rugos 3. Mitocondriilor 4. Lizozomilor 2. Mioglobina este o proteina: 1. Sarcoplasmic& 2. Reglatoare 3, Necontractila 4. Care leaga Ca** 3. Muschif toracelui sunt: 1, Muschi pectorali 2. Muschii dintati 3, Muschii intrecostali 4. Muschi trapezi x4. Stabilirea frecventel stimulilor care produce tetanos complet depinde de: - Durata fazei de relaxare a secusei : 2. Durata fazei de contractie a secusei 3. Intensitatea stimulului declansator 4. Perioada refractar& a muschiului = Ww 5. Urmatoarele oase se formeaza prin osificarea de membrana: 1. Frontalul 2. Corpul claviculei 3. Parietalul 4. Vertebrele 6. Sinapsa neuromusculara: 1. Este componenta a unit&tii motorii 2. Este mediaté de catre acetilcolin& 3. Este o sinapsa excitatorie 4. Este o sinapsa inhibitorie 7. Neuronii pot fi: 1, Intranevraxiali we 2. Extranevraxiali c 3. Motori 4. Micsti x8. Energia eliberata prin hidroliza ATP poate fi utilizaté pentru: 1. Cuplarea excitatie- contractie 2. Influxul celular de Ca2+ 3. Inactivarea neurotransmit&torului din sinapsa neuromusculara 4, Relexarea muschiului 9. Unmatoarele substanfe se aflé in concentraftie mai mare extracelular dec&t intracelular: 1. Nat 2. Glucoz 3. Car 4. K 10. Urmétoarele celule sunt polinucleate: 1. Celula gliala -2. Limfocitele ~- 3. Neuronul 4. Fibra musculara striat& Ae1. Muschii spatelui si cefei sunt reprezentati de : 1. M. trapezi 2. M. dintati 3. M. mari dorsali 4. M. sternocleidomastoidieni 12. Teaca Henle: y/1. Este prezenté in axonii nemielinizati +2. Contine fibre de colagen 3. Acopera celulele Schwann 4. Are rol in conducerea potentialului de actiune “13. Epiteliul cilindric stratificat se aft Ja nivelul: 1. Canalelor de secrete salivare 2. Mucoasei veziculei biliare 3. Esofagului “74. Canalelor de excretie salivare x4. Epitelille cubice simple : «1, Se afl la nivelul bronhiolelor 2. Formeazi mucoasa gastricé “3. Constituie epiteliul canalelor de secretie ale glandelor exocrine 4. Se aff la nivelul mucoasei trompelor uterine X15. Fibra muscular’ striatd: 1. Prezinta diametrul de 5 microni 2. Contine ribozomi liberi in citoplasma «3, Prezint& cel mult 4 nucleoli 4. Poate avea hungimea de100 mm 16, Celulele glandelor endocrine: 1. Pot fi celule epiteliale 2. Pot fi organizate in structuri morfologice secretorii (foliculi) 3. Pot fi celule nervoase «._ x4. Intra in structura stromei 17. Atonia apare in urmatoarele conditit: 1. Contractura fiziologic& ~-2. Somn 3. Stimularea cerebelului 4. Sectionarea radacinii anterioare a nervilor spinali 1. Influxul de Na* 2. Influxul de’Ca?* 3, Influxul de K* 4. Efluxul de K* 19, Miofilamentele de actin& din fibra musculard striats: 1, Sunt in numar mai mare decat cele de miozina 2. Se inseré pe membrana Z 3. Sunt componente ale discului clar 4. Se scurteaza in timpul contractiei 20. Mioglobina: 1. Contine Fe** 2. Este o proteina miofibrilaré 3. Leag’ oxigenul 4. Leaga Ca** 21. Urmatoarele formatiuni prerezinté membrana dubla: 1, Mitocondriile 2. Lizozomii 3. Nucleul 4. Reticulul endoplasmic 22, Placa motorie: 1. Se afla in fusul neuromuscular 2, Prezint& ca mediator acetilcolina 3. Contine Na+ in spatiul sinaptic 4. Trasmite impulsuri inhibitorii23. Sinteza proteica are loc la nivelul: 1, Ostoblastului 2. Osteocitului 3, Osteoclastului 4, Osteoplastului 24. Precizati pentru care dintre regiunile vertebrale prezentate, numarul vertebrelor nu este corect: 1. Cervical - 7 2. Toracicé - 10 3. Lombaraé - 5 4. Coccigian’ -3 é 25. Frecvenfa stimutilor ce determin& tetanos complet depinde de: 1. Perioada de latent& a muschiului 2. Faza de relaxare a secusei 3. Durata potentialului de actiune 4. Intensitatea stimulului 26. Perioada refractara : 1. Are o duraté dependenta de durata potentialului de actiune 2. Este dependenta de intensitatea stimulului ce produce potentialul de actiune 3. Determin’ numarul de stimuli la care 0 celulé poate raspunde in unitatea de timp A fibrei musculare striate are 0 durat&’ mai mare dec&t faza de contractie a secusei. 27. Canalele Havers: 3A. Se afl la nivelul epifizei femurului 2. Contin m&duv’ hematogena, la tineri 3. Contin fibre nervoase vegetative 4. Sunt perpendiculare pe canalul medular 28, Fibra musculard striat&: 1. Este izolata electric prin ’ perimisium, 2. Contine in citoplasma ribozomi liberi 3. Prezint& cel mult 4 nucleoli y 4, Poate avea lungimea de10 mm | 29, Conducerea saltatorie a potentialului de actiune se realizeazé ip nivelul: 1 1, Sarcolemei 2. Prelungitilor periferice ale neuronilor din ganglionii spinali gm 3. Sinapselor axo-somatice 1 4. Fibrelor mielinice 30. Care dintre urmatoarele epitelii este/sunt permeabile pentru apé: 1. Epiteliul ureterelor 2. Epiteliul canalelor de excretie ale glandelor salivare 3. Epiteliul vezicii urinare 4. Epiteliul veziculei biliare i 31. Osteogeneza de membrana este caracteristic& pentru: 1, Cresterea in grosime a oaselor lungi 2. Dezvoltarea claviculei 3. Dezvoltarea occipitalului 4. Dezvoltarea tuturor oaselor neurocraniului 32, Tomusul muscular: . Este controlat prin c&ile piramidale i Este controlat prin sisternul extrapiramidal 3. Depinde de numérul de fibre musculare din unitatea vote 4. Depinde de motoneuronii gai N33. Muschi toracelui sunt: 1. Muschii trapezi 2. Muschii dintati "48. Muschii santurilor vertebrale 4. Muschi intercostali 34, Mioglobina: 1. Este proteina miofibrilara: 2. Este proteina reglatoare 3, Leaga Ca** 4. Contine o grupare hem identic& cu cea din hemoglobin& 35. Sinapsa neuromuscularé: 1. Are acetilcolina ca mediator 2. Se aflé la nivelul fusului neuromuscular 3. Este o sinapsa excitatorie 4. Este o sinapsa inhibitorie 36. Neuronii pot fi: 1. Senzitivi 2. Localizati intramural 3. Secretori de substante cu functie de hormon 4, Autoexcitabili 37. Miofilamentele de miozina din miofibrila striata: 1. Sunt de natura proteic& 2. Se scurteaza in timpul contractiei x3. Sunt componente ale benzii H 4. Se insera pe membrana Z 438. Energia eliberat& prin hidroliza ATP poate fi utilizat pentru urmatoarele procese: 1. Influxul celular de K* 2. Transportul Ca2* din reticul spre miofibrile 3, Influxul Ca® in reticulul endoplasmic 4. Influxul de Na* 39. Din grupa muschilor capului fac parte: 1. Mm. trapezi 2. Mm. hioidieni 3. M. sternocleidomastoidieni 4. M. masticatori M40. Fosfatidele: 1. Sunt enzime sarcoplasmice 2. Sunt proteine reglatoare sarcoplasmice 3. Se afla in spatiul sinaptic 4. Sunt componente ale mitocondriilor 41. Glicogenul: . Costituie incluziuni citoplasmatice neuronale 2. Este bogat reprezentat in sarcoplasma 3. Intré in structura sarcolemei 4. Reprezint& principalul material energogenetic al muschiului 442. Centrozomul lipseste din: 1. Osteoclast 2. Celula gliala 3. Fibra musculara striata 4. Hematie, 43, Urmatoarele celule contin mal mult de doi nuclei: 1. Osteoclastul 2. Neuronul 3. Fibra musculara striaté 4. Celula epitelialé cheratinizaté 44. Axoplasma confine: 1. Incluziuni de glicogen 2. Mitocondrit i 3, Miofibrile 4, Lizozomi45. Fibrele amielinice: 1. Pot fi somatice sau vegetative 2. Constituie fibrele vegetative postganglionare 3. Sunt inconjurate de celule Schwann 4. Au viteza de conducere mai mic& decat fibrele mielinice 46. Celulele gliale: 1. Prezinté un singur_nucleu 2. Se pot divide (inmulti) 3, Prezint& numeroase prelungiri 4, Participa la sinteza de mielina 47. Muschiul circular al irisului: 1. Este inervat de fibre simpatice 2. Este relaxat prin stimularea n, oculomotor 3, Prin contractie creste diametrul pupilar “M4. Prezint& automatism 48, Tesutul osos indeplineste urmatoarele roluri in organism: 1. Depozit de saruri fosfocalcice 2. Prin m&duva rosie din canalul medular, la fat, genereaz& megacariocite Participa la protectia unor organe de importanta vitala 4. Fiind un tesut conjunctiv participa la nutritia tesutului epitelial. 49, Epiteliul cilindric stratificat se afla Ja nivelul: 1, Canalelor de secretie ale glandelor salivare 2. Veziculei biliare 3. Esofagului 4. Bronhiolelor » 50. Oseina: 1. Reprezint& 66% din Gihatanta fundamentala a tesutului osos 2. Este secretaté de catre osteocite 3. Este sintetizaté in cantitate mai mare sub actiunea parathormonului 4. Este sintetizata in cantitate mare in timpul osteogenezei “51. n> neted visceral const fh: 1. Declansarea potentialului de actiune cand muschiul din peretele unui organ cavitar, este destins . Imposibilitatea wal contractei tetanice 3. Declansarea spontan’ a potentialului de actiune 4, Mentinerea constant a presiunii intracavitare al unui organ al cArui volum variaz’ in mite fiziologice 52, Sinapsa neuromuscularé: 1. Poate fi mediaté de adrenalina 2. Este mediat& de catre acetilcolina 3, Realizeaza transmiterea sinaptica in m, striat, in functie de concentratia plasmatica de parathormon 4. Este o sinapsa excitatorie 53. Acidul lactic: 1. Scade pH-ul intracelular 2. Nu poate fi metabolizat de catre celula miocardicé 3. Este un produs al glicolizei 4,Este un produs al ciclului Krebs w(54, Refacerea ATP-ului in fibra muscular strial& necesita participarea urmatoarelor organite: 1. Complexului Golgi 2. Reticulului endoplasmatic neted 3. Reticulului endoplasmatic rugos 4. Mitocondriilor 58. Perioada retractara: 1. Are o durat& mai mare in fibra miocardica decat in cea striata 2. Este dependenta de intensitatea stimulului 3, Are o durat& comparabilé pentru neuronii unui are reflex 4. Are durata mai mare decAt suma duratei primelor doua faze ale secusei muschiului striat 56. Miotibrilele: 1. Examinate la microscopul optic pot prezenta striatii 2. Contin proteine reglatoare 3. Contin microfilamente de miozina, 4. Se afla la nivelul fibrei musculare intrafusale 57. Tonusul muscular: 1. Scade in timpul somnului 2. Este controlat, in special, prin sisternul extrapiramidal 3. Depinde de aferentele de la fusurile neuromusculare 4. Depinde de numarul de fibre musculare din unitatea motorie » 58, Muschi supinatori ai piciorului: 1. Se afla la nivelul gambei . 2. Ridicé marginea interna a piciorului 3. Coboara marginea externa a piciorului 4 4. Sunt inervati de neuroni alfa si gama 59. Fibra muscularé netedé se caracterizeazé prin: 1. Are potentialul de actiune mai mic decat fibra musculara striata Comunica electric cu celulele vecine prin punti intercelulare 3. Viteza maxima de transmitere a impulsului de ordinul cm/sec 4. Contine miofibrile organizate in sarcomere 60. Precizati care dintre urmatoarele procese din fibra musculara striat& orespund consumulyi de oxigen minim si, respectiv, maxim: 1. Mentinerea potentialului de repaus 2. Depolarizarea sarcolemei 3. Contractura fiziologica 4. Contractia izotonica . Brecizati pentra care dintre Linhatoni parametrii ai secusei m. striat valoarea duratei este corecta: 1. Periodei de latent - 100 msec. 2, Faza de contractie - 400 msec. 3. Faza de relaxare - 500 msec 4, Durata medie a secusei- 0,1sec. 62. In timpul coniractiei musculare se modifica urmatoarele dimensiuni: 1, Lungimea miofilamentelor de N miozina 2. Lungimea discului intunecat 3. Lungimea miofilamentelor de actina 4, Lungimea discului clar1. Tubulare simple 2. Tubulare ramificate 3. Acinoase 4. Tubulo-acinoase 64. Tesutul cartilaginos: 3g 1. Este bogat in saruri de sodiu 2. Contine fibre elastice 3. Prezinta celule sferice 4, Este bogat vascularizat 65. Urmatoarele tipuri de celule sunt polinucleate: 1. Fibra muscular’ neted’ 2. Osteoclastul 3. Fibra musculara cardiaca 4. Fibra musculara striat 66. Epiteliile cubice 1. Se aflé la nivelul bronhiolelor 2. Se afla la nivelul mucoasei gastrice 3. Formeaza peretele canalelor de secretie ale glandelor 4. Se afla la nivelul mucoasei trompelor uterine 67. Muschii pronatori ai picic 1. Se afl la nivelul gambei-—- 2. Ridic& marginea interna a piciorului 1 3. Sunt inervati de neuroni alfa si gama 4. Coboard marginea externa a piciorului 68. Fibrele tesutului conjunctiv sunt: 1. De elastina 2. De reticulina 3. De colagen 4. De fibrina 69. Microfilamentele de actin&: 1.Contin un singur tip de proteina| contractilé . 2 Au diametrul mai mic decat 0,11 3. Se inser& pe membrana Z 4. Sunt in numar dublu fata de microfilamentele de miozina 70. Glicogenul: 1. Formeaza incluziuni in neuroplasma, 2. Este bogat reprezentat in sarcoplasma 3. Se aflé in structura sarcolemei 1 4. Este un polimer al glucozei 71. Celulele gliale: 1. Au capacitate de fagocitoz’ 2. Sunt in raport de 10/1 fat& de | numérul neuronilor 3. Sunt implicate in controlul schimbului de substante nutritiv dintre s&nge si celule nervoase 4. Prezinté membrana celularé polarizata electric 72. Tonusul muscular; 1, Este dependent de starea de | veghe 2. Este crescut in timpul starilor emotionale puternice * 3, Depinde de aferentele de la | fusurile neuromusculare 4. Depinde de aferentele de la organele tendinoase Golgi | 2. Cresterea concentratiei de Ca” in reticulul sarcoplasmic 3. Influx de K* 4. Influx de Na*74. Placa motorie: 1. Poate avea in alc&tuire butoni terminali ai neuronilor gama 2. Se afla in fusul neuromuscular ¥ 3. Prezinta perioada refractaré 4. Prezinta adrenalina ca mediator 75. Cronaxia: 1. Este un parametru al excitabilitatii celulelor nervoase 2. Poate avea o durata de 0,1 ms pentru o celula al c&rei timp util este de 2 ms 3. Are valoarea invers proportionalé faté de excitabilitatea unei celule - 4. Are aceeasi valoare pentru toate componentele unui arc reflex. 76. Din grupa muschilor capului fac parte: 1. M. frontal 2. M. masticatori 3. M. occipital 4. M. pielosul gatului 77. Maschial croitor: 1. Este situat pe fata lateralé a coapsei 2. Este-un muschi scheletic <3. Prin contractie determina extensia coapsei 4. Este situat in plan superficial 78. Din grupa muschilor tranchiului fac parte muschii: vd. Trapezi 2. Marii dorsali 3. Intercostali 4. Oblici externi 79. Scheletul corpului uman confine urmétoarele case nepereche: 10 1. Etmoid 2. Sacra 3. Sfenoid 4. Patela 80. Neurocraniul este alc&tuit din urmatorele oase: 1. Parietale 2. Etrmoid 3. Frontal 4. Maxilarul 81. Tesutul cartilaginos hialin se afl Ja nivelul: 1. Meniscurilor articulare +2. Ultimelor doua coaste 3. Epiglotei 4. Cartilajelor laringeale 82, Tesutul conjunctiv moale de tip fibros intré in structura: 1. Ligamentelor +2. Capsule renale 3. Tendoanelor 4. Hipodermului 83. Neurilema: 1. Permite influxul pasiv de Na* in timpul depolarizarii f 2. Este permeabila pentru glucozd 3. Permite efluxul pasiv de K", in timpul repolarizarii + 4. Permite efluxul pasiv de Ca 84. Pe langa functia locomotorie, prin contractie, muschii striafi indeplinesc urmétoarele roluri: 1. Favorizeazé intoarcerea venoas& 2. Participa la termoreglare 3. Realizeaza inspiratia in conditii bazale ~ A. Realizeaz& expiratia in conditii bazale85. Neuronii motori gama: 1. Se aflé in nucleul motor al nervului trigemen 2. Sunt stimulati simultan cu neuronii motori alfa in contratiile voluntare Formeaza sinapse, mediate de acetilcolina, in fusurile neuromusculare 4. Se afla in coarnele anterioare ale maduvei spindrii 86. Precizati pentru care dinire urm&toarele perechi de oase numaral Jor este corect: 1. Carpiene - 7 2. Coaste - 10 3. Tarsiene - 8 4, Falange - 15 87. Care dintre urmatorii me inserd pe aponevroze: 1. M. marele dorsal 2. M. trapez 3. M, fesieri 4. M. stermocleidomastoidieni 88. Proprietatile fundamentale ale muschiului striat sunt: 1. Excitabilitatea 2. Contractilitatea 3. Elasticitatea 4. Plasticitatea 89. Precizati care dintre urmatorit muschi, prin contractie, pot participa Ah desfasurarea expiratiei: 1. M. drepti abdominal 2. M. stemmocleidomastoidieni 3. M. oblici externi 4. M. diafragm 2 i 90. Contractura fiziologic& reprezinta: 1. Cea mai puternica contractie a muschiului striat 2. Cresterea excitabilitatii neuromusculare determinata de hiposecretia de parathormon 3. Un mecanism de termoreglare 4. O forma de obosealé musculara caracterizaté prin sc&derea Ca°* * intracelular 91. Curburile fiiologice ale coloanei vertebrale, cu convexitatea anterioaré sunt: 1. Cervical # 2.Toracala ~ 3. Lombara. 4. Sacralé He 92, Conducerea impulsului in fibrele nervoase se caracterizeaza prin: 1. Posibilitatea conducerii potentialului de actiune, in ambele sensuri, prin prelungirile unui neuron 2. Transmiterea impulsului intre fibrele nervoase alaturate este impiedicata de catre perinerv 3. Transmiterea unidirectionala se realizeazs la nivelul sinapselor chimice Viteza de conducere este constanté pentru prelungirile unui neuron 93. Osificarea de membrand este caracteristicd urmatoarelor oase: 1. Oaselor de la baza craniului 2. Claviculei 3. Femurului 4. Oaselor boltii craniului +94. Omoplatul: 1. Este un os lat 2. Se formeaza prin osificare de cartilaj 3. Impreuna cu clavicula particip’ la formarea centurii scapulare 4. Este localizat in partea anterioara a toracelui 95, Scheletul corpului uman: 1, Este alcdtuit din aproximativ 200 case 2. Reprezinta expresia adaptarii la statiunea bipeda si locomotie 3. Reprezinta partea_pasiva a aparatului locomotor 4, Este alcatuit din oase lungi, scurte si late 96. Aponevroza lombara: 1. Are raport anatomic cu vertebrele lombare 2. Este loc de insertie pentru muschit marii dorsali 3. Are forma romboida 4. Este loc de insertie pentru muschii drepti abdominali 97. Rezistenja tesutului osos este asigurata de : 1, Impregnarea substantei funda- mentale cu saruri fosfo-calcice . Numarul mare de fibre elastice . Orientarea fibrelor conjunctive sub -influenta fortelor mecanice care actioneaza asupra osului Cantitatea mare de substanta fundamental 98. Substanta osoasa a diafizei: 1. Este dispusa intre periost si canalul medular 2. wo 4. 12 2. Este formata din osteoane 3. Este strabatuta longitudinal de canale Havers 4. Este strabatuta transversal si oblic de canale care fac legatura intre canalele Havers 99. Reteritor la canalele osoase care fac legatura intre osteoane, urmatoa- rele afirmatii sunt adevarate: 1. Contin vase de sange 2. Au trdseu transversal 3. Se gasesc intre periost si canalul medular 4. Centreaza osteonul 100. Areolele: 1. Se intalnesc in tesutul osos spongios 2. Contin m&duva rosie hematogené 3. Sunt de forme si marimi diferite 4. Confera osului spongios aspectul unui burete 101. Osificarea endoconjunctiva: . Se realizeaza intr-o membrana conjunctiva fibroass Este caracteristica oaselor lungi Determina formarea oaselor boltii craniene . Se interconditioneaz’ cu osificarea endocondrala in caz de fracturi ‘Nanismul se poate instala in urmétoarele condifii: 1. Absenta congenitala a glandei tiroide 2. In hipofunctie paratiroidian’ 3. in hipofunctie de STH 4. in hiperfunctie de STH 2 rs 102.