cereptarea proprilor fundamente. In caltate de miseare ments ~Fpeavcace mule dtr radiilesocietati in care hase nase, 1 6 in cdutarea fundamentelor fuck de I apartias, la nceptl madera euopene, ca tip dint de gait 9h practic, ipralismul a fost preocupa Je ites ue puten mula sr! par iat mal ea tela ts avnra moder Tot nc tori ber si Spear glerct un fundamen’ l aac! Tor 8 de ichaca inva, fader eae ste uma leaf cat socal univer Liberal init nu consider cere Hiner en epreennd ama un inte paras 020 et cui ofefegut Deee, ie Sula ticle do epunt feted om gun pel ese SR cao tliat Sem sce ooo, Com a okt sation Moot probema pat ut Sadat ab aor ‘Det dre sri eral a capella me ml Se ee tigate gs goer inne su aorta lpi ent ts Mise ltt separate de sifear prs i dul (adie iaelecuae Tibeale- Prima dite acest ete doce sn deniaioe saat shel pene cae a ot das 8 ae ae ee abet Nosick Conform aes teri ale ise ean poravespetnt nemelte .inpertaneinceea ce priv erate de calls de la scitate ideeguernate, ete 2dr mor! fidaeial:Panele unsne posed dep mos ‘ak in rte cre cipotavea ace rte dpe ‘Slat de meni une commit more sto ocx si veune onde legal poste, el pr imp In vr iberalismut n ‘atuti or, a iin umane. Drepturleatribuite oamenilor de c&- {ne aveastéfeorie sunt naturale In sensu ea sunt pre-onventiona. le, proritare din punct de vedere moral orieror institut sociale Sal injelegeri contractuale; de asemenes, ee stint mtuale deoa- rece sunt fundamentate in chiar natura finfelor ear le posed Implicit la Locke, si explicit la tot teorticieni drepturilor nat ‘ale afirmaea existenfe unor deepturi naturale implica presupis netea, mai profunda, a une legi a naturi. Este vorba ail despee cea teore in care drepturle natuale sunt considerate ca nececa- re din punet de: vedere moral, reprezentind principi ale unei conduite crepe: si decurgind direct dint-un bine omenese iden- ‘ificabil in mod independent. Astel, matricea oriedtel tear a dreptuifor naturale di'seama gi despre leyea natu. In absenta cesta teaie dreptuilor naturale nu sunt pe deplin coerente $1 sick angumentabile pan Ia capa, dei droptuile la ere e refer cle sunt lipsite de acelcadrinafaracruia na pot ft concep $ constrite, Dificultitile pe care le implied elaborarea unei tori place bite dreprurilor naturale in ziua de ati snt in toate pivinele foarte mari, aproape insurmontabile. Pe deo pate ele tin de pro- blema explicit legit naturié in context ideilor moderne, dei care exelud orice fel de teologienaturala, In timp ee la Locke legen naturi se intemeiaz’ pe vointa divind, de unde ii deriv’ ontinutal moral Ix Atistotel teria moralé este consul pe ‘aca unei biologi metafizice, al ctl uli resort este o concep {iemistica a naturiea sistem care tine spre perfectiune. Cu gre ‘simai pot gis loculideile hui Locke si Aristotel privind cauzele finnle sau seopurite naturale in tabloul sine al lami moder. ne, care a repuattleologia gi are a da oexplicatie mecanicis. 1a fenomenetor care sugereaza existena nul scop in nated Depa cum remarcase si Spinoza, o data abendonati metafiziea ‘auzei finale i, 0 data cu ea, idsea naturit ea sistem telealogi, ‘une mai mane deco suma de eameni si de cru in toata ‘hernia ptlaine lr erogens Pe seu cesta inf Scamnd ef teora legit natu eare serves ca fundament teoriei ne pe fundalal tne etic individualist fra compromisuri. Toe tat in dezvoltatea mtadei contractualsto poate fi git cea ‘mai promittoare solute a prablemelor legate de intemeirea i- beralsmlu e Ideea de libertate [Exist vreo concept tpi liberals a deep? Adeseori sa sustinute8teoria beri, aga cum apare la serio ibera clo- sic este in Intregime sau predominantuna negativa, in timp ce i- beralil revizionisti gi socialist invoca © eoneeptie pozitiva ‘coast idee nu este in intregime gresit, dar ne poate induce in ‘fare afta \reme cin exis Infelege profinda a comple- “tii distintiei dine libertateapozitiva(gcea negatva, Infor. ra e sea mai simple mai clara, aceasta distinti est Sea cle- borat de Constant gi reformulati, in zilele noastre de cite Isaiah Bern. cuo incomparabildacuratee (1); ea este distnota init nenterferena gi independenta pe de o pert gi dreptul de a participa I luarea coleetiva de decizi,pe de ath parte, Desig, in acest Sens toi liberali elasci au fest exponent ai conceptiei negative despre liberate. Nici Locke, niei Kan, nei Smith sa John Stuart Mill nu s-au.indoit vreodat ca s-ar putea tree peste ‘ibertatea individuals int-o societae in care fecare adult are ‘repil de ai fice auzitd vocea in problemele guverii. In scelagi timp, concepla negativa albert apare si a non-lbe- ‘ali de wreme ce si Bentham si Hobbes — primul find in el mai bum eaz un evasilberl, ara doifea un individualist un adept al autoritrismului iin nici un caz un liberal — 0 foloseseinte-o forma deosebit de clara side neechivocé, Nu pare si existe nici legitart necesar inte 0 viziune negativa asupralibertati si adop- ‘area prinepilorliberale, chiar daed apirdtoriviziuni peztive ‘au opus de obiee iberalismului Ce inseam, aadar,o viziune pozitiva asupra liberal? Aga ‘cum apae la Hegel sia continuatori acestua ea este concept.6 ohn Gray duper rate inva in nega ont ne posfiatssuforealizil (a, pea, presupune hist ‘reealzre), Continual poi al Vaio pctv ese ch, - Seti neccae anmate esre, capac au bi peta suorcalzares afi efety pon, tute! posedaeaaestor seause ebuie considera ca parte liberating Pe ace es eit oder pi tal fend © insti caespoete verte scope Seeds ofe indvaiorrauseleteceste, matndle atl ‘Shek deat hen: Acet liberal evi nu sunt papa Sizcol i Hegel, dar ss somun cu acest concept dps orien (iets poet) presupne tal mult dest = ‘fee dcp legal dea actions, Ea sear in primal ins ant ons de actos ate nat pl foe cx ete Sabine pest tne: Dt Je des aceite revionis prosap liberate poz sau propca2s pate obi Simin wesc monies ican concep hela aint potve a at etc: ode erin seal liberal contemporan Ei au sbi, primal ind, ca Hbeate i sufratzrea au un elas ie order ee: om pote lege de ounsvoieo a- crc asc de sutrealizare Se ral un scp pecaré il = fercaa mat puter np a een pe depart clare i= pin fecate stu, auorsliares, Cte exe striae cave oat pune ce presume, pti eae, auoeaizaea? Se post imple cy acum cernele stores unui om inh asctcr! im confi’ cu ele al col cernleato-ealizii decliag om st nein conf unele co lel Ts frit bea iene eden reaping vesimesheglang a iberi pozt- Se denoec, aucun ttt FA. Hayek 2), cei xl din Ua a Seater beri co pues de actions, enti re conara deal ver ck prin chiar nara s,puteres St pont dtu egal So prec exist um confit insur- tonal ne cone egelins a Wherai poativesvaloie Tleal dea sega men: Nutone comp bert peitv ete fags mod ait de widen opus valor iberale a cess ht Hegel. Meith Leeraloms! er aminttd atat Spinoza, cat si Kant au elaborato viziune pozitiva supra iberiiica autonomie sau e8auitodeterminae a ind lui, viziune ce a siujitpledoarei pentra toleran si guverare li ‘mitt. Aceasta nu este o conceptie a liberttii ex autodetermi- hare coletivi, ci mai degraba ca autoguverare rationala a ‘agentului individual. Ea este prezena in cea mai iberala dire operele lui Mill, Despre liberate, sisi are racine in peist nia liberalism, la scritori stoic Aceastversiune a concep- tie pocitive pare num tot inrudita cu preoeuparile liberale sisi are un loeasigurtintradiia intelectual a acestuia, Aceasta va- ‘ant individualist aide pozitive de liberate pune in luminé © lt dimensiune a distinetei dine libertatea nepaiv gi cea po- Zitiva, Este vorba despre diferenta dine aceaconceptie dupa ea- re liberiatea este invotdeauna numnai o relate inerpersonala si aceea (cea pozitva)eare permite ca liberates individual sa fe ingrid deopotriva de obstacoleinerioacesisociale Incea mai persuasiva diniteformele sale, aceasta Viiune pozitiv’ prezintd liberatea ea pe o gama nolmitaté de optiuni— neobstructionata hie de ceilalti oameni, nici de factor intern ai agentului, cum ar fislibiciumea voinei,fantezil rationale, inhibi sau adapta- ‘ea necritic’a normele conventionale. Idee liberi ea neingri- dire a optiunilor (3) este inruiti cu ideeaindvidului autonomy, ‘are nu este condus de ceili ci de sine insti, Ideea individu aufonom este centeala ati in filosofia hi Kant edt gi in cea hi ‘Spinoza si trebuie consideraté una dinte ideie-chee ale tradi Iiberale Libertatea ca autonomie a fos indelung citcatd de itr libe- ‘alii contemporani. Pentru Berlin (4), ea presupune o fas sin- dare a Eur In dous componente, una superioaré 3 alta mfer- ara, tna rationals gi alta doritoare, una esenfalé si alta empiricd;aceastimparie duce cu usurint la paternalism gi tc ‘anle. Pentru Hayek (5), ideea de autonomie (asa eur apare la John Stuart Mil, de exemplu) presupune prezentares unor as- ecte care sunt de fapt condi ale liberttii — respectarea nor- 'elor conventionale gi acceptarea formelor de viata mostenite — sul chipal unor pericole pentru aceasta. Critica iui Beli ‘ste, fra indoial, adecvatépentra anumite Variante ale viziuni8 ohn Gray Liberalsmul 89 pozitive, dar nu este cla cf se poate apliea tuturor. Coneeptile privind autonomia pot fi i ele relativ deschse sau inchise, dup’ ‘cum il constring pe agentul autonom s8 se indrepte spre un sin- [Bur tip devia ats adore Ia un corp de adevarri nite. Desi ‘majoritatea, sau chia tate concept clasice ale autonomiei— la stoi a Spinoza gi In Kant — sunt acest sens niste concep Iilinchis, se poate constr o teorie a autonomiei cares mu im- puns accesul [sun singur corp de adevaruri morale obiectve, ci ‘pur si simplu si pretinda exerciiul liber ab inteligentel umane Eu cred c& multe dintre amenintirle moderne la adresa libertiit = propaganda, manipulatea mass-media si tirania modei— pot fintelese numai prin invacores uni asemenea eoncepti a auto nomi. Libertatea poate fi ingritas altel decit prin coereitie, ia concepral de liberate ca autonamie (spre deosebice de viziu- nea negativ, tr mult mai restransa) are mertul dea da seama de soest ters, Hayek: are din nou foarte multa dreptate observand a [a Mill exist ostiitate fi de conventie ea opunind-se, prin chiar natura ei, liberi, ostlitate care sfirgeste prin afi non-liberala. Niei 0 societate bera nu poste supravietui mult timp (aga cum a recunescut- si Mill in alte loeuri (6) i lips uno tradi morale sia unor conventi sociale stable. Alters va la aceast situatie nu este individualism, ci coeritia si ano- ‘mia. O coaceptic plauzibilé gi argumentabilé «autonomiei nu trebuie si fie dominats de atipatia fata de convent si traitie pe care o art anuite sever ale ut Mil. Ideal autonomiei, ‘50 cum apare in psiologia social, nu se refer I omulindrep- ‘al spre propria interioritate,nepasator fata de mediul si social, ci mai degraba omul cu spritenitie si autocitic, al eirui respect pentru normele soeietii n cae triesteprovine din exercitarea proprilor eapscitti rationale. © conceptie atat de deschiss a Autonomic cae evita metafizica rationalists a eului eritcata de Berlin: si care inteloge rolul conventilor si traditilor ca repre- zentdnd condi ale liberi, concept respinsi de Mill, pare sus inraditd cu liberalism ‘Cum iau nastere cele libettiparticulare pe care le consid ‘im liberale din concept liberi ca autonomie? Mi refer aici Ia libertiti cum arf acces « cuvantului si a expresiei, a asocierii asa mai departe — la acele liberi pe care Rawls le-anumit, in mod patrunzitor, ibertati fundamenrale" (7), Ra- ‘ws insusiajunsoses8 dezvolte chestunes liberior fundamen: tale datorit indetermindeii conceptului de ,cea mai mar liberi ie" el observd cd cerinta maximiziei (si egalzari liberi are un continut determinat, numai dac8 ideea de libertate este des- pus ine set de sau int-un sistem de libetati fundamen tale Sugestia mea este ca acestelibetiti sie ilelese dreptea- seu pentu cenditile necesare existenei unui agent autonom, Un om liber este acela care posed drepturile si prvilegilenecesare pentru a putea gindisiactiona in mod autonom — adick de a xe autosonduce, nu de afi condus de ali (8)- Continutul acestui sistem al ibertilor fundamentale mu tebuic fe fix sau rgd la incorpo conde necesare dezvoltii gi exercitri auto: omiei in gindire si atiune int-un context jstorie dat. Este clar indifereat de varia, priniteliberatle fandamentale se vor numa liberstile pe care un stat liberal le protjenzs juridio — libenatea de constiings, de asociere, de migcare, aceea de a nu fi syesiat in mod arbitra ete. Pe lang’ aceste liberi eivile -aspus ‘meiaai, i sunt bazate pe dreptate. Aceasta inseamna e& putetn specifica confinutl drepurilor liberal relectind asupra cerin~ {elor dreptitit mai degraba decit prin luarea in considerare a Srepuurilorlockeene dinteo stare naturals imaginar3. Deptatea| teste conceputi-de eitte Raw in termeni kanteni ea Mnglobnd Principle alee im poaitiainifala a unet epalitat echitabile care Implied aonomia individului si de care Hayek interment, de asemened kaatieni, desi mult mai formal, a universabilii. De fsemenes, in varianta eevs mai putin restricts a metodei con- ttactualise floste de este Buchanan si Tullock (8), drepturle Iiberale fandsmentae lau nasiere din procedure privind con- tract inte indivizi autonom (intelesiint-o manier mai degras ‘bi hubbesiand) si nu suat considerate a fi fapte morale funds mentale. Spre devsebire de abordares lockeand, care esucazi ‘complet in priviny problemei impezitii, abordarea contractua- lista ponte produce nist prineipit acceptable ale unei impo tii ‘echitabile ca ficind parte din proietul shu general de identifi ‘ca principle constitutionale ale urei ordin individualist INiteato nevoie of inti ac i detalile problemi referitoare [a felul in eare po fi astfol deduse principile, dar trebuie si ob- servim ci orice modalitate plauzibila de a le deduce va trebui si ‘mpun limite strcte puter pe care o are guvemarea dea impo- zita, A da mind Libera guversri in ee prveste politicilefiseale intra in eontradictic chiar seu cele mai permisive interpreta: ale laissexfaire-ului schiate In sectunea anteioar, cei guvemna= rea poate distruge efetiv diferite initiative si nteprinder (Tira ‘ca micarsi le inferzica)impunindsrleimpezite covirsitoare: De ‘cee, iberali contemporani de facturé clase subliniaza e8im- poritareatrebuie si se fact conform regulilor generale, uniform ‘plicate, 9i multi dinte ei, cum ar fi Hayek gi Friedman (9), au ‘rgumentat c& numai un sistem al impozitiit proportional (ea beralisomal 107 opus cele progresive) este pe deplin coerent cu cerngele ibera- Je. Impozitares proportional ar prevent impunerea impozitaii redisttbutive pentru minorttile bogate sau nepopulare, inde pirtind asfel din poitcile publice © zona majora de arbiearia- te: Indferentdaet-sunt sau ma patizanii proportional tile ‘eral contemporani de Tact clasiedsustn idea e& poitiile fiscale trebuie guvernate de legi generale, asiel inet st prevind ca actvitatile guvemamentale si ingrideasca libertatea econo- ‘mied cu mijloace subtle g caroufate. acd libertatea economicd poate Fi subminals prin impevite atbitrare, me este mai putin cla 8 fiscalitateaarbitrars gi polit cile monetare pot afecla de asemenea Visa eeonomica a palit) Iiberale. Literatura liberala recent abunds in proiecte de regle- ‘mentari constitutionale ale fiscal s politilor monetae, exe «yale pontru a prevent acest arbitarlate, degiin nit un ene muse oate spune cd toi liberaliicontemporani de facta clasiea ma Sunt convingic&impunerea unorregul constitutionaleasupra ac: tivtati guvernamentale di aceste zone este gel mai bun antidot impottiva peticolului une politic arbitare. In ceea ce priveste politi monetar,pericolul coutal ponte liberal clase’ a fest acela al fluctuates destabilizatoare subite ae valor baile — in general inflajionise, in ukimele patru decenii, dar deflation te in perioada interbelica — generate de manipula guverna- ‘mentali-a-masei monetare. Un grup important de economist ccontemporani condugi de Millon Friedman au susinut controll politicilor monetare cu ajutorul une let stabilite. in mod simi- lar, mult ibetali contemporani au pledat pentru o lege abalanei ‘bugetae in domeniu! politiiorfscale,reguls cates determine bandonarea politi de finanare a deficitului. Aceste propu- ‘eri manifesta interesul pentru descoperzea unos liar eon ‘usionale eficiente ale cheltuilior si atvititilor guvemamen tale aduedtoare de profit. Dimpoteva, lf liberalt de factuca clasicd au sustinut cd limitaea activititlor guvernamentale a- Ditrare in aceste zone este eel mai bine realzata prin incuajarea reset puter care a.o contr" slanseze, mai degraba dest prin insttuirea nor legi care ar putea fi pot impiedicate sau schim- bate In cazal poiticilor monetare, de exempl, Hayek a sustinut108 John Gray Liberal 109 (10) ci deprivareastatului de monopolul pe care il are asupra ‘emitei banior este o metoda ma buna de a ordonaactvitafile monetare decatincercarea strategilor monetarste des contala prin intermediul une leg stabilite. Din nou, sustinsoriteriet conomice a ofertei (11) resping propunerile balan bugetare argumentind ei reducerea nivelului impozitelor poate grit cesiumes, Eu ere, totus, e&-aceste diferente sunt in cele din ur rma neinflegerprivind mai degrab strategie de tsnzitie decat scopurilelberale. Hayek favorizeaz, firs indoiala,o eonstitue ‘menetara care lipseste guvermul de pterile sale monopolist, sar economist teoreiofere sunt sufintori tpi a unui standard de aur automat. Tot liberal contemporeni de factura clase’ a lun scop comun-o forma de guvernare limitaa sub autoritates I alan care (en exceptia mor proviaiiingust definite (12)Purep- turileeconomice centrale ale guvernicii — dreptul de impozit 1, de cheltuire gi de emitere a banilor — fac obiectal unor lei su mai putin riguroase decat acolea care protejeazi libetitile personale fundamental ‘Sea remareat in tecere fatal e& perspctivaliberalé asupra {2uvernicilimitate poate euprinde chiar si ceva aseminitor st {ulujasistental. Meritasubliiat 8 justifcarea cea mai larg ac- ‘eptatiprintre liberal contemporani de factura clasie8privind statl asistenfal limita nu este cea care invocd ideea non-libera- 1a drepturilorlaasistent socials, ci cea cae face apel Ia con- sideratt contractualiste sau utlitarste, Cu alte euvinte, argue mentul nu este acela e& omul sarac ar avea veeun drept la ingrijire asistenal, i mai degrabé cho afl de ingrijire poate fie pare a contractului social rational gi ca promovenzsasistenta social general (Anumite aspeee asisteatial, incluiv cele pu- temic redistributioniste, pot fi justificate ca rectifcar ale unot ‘nciledsi tecute ale dreptiliberae, aga cum a observat Robert [Nazick (13), dar de aoeastitezi nu pe putem ccupa aici.) © alt problem este aceeac& mul liborali de facturd clases au o ue refering pentru staal asistental acl intituiefund- mental © reprezint# garantares unui venit minim. Cel mai ele- ‘gant gi mai economic plan de acest fl este impozitl negativ pe ‘enit propus de Milton Friedman (I), in earevenitucile sracilor sunt automat suplimentate pana la nivelul subzistente, © aseme- nea formu are, din punct de vedere liberal, meritele de ami tmiza birocraia si dea limita pericolul paternaismului crest de structure asistenfiale cae da int-o mai mare masuré fu liber nutoitatitdiseretonare a ageatilorasstentile. $i aceasta for- ‘ula implica anumite percole, de exempla acela prin care com- petits polities pentru voturi si forteze venitul minim pana Is cote neealiste, si institutionalize un vast sistem al suporta- silts streie, De acees, ali liberal comtemporani sunt scep- tick vizav de taxa negativa pe venit, preferénd un stat minimal asistentil consti in servici nete de aigurare pena sitac, de preferint ofrite de guvematea locals decat de cea national. tn zeneral, in politcile sociale $i asistenjiale, preferintele hiberale Se indieapts este insti care resting liberatea eit mai pti eu putin Pe Langa oferirea unui minim de seeviei asistentale, un stat liberal poate avea anu func in intregime pozitive care fac parte din sarcina pstririf une orandui libre, Pentre acestea se ot mumaralegisltia st imtariea legiloranvi-trust, anumite mij loace de protect ale consumatrilor si supravegherea scolar, de sta Asemenes funeti poaitive ale guvemari sunt privite eu suspiciune de eaize mult liberal casi, si se prea poate et 0 clntiire a oportunitflors se davedeased impotrva lor. in do- ‘menial educate sal serviilor sociale, de exemplu, sunt multe de spus pentru un sistem a ceditelorfscale sl schemelor de ‘aucer prin care ti ar putea sii faca provzipropi in loc si fie dependent de nite servci ale statu uniforme si birocrti- <=. Optiunea pentru asemenea formule nu poate fi deci a pri- ori, ci numai eu referir I anumitecircumstante particule, Este ‘arcing politciorliberale s inventeze oi metode de a elimina funeile pozitive se satu fra a pune in perio! libertatea sat ear compromite caracterul general de forma a autorittit limi tate prin eg. ‘Conceptia despre staul liberal pe care am expuso in lini ‘mari est, In principal, aceea a malo liberaliclasic. Ea evita ‘endinjele anarhiste cae au infstat att de des gandizea liberals ‘un utopism rationalist, gi consider c statu este wn rbu nece-110 John Gray sar permanent: in acest content, a exploatazipespectva filo- Sof scctiene sa cele Ii Hayek pevind ord spntans fm Vint social, dar modes aceasta perspectivs recanoscind ot procesele spontae ale societti po i beneice doar das exist Scag egal el hs pesado pure coe ‘i nioterorl erin sunt grata ibe fndamenale ale incor comer Visine itera eit opie tence scrim a ti en pane arnt al unsait generale, imptemctshactoneeeaoauotate ere gondii eden ‘htner biel comun. Contapats pacts a aes concept ‘inde spare exe aceon et giver sabe, vicki tor i picts cateateechtsertelnesesipas sine nesting ite libero fndamenale in acest tana ane one and nega justifies sta Liberalisml — ta special fn forma sa clases — este teoria Politi’ modemitai, Postlatele sale sunt cle mai tiicetsi- tur: ale vitii moderne — individu autonom si important pe care o acord liberi st imimitii, resterea bunistri si or zontl tot mai larg al inveniei si inovatiei, masinaria guvemns- ‘mental caro est deopottvd indispersabils viet civile gi repre Zino ameninfare Ia adresa acestsia Perspectivaliberalismului ‘nu putea lua nasere in forma sa deplina det in societatea post {radifonala a Europei de dup dcolutiaerestinstti medievale. Jn iuda faptului ed este teoria dominant a vremurilor moderne, liberalsmul a avutintotdeaun rival itelectuali gi polite seiog, In elu lor diferite, conservatorimal i soealismal reprezint tot react [a provocirile moderitagi, iar rdicinile lor pot fi sisite departe, in crizele Anglisisecolulu al XVI-ea, desi sa ‘ristalizat i tradi inchogate de gandire si praticd ntmai dupa Revolutia fancezi. tat ganditort conservator ct gi cei soc list au adus ertcipertinente viziuni si socetiiUberale care ptf injelese gi intomeiate numa in context istorc in care too fe cele tei tradi au uatnagere CConservatori au disprefuit uncori refectileteoretice asupra viet palitice, sugerin ea in materie de poiteS cunoasterea 26 reduce la. cunossterea practic’ detinutd de clasa conducdtoare teaiionala, si care se refers a flul in care tebuie conduse peo- blemelestaului— scene forma de cuncagtere netrebuind art ‘culata s conupt de edie sistematizaea rational, Ci toate aces tea, gindires conservatoare a secolelor al XIX-lea gi al X-lea v8 ea gi ea care caactei- ‘ste In fel de sistematica gi do