Glandele sexuale prezinta o secretie dubla. Hormonul secretat de glandele sexuale barbatesti se numeste festosteron, iar de glandele sexuale femeiesti, foliculind. Acesti hormoni determina caracterele sexuale secundare si dezvoltarea organelor genitale. De exemplu, la barbafi determina aparifia parului pe fata, ingrosarea vocii, iar la femei, vocea subfire, lipsa parului de pe fata, comportamentul feminin si functionarea normala a ciclului menstrual. in organism mai exista o glanda mixta si anume pancreasul. in afara de suc pancreatic, cu rol in digestie, secreta si un hormon numit insu/ind, care regleaza cantitatea de zahar din sdnge si refine surplusul de glucoza la nivelul ficatului. Lipsa insulinei determina aparitia diabetului zaharat, boala foarte grava, carac- terizata prin cresterea cantitafii de glucoza din sange si eliminarea ei prin urina. 1. Din textul urmator, subliniafi glandele endocrine: salivare, hipofiza, lacrimale, sebacee, tiroida, epifiza, sudoripare, suprarenale, gastrice, pancreasul endocrin, timusul, sexuale, paratiroidele. 2. Completati spatiile punctate. Substanfele secretate de glandele endocrine se numesc. varsa direct in. ae 3. Care dintre actiunile de mai jos nu apartin hormonilor tiroidei: a. activeaza functiile hipofizei; b. stimuleaza cresterea organismului; c. creste zaharul in singe. 4. Mentionati care dintre efectele urmatoare apartin hormonilor hipofizei: a. controleaza activitatea glandelor endocrine; b. influenteaza presiunea sangelui in vase; c. determina dezvoltarea sistemului nervos. 5. Indicafi afirmatia corecta. Reglarea secretiei de insulina se face prin: a. hormoni; b. impulsuri nervoase; c. nivelul glucozei din sange. +inGl Se:I Organele corpului indeplinesc functii diferite, dar activitatea lor se | desfasoara coordonat. De exemplu, in timpul unei munci fizice intense sau | intelectuale, organismul are nevoie de mai mult oxigen gsi hrana. Astfel, | plamAnii prin inspirafii mai dese si mai profunde asigura oxigenul necesar | arderilor prin care se elibereaza energie, inima prin contractii mai puternice timite la celule o cantitate mai mare de singe cu substanfe nutritive. 1 Comanda pentru intensificarea activitatii inimii si plamanilor vine de la I sistemul nervos, care este sediul de integrare superioara a tuturor functiilor. Orice variafie a influentelor din mediul inconjurator este sesizata de receptori si determina elaborarea de catre centrii nervosi a reflexelor necondifionate si condifionate pe baza carora organismul se echilibreazi si se adapteaza la mediul sau de viata. De exemplu, modificarea conditiilor de temperatura din ! mediu determina reacfii de aparare impotriva racirii sau incalzirii corpului, ! antrenand in activitate majoritatea functiilor. Interventia sistemului nervos este | prompta, dar actiunea nu este de lunga durata. Ea este completata de hormoni a | caror actiune este de lunga durata. | Reglarea nervoasa si reglarea hormonala se influenfeaza reciproc formand 1 © unitate funcfionala, Activitatea glandelor endocrine este controlata de | sistemul nervos. Acesta controleaza activitatea hipofizei, care prin hormonii sai | influenteaza activitatea celor mai multe glande endocrine. La randul lor, | glandele endocrine elaboreazi hormoni influen{and activitatea sistemului | Nervos, frandnd sau stimuland controlul. Cele doua sisteme nu actioneaza separat, ci in stransa legatura. Superioritatea o define sistemul nervos, care percepe precis modificarile mediului intern sau extern si, prin intrarea prompta inactiune, asigura adaptarea organismului la mediu. Intrarea in actiune a sistemului endocrin se face cu oarecare intarziere, dar este de lunga durata. O buna functionare a glandelor endocrine este 0 conditie esentiala pentru asigurarea proceselor de crestere, nutrifie si reproducere. | Bolile tiroidei. Cea mai veche boala cunoscuta este hipertiroidia (boala lui | Basedow - fig. 80), care apare datorita hiperfunctiei tiroidei. Cauzele care | determina aparitia acestei boli sunt: starile de tensiune, suferinjele psihice, | infecfiile (gripa, sifilisul, reumatismul etc.). Predomina la sexul feminin si | apare intre 20-40 ani, Datorita hipersecretiei de hormoni apar numeroasetulburari: gusa moale sau nodulara, de marime variabila, tremurdaturi rapide (persista in repaus) ale miinilor, capului, pleoapelor si limbii, insomnii, scdderea forfei musculare, labilitate afectiva, iesirea ochilor din orbite (exoftal- mie), clipire rara sau o fixatie a privirii, tulburari cardiovasculare $i digestive, intensificarea arderilor la nivel celular si sc&iderea organis- mului in greutate. Este interzis bolnavilor de hipertiroidie consu- mul de alcool, cafea, condimente gi sare, Hipotiroidia este determinata de insuficienja secrefiei tiroidiene. Bolnavilor li se acumuleaza sub piele tesut mucos (mixedem), pleoapele sunt umflate, fata are un aspect somnoros, nasul este lajit, buzele ingrosate, pielea galbuie, rece la extremitafi, unghiile sfaramicioase si parul rar. Boala este determinati de infectiile acute (gripa, scarlatina, rujeola) sau cronice (sifilisul, tuberculoza). In cazurile grave apar tulburari nervoase — idiofenie. Cea mai grava forma de hipotiroidie este lipsa glandei tiroide, caracterizaté prin tulburari neuropsihice grave (idiofie) la copii. Gusa endemica afecteazi intregul organism. Se numeste endemica, deoarece se refera la caracterul de extindere in masa unei populatii, dintr-o anumita zona geografica (regiunile muntoase). Cauza principala este lipsa iodului din aer, apa si sol. Gusa este de diferite marimi, de la forme abia vizibile la forme gigantice, de consistenfa moale sau dura. Cele mai grave tulburari sunt intarzierile in dezvoltarea fizica si psihica (cretinism). Copilul are aspect caracteristic: statura mica, membrele scurte si groase, cap disproportionat de mare, fafa imbatranita, ochi mici, nas turtit si buze groase, lasnd s& se vada limba anormal de mare. in formele grave, copilul nu poate merge, iar limbajul este limitat la cAteva cuvinte. Exist si forme mai putin grave, cand bolnavul are un limbaj ceva mai dezvoltat si poate invaja o meserie simpla. Prevenirea acestei boli se face prin administrarea iodului sub forma de sare de bucatarie iodata sau administrarea tabletelor iodate la copii si gravide. Bolile paratiroidelor. Tetania este 0 insuficienja hormonala a para- tiroidelor. Apare la populatia tanara si se caracterizeaza prin spasme musculare (contracturi) declansate de efort fizic, frig, emofii si traumatisme usoare. Fig. 80. Boala lui BasedowBolile hipofizei. Gigantismul (fig.81) se caracterizeaza prin cresterea exagerata in inaltime a copilului, inainte de pubertate. La varsta de 13-15 ani copilul poate atinge inaltimea de 2-2,10 m, insofita de deformiri ale scheletului, dureri de cap violente, tulburari de echilibru, crize de epilepsie si tulburari de vedere. Pe lang’ acestea, boala este insofita si de tulburari functionale ale celorlalte glande: imaturitate sexual, obezitate, iar in forme mai grave, diabet zaharat. Boala se datoreaza unei tumori benigne care secreta in exces hormoni hipofizari; de aceea se recomanda extirparea tumorii si evitarea eforturilor fizice si intelectuale. Acromegalia apare la adult si se caracterizeaza prin cresterea anormala in grosime a oaselor si a fesu- turilor moi (vizibila la nivelul extremitailor). Bolnavul are aspect tipic: cap mare (ingrosarea oaselor craniene), nas gros si lung, buze groase, mandibula impinsa inainte, barbie gsi urechi excesiv dezvoltate, maini ca niste lopeti si picioare foarte ‘ mari. Daca nu se adminis- Fig. 81. Gigantism si nanism hipofizar treaza un tratament adecvat, in comparatie cu statura normal bolnavul moare. Nanismul hipofizar (piticism) apare datorita insuficienfei hormonului hipofizar si se manifest prin tulburari de crestere si dezvoltare (v. fig.81). Boala debuteaza in copilarie si la pubertate. Bolnavii au statura mica, capul si membrele mici, proportionate, pete pigmentare, pistrui si zbarcituri fine pe fafa, sunt timizi, retrasi si prezinta tulburari de tip astenic, stari depresive. Daca se administreaza hormoni hipofizari, cresterea poate deveni aproape normala. Bolile suprarenalelor. Boala Addison apare in special la barbati, datorita insuficientei secretiei acestor glande. La o hipersecretie apare obezitate si par pe fata (femei cu barba). De retinut cd exist gusa endemica si gusa exoftalmica. Prima este produsa de absenta iodului, iar a doua, de excesul de hormoni tiroidieni.Este alcatuit din oase, care se leaga intre ele prin articulafii, si muschi. OASELE $I ARTICULATHLE Oasele, organe dure, rezistente, alcatuiesc scheletul corpului (fig.82). Fig. 83. Craniu i te — orificiu | apofizi _vertebral regiune cervicala Fig. 82. Schelet —Identificagi in figura 83 oasele care formeazi sche- Pei aa atthe letul capului (craniul). Care sunt oasele perechi gi neperechi? regiune lombara ae Scheletul trunchiului i iy corp este format din coloana verte- Bi aah i |vertebral _apofize brala, alcatuita din 33-34 de regiune coccigiana are orificiu vertebre, osul pieptului ~ Fig, 84. Coloana vertebrala | Yetebral_ vertebral (sternul) si coastele. — Analizati figura 84. . j Cum sunt grupate vertebrele? Exista deosebiri intre vertebrele ce alciituiesc cele 5 regiuni? —De ce coloana vertebral prezinta curburi? apofize —Stabiliti care sunt partile componente ale unei vertebre vertebra toracala din figura 85. Fig. 85. Tipuri de vertebre— Compara{i vertebrele si precizati Ji cavitate toracica Aeosebirile! clavicula O vertebra tipica (ex. toracala) este 4 alcdtuita din corpul vertebrei, arcul / vertebral, orificiul vertebral si apofize. = Primele doua vertebre ale regiunii cervicale, denumite atlas si axis, prezinta modificari determinate de articulatia craniului la coloana vertebral. } Prin suprapunerea orificiilor verte- brale se formeaza canalul vertebral, care adaposteste maduva spinarii. Curburile coloanei vertebrale usureazi menfinerea pozitiei de echilibru, rezistenta la presiune gsi amortizeaza loviturile primite de talpa in timpul mersului. Coastele sunt 12 perechi de arcuri osoase, care unesc regiunea toracala cu sternul, formand cavitatea toracica. 5 Scheletul membrelor. Scheletul membrelor superioare (fig.86) este format din centura superioara (omoplat si clavicula) si partea libera alcatuita din scheletul bratului, antebratului si mdinii. Scheletul membrelor inferioare (fig. 87) este format din centura_inferioara (osul_ coxal), care se articuleazi cu osul sacral formand bazinul, si partea libera alcatuita din scheletul coapsei, gambei si piciorului. — Observati in partea anterioari a genunchiului, rotula! Ce forma are? — Palpati membrele superioare: bratul, antebratul si falangele. Care sunt oase lungi, late si scurte? Ide enh icatirle si in iis igura 86! Ae: fe SEs : lung Structura Silo os lung. Hba este format din corp, numit diafi iz, $i doua extremitafi, numite epifize. Fig. 87. Scheletul membrului inferior scheletul antebratului [ scheletul piciorului —Analizati figura 88 si precizati structura diafizei si a epifizei. Periostul este 0 membrana conjunctiva, vascularizata, cu rol in cresterea osului in grosime si refacerea tesutului osos in cazul fracturilor.Tesutul osos dur (osul compact) are rol de sustinere si rezistenfa, deoarece substanta fundamentala este impregnata cu o mare cantitate de saruri minerale de calciu si fosfor. Celulele osoase sunt situate in mici cavitaji din substanta fundamentala, asezata sub forma de lame osoase concentrice. Osul spongios, din structura epifizelor, compact galbena | este format din lame osoase, care se jntretaie, iar in spafiile lor exista Fig. 88. Structura osului la adult maduva rosie cu rol in formarea celulelor din singe. Maduva galbend, din canalul central este formata dintr-o retea de fibre, celule cu grasime, vase de sdnge si terminafii nervoase. —Stabiliti, cunoscdand aceasta structura, ce fel de organe sunt oasele? La limita dintre diafiza si epifiza se gisesc cartilajele de crestere. Oasele late si scurte au la periferie fesut osos dur, care acopera osul spongios. Articulatiile sunt mobile, semimobile $i fixe. ‘os compact os maduva Oasele din componenta unei articulatii mobile (fig.89) sunt acoperite de cartilaj articular si legate intre ele printr-o capsula articulara. intre oase si capsula se giseste cavitatea articulara plina cu lichid. Un os aluneca pe un alt os deoarece cartilajele care le acopera sunt netede gi ,,.unse” de lichid. Oasele sunt mentinute in articulatii datorita ligamentelor. cartilaje articulare In articulatia fixa oasele se i - intrepatrund (suturi dinfate — v. fig.83), iar in articulatia semimobila, intre corpurile vertebrelor se intercaleaza discuri intervertebrale, iar miscarile sunt limitate. Oasele prezinté neregularitati pe suprafata lor (creste, apofize) pe care se insera muschii. Oasele cresc atat in Jungime, cat si in grosime pana in jurul varstei de 22-23 de ani. Cresterea in lungime are loc la nivelul cartilajelor de crestere. —Cum se realizeaza cresterea in grosime a oaselor? + Compozitia chimica. Oasele contin apa (30%), o cantitate mare de saruri minerale si substanfa organica (oseina). —s Fig. 89. Articulatie mobilain organismul uman exista doua categorii de muschi: scheletici, care asigura locomofia, munca fizicé, mentin pozitia verticala si dau forma corpului (fig.90), si viscerali, care se gasesc in structura organelor interne (cu excepfia inimii) si asigur activitatea motorie a acestora. Muschii scheletici sunt formati din fesut muscular striat, iar cei viscerali din fesut muscular neted. — Amintifi-va de la zoologie, cum se numesc celulele musculare! — Comparati fibrele musculare striate cu fibrele musculare netede (fig.91) gi stabiliti deosebirile. Fibrele musculare striate au contractii rapide si voluntare, iar cele netede au contractii lente si involuntare. in timpul contractiei, muschiul isi schimba forma. De asemenea, au loc o serie de procese chimice si se elibereaza energie. Cea mai mare parte din energie este folosita pentru mentinerea temperaturii constante a corpului, iar o mica parte se transforma in energie mecanica. Muschii se gasesc in organism intr-o usoara stare de contracfie, numité fonus muscular, care asigura pozijia verticala a corpului. In afara de proprietatea de baza, contractilitatea, muschii mai prezinta si alte proprietati: extensibilitatea, elasticitatea si excitabilitatea. Prin extensibilitate muschiul se intinde sub actiunea unei forte. Elasticitatea permite muschiului si revind la lungimea gi forma inifiale dupa ce forta si-a incetat acfiunea. Excitabilitatea este proprietatea muschiului de a réspunde la un excitant mecanic, fizic sau chimic. Excitantul natural pentru organism este influxul nervos. muschii trunchiului muschii capului muschii gatului muschii membrelor superioare muschii membrelor inferioare Fig. 90. Muschi scheletici membrana -citoplasma nuclei disc intunecat disc clar b Fig. 91. Fibre musculare: a - neteda, b - striataMuschii au forma variata: fusiforma, circulara sau orbiculara (in jurul orificiilor orbitare, bucale), trapezoidala, dreptunghiulara etc. —Stabiliti legatura dintre forma oaselor si forma muschilor! —Deduceti legatura dintre forma si rolul muschilor! —Precizati structura muschiului din figura 92! teaca conjunctiva compartiment : corpul muschiului cu fascicule musculare fascicule musculare fibre musculare filamente Fig. 92. Muschi - structura interna. Muschiul se fixeaza de oase prin tendoane. Corpul muschiului este alcatuit din fibre musculare grupate in fascicule, acoperite de 0 teacd de fesut conjunctiv. Teaca se prelungeste si in grosimea muschiului, separandu-l in compartimente. Compozitie chimica. Muschii con{in o mare cantitate de apa (75%), substante organice (proteine, glucide, lipide) io cantitate mica de saruri minerale. , in functie de segmentele corpului, musculatura scheletica se clasifica in musculatura capului, a gatului, a trunchiului sia membrelor. Muschii mimicii, prin contractia lor, modifica expresia fefei. Muschii gatului ajuta la inclinarea si rotirea capului. Din musculatura trunchiului fac parte si: diafragma, muschi lat ce separa cavitatea toracica de cea abdominala, si muschii intercostali, care sunt muschi respiratori. — Faceti un ,,inventar” cu toate miscarile pe care putefi sa le efectuagi cu ajutorul membrelor, Addugati si miscarile invatate la orele de educajie fizica:mers, salturi, alergari, salt cu elan, sarituri in lungime si indltime etc.—Facetio analiza mai precisa asupra urmatoarelor miscari: ~culesul unui mar de pe o ramuré a unui pom inalt; —efectuarea unui nod cu o sfoard groasa; —rdasucirea unei chei intr-o broasca. Muschii sunt organele din corp care pot realiza toate miscarile prin intermediul unor sisteme de parghii. In corp muschii formeaza cu oasele gi articulatiile un sistem de parghii de trei ordine (fig. 93). Fig. 93. Sistem de parghii ia de ordinul I este articulatia craniului cu coloana vertebrala; ordinul I! ia dintre oasele gambei gi picior; ordinul III — articulatia dintre os fului si oasele antebratului Parghia de ordinul III serveste pentru toate miscarile de indoire (flexie) si intindere (extensie). De exemplu, muschii de pe fafa anterioara a coapsei intind gamba, iar cei din spate o indoaie prin contractia lor (fig. 94). |Un os poate sa-si indeplineasca functia de parghie daca este actionat de cel putin doi mugchi, numifi muschi antagonisti, deoarece cand unul se contracta, celalalt se relaxeaza (fig. 95). Explicafia este data pentru o miscare parfiala, de exemplu, indoirea si intinderea antebrafului sau indoirea falangelor etc. muschi muschi contractat relaxat intinderea antebrafului si falangelor indoirea antebrafului si falangelor Fig. 95. Muschi antagonisti —Observati o persoand care merge si alta care fuge! —Analizati si figura 96! —Descoperiti deosebirile dintre mers si fuga! Fig. 96: a. mers, b. fuga in mers membrele inferioare sunt cand in extensie, cand in flexie. —Care sunt oasele si muschii in migcare? Mersul rezulta dintr-un ansamblu de migscari bine coordonate intre ele prin actiunea unor grupe de mugchi antagonisti. Pentru o miscare de echilibru si pentru fuga ne ajuté membrele superioare. Corpul in ansamblu participa la miscarile mersului, alergarii, saltului etc. in copilarie mersul se invata cu multa cheltuiala de energie si devine apoi un automatism.—Amintifi-va proprietatile muschilor! —Ce este excitabilitatea? Cum ati demonstrat-o? —Care este excitantul natural pentru organism? Mersul, fuga, dansul si diferitele activitati sunt rezultatul intrarii in activitate a fibrelor musculare, la comanda sistemului nervos central. Caile senzitive sunt caile prin care informatiile ajung la sistemul nervos central. De aici pe cai motorii pornesc comenzile care ajung la muschi si determina starea de contractie a acestora. — ~ — Care sunt componentele | actului reflex? | - Care este organul efector? | Pras roeenants Fibrele nervoase senzitive se | senzitive infasoara in spirala pe fibrele musculare (fig. 98). Datorita lor sistemul nervos central cunoaste | gradul de contractie a muschiului si pozifia unui anumit segment al | corpului. Fibrele nervoase motorii | formeaza plexuri de la care pornesc | ramificatii la fibrele musculare. | Legiatura dintre fibra nervoasa si cea musculara se numeste placa motorie (fig. 99). Fibra nervoasa, venind in | contact cu fibra musculara, se ramificaé, iar ramificatiile se | butoneaza la capete si patrund in niste adancituri, in membrana fibrei musculare. in acest fel se transmite influxul motor de la fibra nervoasa la cea muscular. Fibrele nervoase vegetative regleazi activitatea musculaturii netede din perefii vaselor de sdnge si din peretii organelor cavitare sia glandelor. — Dati exemple de organe cavitare side glande! Fig. 99. Placa motorieMuschii nu se contracta si nu pun in miscare oasele decat daca primesc influxuri motorii elaborate de sistemul nervos central, ca urmare a informafiilor primite de la organele de simt (excitate de anumiti factori externi sau interni). La nivelul creierului informafiile se transforma in senzafii si prin fibrele nervoase motorii se transmit comenzile la organele efectoare (muschi, glande etc.). Spre deosebire de muschii stria{i (scheletici), muschiul inimii (miocard) si muschii netezi nu sunt comandafi in mod direct de sistemul nervos central. Muschiul cardiac prezint4 un automatism propriu — proprietatea specifica inimii de a se contracta ritmic sub actiunea unor excitafii, care apar chiar in miocard. Miocardul este alcatuit din fibre musculare striate, care vin in contact intre ele la nivelul membranelor, si din fibre musculare specializate in generarea si conducerea impulsurilor. Sistemul nervos central intervine numai in reglarea gi adaptarea activitafii lor pe calea sistemului nervos vegetativ. excitanti artificiali de natura mecanica, fizicd sau chimica. 5 £) Miocardul are proprietatea de a raspunde si la actiunea unor e 1. Formulafi enunturi corecte cu termenii: plex, placid motorie, automatism cardiac. 2. Unsingur raspuns! Muschii striafi se contracta deoarece: a. primesc comenzi de la sistemul nervos central; b. primesc comenzi de la sistemul nervos vegetativ; c. actioneaza sistemul de parghii. 3. Indicafi afirmatiile incorecte! a. Influxul motor se propaga de la fibra nervoasa la cea muscular. b. Fibrele nervoase vegetative regleaza activitatea muschilor scheletici. c. Informafiile ajung la sistemul nervos central pe cai motorii. 4. Puneti in evidenta automatismul inimii. Scoateti inima de la o broasca anesteziata si puneti-o intr-un vas cu ser fiziologic. Astfel, o putefi menfine in activitate saptamAni intregi. 5. Facefi corelatia dintre functionarea inimii izolata de organism si folosirea ei ca organ pentru transplant.REGIMUL DE VIATA SI DEZVOLTAREA SISTEMULUI LOCOMOTOR 1 1 1 | Regimul igienic de viata, cu o alimentafie corespunzatoare, si imbinarea 1 1 rafionala a activitafii fizice cu cea intelectuala, contribuie la dezvoltarea normala si armonioasa a sistemului locomotor. 1 Organismul copilului aflat in plin proces de crestere si dezvoltare, pe | langa o alimentafie corecta, cantitativ si calitativ, si in afara unor condifii cores- | punzatoare de mediu fizic necesita si un regim de activitate — exercifii fizice | Practicate sistematic si gradat. Miscarea stimuleaza formarea gi perfectionarea sistemului locomotor $i are rol preventiv pentru dereglarile neurohormonale si mai ales a nevrozelor, la tineri Organismul care in perioada primei copilarii nu a beneficiat de un regim corespunzator de stimulare fizic’, nu dispune de o ! musculatura bine dezvoltata, de o forta fizici necesari nu numai activitafilor | sportive, dar si activitatilor caracteristice viefii de zi cu zi. Astfel, trebuie avut | in vedere ca generatiile actuale depun un efort fizic tot mai mic. I in accepfiunea moderna se poate vorbi despre practicarea exercifiilor | fizice in scopuri preventive, de fortificare a organismului sau de prevenire a | unor boli si deformatii ale corpului. De aceea, aceste exercitii devin un factor ; al dezvoltarii corpului pe multiple planuri sau un factor de corectie. De exemplu, se intalneste foarte des att la fete, cat si la baieti atitudinea de impingere a abdomenului inainte. Aceasta se poate corecta prin fortificarea musculaturii abdominale si dorso-lombare. Deoarece cresterea organismului | si pregatirea scolar se realizeaz zilnic,trebuie ca activitafile fizice sa fie | practicate sistematic. | Miscarile active intaresc muschii abdominali si contribuie in acest mod la | pastrarea unui echilibru fiziologic intre torace si bazin, in mentinerea pozifici corecte a coloanei vertebrale. De asemenea, stimuleaz4 functia muschiului diafragma, activeaza circulatia sangelui in musculatura membrelor, intareste si dezvolta mobilitatea articulatiilor, tonifica muschiul inimii etc. La toate acestea se adauga gi influenta favorabila pe care o au miscarile active asupra sistemelor nervos $i endocrin. Trebuie avut in vedere ca fetele pana la varsta de 16 ani au o rezisten{a mai mare decat baiefii. Varsta de 17-18 ani reprezinta pentru fete perioada in care maturizarea morfo-functionala s-a terminat, in timp ce la baieti acest proces se incheie la varsta de 21-22 de ani, dar calitatile de forfa si rezisten{a continua. Deci, pana la 16 ani fetele trebuie sa insiste pentru marirea fortei si rezistentei, iar dupa aceasta varsta aceste calita{i sa fie intretinute. Baiefii, pana la 16-18 ani, trebuie sa acorde o atentie speciala exercifiilor de viteza, ulterior celor de for{a si rezisten{a. 41 Gimnastica. Trebuie practicata nu }numai la scoala sau de sportivii de performan{a (fig. 100), ci trebuie si devina | un mijloc zilnic de intarire a sinatafii. Mersul pe jos. Acesta trebuie realizat ' pe orice fel de vreme, in ritm suficient de | vioi, cel putin o ora pe zi. Efortul fizic este | depus in special de membrele inferioare. De asemenea, in timpul mersului pe jos trebuie sa se find cont si de efortul de echilibrare neuropsihica si de linistire nervoasa. Alergarea in ritm alert (jogging). | Ast&zi cunoaste o mare raspandire datorita | efectelor pe care le are asupra intregului | I organism. De aceea, se recomanda mai ales tinerilor pentru intarirea muschilor, oaselor, Fig. 100. Sportiv de performanja articulafiilor si pentru buna funcfionare a F-- ! organelor interne, a sistemelor endocrin si | nervos. I Mersul pe bicicleta. Este 0 forma superioara de dezvoltare armonioasa a sistemului locomotor. Sunt antrenati muschii membrelor inferioare gi superioare 5 ' si circulatia sdngelui. Are efecte neuro- | | psihice favorabile. 1 Inotul (fig.101). Trebuie practicat atat vara, cat si iarna, deoarece tonifica intreaga musculatura, dezvolta mobilitatea articulara si este un mijloc de terapie a | ' nevrozelor. | Tenisul de céimp si de masa, Dezvolta jrezistenta, mobilitatea si reflexele ; intregului organism. Exercifiile de forta cu aparatura speciala. Maresc forfa musculara a anumitor grupe de muschi. | Jocurile gsi activitatile sportive de | darn. Maresc rezisten{a si forfa musculara. | Refacerea dupa efort trebuie si se facd nu numai prin somn, dar si prin odihna activa, prin miscare. Excursiile (fig. 102). Ele reprezinta 'modul cel mai sandtos de petrecere a | timpului liber in zilele de repaus, concedii si | vacanfa.Dezvoltarea armonioasd a glanda hipofiza sistemului locomotor, care se remarcié printr-o finuta corecta, mobilitate elastica si gratioasa, este influentata de miscare. Astfel, prin migscare fibra musculara devine mai elastica, se mentine supletea articulatiilor si se asigura soliditatea ligamentelor. Dezvoltarea fizicd a copiilor atat sub raportul inaltimii, cat gi a greutafii corporale este influenfaté in primul rand de alimentatie. glandele paratiroide Fig. 103, Factori care influenjeazi mineralizarea oaselor — Stabiliti care sunt factorii care contribuie la mineralizarea oaselor (fig. 103) Rahitismul (fig. 104) produce tulburari complexe: deformiari ale oase- lor membrelor inferioare, sternului si coastelor, dinfii apar cu intarziere, splina si ficatul igi maresc volumul, musculatu- ra devine moale, iar abdomenul capata aspect batracian. Rahitismul se vindeca printr-o alimentatie rationala, expunere la soare, in special in climat marin, si administrarea sarurilor de calciu. Fig. 104. Rahitism Un rol hotarator in cregterea si dezvoltarea sistemului locomotor il au proteinele din alimente, care contribuie atat la cresterea rezistentei organismului fata de factorii fizici, chimici si biologici, cat sila cresterea capacitatii de efort fizic si intelectual. De aceea, elevii care consuma alimente sarace in proteine prezinta un randament redus in activitatile de invatare, la testele de tip stimul - reactie, deci rezultate slabe la invatatura.Existé numeroase cazuri cfnd in copilarie, datorita nerespectarii unei alimentafii corespunzatoare si a lipsei de miscare, apare debilitatea fizica. Aceasta reprezinta o slabire generala a organismului, cu scaderea in greutate insofita de scaderea capacitafii functionale si fizice a corpului, scderea rezistenfei la boli si oboseala musculara. Datorita debilitatii fizice organismul se poate imbolnavi de tuberculoza, hepatita virala, reumatism, in special reumatismul inimii. — Analizati si explicati schema din figura 105. Cum poate apare la copii reumatismul cardiovascular? Fig. 105. Amigdalele infectate si cariile dentare constituie adevarate ,,focare de infectie”. Din ele microbii se raspandesc spre inima gi articulafii producand boala. Integritatea anatomica a oaselor poate fi compromisa datorita unor factori externi. Astfel, deformiarile coloanei corpului in timpul unor activi etc.), accentudndu-se curbura regiunii dorsale (cifoza). Tinuta incorecta determina si o deformare laterala a coloanei vertebra- le (scolioza) sau deformare a regiunii lombare (lor- doza). — Prin ce se caracteri- zeazi pozifia corecta a corpului la masa de lucru si pozitia in picioare (fig. 107)? Fig. 107. Pozitii corecte la masa de lucru si in picioare— Care sunt consecintele factorilor de risc, din figura 108, asupra sistemului locomotor? Sst sc Artroze- hh naif yf Feu Distrugeri = Spondiloze (dureri ale coloanei vertebrala) Dureri musculare Distrugeri osoase ~ Fig. 108. Factori de risc Ranile, rupturi ale pielii si fesuturilor, prezinta un pericol de infectare chiar a intregului organism. Entorsele sunt intinderi, rasuciri sau indoiri forfate ale ligamentelor, dar oasele nu pardsesc articulatia. Articulatia se umfla, devine dureroasi, iar miscarea este uneori imposibila. —Observati in figura 109 cum se acorda primul ajutor in entorse. Fig. 109. Primul ayaior 1 in | entorse Luxatiile determina intinderea si ruperea ligamentelor, cu deplasarea osului din articulatie. Deci, articulatia se umfla, devine dureroasa, iar membrul igi modifica aspectul normal. Primul ajutor consta in imobilizarea membrului intr-o pozitie nedureroasa (fig. 110) si transportarea la spital. In luxafii nu este voie si se repuna oasele laloc, deoarece pot fi lezati nervii. Fig. 110. Primul ajutor in luxatii Fracturile sunt rupturi ale oaselor | (fig. 111). Imobilizarea fracturilor inchise se face cu ajutorul atelelor — se pot confectiona din scAnduri, bucati de i - a carton etc., dar trebuie sa fie suficient de Fig. 111. Fractura inchisa si deschisa lungi pentru a prinde ambele articulatiiale osului rupt. Atelele se infagsoara cu vata sau op a} carpe, apoi se fixeaza cu fese, curele etc. ee ty) Cele mai periculoase sunt fracturile deschise. ; Capetele oaselor strapung pielea si muschii producand hemoragie—scurgerea sangelui. Oprirea hemoragiei se face cu ajutorul garoului (tub de cauciuc) aplicat la distanja de rand (fig. 112). Cand hemoragia a incetat se prinde un bilefel in care se serie ora si minutul aplicarii garoului, deoarece acesta se mentine maxim o ora si jumatate. Depa- sirea acestui timp determina distrugerea (cangrena) membrului respectiv. Garoul se desface la fiecare 15-20 de minute lasand sdngele sa circule in zona respectiva. Apoi rana se panseaza, se face imobilizarea si persoana este transportata la spital. — Cum se face pansarea unei rani? Folositi cunostintele de la lectia despre igiena pielii. Fig. 112. Aplicarea garoului — Suferinfele provocate sistemului locomotor de agresiunea factorilor de ! risc trebuie tratate in cel mai scurt timp, pentru ca orice intarziere determina | complicafii grave. } t See er Se ra a rea Ere s) © Artroza genunchilor se produce mai ales la parchetari, deoarece lucreaza timp indelungat in pozifii incomode. = © Dactilografele fac mai des spondiloza coloanei vertebrale cervicale. INTREBARI -APLICATIE 1. Efectuafi exercifii de prim ajutor in caz de raniri, entorse, luxafii si fracturi. 2. Stabiliti cu ajutorul figurii 113 diferitele modalitaji de transport a accidentatilor la spital. AA Fig, 113. Diferite modalitafi de transport a accidentafilor Se iy iT. . GearEve APLICATHLFUNCTIILE DE NUTRITIE Alimentele constituie substratul viefii organismului, deoarece pe baza lor se realizeaza cresterea, repararea celulelor uzate si se obtine energia necesara tuturor funcfiilor si activitatilor organismului. —Cecontin alimentele? —Analizati tabelul urmator! Desprindeti concluziile! Glucide (%) CaP Fe Cc 12,5Pentru a-si indeplini rolul vital, alimentele trebuie s4 contina tofi factorii nutritivi de care are nevoie organismul. Unii factori nutritivi sunt folositi ca material de constructie, formeaza celule noi sau refac fesuturile uzate, avand rol plastic. Alti factori nutritivi sunt folosifi ca material energetic — rol energetic, iar vitaminele, enzimele si hormonii usureaza desfasurarea unor functii— rol catalizator. Proteinele reprezinta factorii nutritivi curol plastic. —Care sunt alimentele care contin proteine? Laptele si derivatele lui, carnea si produsele din carne, pestele, oudle etc. contin proteine de origine animal. Cerealele (graul, secara), leguminoasele uscate (fasolea, mazarea etc.) contin proteine vegetale. O hrand bogata in proteine intareste activitatea nervoasa superioara, in timp ce lipsa proteinelor (caren{a) are efecte negative: oboseala rapida, lips de concentrare, sciderea randamentului intelectual etc.Astfel, scade capacitatea de adaptare a organismului la conditiile negative ale mediului (temperaturi ridicate sau scazute, altitudine, radiatii ionizante etc.) si rezistenja la infectii. Factorii nutritivi cu rol energetic sunt glucidele si lipidele. Glucidele se gasesc in zahar, produse zaharoase, cartofi, paste fainoase, paine etc. Lipidele exista in grasimile animale (unt, smantan etc.) si uleiurile vegetale. O alimentatie rafionala trebuie sa asigure o proportie de 2/3 pana la 1/2 din proteine si restul din glucide, lipide, vitamine si saruri minerale. Apa este componenta indispensabila viefii si intra in alcatuirea tuturor organelor. —Exemplificati, cu datele pe care le aveti de lamuschi si oase! Sdarurile minerale au rol in desfasurarea functiilor vitale ale organismului. intrand in constitutia fesuturilor. Calciul si fosforul sunt constituenti de baza ai oaselor gi dintilor. Absenfa fosforului determina cariile dentare, a iodului, gusa endemica, iar a fierului, anemia. Fierul este indispensabil in alimentatie, deoarece intra in structura globulelor rogsii. Carnea, laptele, branzeturile, legumele si fructele sunt surse de saruri minerale. Laptele si branzeturile sunt surse principale de calciu. Absenfa vitaminelor determina avitaminoze. De exemplu, avitaminoza D sta la baza rahitismului, avitaminoza C determina scorbutul (sangerarea gingiilor, caderea dintilor), iar avitaminoza A determina uscarea corneei si tulburari de vedere, Foarte importante pentru procesul de crestere sunt vitaminele A si D, iar vitamina C si complexul B (B,, B,, B,, B,,) sunt necesare la orice varsté. Absenta sau insuficienta vitaminelor determina: incetinirea cresterii, scdderea poftei de mancare, micsorarea rezistenfei fata de infectii sau fafa de alfi factori din mediul inconjurator. O mare greseala este cd vitaminele sunt consumate mai mult ca medicamente decat ca ingrediente ale ratiei alimentare.Vitaminele A, B si D se gisesc in alimente de origine animala (smantana, ficat, creier, unt, ou, carne, lapte etc.) si vegetala. Pentru ca fructele si legumele contin foarte multe vitamine se recomanda sa fie curatate, spalate si taiate cu putin timp inainte de a fi mAncate sau puse la fiert. Pastrarea legumelor in apa rece determina pierderi mari de vitamine. Firs ? © Produsele zaharoase trebuie consumate numai dupa mese. APLICATI 1. Daca ati citit opera ,,Avarul” de Moliére afi intalnit expresia »Manane pentru a trai si nu traiesc pentru a manca”. Cum explicati? 2. Explicati urmatoarea situatie! 32 de tineri de 20 si 34 de ani, timp de 24 de saptam4ni au primit o alimentafie care acoperea numai 50% din necesitafile energetice ale organismului. Dupa 12 saptamAni capacitatea lor de munca a scazut cu 56-64%, iar dupa 6 luni cu 79-84%. Pentru ca organismul lor sa inceapd sd se refaca a fost nevoie de 6 saptamani de alimentatie normal, iar pentru a reveni la capacitatea de munca initiala, de 3 luni. “ 3. Puneti in eviden{a amidonul, glutenul si zaharul din paine. a. Pe o bucata de paine punefi cateva picaturi de solutie iodata. Ce culoare are pata care a aparut? —Culoarea albastra demonstreaza prezenta amidonului. b. Picurati pe o felie de paine acid nitric. Apare o pata galbena care indica prezenta glutenului. c. Intr-o eprubeta cu apa distilata punefi putina paine. Agitati si filtrafi lichidul. Turnati apoi putin nitrat de argint. Se obtine un precipitat alb, care demonstreaza prezenta zaharului in paine. Pé ‘ees“t@ Facultatiy- ------------------ REGIMUL ALIMENTAR IN CONFORMITATE CU NECESITATILE ORGANISMU O alimentatie normala, rafionala, are o influenta pozitiva asupra starii de sanatate a organismului. Ea nu poate fi si nici nu trebuie sa fie facuta la intémplare. De aceea, trebuie ca fiecare om sa aiba cunostin{fele necesare despre o alimentatie rationala. Nu exist un aliment care sa satisfacd singur toate nevoile organismului. Alimentaftia trebuie sa cuprinda gi s4 asigure tofi factorii nutritivi in concordant cu varsta, starea de sanatate, anotimpul si conditiile de viata si munca. Un consum alimentar care depaseste nevoile organismului are drept urmare depuneri sub forma de grasime, care determina obezitate. Din cauza excesului ponderal (crestere in greutate) apar boli de nutritie si artroze. Excesul de proteine determina tulburari nervoase si supune ficatul si rinichii la un efort suplimentar pentru prelucrarea si eliminarea produsilor nefolositori. Aportul de proteine variaza in functie de varsta, starea fiziologica $i conditiile de munca si de mediu. Este mai mare in perioada cresterii, pentru femeile in perioada de graviditate si alaptare, pentru persoanele care fac eforturi mari sub acfiunea unor temperaturi scazute, presiuni atmosferice ridicate, mediu toxic etc. Observati in tabelul urmator nevoile zilnice ale organismului in factori nutritivi! [Atco Ta (70 kg greutate corporala) Factori nutritivi Nevoile de apa ale organismului sunt de 2 500 ml/zi si depind de pierderile de apa prin urina (1-1,5 1), respiratie si transpiratie.Numai printr-o alimentatie rationala se vor asigura necesitatile organismului din punct de vedere a materialului energetic si plastic, dar si o perfecta stare de sanatate fizica si psihica. O alimentatie rationala are si scopul de a preveni o serie de imbolnaviri, deci alimentafia rafionala este cel mai important factor de mediu, care previne imbolnavirile organismului uman. Valoarea energetica a alimentelor este evaluata in calorii. CunoscAndu-se valoarea energetica a factorilor nutritivi se poate calcula daca hrana consumata acopera necesitatile energetice ale organismului. Aportul zilnic de alimente trebuie sa acopere in totalitate cheltuiclile energetice ale organismului. in raport cu varsta si cu efortul depus, normele de consum energetic au urmatoarele valori medii in 24 de ore. ~ efort mediu — 3 300 kcal efort foarte mare — 4 500 kcal efort mic — 2 500 kcal efort foarte mare — 4 300 kcal 2 100 kcal Looe eee ee ee ee ee ee Ke ee eee ee em eee errr rrra Este alcatuit din tubul digestiy si glandele anexe. Tubul digestiv este format din mai multe segmente, diferite ca structura si functie: cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestin subfire si intestin gros. — Identificati in figura 116 organele sistemului digestiv. Comparafi cu segmentele digestive ale unui mamifer disecat sau ale unui iepure, atunci cand se prepara in gospodarie. Fig. 116. Sistem digestiv —Organele digestive ale omului au aceeasi forma si asezare ca ale iepurelui?Cavitatea bucala (fig. 117) este primul segment al tubului digestiv, care comunica posterior cu faringele. Este separata de fosele nazale prin bolta palatina, alcatuita din palatul dur (osos), si valul palatin prelungit cu omusorul. De o parte si de alta a orificiului de comunicare cu faringele se gasesc doua amigdale. — Privifi intr-o oglinda cavitatea bucala deschisa! — Identificati omusorul gi amigdalele! — Ce mai observati in cavitatea bucala? Limba este un organ muscu- los, care este alcatuit dintr-o radacina si un corp liber. Pe langa rolul de organ de simf, limba contribuie la amesteca- rea si inghifirea alimentelor, dar si in vorbire. Dinfii sunt organe dure, fixate in cavitati, numite alveole dentare. — Observati structura dintelui din figura 118. Colul face legatura dintre coroana si radacina. Smaitul de la nivelul coroanei dintelui este o substan{a dura, lucioasa. Radacina este acoperita de cement. in interiorul dintelui se afla pulpa dentara. Dentina este 0 substanfa osoasé mai putin rezistenta la actiunea unor factori. Fig, 117. Cavitate bucala Fig. 118. Dinte - structura internaTotalitatea dintilor formeaza dentifia, care este temporara, de lapte (20 de dinfi) si permanenta (32 de dinti). —Identificati dupa forma lor tipurile de dinji din figura 119! —Precizati ordinea agezarii dintilor pe fiecare arcada. Numirul si pozitia dingilor pe arcada se exprima prin formula dentara: Be. decid 3 oe i Si Ard | juma A). ah 2 43 (pentru jumatate de arcada). in mucoasa cavitafii bucale se gasesc glandele salivare, care secreta saliva. 5S SA M(molari) ‘Pe Si C (canini) , TUE Lt | Fig. 119. Tipuri de dingi Faringele (fig. 120) are forma unei palnii cu peretii musculo-membranosi si este situat in continuarea cavitatii bucale. Fig. 120. Faringe