FUNCTIILE ORGANISMULUI UMAN SI BAZA LOR ANATOMICA. _ IGIENA SI STAREA DE SANATATE REPRODUCERE Reproducerea este o functie a vietuitoarclor ajunse la maturitate, prin care se asigura perpetuarea speciei. Astfel, plantele, animalele si omul continua sa traiasca prin urmasi. Procesul sexuat este o modalitate de reproducere superioara care se realizeaza in organe alcatuite si adaptate in mod special acestei functii. - —Amintiti-va de la lectiile de botanica cum se inmultesc plantele! —Amintiti-va despre reproducerea la iepure, studiata in clasaa VI-a! Plantele se reproduc gi voi stiti cd cele superioare fac flori si seminte, iar mamiferele nasc pui vii. —Analizati tabelul urmator! Desprindeti concluziile! embrionul v noul individ —Ce este floarea? Ce alcatuire prezinta? Staminele si pistilul (gineceul) sunt organe sexuale, care corespund organe- lor barbatesti si femeiesti de la vertebrate. 3 Grauncioarele de polen depuse pe stigmat incolfesc si dau nastere tuburilor polinice. Ele strabat stilul si ajung in ovar unde se contopesc ovulele. — Cum se numeste acest proces? — Ce se intémpla dupa fecundajie? ~— In ce se transforma ovulele? Dar ovarul?SamAnfa confine embrionul. Embrionul plantelor si animalelor se dezvolta dintr-o singura celula — celula-ou sau zigotul. Celula-ou se formeaza din contopirea a doua celule diferite, una barbateascd si alta femeiasca, produse si continute in organe diferite. La om ca gi la mamifere noul individ se dezvolta din celula-ou care se formeazi din contopirea celulei sexuale biarbiatesti cu celula sexuala femeiasci. Celulele sexuale sunt spermatozoidul $i ovulul (fig. 1). ee Ovulul este o celuli mare (130 um) Spermatozoizii sunt celule mici (60 um - 60 miimi de mm) 2. 1. Celule sexuale - imagini microscopice Aceste celule reproducatoare sunt produse in organele sexuale. Organele sexuale barbatesti (fig. 2) sunt: doua festicule, conduc- tele (spermiducte) ce transporta lichidul spermatic cu spermatozoizii, glande anexe si organe genitale externe. Testiculele sunt organe ovoidale asezate intr-un invelis denumit scrot. Acestea produc la pubertate un numar foarte mare de spermatozoizi si hor- | moni sexuali masculini. Fig. 2. Organe sexuale barbatesti — Observafi si identificati in testicul - figura 2 si celelalte organe barbatesti! ovar: ea Organele sexuale femeiesti fle Se (fig.3) sunt: ovaréle, trompele uterine, vedi uterul, vaginul, glande anexe si xf al organe genitale externe. Ovarele sunt gane gi vezica. rect doua organe ovoidale, situate in partearinara inferioara a cavitajii abdominale. as Aceste organe produc celule sexuale vagin femeiesti, numite ovule, si hormoni sexuali femeiesti. Fig, 3. Organe sexuale femeiesti 4 ,— Urmariti in figura 3 tubul care face legdtura dintre ovar si uter. Cum se numeste? Uterul este un organ musculos, cavitar, in forma de para, care se termina cu vaginul. in perefii uterului se gaseste o musculatura foarte puternica formata din fibre musculare netede dispuse longitudinal, radiar si spiralat. Acest perete muscular este captusit cu o mucoasd, care sufera modificari ciclice, lunare. Ea se elimina cu pierdere de sange gi se reface la fiecare ciclu (fig. 4). RE ina a 6-0 RY civ a 16-0 RR cine 24-0 zie Fig. 4. Modificarile uterului: 1) musculatura uterina, 2) glande, 3) vase sangvine Ciclul lunar este marcat de urmatoarele fenomene: 1. O scurgere de sange din uter la exterior ce constituie menstruatia (v. fig. 4). Menstruatia dureaza 3-8 zile. 2. Eliminarea unui ovul care constituie ovulatia (fig. 5). Ovulatia se produce in general ina 14-aziaciclului. Durata ciclului este variabila, avand 24-32 dezile. Glandele anexe femeiesti sunt reprezentate de doud glande mamare asamblate in mamele, care au rolul de a secreta laptele necesar cresterii copilului. Fig. 5. OvulatiaFECUNDATIA SI DEZVOLTAREA INTRAUTERINA Fecundatia este procesul de contopire a celulei sexuale bar- batesti cu celula sexuala femeiasca, deci a spermatozoidului cu ovulul. — Observati in figura 7 numarul mare de spermatozoizi si inaintarea lor pana la ovulul eliminat din ovar! Fig. 7. Fecundajie Ovulul eliberat in timpul ovulatici este captat in trompe si antrenat spre uter prin contractia peretilor musculosi ai trompelor uterine. Daca ovulul nu este fecundat, degenereaza in 24 ore; el are o viata scurta (1-2 zile). Spermatozoidul traieste mai mult (7-8 zile). Ovulul fecundat se fixeaza in mucoasa uterina (fig.8). Din ovulul fecundat se dezvolta, prin diviziuni repetate si diferengieri celulare, embrionul si apoi fatul (fig.9). Acest proces dureaza noua luni. spermatozoid _se divide in doua, apoi in. celula-ou patra, apoi in opt cel Fig. 8. Dezvoltarea embrionului Fig. 9. FatLa dezvoltarea embrionului contribuie organe indispensabile vietii (fig. 10): 1 — lichidul amniotic se afla in cavitatea amniotica, unde se dezvolta embrionul. Acest lichid protejeaz& embrionul de eventuale socuri mecanice; 2—placenta este un organ legat de peretele intern al uterului, prin care se fac hranirea gi respiratia embrionului; 3 —cordonul ombilical \eaga embrionul cu placenta. Confine doua artere gi o vena. Are 0 lungime de 50-60 cm si permite miscarea embrionului in cavitatea amniotica. — Precizati, analizand tabelul de mai jos, prin ce se caracterizeaza fiecare perioada de dezvoltare a embrionului si a fatului! Fig. 10. Organe indispensabile dezvoltarii embrionului Primele doua luni constituie Etapele_ \Varsta DimensiuneGreutate perioada embrionara. La dezyoltarii__j(luni) | _(cm) (e) sfarsitul lunii a doua, embrionul 3 0,02 devine un fat. Perioada em- a brionara este fundamentala 6 anita i deoarece, in aceasta perioada, pot 2 cicepens Yak: s4 apara malformatiile (anomalii | > Aparmugurit 05 anatomo-functionale) cauzate de a = bs virusuri sau medicamente. a 2 1 La nastere, fatul matur | 9 cai | ajunge la 3 500 grame greutate si | 2 Embrionol a tuat | | 10 la 50 cm lungime. in momentul |. feméumand 5 z nasterii, amniosul se rupe si Se recunoaste sexul 3 45 lichidul amniotic se scurge. Are % BPE u | 200 loc expulzia fatului sila scurt timp Seige 4 este eliminata si placenta. < a Cel mai important fenomen | Se organizeaza schelewu! ae erg in actul nasterii il constituie B oly 5 contractiile uterine care sunt tie resimtite puternic de caitre femeia | = 27 800 care naste. Dupa ce copilul a fost | © padi ed 6 1300 nascut, durerile inceteaza si 4 Fatul va tri daca este 7 a o mama intra in perioada de lauzie | ™ meee 39 2000 (timpul necesar refacerii ae 8 structurilor care au fost modifi- 45 2500 cate in timpul graviditafii). Fat la termen 9 | 50 3500De felul cum se face cresterea copilului mic depind sanatatea adultului si echilibrul sau permanent. in prima luna dupa nastere, copilul se numeste nou-ndscut, apoi pana la 1 an ise spune sugar. Unul din factorii importangi ai cresterii, dezvoltarii normale si armonioase a copilului este alimentatia. Laptele matern este singurul aliment complet, deoarece constituentii lui sunt in proportii ideale. El confine si anumite substante (imunoglobuline), cate asigura rezistenta copilului la infectii. in plus, alimentatia naturala satisface nu numai nevoia de hranire, ci contri- buie la dezvoltarea afectiva intremama sicopilul sa in acest fel, se asigura un rol important in evolutia personalitafii copilului, decia viitorului adult. Laptele matern nu trebuie sd fie poluat cu medicamente, alcool, tutun. Laptele matern, din diferite cauze, poate fi inlocuit cu laptele de vaca. —Comparati laptele matern cu laptele de vaca, analizand tabelul urmator: Proteinele din laptele de vacd sunt mai greu de digerat. Laptele de vaca se sterilizeazi pentru a reduce infectiile digestive, astfel, isi modifica compozitia si structura. Pediatria modern’ nu recomanda acolo unde este posibil administrarea laptelui de vaca, ci a unui preparat de lapte praf, objinut dupa o prelucrare industriala, steril si ugor de digerat. Alt factor important pentru cresterea sAnatoasa a unui copil este protejarea de microbi i temperaturi scazute. fn acest scop, copilul trebuie vaccinat jmpotriva bolilor si trebuie mentinuta o curatenie corporala desavarsita. Unul din principiile de bazd in cresterea copilului este realizarea unui echilibru rational intre activitatea zilnica depusa de copil, odihnda sisomn.Pentru un somn bun si odihnitor, copilul are nevoie de o camera aerisita inainte de culcare, de caldura suficienta, intuneric sau semiintuneric, liniste si jmbracaminte de corp lejera, curata gi calduroasa. {ntotdeauna se va urmari ca somnul copilului sa fie natural si numai in cazuri excepfionale la indicafiile medicului sa fie ajutat cu somnifere. In primul an de viata, activitatea copilului se rezuma la efortul fizic solicitat de alimentatie, de plans sau de joacd. O mare atentie trebuie acordata ingrijirii dintilor. Dintii definitivi ai copilului cresc bine numai daca dinfii de lapte au fost bine ingrijifi. Dupa doi ani copilul trebuie invajat cum si foloseasca periufa de dinfi. Urmatorii ani de viafa sunt tot atat de hotaratori in dezvoltarea fizica si neuropsihica a copilului. —Urmariti graficul din figura 11. Desprindeti concluziile! procente 100 Masa organelor la sfarsitul pubertatii Fig. 11, Dezvoltarea sistemului nervos, scheletului, muschilor si organelor sexuale in functie de varsta Organele copilului nu au acelasi ritm de cregtere si dezvoltare. Glandele sexuale intra treptat in funcfie la pubertate si adolescenfa. Intrarea in functie a ovarelor si testiculelor, ca si reglarea ciclului menstrual, se datoreaza secrefiilor lor hormonale, precum si hipofizei (glanda cu secrefie interna).Dintre bolile cu transmitere sexuala, cea mai raspandita este sifilisul, produsa de un microb in forma de spirala. Este o boala grav prin consecintele pe care le are in timp asupra tuturor organelor, in special asupra sistemelor nervos si cardio- vascular. Contaminarea cu microbul sifilisului se face prin raport sexual, prin atingerea leziunilor unui bolnay, prin sarut, atingerea obiectelor contaminate (pahar, briciul dela frizer, instrumente medicale insuficient sterilizate). Contaminarea se mai poate face pe cale congenitala cand femeile gravide nu sunt controlate la timp de c&tre medic, Cand contaminarea mamei are loc in prima perioada a sarcinii, fatul va fi mort si expulzat prematur. Daca infectia s-a produs mai tarziu, faitul se va naste viu, insa cu urme vizibile de sifilis. —Cum evolueaza aceasta boala? —Analizati figura 12 si precizafi evolufia sifilisului! contact _ sexual infectant 0 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 150 157 zile 3 10 15 20 ani Fig. 12. Evolutia sifilisului a—apare o leziune rotunda, de culoare rosie, dura, pe organele genitale, care apoi dispare b—apare pe corp 0 eruptie de pete roz; analiza sfingelui devine pozitiva c—se manifesta dupa cel pufin 2 - 3 ani de la aparifia leziunii; microbii s-au localizat in sistemul nervos si sunt semne ale unei grave suferinje Blenoragia este 0 boala provo- cata de un microb care la microscop apare ca doud boabe de cafea alaturate. Contaminarea se face prin raport sexual si prin obiecte conta- minate (prosop, lenjerie de pat, costum de baie folosit anterior de o persoana bolnava). —Urmariti figura 13. — Care sunt complicajiile produ- se de blenoragie? Boala se manifesta prin usturime laurinare, dureri in organele genitale, scurgere purulenta abundenta. yy P ‘infectia onductului Fig. 13. Infecie produse fe blenoragie, la barbatSancrul este cauzat de un microb in forma de bacil. Se caracterizeaza printr-o ulceratie dureroasa in regiunea organelor genitale. O boala grava cu transmitere sexuald in 72%-82% din cazuri este SIDA (Sindromul Imunodeficienjei Umane Dobindite). SIDA este provocata de HIV (Virusul Imunodeficienfei Umane). O persoana se poate infecta cu HIV prin relafii sexuale neprotejate (fara pre- zervatiy), cu parteneri infectafi sau instrumentar medical insuficient sterilizat. HIV poate fi transmis pe ambele cai, deoarece virusul este prezent in secretiile sexuale si in sangele celor infectati. Daca aceste secrefii sau sdngele unei persoane infectate iau contact cu sangele unei persoane sanatoase, atunci aceasta se poate infecta. HIV nu se transmite prin activitatile de la scoala, strangere de mana, imbrafisare, tuse, stranut, transpiratie, lacrimi, insecte ({anjari), mancare preparata de o persoana infectata. De asemenea, nu se produce infectarea cu HIV folosind toaleta, sépun gsi prosop, piscina, tacamuri, scaune, binci, autobuze, computere, aparatura de birou, telefon si echipament sportiv (fig.14). HIV este un virus care traieste numai in celulele albe ale sangelui. de la infepatura unui tanfar din contactul cotidiaPentru menfinerea sanatafii organelor genitale trebuie respectate urmatoarele reguli igienice: ~spiilarea zilnica a organelor genitale cu apa si sapun; ~ la fete, spalarea organelor genitale externe sd se faca dinainte-inapoi, pentru ase impiedica trecerea spre vagin a germenilor patogeni; ~ in timpul menstruatiei sd se foloseasca materiale sterile. In comer exista tampoane absorbante, care pot fi distruse dupa utilizare, fiind cele mai comode. Daca se folosesc alte materiale absorbante acestea pot fi utilizate dupa ce au fost finute 24 de ore in apa rece, spilate, fierte si calcate. in aceasta perioada, se poate face dus, dar nu este indicata baia in cada, in mare sau strand. Trebuie evitate eforturile mari, competitiile sportive, mersul pe bicicleta. In timpul sarcinii, femeia prezinta o sensibilitate crescuta fai de conditiile mediului inconjurator, care pot influenta cresterea si dezvoltarea normala a fatului. O serie de factori pot provoca, dupa intensitatea cu care actioneaza, avorturi spontane sau nasteri premature. Acesti factori sunt: ~—efortul fizic greu, depus mai ales in a doua perioadaa sarcinii; —nerespectarea repausului prenatal; —alimentafia nerationala; ~radiafiile ionizante (chiar o simpla radiografie pulmonara); ~ patrunderea plumbului, arsenicului sau mercurului prin circulatia placen- tara in organismul fatului, care pot provoca nasterea prematura sau nasterea unor copii cu boli grave (epilepsie); —oxidul de carbon sau sulfura de carbon, care determina avortul spontan; ~consumul de alcool sau fumatul in timpul graviditafii, care influenteaza dezvoltarea fizica gi psihica a copilului; — folosirea de medicamente calmante in timpul sarcinii. O problemi de mare actualitate este infectarea copilului cu virusul HIV, de la mama infectata in timpul sarcinii, la nastere sau prin alaptare. Infecfia cu HIV determina o slabire a capacitafii de aparare a organismului uman pana la pierderea completa a acesteia. Oamenii bolnavi de SIDA dezvolta o mare varietate de boli pe care, in alte condifii, organismul le-ar putea combate prin mijloace proprii. Persoanele infectate cu HIV se confrunta cu probleme grave de sanatate. in momentul in care HIV patrunde in organism, incepe sa se inmulfeasca in interiorul celulei albe sangvine. Organismul incepe sa produca anticorpi specifici antiHIV. Dar, acesti anticorpi nu reusesc sa anihileze virusul, deoarece acesta nu se gaseste liber in singe. Identificarea anticorpilor HIV in sngele unei persoane se face printr-un test al sngelui. Rezultatul pozitiv al testului arata prezenfa anticorpilor HIV, persoana respectiva este infectata cu HIV, deci seropozitiva.—Care este momentul in care tanarul poate incepe viata sexuala? Din punct de vedere fiziologic, maturizarea organelor de reproducere se produce devreme, fetele sunt apte de a procrea de la prima menstruatie, iar baietii la varsta de 17 ani. Maturizarea psihica se produce mai tarziu decat cea biologica, in jurul varstei de 18-20 ani. inceperea viefii sexuale premature, in perioada in care organismul isi desavarseste constructia organelor interne, duce la 0 mare solicitare energetica si nervoasa. De aici, consecinfa este aparifia de tulburari ale sistemelor nervos, locomotor, cardiovascular, ale glandelor cu secrefie interna etc. Toate acestea sunt valabile atat pentru baiefi, cat si pentru fete. in timpul pubertitii si adolescentei, fiecare individ este solicitat sa cunoasca, sa infeleaga, si-gi formeze capacitifi intelectuale, si-si insuseasca limbaje variate de comuni- care, si dobandeasca abilitati si deprinderi de baza pentru viata. fn cursul pubertafii la baiefi, in timpul somnului, apar polufii (climinari periodice ale spermei), care reprezintd un fenomen natural. Acestea pot fi rarite daca tandrul evita filmele, romanele si imaginile cu caracter erotic, are o alimentatie rationala si un regim igienic de munca si de viata. Orice raport sexual neprotejat, care are loc in perioada ovulatici poate fi urmat deo sarcina. —Poate fi asumaté responsabilitatea cresterii copilului rezultat? Pentru fati, in special, chiar in cele mai bune condifii, sarcina ii va ingreuna pregitirea profesionala, continuarea studiilor. lar daca tanarului respectiv i-ar putea rimAne indiferenta situafia in care si-a pus partenera, el ra mai merit increderea si atentia acordata. Exist totusi si astizi prejudecata potrivit cdreia la adolescenfa un baiat trebuie neapirat si-si inceapa activitatea sexuala. in realitate, tocmai activitatea sexuald prematura, in perioada in care organismul este solicitat la maxim de transformarile lui interne, este cea care poate zdruncina sanatate* organismului si in special cea a sistemului nervos. Conceptie si contraceptie. in conditiile de viata actual, cand totul se programeaza, trebuie si tindem spre un control al concepftiei—fecundita| Descoperirile efectuate au permis pe de o parte s& se poata controla mai bine sterilitatea gi pe de alta parte sa se analizeze metodele contraceptive. Contraceptia a fost acuzata de a fi un element ce favorizeaza bolile sexuale transmisibile. Astfel, depasind teama de o sarcind nedorita a aparut o libertate sexuald mai mare si mai precoce. Asa se explica afectarea prin boli transmise sexual, a unci populatii mai numeroase si mai tinere. Contraceptia a dus la modificarea comportamentului sexual prin numar $i tip de parteneri, varsta primelor raporturi si contaminare cu boli sexuale. 24Functia de reproducere determina relajiile dintre sexe. Sexualitatea umana este calitativ superioar4 celei animale. Prin intervenjia creierului, a voinjei, a constiin{ei ea este controlata, dirijata si stapanita. Relatiile dintre sexe trebuie sd se incadreze in normele generale de conduita umani si sociala, pe baza respectului reciproc si a sentimentului responsabilitafii. in acest sens, pregitirea incepe de foarte timpuriu. in primul rand, copilul trebuie sa invete s4-si respecte parintii, in egala masura. Baiatul trebuie si infeleaga ca surorile si colegele lui de scoala au aceleasi drepturi i indatoriri ca si el, aceeasi capacitate intelectual. Fetele sunt mai firave, mai delicate. Fetelor nu le plac jocurile brutale, violente si este bine ca baietii sa le respecte si sa le ocroteasca. Astfel, orizontul afectiv al baiefilor se va imbogati cu sentimentul prieteniei. Pregatirea timpurie a tineretului nu se rezuma numai la latura fiziologica a educatiei sexuale. Trebuie ca un tanar sa ajunga sa-si poata explica diferenfa dintre instinctul sexual si sentimentul dragostei care uneste doi oameni, precum si diferenta dintre reproducerea animala si cea umani. Astfel, in momentul in care varsta si procesele fiziologice specifice vor declansa manifestarile instinctului de reproducere, adolescentul nu va fi luat prin surprindere, va sti ce reprezinta ele si care este explicatia lor. Baiefii, stiind ca datoreaza acelasi respect colegelor lor, ca si atunci cand nu se punea problema atractiei-sexuale, le vor purta aceeagi prietenie. Va interveni o legatura afectiva mai profunda, in care gandurile si visele fiecdruia vor gasi un ecou in elanul si dorinta de realizare ale celuilalt. Prietenia dintre un baiat si o fata de aceeasi varsta sau de varste apropiate reprezinta una dintre formele favorabile dezvoltarii fizice si menfinerea unui echilibru psihic reciproc. Fiecare aduce celuilalt latura sensibilitatii sale specifice, completandu-si unul altuia cunoasterea tendinfelor si diferentelor care despart sau apropie psihologia feminina de cea masculina. Legiturile care se stabilesc intre doi tineri, intemeierea cdminului constientizeazi tineretul de raspunderea care-i revine in trainicia casatorici, cresterea si educarea copiilor. Afectivitate, responsabilitate si normalitate in viata sexuala. Condi optime pentru realizarea viefii sexuale normale nu ofera decat familia. Deci, csatoria constituie unul dintre cele mai importante momente din viafa unui om. Doitineri care se iubesc isi iau raspunderea de a intemeia o familie, dea se respecta unul pe celalalt, de a se ajuta reciproc, dea creste si educa o noua generatie.[B| UNCTULE DE RELATIE ae alive SS Se Sa ee eS SKS = poe ee ee He ee ee ee Re ee ee ee ee ee ee ee eee ee UNOASTEREA MEDIUL! Cc RATOR PRIN SIMTURI Orice fiin}a sau obiect are insusiri variate, care constituie o complexitate de stimuli pentru simfuri. De exemplu, un fruct are dimensiuni, culoare, forma, parfum, gust etc. Datorita corelatiilor existente intre forma, dimensiune, greutate, culoare, miros, gust, organismul primeste toate informafiile in acelasi timp. Aceasta compensafie reciproca are 0 deosebita importanf{a in cazul tulburarilor functionale ale unui simf. Informatiile necesare organismului despre lumea inconjuratoare sunt primite prin simjuri, in procente diferite (fig. 22). inchideti ochii, facefi abstractie de orice zgomot, incercafi prin miros siidentificatiun obiect sisabanuitice Fig. 22. Procentele in care sunt primite se petrece alaturi de voi! Se poate? aioe ile prin almpurl Cu nasul infundat si cu ochii legafi va este imposibil si deosebiti ceapa cruda de un cartof crud sau un vin de cafeaua rece. Culoarea este principala informatie prin care organul vizual receptioneaza semnalele emise din mediul inconjurator. Omul deosebeste si recunoaste fenomenele si elementele naturale prin culoarea lor specifica. Culorile se aduna si se contopesc intr-o singura culoare, culoare de amestec. Din numai 3 culori se pot obfine cele 7 tonuri spectrale si toate cele 140 de nuante de amestecuri. Organele de simt, fiind in contact cu factorii de mediu, receptioneaza toate informatiile. Acestea sunt trimise la creier. Prin analiza pe care o face creierul se desprind atat insusirile generale, cat si cele specifice obiectelor i fenomenelor din natura. Ochiul, urechea, pielea, limba si nasul trimit spre creier 0 masa enorma de informafii despre dimensiune, simetrie, culoare, forme, sunete, zgomote, duritate, temperatura obiectelor etc. La nivelul creierului se asociaza toate elementele obfinute prin analiza si reconstituirea unei fiinfe, a obiectului sau fenomenului care a fost analizat. Astfel, omul si-a dobandit experientele formale si spatiale, proces care a permis aprecierea raporturilor dintre dimensiunile corpului omenesc. Analiza si sinteza permit organismului sa se orienteze in mediul inconjurator si si reacfioneze adecvat fata de diferifii sai excitanti.ORGANE DE SIMT Oparte din activitatea umana depinde de vedere. Ochiul, pentru a primi informatii despre forma, marime, culoare, miscarea obiectelor, are nevoie de un excitant natural, care este lumina. —Analizati ochiul vostru! Ce forma are? —Palpati usor ochiul! Ince este situat? —Priviti-va ochiul intr-o oglinda! —De cine este protejat? —Ce parti ale ochiului distingeti? —Suprafata ochiului este uscata? Ochiul este organ pereche situat intr-o cavitate osoasa, numita orbitd, cu rol protector. Este alcdtuit dintr-o parte principala, numita globul ocular, si organe anexe. umoare sticloasi nerv optic coroida sclerotica Fig. 23. Structura globului ocular Globul ocular (fig.23) are un diametru de 2,4 cm si o forma aproape sferica. Este format din 3 tunici concentrice si 0 cavitate in care se afla mediile transparente, Tunica externd se numeste sclerotica (albul ochiului). Este alba-sidefie, fibroasa, cu rol protector. in partea anterioara, sclerotica este transparenta, subire, bombata si se numeste cornee.Tunica mijlocie este coroida, de culoare bruna-inchisa, puternic vascularizata si cu rol de hranire. in dreptul corneei, coroida formeaza irisul (floarea ochiului). /risu/, de forma unui disc, are in centru un orificiu numit pupild. —Priviti-va ochiul intr-o camera intunecoasa sau intr-un loc luminat! —Ce observati? Irisul este alcatuit din fibre celula cu bastonas musculare orientate circular si radiar, cu rol in micsorarea sau miarirea diametrului pupilei, si din celule pigmentare, care dau culoarea ochiului (negru, brun, albastru, verde). Tunica interna este retina, de origine nervoasi, sensibila la lumina. — Examinati figura 24 sau un preparat microscopic! —Din ce este alcatuita retina? Fig. 24. Retina - structura microscopica Celulele cu conuri au rol in vederea diurna, colorata. Celulele cu bastonase au rol in vederea nocturna. Sensibilitatea la lumina a retinei se datoreaz unui pigment, numit purpur retinian, din celulele cu bastonase. Pe fata interna retina prezinta doua portiuni importante: pata galbena si pata oarba. Pata galbena confine numeroase celule cu conuri (receptori) si este locul unde axul antero- posterior al globului ocular atinge retina si unde se realizeaza cea mai corecta si mai clara imagine a obiectelor privite. Pata oarba nu confine receptori si este locul in care se concentreazi fibrele nervoase ce alcatuiesc nervul optic. Mediile transparente (v. fig. 23) au rolul de a refracta radiatiile luminoase proiectind imaginea pe retina, in pata galbena. in afara de comnee, alte medii transparente sunt: umoarea apoasd, cristalinul si umoarea sticloasa. Cristalinul, de forma unei lentile bicon- vexe, este asezat intre iris si umoarea sticloasa. El igi modifica curburile constituind organul acomodarii ochiului. Cele doua umori sunt lichidele ochiului. pleoape Organele anexe (fig. 25) sunt de elceae protectie si de miscare. — Precizafi rolul protector al sprancenelor si al pleoapelor cu genele! Sprancenele opresc sudoarea. Pleoapele sunt doua cute ale pielii cu perisori pe margine (genele) ce refin particulele de praf. celula cucon_ epiteliu pigmentar sprancene glandei lacrimale Fig. 25. Organe anexe— Punefi o lupa intre o lumanare gio foaie de caiet. Deplasati lupa! Se \ obtine imaginea lumanarii pe caiet. Cum o vedeti? Procesele prin care se realizeazi vederea au la baza 3 etape succesive: recepfia vizuala, transmisia vizuala si formarea senzatiilor vizuale (fig.26). Receptia vizuala. Razele lumi- noase reflectate pe suprafafa unui obiect strabat mediile transparente, se refracta si se aduna pe retina, in pata galbena, unde se formeaza o imagine reala, mai mica $i rasturnata. Transmisia vizuala. Imaginile care se formeaza pe retina sunt trans- mise la creier prin nervul optic. Formarea senzatiei de vaz. \ma- ginile sunt proiectate intr-o zoni a Fig. 26. Etapele vederii creierului, numitd arie vizuala, unde ia nastere senzatia de vaz. Creierul analizeaza si apreciazd marimea gi pozifia normala a obiectelor in spatiu. Dupa disparitia obiectului privit, imaginea persista pe retina o fractiune de secunda. Cand imaginile se succed cu o anumita frecven{a acestea se suprapun $i dau impresia de miscare continua a obiectului, care se deplaseaza in spatiu. Pe aceasta proprietate a ochiului se bazeaza cinematografia. Defecte ale vederii. Cand diametrul antero-posterior al globului ocular este mai mic, razele luminoase se concentreaza inapoia retinei. Acesta este un defect al vederii, numit hipermetropie (fig.27, a), adicd persoana tinde sa indeparteze obiectul de ochi. In acest caz se folosesc ochelari cu lentile biconvexe (conver- fone care aduna razele luminoase in pata galbena. — — we Fig. 27. a. Hipermetropie Sunt cazuri cind diametrul globului ocular este alungit inapoi (fig.27,b) si razele luminoase se adund in fafa retinei. Este un alt defect al ochiului, numit miopie, cand persoana tinde sa apropie obiectul de ochi. Acest defect se poate corecta cu ochelari cu lentile biconcave (divergente).— Dupa ce afi studiat structura ochiului si functionarea lui, faceti o comparatie intre vederea copilului si vederea unui adult! La copil cristalinul este mai elastic si igi poate modifica rapid forma. De aceea, acuitatea vizuald — capacitatea ochiului de a distinge clar obiecte mici, litere, linii, detalii ale unor desene—este mai mare , —Cum pot fi pastrate aceste calitati? Functionarea normala a ochiului si prevenirea imbolnavirilor se pot realiza numai daca sunt respectate anumite reguli igienice. + Iluminatul suficient si corect, natural sau artificial, acasa, la scoala sau la locul de munca. + Alternarea activitafii de concentrare a atentiei si vazului cu activitati care permit lirgirea orizontului vizual si relaxarea muschilor care asigura acomodarea ochiului. —Concretizati! Nerespectarea acestor reguli igienice favorizeaza aparitia miopiei. 1 1 1 I : Factorii mecanici si fizici: obiecte dure, taioase, particule solide, lichide : sau gaze la anumite temperaturi, care se proiecteaza in ochi. Acestea pot ' tulbura temporar sau definitiv vederea. d ! Factorii chimici: substante acide (vitriolul) sau caustice produc leziuni | | grave, daca ajung in ochi ! ! Factorii biologici: virusuti, bacterii, duc la aparitia unor boli cum ar fi ! 1 1 1 1 | ' 1 1 1 ' 1 | conjunctivitele si trahomul. Conjunctivitele obignuite sunt produse din cauza unor microbi contaminati de la stergerea ochiului cu mana sau batista infec- tate. Conjunctivita gonococica se manifesta printr-o secretie purulenta si apare la nou-nascut, datorita infectiei cu un microb numit gonococ. Trahomul este 0 boala infectioasi a ochiului cauzata de un virus care atacd pleoapele sau corneea transparenta. Prevenirea imbolnavirilor organului vizual si masuri de prim ajutor. Pentru pastrarea capacitafii de acomodare a cristalinului si acuitatii vizuale trebuie sa se facd pauze de 1-2 minute in timpul scrisului si cititului de lunga durata. Daca activitatea desfasurata a necesitat o incordare vizuala, sunt necesare plimbari in aer liber. O alti masura o constituie folosirea ochelarilor de soare pentru protejarea ochilor de lumina puternica din timpul verii sau de albul stalucitor al zapezii, iarna.~~ ureche medie —_ureche interna membranos Urechea este un organ pereche, localizat in oasele cutiei craniene, in zona tamplelor. Pentru ureche, undele sonore sunt excitantul natural produs de vibratia corpurilor. Urechea este alcatuita din 3 parti componente cu structura si functii distincte (v. fig. 36). Urechea externa este formata din pavilionul urechii si conductul auditiv extern cu rol in captarea si dirijarea undelor sonore. Pavilionul urechii are forma de palnie cu indoituri, care-i maresc suprafata. Este alcatuit din fesut cartilaginos si este acoperit cu pile. Conductul auditiv extern continua pavilionul pana la membrana timpanicd. Pielea care cAptuseste acest conduct are peri si glande care secret’ cerumenul (ceara). Aceasta ceara are rolul de a apara timpanul de patrunderea corpurilor straine. Urechea medie este 0 cavitate care are pe peretele intern doua orificii: fereastra ovala si fereastra rotunda, acoperite de pes = } membrane. Peretele lateral este format din membrana timpanului, care desparte urechea medie de urechea externa. Timpanul este o membrani elastica, subfire, re- zistenta, bombati spre interior si asezata oblic. Intre membrana timpanica gi fereastra ovala se gasesc 3 | oscioare: ciocanul, nicovala si scarita (fig. 37). ~~ Fig, 37. Lanj de oscioare— Cum sunt articulate oscioarele. Ce rol au? Urechea medie comunica cu faringele printr-un conduct, numit trompa lui Eustachio, cu rol in egalizarea presiunii aerului de o parte si de alta a timpanului. Urechea interna este formata dintr-un sistem de ] cavitafi sapate in osul tamplei, aleatuind Jabirintul osos (fig.38). in interiorul lui se afla labirintul membranos, in care se gisesc receptorii pentru auz si echilibru. intre labi- rintul osos gi labirintul membranos se afli un spatiu umplut-cu-un lichid, numit perilimfa,viar in interiorul celui membranos se afla li- chidul numit endolimfa. Labirintul membranos (fig.39) este alcatuit din doua camarufe (utriculd si sacula), 3 canale semicirculare si melcul membranos. canale semicirculare membranoase labirint osos Fig. 39. Labirint membranos —Observagi cum sunt orientate canalele semicirculare! Cum explicati? in melcul membranos se gasesc celulele auditive (receptorii).Urechea indeplineste doua functii: de auz si de echilibru. — Urmiiriti schema (simuleaza alcdtuirea urechii) transmiterii vibratiilor sonore! Fereastra rotunda Lichid perilimfatic. Urechea externa Urechea interna Trompa lui Eustachio Funcfia auditiva. Pavilionul urechii capteaza si concentreaza undele sonore spre canalul auditiv extern. Acest canal joaca rol de tub acustic si de protejare a urechii medii prin perii si cerumenul care se gasesc in el. Timpanul atins de , undele sonore vibreaza. Vibratiile sunt transmise mai departe prin cele 3 oscioare spre urechea interna. Scarifa, sprijinita de membrana ferestrei ovale, transmite vibrafiile perilimfei. Miscarile perilimfei antreneaza in miscare peretii labirintului membranos, care transmite vibratia endolimfei. In acest fel, vibrafiile ajung la celulele auditive din melcul membranos. Celulele auditive receptioneaza aceste excitafii, care sunt conduse prin nervul auditiv la creier, in aria auditiva, unde ia nastere senzatia de auz. Urechea umana percepe undele sonore cu nivelul de intensitate sonora intre 0-120 dB si frecventa intre 16-20 000 Hz. Functia de echilibru. Celulele receptoare pentru echilibru din utricula, sacula si de la baza canalelor semicirculare sunt excitate de miscarea otolitelor si a endolimfei, la cea mai mica schimbare de pozifie a capului si a corpului. — Analizati urmatoarea situatie! Daca ne aflam intr-un vehicul si el porneste brusc, are loc aplecarea capului si a corpului inainte. Pe calea nervului pentru echilibru, excitafiile ajung la creierul mic, care asigura mentinerea starii de echilibru. Prin corectarea pozitiei capului gi a corpului se ajunge la restabilirea echilibrului.