Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii gi Economia Constructiilor Bucuresti - Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/176 - redactie 116 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vous 2000 1, PRESCRIPTH TEHNICE “Normatv de proiectare si executie pentru refelcletermice eu conduete preizolate montate in sol uilizate la ransportul gentuluitermie de incalzte gia apeicalde de consum", indicativ NP 029.98, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 7/N din 4 februarie 1998. 2 "Specificatc tehnicd privind ceriicarea de conformitate 2 calititii tevilor din ofel preizolate indicativ ST 020-98, aprobata de MLPAT cu ordinul nr. 22/N din 7 aprilie 1999 ""Normativdereabilitate lucrérlorhidroedilitare din focaittie urbane" indicativ NPO36- 99, aprobat de MLPAT cu ordinul nt. 77/N din 5 octombrie 1999, 106 Toate drepturile asupra acest edit sunt rezervate INCERC Bucurey Nu este permis reproducerea integrals sau partial a materilelor din Buletinul Constretilor firs ‘consimt3mintul seis sl INCERC BucurestiMINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ‘$I AMENAJARU TERITORIULUL ORDIN Nr. T/N/ din : 4.02.1999 Avand in vedere: vizul Consiliului Tehnico - $tiintific nr. 96/15.09.1998 - In temeiul H.G. nr. 456/194 privind Organizarea si functionarea Ministerului Lucratilor Publice si Amenajarii Teritoriului, = In conformitate cu Hotérdrea Parlamentului nr. 12/1996 si a Decretului nr. 591/196, = Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ORDIN Art. I -Se aproba “Normativul de proiectare si executie pentru refele termice cu conducte preizolate montate in sol_utilizate la transportul agentului termic de inciilzire si a apei calde de consum", Indicativ NP 029-98. ‘Art. 2 -Normativul de la art.1 se publica in Buletinul Constructiilor si in brosurd tiparité de IPCT-SA. ‘Art, 3 -Prezentul ordin intré in vigoare la data publicdrii lui in Buletinul Constructilor. ‘Art. 4 -Directia Programe de Cercetare si Reglementari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin, MINISTRU NICOLAE NOICA MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL. CORPULUI POMPIERILOR MILITARL AVIZ nr. 5 din 05.12.1998 La ceterea INSTITUTULUI DE PROIECTARE, CERCETARE $1 TEHNICA DE CALCUL IN CONSTRUCTI, inregistrati cu. numérul 975/04.11.1998, potrivit atributiilor ce ii revin conform prevederilor art. 17, alin, (1), lit, d din Legea nr. 121/196 gi ale art. 16, alin, (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/1997, aprobata prin Legea nr. 212/1997, Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari avizeaza regulile si masurile de prevenire si stingere a incendiilor cuprinse in NORMATIVUL DE PROIECTARE $I EXECUTIE PENTRU RETELE TERMICE CU CONDUCTE PREIZOLATE MONTATE IN SOL UTILIZATE LA TRANSPORTUL AGENTULUI! TERMIC DE INCALZIRE $I A APEL CALDE DE CONSUM. ‘Avizul se emite in baza: ~ redactarii finale elaborate de citre IPCT S.A. Bucuresti, cu modificarile solicitate de catre I.G.C.P-M.; = proiec/contract numarul 1326/1998; = avizului CTS al M.L-P.A.T. cu nr, 96 din 15.09.1998; = procesului verbal nr. 38.475 din 05.12.1998, al se comisiei de avizare a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari COMANDANTUL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI General de divizie, Ing. fonel CRACIUN OCTHTOR AL SEFULUI DE STAT MAJOR $I SEF AL INSPECTIEI DE PREVENIRE A INCENDIILOR Colonel, Ing. Stefan FIRESCUMINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ‘SL AMENAJARI TERITORIULUL DIRECTIA GENERALA TEHNICK NORMATIV DE PROIECTARE $I EXECUTIE PENTRU RETELE TERMICE CU CONDUCTE PREIZOLATE MONTATE iN SOL UTILIZATE LA TRANSPORTUL AGENTULUI TERMIC DE iNCALZIRE SI A APEI CALDE DE CONSUM Indicatiy NP 029-98 Elaborat de: INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE $I TEHNICA DE CALCUL iN CONSTRUCTII IPCT-SA Bucuresti DIRECTOR GENERAL: ing. Serban Stanescu DIRECTOR DEPARTAMENT INSTALATII: ing. Dan Berbecaru RESPONSABIL TEMA: ing. Gabriel Ivinescu ELABORATOR: ing. Gabriel Ivanescu - Dan Berbecaru Avizat de: CTS-MLPAT DIRECTIA PROGRAME, CERCETARE $I REGLEMENTARI ‘TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII - MLPAT DIRECTOR: ing. Octavian Manoiu RESPONSABIL TEMA: ing. Ligia ForseaCUPRINS Object. Domeniu de aplicare 8 Alestiresreelelor din conducte preigolate,Sisteme constructive 8 # Generaltii ° + Materiale componente p + _Elementele componente ae refelelortermice din eonduetepreizolate ° = Elemente componente principale 10 Elemente pentru preluarea eforturilor provenite din dilatare 0 + Elemente auxiliae u = Sistem de semnalizare gi contol al avarilor u + Constructs aferenteteelelor termice 2 Date de bazi privind proiectarea refelei B Probe v Sisteme de mcurs, comands gi semnslizae. Prevederea sistemelor de dispecerizare 18 Caleululhidraulc al reteelortermice 19 Condi de caleul 9 ‘Scheme gi configura retelelor 20 Stabiireaechemei de calcul hidraulic 2 Caleulul hidraulic de dimensionare 2 Caleulul hideaulie de vetifiare 2 CCaleulul mecanic a refelelortermice 2 Generalitii 23 ‘Condit deealeul 24 Calcul lungimit maxime a portiuni rectlini care poate fi montatsf3r8 compensator de dllatare(lungimea de pozare) 4 Compensaresdilatiilr. Tipuri de compensatori de dilstare 25 Exemple de montare a compensatorilor de dilatare 2s Caleulul compensatorilor de dilatare 2 Determinarea dimensiunilor compensstorilr tip LZ sau U a Caleulullungimii de dilstare 2» Elemente de caleul gi indicat de proiectate privind racordarea derivatilor Ia cconductele principale 2 Caleull elementelor auilire ale retelelor 31 Determinarea dimensiunilor blocurilr de ancorare a punctelor fixe 31 Determinarea dimensiunilor minime ale gantul 32 Elemente de calcul privind caleulultermoizolatieiconductelor 3 Indicatit generale 3 9. Proicctaea instalaiilor anexe ale refelelor termice ‘© Proiectaea sstemului de semnalizare a avarile. © Proiectaea instalaiilor de golite gl aerisire + Proiectaea instalailorcletrce 10. Executarea retellortermice + Vetificarea materislelor + Depozitare, manipulate, transport + Stabiliea si marcarea traseului retelei + _Desfaceres gi refacerea pavajelor. Sspituri, umpluturi + Montarea elementelor componente ale refelei termice 1+ Montarea conductelor gi amificaiilor ‘+ aolafile locale ‘+ Montarea armiturilor,a compensatoarelor de dilatare 5 ‘© Pretensionarea conductelor ‘+ Executareablocurlor de ancorare ‘+ Executarea ciminelor sa construciloraferene refeleitermice punctelor fixe LL. Masuri generale de protect impotriva incendilor 12. Protecta,sigurana gi igiena muneii ANEXE ry 4 37 37 38 38 39 40 40 42 2 “4 45 4s 46 a7 48 50 33NORMATIV DE PROIECTARE SI EXECUTIE PENTRU RETELE ‘TERMICE CU CONDUCTE PREIZOLATE MONTATE IN SOL | INDICATIV UTILIZATE LA TRANSPORTUL AGENTULUI TERMIC DE NP 029-98 INCALZIRE $1 A APEI CALDE DE CONSUM 1. Obiect. Domeniu de aplicare 1.1. Prevederile din prezenta reglementare se aplici Ia proiectarea si executarea refelelor termice din conducte preizolate termic montate in sol, utilizate la transportul agentului termic cu temperatura de maxim 140° C si a apei calde de consum. La aplicarea Normativului trebuie si se respecte prevederile SR-EN253, 1.2. Obiectul prezentului normativ il constituie refelele termice din conducte de ofel si constructiile aferente acestora destinate transportului 51 distributiei caldurii utilizind agent termic. Rejelele termice sunt cuprinse intre sursa termicé si consumatorii de caldura si delimitate conform Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei termice” 1.3. Lucrarea se adreseazi unititilor care proiecteazisi executi refele termice alcatuite din conducte preizolate montate direct in sol. 1.4. Nu fac obiectul prezentei lucriri refelele termice montate aerian sau in canal termic. 1.5. Proiectarea si executia refelelor termice din conducte preizolate montate direct in sol trebuie si asigure cel putin nivelurile minime de performanta referitoare la cerinjele de calitate din prevederile legale in vigoare: ~ _rezistenta gi stabititate = sigurand in exploatare ~ siguranfa la foe = igiena, snatatea oamenilor, refacerca i protectia mediului = izolarea termica, hidrofuga si economia de energie = protectia impotriva zgomotului. 66, Prezenta lucrare este o reglementare cadru, cu principii generale de proiectare si execute, fri a se substitui altor normative sau instructiuni de proiectare specifice firmelor furnizoare de conducte preizolate ‘Aprobat ELABORAT DE: istrul Luerarilor Publice $i Amenaji IPCT-SA BUCUREST!__| Teritoriului cu ordinul nr. 7/N din 4.02.1999 2. Aleituirea _retelelor_din _conducte_preizolate. _Sisteme constructive Generali 2.1 Sistemele de conducte preizolate si elementele auxiliare ale acestora la care se refe = conducta pentru transportul fluidului = termoizolatia = mantaua de protectie = sistemul de control, depistare gi localizare a avariilor prezentul normativ sunt ansambluri compuse din: 2.2. Corespunzitor diverselor ut principale de conducte preizolate. = conducte rigide drepte = conducte rigide curbate (prefabr izari existi urmatoarele tipuri te) 2.3, Ansamblul poate fi alcatuit dintr-o singura conducti, Materiale componente 2.4, Sistemele de conducte preizolate pentru retele termice montate in sol vor avea materialele componente conform SR-EN 253 conducte preizolate pentru refele subterane de api calda”, 2.8. Mantaua de protectie trebuie si reziste la actiunea agresiva a mediului conform ISO 4607/78 si sa nu prezinte deformatii permanente la variatia de temperatura (conform ISO 2506/81). Dupa incetarea solicitérilor mantaua nu trebuie si prezinte cavititi, cripaturi, umflaturi sau alte defecte Elementele componente ale refelelor termice din conducte preizolate 2.6. Conducte preizolate si clementele auxiliare (curbe, coturi, ramificatii, elemente de sectorizare etc.) sunt subansambluri uzinate si prefabricate care se imbind intre ele in vederea alcatuirii unui sistem etans gi unitar de retele termice. 92.7. Conductele si elementele componente ale refelei sunt izolate termic, termoizolajia find protejati la exterior cu o manta de protectie, corespunzator diverselor modalitati de utiizare $i montaj. 2.8. Termoizolatia este injectata in spatiul dintre conducta de serviciu si mantaua de protectie, pe acelasi principiu fiind realizate si elementele Elemente componente principale 2.9, Subansamblurile principale care alcatuiese refelele de conducte preizolate sunt: tronsoane rectilinii elemente de legitura (fitinguri) reazeme fixe compensatori axiali robinete (sectorizare, golire, aerisire) © elemente auxiliare (mangoane, inele, pene ete,) 2.10. Zonele de imbinare dintre conducte sau dintre acestea si coturi, curbe, reductii, ramificatii ete. vor fi termoizolate local, realizandu-se protectia locala a termoizolatiei, prin diverse tipuri de mangoane. Izolatia hidrofuga a zonei poate fi completata local suplimentar cu benzi speciale termocontractabile. 2.11, Izolafia locald se realizeazi prin poliuretan injectat in zona dintre teava si mantaua de protectie. Elemente pentru preluarea eforturilor provenite din dilatare 2.12. Deformatiile generate de variatiile de temperatura vor fi preluate prin alegerea unui traseu al re(elei termice cu schimbari de directie (compensarea natural L sau Z), compensatori in forma de U sau compensatori axiali 2.13. Compensatori in forma de L, Z sau U sunt alcatuifi din curbe sau ccoturi si portiuni drepte de conducte. 10 2.14. Compensatorii axiali de dilatare sunt subansambluri care cuprind clemente care permit o migcare axiald. 2.15, Sistemele de elemente de preluarea eforturilor provenite din dilatare sunt completate de reazeme fixe, care sunt subansambluri prefabricate ce permit realizarea punctelor fixe ale retelelor. Aceste reazeme fixe se inglobeaza la montaj in blocuri de beton, 2.16, Pemnele de dilatare sunt destinate preluarii deplasétilor in zona coturilor sau ramificafiilor, sau a oricdror elemente proeminente, fiind alcdtuite din materiale plastice spongioase. Elemente auxiliare ale refelelor termice 2.17. Principalele elemente auxiliare ale refelelor din conducte preizolate sunt: = mangoanele de protectie pentru izolatii locale - care realizeaza ctansarea intre elementele componente ale refelei prin diverse metode (termocontractie, etangare—-mecanicd, —_electrocontractie, _benzi termocontractabile etc.) = mangoane de protectie de capat de retea = robine|i de sectorizare - racordati la conducte prin suduri sau brazare, Robinetii de sectorizare pot fi asociati impreund cu un robinet de golire sau aerisire alcStuind un subansamblu = inele de etansare la trecerea prin pereti = perne din poliuretan pentru pozarea conductelor montate in sant Sistemul de control, depistare gi localizare a avariilor 2.18, Rejelele de conducte preizolate vor fi dotate cu sisteme de control, depistare gi localizare a avariilor. 2.19, Sistemul de control, depistare si localizate a avariilor este alcatuit din conductor insotitori inglobati in termoizolatia conductelor, aparate de ‘masurd si avertizare. Intreg sistemul formeaza un circuit electric. "Depistarea avariilor se bazeazi pe modificarea caracteristicilor dielectrice ale termoizolatiei in prezenta apei care poate proveni din fisurarea fevilor sau a mantalei de protectie. Constructii aferente retelelor termice 2.20. Pentru asigurarea functiondrii refelelor termice acestea vor fi previzute cu o serie de constructii si amenajari constructive dupa. cum 2.21, Ciminele pentru armaturi, sistemele de contorizare si prizele pentru sistemul de control , depistare si localizare a avariilor vor fi prevazute cu capace de acces asigurate contra efiactiei sau accesului persoanelor neautorizate. 2.22. Se recomandai ca armaturile prevazute pe mai multe conducte in noduri sd fie montate pe eat posibil grupat in acelasi cdmin, 2.23. Ciminele se executd conform STAS 6002, 5087 si 2448. 2.24, Dimensiunile céminelor vor fi astfel alese incat si fie posibil accesul in interior in vederea efectuarii manevrelor necesare. 2.25. Alegerea dimensiunilor interioare ale cminelor se va face tindnd seama de urmatoarel = distanjele intre flangele armiturilor sau zonei de sudura a acestora la conducta misurati pe axul conductei pana la fata interioara a ciminului vor fi de 300 mm pentru diametre pana la 500 mm si de 500 mm pentru diametre peste 500 mm; - distanfa intre marginea flansei sau marginea mantalei de protecfie a termoizolatiei vanei si peretele lateral al ciminului va fi de minimum 300 mm pentru armaturi cu diametrul pand la 500 mm si minimum 500 mm pentru armaturi cu diametrul peste 500 mm. 2.26, Inaltimea cdminului este determinata de adncimea de pozare a conductei de diametrul cel mai mare la care se adauga 1/2 din diametrul 12 ‘maxim al flansei sau al mantalei de protectie a armiturii si un spatiu liber de 30 em pana la radi 2.27, Pentru ciminele de contoare in care se monteazi filtre de impurititi, se va avea in vedere asigurarea posibilitatii scoaterii elementului filtrant in vederea curatiri, 2.28, Caminele vor fi prevazute cu vase pentru colectarea apei scurse. Trecerile conductelor prin peretii cAminului sau intririle in subsolurile tehnice ale cladirilor vor fi etansate cu inele de etangare sau alte elemente specifice. 2.29, Dimensiunile ciminelor pentru sistemele de contorizare sunt standardizate. Pentru realizare se recomanda lucrarea SC 001/196 "Solutii cadru pentru montarea contoarelor la instalafii sanitare si de incalzire din cladiri existente” 2.30, Punctele fixe ale refelelor termice se inglobeaza in blocuri de beton armat. 3, Date de bazi privind proiectarea retelei 3.1. Datele de bazi necesare proiectirii se stabilesc pe baza reglementirilor specifice dupa cum urmeazi: - pentru incilzire conform STAS 1907 si normativului 1 13 “Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala” ~ pentru ventilare si climatizare conform normativului 1 5 “Normativ privind proiectarea si executarea instalatilor de ventilare gi climatizare" = pentru alimentarea cu apa caldi de consum conform STAS 1478 si normativului 1 9 "Normativ pentru proiectarea gi ‘executarea instalafilor sanitare” 3.2, Stabilirea debitului de calcul se face pe baza prevederilor din tema de proiectare care trebuie si contina necesarul de calduré pe procese, parametrii agentului termic si schema de racordare, tinind seama de eventuala extindere a refelei termice. 133.3. Pentru proiectele de reabilitare a retelelor termice existente, datele din tem vor fi reactualizate corespunzator conditilor concrete din teren. 3.4, Parametrii agentilor termici si apei calde de consum utilizati ta retelele termice din conducte preizolate se vor inserie in valorile indicate in SR-EN 253. Configuratia si traseele retelelor tert Stabilirea configuratiei refelelor termice se face pentru a asigura jonalitatea refelei avand in vedere realizarea unor solutii economice (trasee scurte) tinand seama de eventuala extindere in perspectiva, 3.6. La stabilirea traseului se vor avea in vedere si celelalte trasee de instalatii subterane existente, avandu-se grija s4 rezulte un numér cat mai mic de intersecfii cu acestea 3.7. Va fi realizat un numar cat mai mic de traversari de drumuri, cai ferate, canale sau alte constructi edilitare. Intersectile cu acestea vor fi de regula perpendiculare. 3.8, Traseul refelelor termice va avea pe cat posibil configuratia astfel aleasa incat s se realizeze compensarea naturalé a dilatarilor. 3.9, Pozarea refelelor termice va fi ficutd de preferinta in spafii verzi. Pozarea in zona carosabilé nu va fi ficuté decat dacd pozarea in spatiile verzi nu este posibila, 3.10. Se va evita tranzitarea subsolurilor blocurilor cu retele termice care alimenteaza alte cladiri 3.11. Ramificafiile de refele termice vor fi ficute de preferinta perpendicular pe conducta principala (finand seama de att. 10.27), evitindu- le zone carosabile sau intersectia cu alte retele subterane. Nu vor fi prevazute ramificatii sub cdile ferate sau de tramvai Conductele vor fi pozate in afara zonei de protectie a cdi ferate 14 Adincimi de pozare si distante fatd de alte retele 3.12. Adancimea de montaj recomandata este cuprinsa intre 0,60 m si 2,50 m, Pentru adancimi de montaj mai mici decat adancimea de inghet se va asigura circulatia permanent a apei in conducte, iar in caz de oprire accidentala a circulatici apei se va efectua golirea conductei 3.13, Adancimile de pozare minime recomandate, masurate de la partea superioara a mantalei conductelor de protectie vor fi = 0,60 m- pentru pozare in spatiul verde, cu Iuarea unor masuri de protectie conform recomandarilor furnizorilor = 1,00 m- pentru pozare in zona carosabila 3.14, Distanfele minime dintre suprafetele exterioare ale conductelor montate in sol vor fi = 150.mm pentru diametre cuprinse intre 90-200 mm, = 250mm pentru diametre peste 250 mm 3.15. Distanfa minima fata de peretele s exceptia zonelor de preluare a dilatarilor din vecinatatea coturilor, care se calculeazi conform art. 7.31. in zona coturilor distanfele dintre conducte va filin functie de grosimea stratului necesar de perne de dilatatic. 3.16. Amplasarea tefelelor termice in terenuri macroporice sau sensibile la inmuiere se va face {indnd seama de prescriptiile din normativul P7 "Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la inmuiere”, cu urmatoarele precizari: ~ Conductele preizolate montate pe trasee noi se vor monta direct in sol_ la distanfa de min. 3 m intre mantaua de protectie si fundatiile cladirilor. = Pentru distanfe impuse mai mici, conductele preizolate vor fi montate in canale de protectie executate monolit. - Legatura dintre retele exterioare si conductele din cladire se va realiza astfel incat sa permita preluarea unor tasari diferentiat. 3.17. Conductele preizolate care inlocuiesc retele termice existente vor fi montate in canale termice existente. 15Daca gabaritul acestora depiigeste spatiul disponibil in canalul termic, 0 parte din conduete vor fi montate ingropate in sol langa canal dupa demolarea peretilor canalului opus cladiri 3.18, Refelele alcatuite din conducte preizolate vor fi amplasate sub conduetele de gaze, ludndu-se masuri de evacuare a eventualelor scapari de gaze, {inind seama de indicatiile cuprinse in normativul "Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale". 3.19. Rejelele termice se amplaseaza de preferingi deasupra retelelor de canalizare sau apa si sub refelele de telecomunicatii sau cabluri electrice. Incrucisarile intre refelele subterane se fac de regula sub unghiuri de 759-90". 3.20, Distantele minime fata de traseele altor instalatii sau fata de constructii vor fi cele indicate in tab. 1. = Distantele minime de la suprafata exterioara a mantalei de protectic la elemente de constructii sau alte retele: Tabelul 1 Elemental de referinta Distanta minima (m) Tn plan vertical_| in plan orizontal Sind de tramvat : 120 Cabluri electrice sau telefonice H<150m 0,50 H> 150m 02 0,60 Conducta de gaze de presiune : 0,60 jjoasa, intermediard sau redusa Idem medie : 0,60 * Fundatie de clidire teren normal - 0,60 teren sensibil la umezire 3,00 Conducte de canalizare zi 0,60 Conducte de gaze din polietilen’ 5 1 * Distanfele indicate se aplicd cu conditia asigurdrii stabilitati constructiei 16 3.21. Conductele preizolate vor fi montate pe suporti de poliuretan, saci de nisip, dulapi lemn intr-un strat de nisip cu granulatia 0,5-4 mm care va depisi cu min, 10 cm partea superioara a mantalei de protectie a conductei cu cel mai mare diametru, 4. Probe 4.1, inainte de punerea in functiune refelele termice se supun Ia o serie de probe. 4.2. inainte de efectuarea probelor se fac urmatoarele verificéri pentru portiuni ale retelei sau pentru intreaga refea. = controlul calitafii materialelor, a dimensiunilor, a pozitionérii elementelor componente (cdmine, perne de dilatare, puncte fixe compensatori de dilatare, vane etc.), certificatele de calitate sau agrementele prezentate de furnizori si in conformitate cu prevederile proiectului - _verificarea sudurilor - _verificarea legiturilor electrice ale conductorilor sistemelor de control, depistare gi localizare a avariilor 4.3. Probe de etanseitate la rece si la cald se efectueazi inainte de cefectuarea izolatiilor locale si astuparea sanfului, 4.4, Probele la care se supun refelele termice sunt: = proba la rece = proba la cald + proba de functionare 48. Proba la rece consti in supunerea la presiune a conduetelor refelei Aceasta se efectueazé conform indicatiilor cuprinse in normativul 113 "Normativ pentru proiectarea si exccutarea instalatiilor de incdlzire central 4.6, Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii si comportarea refelei_termice la dilatare-contractare la temperatura nominal de functionare. Proba se realizeaza prin circulatia agentului termic in conducti, efectuandu-se conform normativului 1 13 "Normativ pentru proiectarea si 7jativul 1.9 "Normativ executarea instalatiilor de incdlzire centrala” si noi pentru proiectarea si executarea instalafilor sanitare” 4.7. Proba de functionare se va face simultan cu proba la cald. 48. in timpul probei de functionare se determina cAderile de temperatura ale agentului termic intre punctele refelei termice prevazute in proiect. Acestea vor fi comparate cu céderile de temperatura si pierderile de cildura stabilite prin proiect. 49. Ciderile de temperatura masurate nu trebuie si depiyeascd 0,5°C/km, findnd seama de prevederile art 17.2 din normativul I 13 4.10. Se va verifica realizarea reparatiei debitelor de apa conform ile nominale de functionare a retele. projectului, in condit 5, Sisteme de_misurd, comanda_si_semnalizare. Prevederea sistemelor de dispecerizare Pentru conducerea si supravegherea functionirii sistemelor care aledtuiese refelele termice, acestea vor fi dotate cu sisteme de misuri, comanda si semnalizare la distanté a principalilor parametrii functional, prevazuti de dispecerul refelei. Acesta are sarcina si asigure echilibrul intre producerea si utilizarea energiei termice in conditii de siguranti, economicitate si protectie a mediului 5.2 In acest scop refleletermice vor fi dotate eu: «© aparate de semnalizare pentru: = parametri retelei = pozitia vanelor actionate electric ~ nivelului apei din cdminele de vane sau de drenare ‘* aparate de misura 5i control pentru temperatura, presiune, debit si, eventual duritatea apei, plasate Ia plecdrile din centrala sau punctul termic. De la caz la caz se pot determina parametrii gi alte puncte semnificative ale retele: 18 = noduri de refea, cdmine de vane, racordurile la consumatorii importanti * aparatura de comanda pentru: ~ —_vanele si sistemele de reglare a debitelor ~ pompele de evacuare a apei din céminele de vane 5.3. Transmiterea datelor la distanté va fi facuté prin sisteme de telecontrol si telesupraveghere, iar comenzile vor fi efectuate prin sisteme de telecomanda si culegerea datelor, optimizarea, reglarea si programarea functionarii refelelor vor fi facute utilizind sisteme de calcul automat, completat de sisteme de telecomunicafii 6. Calculul hidraulic al retelelor termice Conditii de calcul 6.1. Dimensionarea hidraulicd a conductelor se face in functie de situatia dati astfel: . ~ jn functie de presiunea disponibila, avand in vedere utilizarea integrala a energici disponibile ~ pe baza unui calcul de optimizare, tinind seama de cheltuielile de investitic si cheltuilile de exploatare in acest caz rezultind presiunea necesard in sistem 6.2. Indiferent de situatia dati ramurile care alcdtuiese refeaua termic& va fi echilibrata hidraulicd prin : = adoptarea unei scheme de distributie adecvati ~ dimensionarea conductelor ~ introducerea unor rezistente hidraulice locale: diafragme, organe de reglare, regulatoare de presiune etc. + utilizarea ‘unor pompe pentru ridicarea pr porfiuni ale refelei ii pe anumite 6.3. Presiunile disponibile excedentare in punctele semnificative ale refelei vor fi determinate prin calcul 196.4, Reteaua termicd va fi astfel conceputi inedt scoaterea din functiune a unor ramuri si nu afecteze ceilalti consumatori, Refeaua va fi astfel aledtuita incdt sé poati fi efectuati contorizarea energiei termice la fiecare consumator. 6.5. Racordarea refelelor termice la mai multe surse si in special la surse neconventionale (surse energetice secundare, surse geotermale etc.) va fi ficutd avindu-se in vedere compatibilitatea dintre parametrii agentilor termici furnizati de aceste surse (presiune, temperatura, calitatea agentului termic etc.) si parametri retelei termice deservite. ‘Schemele si configuratia retelelor 66. Stabilirea configuratiei retelelor se va face astfel incat s& se asigure transportul energiei termice in conditiile cantitative si calitative cerute, finand seama de gradul de siguranti necesar; se vor avea in vedere posibilitijile de extindere a refelei, finind seama de perspectivele de sistematizare ale zonei deservite. 6.7. Schema retelei va fi adoptata in functie de natura agentului termic, pozitia si mirimea consumatorilor, gradul de siguranté impus, precum si criterii de ordin economic. 6.8. Tipurile de scheme de distributie practicate sunt: = distributie ramificaté (radial) ~ distributie inelara = distributie mixta 6.9, Pentru rejelele termice alimentate dintr-o singuri sursi, se recomanda adoptarea schemelor radiale cu conexiuni intre ramuri 6.10. in cazul unor refele ce alimenteazd consumatori importanti care necesiti un grad de asigurare mare, vor fi realizate legituri de conexiune intre ramurile principale. 20 6.12. Pentru refelele termice alimentate din mai multe surse se vor adopta scheme care si permité alimentarea unor zone de refea de la cate 0 sursi, dar si posibilitatea interconectirii surselor, in vederea sporirii sigurantei in functionare. Stabi -a schemei de calcul hidraulic 6.13, Pe baza configuratiei reale a refelei termice se traseaza schema de calcul hidraulic. 6.14, Pentru fiecare tronson din schema se vor specifica: = debitele de apa necesare transportarii debitului de ealdura = tungimea tronsonului ~ numérul si tipul pieselor speciale (rezistentele locale) 6.15, Se vor specifica in dreptul fiecdrui consumator necesarul orar de cildura al acestuia si debitul de apa corespunzator. 6.16, Stabilirea schemei de calcul va fine seama de tipul consumatorului si modul de racordare al acestuia la refea. Calculul hidraulic de dimensionare 6.17. Prin calculul hidraulic de dimensionare se stabilesc diametrele conductelor si pierderile de sarcind corespunzitor debitelor de fluid vehiculat si a vitezelor de circulatie a apei 6.18. Viteza apei in conducte nu va depasi 4,50 mvs. 6.19. Vitezele recomandate pentru circulatia apei in conductele refelelor care nu au presiune disponibila impusd sunt indicate in tab. 2. 2- Viteze recomandate pentru circulatia apei in eonducte (m/s). Tabelul 2 Diametrul nominal al Rejele termice pentna conductei (m/s) ({oli sau mm) inca apa calda de consum i 0,400,70 0610 a 0,500.75 O7FL1 2 0,551,00 0.8813 x 0.5521, 10 LO 80-100 0.70115 116 1007125 0,9051,35 LL, 1257150 1,20+1,70 1219) 1507200 1,4072,00, 2007250 1,50=2,10) 2507350 1,702.40 350500 2,10=2,80. peste 500 2,403,00 6.20, Calculele hidraulice de dimensionare se efectueaza analitic, grafo-analitic, manual sau cu programe de calcul specifice. 6.21. in urma efectuarii calculelor hidraulice rezulta diametrul conductei si se determina pierderile totale de sarcind in conducte (formate din suma pierderilor de sarcind liniare si locale) 6.22. La determinarea pierderilor de sarcina se va avea in vedere adaptarea corecti a coeficientilor de pierderi liniate si locale si a relatiei de calcul, tinand cont de: = natura materialului (ofel, cupru, mase plastice etc.) = durata de exploatare (conducte noi, conducte utilizate) = tipul si caracteristicile rezistentelor locale = parametrii agentului termic = regimul de curgere Calculul hidraulic de verificare 6.23. Calculul hidraulic de verificare se efectueazi in urmitoarele situatii = determinarea capacitatii de transport a unei retele existente 22 - reechilibrarca refelelor termice existente la care apar modificari fata de situatia proiectata ~ verificarea parametrilor refelei intr-o etapa intermediari de dezvoltare = verificarea functionarii refelei in caz de avarie 6.24. in scopul evidentierii presiunilor in punctele semnificative ale retelei si amplasirii dispozitivelor de corectare a presitunilor (diafragme de reglare, robinete de reglare etc.) $i pentru determinarea presiunii necesare Ia sursa termicd se traseaza graficul piezometric al retelei 6.25. La proicctarea refelelor termice pentru incilzire se recomanda urmatoarele: = presiunea din conducta de intoarcere si fie mai mare decat inaltimea hidrostaticd a instalajiei interioare, in scopul evitiii golirii acesteia = presiunea din conducta de ducer admisibila in instalatia interioara - presiunea agentului termie pe conducta de intoarcere la sursa termica va fi mentinuti constanta pentru realizarea stabilitatii sistemului - presiunea disponibilé la racordurile consumatorilor la retea trebuie si fie cel putin egalé cu pierderile de presiune in instalatia interioara. Pentru. presiuni mai mari se utilizeazé dispozitive de reducerea presiunilor suplimentare, efectuandu-se echilibrarea ramurilor si mu depiseascd presiunea 6.26. Pentru consumatorii existenti care se racordeazi la 0 refea termica nou’ vor fi ficute obligatoriu masuratori privind pierderile de sarcind in instalatile interioare ale acestora. Pierderile de sarcind masurate vor constitui date de tema pentru proiectarea refelei termice. Masurdtorile sunt necesare avand in vedere e& nu pot fi luate ca baz de calcul pierderile de sarcina indicate in proiectul initial, de regula acestea marindu-se in timp. Generalitati 7.1. Conductele preizolate fiind sisteme alcatuite din subansambluri legate (Jevi, termoizolatie si manta de protectic), eforturile care apar in 23conducti datorit’ variajiei temperaturii agentului termic se transmit intregului ansamblu, Pentru conductele montate ingropat, deplasarea este franatd de stratul de nisip in care acestea se montea: 7.2. Stabilirea schemei termomecanice a refelei se face pe baza lungimii maxime admisibile de trasee rectilinii (distantele dintre zona de nemigcare - neutri, punct fix natural sau virtual) si un compensator de preluare a deformatiilor. 7.3. Prin calculul mecanic se determina lungimile admisibile ale portiunilor drepte pentru care nu sunt necesari compensatori de dilatare, precum si pozitiile si dimensiunile compensatorilor de dilatare si ale ¢lementelor auxiliare, in functie de configuratia traseului. Conditii de cateul 7.4, Lungimile portiunilor maxime de conduct rectilinie care se ‘monteazi fara compensatori de dilatare se determina in urmatoarele condifii a) Coeficientul de frecare intre mantaua de protectie a tevii si stratul de nisip va avea valoarea (4,5 x 10° Nimm! invelis exterior) Bb) Solicitarea axiali maxima admisibilé in feavi va avea valoarea corespunzitoare tevii utilizate ©) Adancimea de ingropare a fevii in pamant, corespunzator situatiei reale Pentru alte adancimi decat cele la care s-a facut calculul se aplica corectii 4) Temperatura maxima a agentului termic Calculul lungimii maxime a portiunii rectilinii de conduct care poate fi montati fark compensatori de dilatare (lungimen de pozare - 1.) 7.5. Calculul se face in conditiile indicate in art. 10.3, astfel incat rezistenfa admisibilé a ansamblului si nu fie depasit 7.6. Lungimea maxima de pozare in aliniament, L se calculeazi cu relatia simplificata 24 L - lungimea maxima de pozare a conductetor {m] 0 - tensiunea produsa in feava de ofel [daN/em’] As sectiunea tev H- cocficient de firecare - forta specifica de apisare [daN/m] 7.7. Lungimile maxime de pozare L sunt calculate de citre proiectanti sau determinate pe bazi de tabele si diagrame de caleul indicate de producatori de caleul specific. Compensarea dilatdrilor, inclusiv tipuri de compensatori de dilatare 7.8. Compensarea dilatarilor termice ale conductelor se rezolvi prin; + natural (prin compensatori L sau Z) - prin compensatori curbati U + prin compensatori axiali Punet fix Conducts _ ompensator_dilatare Fig.1 Compensator de dilatare jn forma de U 7.9. Compensarea naturala se realizeazii prin alegerea de cate ori este posibil a unui traseu al retelei termice cu schimbiri de dircctie. 25Schimbirile de directie cele mai utilizate sunt in forma de L sau in forma de Z 7.10. in situatia cdnd nu pot fi realizate schimbari de directie in forma de L sau Z, pe portiunile drepte vor fi prevazufi compensatori de dilatare axiali sau in forma de U. Punk Fig.2 Compensator de dilatare ‘in forma de L und tn . >) ct fix Fig.3 Compensator de dilatare in forma de Z 7.11. Compensatorii axiali sunt de diverse tipuri, permitind preluarea eforturilor axiale datorate cresterii temperaturii fluidului, putind fi de tip inglobat in conducta sau cu piesa speciala separat. 26 Pun fix Punct fx caus oe legoturd oe de dilotore ‘ext Fig.4 Compensatori de dilatare ‘axial Calculul compensatorilor de dilatatie 7.12. Pentru evitarea depasirii solicitirilor maxime admisibile din conducte, apirute ca urmare a dilatirii acestora, portiunile rectilinii cu lungimi mai mari decat lungimile maxime admisibile vor fi prevazute cu ‘compensatori de dilatare. Calculele vor fi facute in conditile "sistemului de conducte legat" gi {indnd seama de valoarea temperaturii agentului termi Determinarea dimensiunilor compensatorilor tip L, Z sau U 7.13. Determinarea dimensiunilor va fi facuté tinind seama de deformatia conductelor si de modul de montare a conductelor refelelor termice: - cu pretensionare - ffir pretensionare 7.14, Lungimea L a bratului masurata de la schimbarea de directie pind Ja punctul fix (fig. 5, 6, 7) nu va depasi lungimea maxima de instalare indicat de firma producatoare de conducte preizolate si care a fost determinaté findnd seama de condifile indicate in art. 10.3, 7.15. Lungimea A, B, C sau D a brajelor compensatorilor de dilatare se determina in functic de lungimea de dilatare, de diametrul conductelor, implicit pozitia punctelor fixe si configuratia retelei termice. a77.16. Dimensionarea se face utilizand diagrame sau tabele de calcul fumizite de firmele produeitoare de conduct preizolate Calculul de rezistenta va stabili tensiunile din conducta de otel in sectiunile T caraceristce gi forele care acioneazé asupra reazemelor fixe, jinind seama Bunet tie | de solutiile constructive si tehnologice aferente fiecdrui producator. Calculul lungimii de ditatare | L L 7.17. Alungirea AL a conductei datorata efectului termic: - —4 2 at sax, -.- Lee Fig.5 Lungimile bratetor 2E-A compensatoritor tip 2 a coeficient de dilatare liniara a ofelului [mm/mm°C] At =~ by L + 1,- temperatura maxima nominalé a fluidului [°C] v 1, temperatura initiala de montaj (°C] 7 (la pretensionare termicd ty = tyaenioere) | L = lungimea tronsonului (intre reazemul fix si sistemul de compensare) [m] - forta specifica de apasare a solului [daN/m] E - modulul de elasticitate al ofelului (daN/em’] ‘A - aria sectiunii transversale prin peretele conductei de ofel [ems] J coeficientul de frecare intre nisip si mantaua de polipropilena Fig6 Lungimile bratelor 7,18. Lungimile de dilatare se pot determina si pe cale grafi L utilizarea tabelelor de calcul furnizate de firme. sau prin compensatoritor 7.19. Pentru reducerea dimensiunilor brafelor compensatorilor se va executa pretensionarea refelei prin urmatoarele metode: = pretensionare termicd, prin incalzirea conductelor cu ajutorul agentului termic sau prin incalzirea electricd a acestora = pretensionare mecanica, prin utilizarea unor dispozitive speciale ‘ditatare Elemente de calcul si indicatii de proiectare privind racordarea ramificatiilor la conductele principale 7.20, Se recomandi ca racordurile ramificatiilor la conducta principal Fig.7 Lungimile bratelor si fie fiicuta prin intermediul unor coturi, avand in vedere preluarea efortu- compensatorilor tip U 28 29rilor provenite din dilatare. Se vor utiliza ramificatii T (fig. 8) sau P (fig. 9). 7.21. Dimensiunile bratelor L, si Ly. se calculeaz conform icatilor din art. 10.12.+10.17. e ss 7.22. Distanta L nu trebuie si a depiseasc lungimile de pozare x x recomandate de producator (conf. art. 10.4.+10.6). Punct fix Fig8 Ramiticatie tip T 7.23. Lungimea maxima $i minima ale cotei Ly si Ls sunt recomandate de citre producatorii de conduete preizolate. Conduct’ [4 Fig.10 Racordarea directa a romificatiei la conducta principalé ° Fig.9 Ramificatie tip P 7.24, Racordarea ramificatiilor la conducta principala se poate face si direct, ‘cu respectarea unei distanfe maxime recomandate de producitor intre 30 punctul fix si condueta principal (L..) sau cu luarea unor masuri de intarire a sudurii din zona ramificatiei (fig. 10). 7.25. intre ramificatie si schimbarea de directie a conductei principale se adopti distanfele prescrise de citre producatori (1) (in functie de diametrul ramificatiei si diametral conductei principale (fig. 11). Nu vor fi ramificatii in zona de montaj a pemelor de dilatare. Ramificatie principale Fig. 11 Distanta minima de racordare . 9-71 onicatiel de schimbarea de directie @ conduttei principale Calculul elementelor auxiliare ale refelelor Determinarea dimensiunilor blocurilor de ancorare a punctelor fixe 7.26, Dimensiunile si solujia constructivl a reazemelor fixe si a blocurilor de ancorare se stabilesc prin calcul de catre proiectant, finind seama de valoarea forfelor care actioneaza asupra lor. 7.27. Dimensiunile orientative ale blocurilor de ancorare ale punctelor fixe sunt date in anexa 7. 31Determinarea dimensiunilor minime ale santului 7.28. Sectiunea transversala a sanfului se determin corespu diametrelor exterioare ale conductelor. 7.29, Se recomanda urmitoarele distante: © intre conducte = conform art. 3.14 © intre conducte si marginea santului = 100 mm. «fata de partea inferioara a santului = 100 mm 7.30. Realizarea distanjei de 100 mm fata de partea inferioard a sanqului se face prin utilizarea unor suporti din poliuretan, dulapi de lemn, saci de nisip ete. plasafi la intervale de-2*3 m, corespunzitor diametrului conductei 7.31. in zona coturilor dimensi seama de posibilitatea realizarii sudurilor conductelor, a izolatiilor locale gi montarea pernelor de dilatare. in anexele 8 si 9 sunt indicate dimensiunile orientative ale sipaturit in zonele coturilor. nile santurilor se vor stabili tinand Alegerea numirului pernelor de dilatare 7.32. Pentru deplasari ale conductelor provenite din dilatare mai mari de 60 mm se monteaza perne din material spongios montate pe mantaua soarba deplasarile. conductei care si 7.33. Pernele de dilatare vor fi pozitionate in special in zona coturilor in scopul delimitarii configuratiei elastice de preluare a deformarilor In fig. 12 este dat un exemplu de pozitionare a pemnelor de d 32 Berne de dilotore Fig.12 Exemplu de pozitionare a Pernelor de dilatare 7.34, Numarul pemelor de dilatare si grosimea lor se determina in functie de diametrul exterior al conductei si de distanta fata de punctul fix al schimbarii de directie, corespunzitor valorii dilatarii termice a tronsonului ‘Numarul orientativ de perne de dilatare este indicat in anexa 10. 8, Elemente privind calculul termoizolatiei conductelor Indicatii generale 8.1. Toate elementele componente utilizate ta alcituirea retelelor termice din conducte preizolate vor fi izolate termic (conductele, piese speciale, compensatorii de dilatare, punctele fixe, robinetii de sectorizare, acrisire si golire etc.) 8.2. Se va avea griji deosebitd pentru asigurarea continuitatii termoizolatiei si a protectici acesteia, in zonele de imbinare dintre elementele componente al refelei termice. 8.3. Izolatia termica va fi realizata din materiale corespunzitoare si va fi conform normelor in vigoare (SR - EN 253), avind conductivitatea termicd 2 < 0,027 WimK. 338.4, Alegerea grosimii termoizolatiei se va face pe baza unor calcule de optimizare, finand seama de cheltuiclile de investitii si cheltuiclile de exploatare. 9, Proiectarea instal: 9.1, La pr criteriile de performanté indicate in art. 1.5., evitindu-se orice situatie in care eventuala functionare defectuoasé a acestora ar putea periclita functionarea ansamblului de refele termice. tarea instalatiilor anexe vor fi avute in vedere toate Proiectarea sistemului de semnalizare a avariilor 9.2. Proiectarea consti in realizarea schemei de legituri tindnd seama de configuratia refelei gi de ramificatile acestuia (fig. 13 si 14). 9.3. La proicctare se va fine seama de indicatiile firmelor producitoare ale acestor sisteme si a echipamentelor aferente, prezentiindu-se instructiunile de montaj corespunzatoare. 9.4. La proiectarea sistemului de control a avariilor se va avea in vedere si utilizarea acestuia in realizarea telegestiunii si telecontrolului refelei, inclusiv prin transmiterea la distant’ a datelor utilizand firele inglobate in termoizolatie. 9.8. Pozitionarea prizelor de masura si a povitici aparatelor de masurd si semnalizare a avariilor va fi faicuti avand in vedre recomandarile firmelor furnizoare de echipament, tinand seama de lungimile de retea maxime de deservire de catre aparatele de semnalizare. 9.6. Schema de conexiune a conductorilor de semnalizare va fi facut astfel incat sa fie realizat un circuit continuu, urmarindu-se traseul retelei. Reteaua or 3 Sursd termicd C Reteaua art Retequa ne 2 Fig 13. Configuratia refetei A=G Consumatori 3536 Fire de control | Reteaua ne3 ji-Refeaua.nc3 ‘Sursa termicd i cE rT Reteaua nr1 | ‘ Reteaua nr 2 Fig.14 Reatizarea, legaturilor electrice @ firelor de controt A=G_ Consumatori Proiectarea instalatiilor de golire si aerisire 9.7. in punctele de cota maxima ale traseului re{elelor termice vor fi prevzute cu robinete pentru golirea conductelor in caz de necesitate, iar in punetele cele mai inalte robinete pentru aerisire. 9.8, Robinetele de golire ale refelei termice vor fi montate in cdmine racordate la refeaua de canalizare direct sau prin pompare. 9.9, Se recomanda ca de cite ori este posibil s fie grupate in acelasi Amin punctele de golire si de aerisire. 9.10, Agentul termic rezultat din golirea refelei va fi obligatoriu climinat spre un sistem de canalizare sau drenare. 9.11. Legatura la canalizare va fi proiectati tinind seama de prevederile normativului 19 "Normativ pentru proiectarea si executarea instalatilor sanitare”, avandu-se in vedere impiedicarea refularii apei din canalizare in cdminele de golire. 9.12, Dimensiunile robinetelor de golire si ale instalatiilor aferente vor fi proiectate astfel incat golirea retelei si cu prevederile normativului I 13. nu depaseasca 30 min., in corelare 9.13, Este interzisé evacuarea in mod continu la canalizare a agentului termic. Proiectarea instalatiilor electrice jemului de 9.14. Instalatiile electrice aferente refelei termice sau a si depistare a avariilor vor fi proiectate conform normativului | 7 "Normativ pentru proiectarea gi executarea instalatiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pana la 1000 V" si instructiunilor tehnice specifice ale producitorilor de aparatura electrica. 9.15. Proiectarea instala protectia contra electrocutiri lor electrice va fi facuti finénd seama de atat a persoanelor care exploateaza instalatia 37cat si a celor care pot ajunge accidental in contact cu aceasta in timpul functionarii 9.16. Racordarea clementelor actionate electric la refea va fi ficuta prin intermediul unor tablouri de distributie montate in cdmine proprii, care asigura protectia corespunzitoare a instalatici 10, Executarea retelelor termice 10.1. Executarea refelelor cu conducte preizolate montate in sol se face pe baza unui proiect care si cuprindd toate datele tehnice si economice necesare realizarii retelei. 10.2. Proiectul va fi vizat de catre un verificator tehnic atestat conform prevederilor legale. 10.3, Proiectul va cuprinde piesele scrise si desenate corespunzator fazei de proiectare (DE, PT, SF), conform reglementarilor in vigoare. 10.4, Trecerea la executia lucrarilor se va face dupa obtinerea tuturor avizelor emise de organele abilitate. Verificarea materialelor 10.5, Refelele termice vor fi realizate din conducte si subansambluri gi materiale cu caracteristici conform conditilor tehnice indicate in proiectul retelei. 10.6. Vor fi utilizate numai materiale si subansambluri care au fost agrementate de citre Comisia de Agrement Tehnic in Constructii, care sunt conform standardelor in vigoare gi sunt insotite de certificate de calitate. 10.7. inainte de punerea in operd materialele vor fi examinate, verificandu-se integritatea mantalei de protectie, a termoizolatci, a fevilor, a clementelor auxiliare si de imbinare. 38 10.8, Se verified prin sondaj mostre din conducte de diverse dimensiuni privind uniformitatea spumei poliuretanice mirimea granulelor si a golurilor termoizolatiei (conform SR-EN 253). Verificarile se fac prin inlaturarea mantalei de protectie de pe eyantioanele de feava. 10.9. inainte de punerca in oper se verificd dimensiunile conductelor si ale piesclor auxiliare, avandu-se grija si corespunda cu cele indicate in proiect, Materialele necorespunzitoare dimensio inlaturate. sau calitativ. vor fi Depozitare, manipulare, transport 10.10. Conductele si piesele auxiliare vor fi aduse pe santier pe masura evitndu-se astfel blocarea zonelor de circulatie si a spatillor adiacente refelei termice 10.11. Depozitarea, atat pe santier cat si in depozite, va fi facut pe suprafefele plane, in zone ferite de radiatiile solare care pot degrada atat mantaua de protectie cat si termoizolatia 10.12. Depozitarea se face in stive cu inaltimi de max. 2 m, utilizandu- se spatii organizate si amenajate. Pentru evitarea coroziuinii conductele vor fi previzute cu capace la capetele tevii pentru impicdicarea patrunderii apei de la precipitatii in interiorul tevii. 10.13. Piesele auxiliare ale conductelor preizolate se pastreaza in magazii, aducdndu-se pe santier pe masura montirii acestora. 10.14, Transportul se face cu mijloace mecanizate, avandu-se in vedere ferirea conductelor si elementelor auxiliare de lovituri. 10.15, Manipularea conductelor se face utilizandu-se _mijloace mecanizate gi chingi cu latime minima de 100 mm. Se interzice utilizarea de cabluri, sirme sau franghii care pot distruge mantaua de protectic. 10.16.Se interzice transportul si manipularea conductelor si accesoriilor la temperaturi mai mici de -5 °C. 39Stabilirea si marcarea traseului refelei 10.17. Traseul conductei va fi stabilit pe baza planurilor de situatie si a profilelor longitudinale din proiect. 10.18, Traseul va fi materializat pe teren pentru intreaga retea, sau pentru ale retelei prin marcarea punctelor caracteristice in functie de: = distanfe fata de reperele planimetrice 5i de nivel; = unghiurile dintre aliniamente; = pozitia punetelor fixe; = pozitia compensatorilor. 10.19. Trascele vor fi predate cu proces verbal executantului in vederea efectuirii sipaturii si vor confine obligatoriu precizari privind interscetiile ‘cu alte refele sau constructii, indicandu-se totodata distantele fata de acestea. 10.20. Pozitile tuturor intersectiilor vor fi confirmate si avizate de catre posesori utilititilor, indicandu-se si eventualele restrictii de executie. 10.21. Vor fi verificate toate reperele, avand in vedere corespondenta acestora cu proicctul, toate nepotrivirile fiind semnalate proiectantului in vederea efectuarii modificarilor necesare. 10.22. Dupi marcarea axului trascului refelei termice va fi delimitati prin farusi ligimea santului, in vederea efectuarii sipaturi 10.23. Trascele definitive ale refelelor vor fi marcate prin borne plasate in punctele semnificative si pe portiunile drepte, la intervale cuprinse intre 100 m si 300 m. Desfacerea si refacerea pavajelor. Sipituri, umpluturi 10.24. inainte de efectuarea sapaturilor vor fi objinute aprobirile necesare de la proprietarii terenului strabatut de retea si proprietarii instalatiilor sau constructiilor pe care le traverseaza reteaua, precum si de la serviciile specializate ale primariei sau consiliului local. 40 10.25. Se vor preciza amplasamentele altor retele subterane invecinate, solicitindu-se preciziri privind modalitatea de excavare in vecinatatea acestora, 10.26. La efectuarea sipiturilor vor fi prezenti si reprezentanti ai proprietarilor celorlalte refele. 10.27. Daca in timpul sapaturilor se constati alte pozitii pentru aceste rejele, va fi instiinfat proiectantul in vederea stabilirii solufiei tehnice corespunzitoare, 10.28. In cazul in care se intilnese cabluri, conducte, constructii sau instalatii nesemnalate in proiect, executantul impreuni cu beneficiarul itt i va Tua legatura cu proprietarit acestora si cu proiectantul in vederea stabilirii solutiei tehnice adecvate, inclusiv pentru eventuale devieri ale acestor refele. 10.29. Desfacerea pavajelor sau a asfaltului va fi ficut’ pe litimi Vor fi executate sipaturi si desfaceri ale asfaltului numai pe portiunile jn care se monteaza conductele, evitindu-se astfel portiuni prea mari de spatiu sipat,limitindu-se totodatd dezafectarea imbracimintilor rutiere 10,30. Sipitura va fi efectuatd tinind seama de pantele indicate in profilul longitudinal al refelei. 10.31. Umpluturile vor fi efectuate dupa realizarea_pretensionat conductelor, verificarea continuitatii clectrice a sistemului de depistare a avariilor, dupa executarea tuturor izolatiilor locale si efectuarea probelor refelei, avand in vedere indicatiile din art. 4.1.+4.10. 10.32. Prima parte a umpluturii va fi Facutd cu un strat de nisip care va depasi partea superioard a protectiei termoizolatici cu min. 10 cm. Se va avea in vedere ca nisipul sd nu contind corpuri straine (pietre, edrimizi etc.) care pot sa distruga feava de protectie a conductei Restul umphituri va fi executata cu pamantul rezultat din excavate. fi 10.33. Surplusul de pamént rezultat dupa efectuarea umpluturii v: transportat in locuri de depozitare stabilite in prealabil 4suecesive care pot fi lor din proiect. 10.34. Umplutura va fi executati in stratu compactate si nivelate, udate, dup caz, conform indica 10.35. Executarea sau, dupa caz, refacetea imbracdmintii rutiere va fi realizaté numai dupé executarea compactirii pimantulu Montarea elementelor componente ale retelei termice Montarea conductelor si ramificatiilor 10.36. Inainte de inceperea executiei refelei termice se verificd daca materialele care vor fi puse in opera corespund dimensiunilor din proiect si au caracteristicile conform agrementarilor tehnice, standardelor sau normelor de fabricatie. 10.37, Tronsoanele de conducte vor fi imbinate intre ele direct in sant sau pe marginea acestuia si vor fi lansate in san{ cu mijloace mecanizate, utilizindu-se chingi cu ltimea de min, 100 mm si avandu-se grija si nu se deterioreze termoizolatia si mantaua de protecte. 10.38. Schimbirile de directie se realizeazi cu coturi, curbe uzinale sau prin curbarea fevilor cu dispozitive speciale, pe santier sau in fabrica. 10.39, Pentru conductele curbate pe santier vor fi respectate strict atat tehnologia indjcata de furnizorul de conducte preizolate, cat si valorile maxime ale unghiurilor, razelor de curbura si lungimilor maxime de conducte curbate. Se recomanda urmatoarele valori ~ — unghiul maxim al conductelor curbate « = 45° pentru tronsoane de conducte de 12 m lungime ~ — lungimea maxima de tronson de conducta curbatd pe santier L 3m Razele minime de curburi depind de grosimea stratului de pamant si sunt indicate de furnizorii conductelor preizolate. 10.40. Conductele se monteazi in sant pe suporti din poliuretan amplasati la intervale de min. 2*3 m. 42 10.41, in vederea executirii sudurii $i izolatii locale, in zonele de imbinare sanful va fi adaneit si supralargit corespunzitor. 10.42. Executia sudurilor va fi realizaté cu electrozi recomandati de producator, corespunzitor materialului din care este executati teava, asigurandu-se pentru sudura proprietati cel putin egale cu cele ale tevii 10.43. Electrozii sau sirma de sudura pentru conductele din ofe! negre vor fi conform STAS 1125 si STAS 1126. Pentru conductele zincate se utilizeaza pentru sudurd clectrozi indicati de catre furnizorii_ tevilor preizolate, 10.44, Se interzice utilizarea pentru sudurd a electrozilor umezi. 10.45. Taierea fevilor la lungimile necesare va fi ficuté int-un plan perpendicular pe axa conductei, utilizindu-se cu. precidere procedee mecanice. 10.46. Dupa taiere, la ambele capete ale fevilor care urmeaza a fi imbinate se indeparteazi o portiune de max. 25 cm lungime din termoizolatia si mantaua de protectie a acestora, 10.47. Taierea termoizolatici si a mantalei de protectie va fi icutd int-un plan perpendicular pe axa conductei, iar marginile acestora vor fi rectificate. 10.48. inainte de efectuarea sudurilor capetele tevilor vor fi sanfrenate si curate mecanic, chimic de toate resturile de material termoizolant. 10.49, Sudurile vor fi efectuate numai de catre sudori calificati sau autorizati ISCIR conform prescriptiei C9 "Instructiuni pentra autorizarea sudorilor care executd lucrari de sudare in construirea, montarea si repararea instalajiilor mecanice sub presiune gia instalajilor de ridicat” 10.50. Lucririle de sudura vor fi executate numai la temperaturi ale mediului ambiant mai mari de 0 °C, ludndu-se masuri de protejare a zonei de sudare contra intemperiilor, jinind seama de conditiile impuse de furizori. 4310.51. Ramificatiile din conductele principale de distributie vor fi executate astfel incat eforturile provenite din dilatare si poati fi preluate. fn acest scop se recomanda ca derivatiile sa fie efectuate prin intermediul unor curbe, coturi sau piese preuzinate 10.52. Ramificatiile la conducta de distributie vor fi realizate astfel incit si fie asigurate aerisirea si golirea corecta 10.53, Izolarea locala la imbindri va fi realizata conform tehnologici indicate de furnizor, cu respectarea tuturor operatillor pe care le implicl 10.4, Izolatiile locale vor fi realizate dupa efectuarea pretensionarii a probelor la rece gi probelor de dilatare contractare, conform art, 4.1.+4.10. Izolatiile locale 10.55, Indiferent de tehnologia de executie specificata de furnizorul de conducte, prin izolatiile locale trebuie si asigure urmatoarele: = tealizarea unei etansari corespunzitoare a conductei pentru transportul fluidului; = izolatia termicd a zonei; = protectia (etansi) a termoizolatiei zonei; + protectia anticoroziva a tevii; = continuitatea legaturii electrice pentru firele de control i semnalizare a avariilor, ~ _asigurarea rezistenfei mecanice a imbinarii 10.56, inainte de efectuarea izolatiei locale la imbinari vor fi curatate fevile de transport a fluidului de: rugind, zgurd sau impurititi, urme de ulei, apa etc. - pentru evitarea inglobarii acestora in termoizolatic. 10.57. in cazul spumiri locale cu poliuretan, vor fi luate masuri pentru climinarea aerului din spatiul in care se injecteaza spuma poliuretanicé, vederea evi inor incluziuni de aer. 10.58. Spumarea va fi ficuti Iudndu-se toate masurile de protectie antipoluanta 44 Montarea armiturilor, a compensatorilor de dilatare si a punctelor fixe 10.59. Piescle speciale si armaturile cu care sunt previzute conductele, compensatorii de dilatare si punetele fixe vor fi montate conform indicatiilor din proiect si specificatiilor producdtorului conductelor preizolate. 10.60. Vor fi utilizate piese speciale si armaturi compatibile cu tipul conductelor utilizate, de preferinti cele furnizate impreund cu intreg sistemul de conducte preizolate. 10.61. Armaturile se monteaza de regula in cmine de vizitare sau in spafii care permit accesul la acestea. Armaturile speciale preizolate pot fi ‘montate direct in sol, prevazandu-se posibilitatea de manevrare a armaturilor deasupra nivelului solului. 10.62. Atat imbindrile dintre armaturi si conducte cat si armaturile propriu zise vor fi izolate termic si protejate cu mantale de protect 10.63. Montarea compensatorilor de dilatare si racordarea acestora la conducte vor fi ficute conform specificatiilor tehnice ale producitorului, {indnd seama de tipul compensatorului utilizat (axiale sau in forma de U,Z sau L). 10.64, Zonele de racord vor fi termoizolate local conform specificatiilor de la art. 10.55.+10.58. 10.65. in zonele de expansiune vor fi prevazute pene de protectie conform indicatiilor din art. 7.32.+7.33. Pretensionarea conductelor 10.66. in vederea reducerii tensiunilor mecanice in conducte, datorate dilatirilor, se recomanda a se executa pretensionarea conductelor in urmitoarele cazuri: = cand geometria rejelei (dimensiunile bratelor L, Z sau U) are 0 configuratie impusd = se depisese valorile admisibile ale tensiunilor aferente tevilor (depasirea lungimii admisibile de pozare) = in cazul traseelor rectilinii lungi fird compensarea dilatérilor 4510.67. Pretensionarea va fi executatd corespunzitor caracteristicilor trascului refelei si a condi ie, realizandu-se dupa caz: = pretensionare mecanica - ca dispozitive si tehnologii specifice = pretensionarea termica (electrica sau utilizand agentul termic) lor de exec 10.68. Metoda de pretensionare a conductelor va fi aleasi corespunzitor: = configuratia traseului = posibilititile de mentinere neastupati a santului deschis pe Jungimea la care se face pretensionarea, pe toata durata efectuari operatic - _existenfa unei surse de agent termic (sursa termica definitiva sau © sursa termica provizorie) yndrii termice se va urmari ca incdlzirea 10.69. in cazul_preten conductei si se facd treptat in sipitura deschisé, sub controlul permanent a temperaturii sursei termice si a conductei, masuréndu-se lungimea de dilatare comparandu-se cu valoarea indicata in proiect. 10.70, Pretensionarea termica incepe prin incdlzirea conductei libere in sant, fixata intr-un punct si se terminé dupi astuparea conductelor si realizarea celorlalte puncte fixe. Dupa efectuarea pretensioniirii se vor suda flansele punctelor fixe de jugurile metalice incastrate in beton si numai dupa aceasta operatic va fi ‘oprita sursa termica. 10.71. Dupa realizarea pretensionarii conductelor, sanful va fi umplut cu stratul de nisip si cu pimant la grosime prevazut in proiect. 10.72. in cazul incdlzirii electrice se recomanda echipamentelor specializate pentru controlul temperaturilor si lungi dilatare. Executarea blocurilor de ancorare 10.73. Blocurile de ancorare a punctelor fixe vor fi executate din beton armat tumat pe santier. 46 10.74. Pozitile si dimensiunile blocurilor de ancorare vor fi indicate in proiectele de executie 10.75. In anexa 7 sunt indicate orientativ dimensiuni minime ale blocurilor de ancorare corespunzitor diametrelor tevilor. Executarea ciminelor si construetiilor aferente refelei termice 10.76. Ciminele de vizitare si celelalte lucrari de constructii aferente refelei termice vor fi executate conform normativului P 7 "Normativ privind proiectarea si executarea construcfiilor fundate pe piminturi sensibile la umezire", P 100 "Normativ pentru proiectarea antiseismic& a constructiilor , © 140 de locuinfe, social culturale, agrozootehnice si industrial "Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat" 10.77. In vederea reducerii consumului de materiale si a timpului de executie pot fi utilizate cdmine de vizitare prefabricate, din beton sau materiale plastice, care vor fi marcate si vor fi insotite de certificate de calitate, conform STAS 6657/1 10.78. Montarea si executarea cminelor va fi flicuti cu respectarea cotelor indicate in proiect. 10.79. La realizarea ciminelor si constructiilor aferente refelei se va tine seama de natura terenului in care acestea sunt fundate. Pentru terenurile macroporice va fi realizata stabilizarea zonei suport a ciminelor, conform indicatilor din proiect si din normatival P 7, 10.80. In vederea prevenirii tasirilor sub radierele cdminelor va fi realizat un pat de nisip care va fi nivelat $i compactat inainte de turnarca betoanelor. 10.81. Trecerile conduetelor prin perefii cAminelor sau a subsolurilor cladirilor vor fi etansate cu dispozitive speciale, furnizate impreund cu celelalte elemente ale refelei. 47111, La proiectarea si executarea refelelor termice din conducte preizolate montate in sol vor fi respectate misurile generale si specifice, normele si regulile de p. s. i. prevazute in Normele generale de p. s. i aprobate de O. M. I. nt. 775/98, normativul C 300 ( "Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executirii lucririlor de constructii si instalatii aferente acestora"), precum si alte reglementiri tchnice conexe in vigoare, Masurile p. s. i. stabilite vor fi incluse in documentaiile tehnice de proiectare si executie a refelelor termice. 11.2. Pentru limitarea propa; conductelor intreruperi din materiale izolante greu combustibile sau incombustibile, plasate astfel: = jnaintea intrarii conductelor in clidiri, la 0 distanta de 4 m de acestea, pe o lungime egal cu de 3 ori diametrul exterior al termoizolatiei, dar nu mai mica de 1 m - la trecerile prin pereti si plansee rezistente la foc se va tine obligatoriu seama de reglementirile specifice privind sigurana la foc focului vor fi prevazute pe traseul 11.3. in timpul executirii instalatiilor rispunderile privind prevenirea si. stingerea incendiilor revin conducstorilor locurilor de munca, utilizatoritor gi personalului de execufie, precum si beneficiarilor lucrarior. 11.4, Activitatea de prevenire gi stingere a incendiilor este permanenta si consti in organizarea acesteia att la nivelul central al unititii care executd refelele termice, cit si local pe santier. 11.5, Personalul care executi refelele termice va fi instruit atat inaintea atacdrii lucrarilor, cat si periodic in timpul efectuarii lucririlor de executie, verificandu-se insusirea cunostintelor. 11.6. Inainte de executarea unor lucriri cu foc deschis (sudurd, lipire cu flacara, arcuri eleetrice, topire de materiale izolante etc.) se va face un instructa) special personalului care realizeaza aceste operatii, Executarea lucrarilor este admisé numai pe baza permisului de lueru cu foc, iar in 48 situatia in care se desfigoara in zone cu rise ridicat de incendiu sau explozie se intocmeste autorizatia de lncru, 11.7. Santierele vor fi dotate cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, intrefinute in stare de functionare, amplasate in locuri accesibile. i indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1,2. . Locurile cu pericole de incendiu sau explozie vor fi marcate cu 11.9. in vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militar 11.10, Prevenitea gi stingerea incendiilor se va realiza conform preci- Zirilor din normativele 1 13/1 (art. 4.67. ... 4.76. $i 5.68. ... 5.71.), C 300 si din alte normative in vigoare. 11.11. In timpul efectusrii Iueriilor de vopsitorii izolati, decapiri se ‘vor lua masuri de evitare a contactului substantelor inflamabile cu sursele de foc prin erearea nei zone de siguran{a de minimum 30 m. 11.12. in timpul lucrului cu substante inflamabile se va fine seama de directia vantului, astfel ineat vaporii substanfelor sd nu fie indreptati spre sursa de foe. 11.13, Se interzice fumatul sau tucrul cu foc deschis in zonele unde se executd izolatii sau operatii cu substanfe inflamabile. .14. Lucraile de sudura nu vor fi executate in zonele in care se realizeazi vopsitorii sau izolati 11.18, Masurile de prevenire si stingere a incendiilor indicate in prezentul normativ nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate de beneficiar cu instructiuni specifice, care vor fi afigate la locul de munca. Misurile vor fi mentionate in instruetiunile de executie sau prevazute in eaietele de sarcini. 4912. Protectia, siguranta si igiena muncii 12.1. in toate etapele privind proiectarea si executarea refelelor termice vor fi prevazute masuri privind siguranta si igiena muneii, atat in timpul executiei lucrarilor, cit si la exploatarea acestora 12.2 Misurile de siguranta si igiend a muncii vor trebui respectate cel putin pentru urmatoarele cerinte esentiale: = siguranta in exploatare = igiena si sindtatea oamenitor = protectia impotriva zgomotului = siguranfa la foe 12.3. Rejelele termice vor fi executate, probate si incercate respectindu-se instructiunile specifice de protectia muncii in vigoare pentru fiecare categorie de operate. 12.4. Conducdtorii intreprinderilor care executi retelele termice au obligatia sa asigure: = Iuarea_masurilor organizatorice si tehnice pentru crearea condifiilor de siguranta si igiena muncii = realizarea instructajului de protectie a muncii la intervale de max. 30 zile si consemnarea acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice, care vor fi semnate individual = controlul aplicdrii i respectarii de citre toate persoanele a normelor 51 instructiunilor specifice = verificarea cunostinjelor asupra normelor de protectia muncii 12.5, in vederea evitérii accidentelor (clectrocutati, explozii, inundatii inainte de executarea sipiturilor vor fi stabilite pozitile si adancimea de amplasare a celorlalte instalatii montate subteran, incheindu-se procese verbale de predare a amplasamentelor de lucru, impreund cu proprietarii acestor rejele. 12.6, Daca in timpul lucrarilor de sépaturi pozitia refelelor proiectate, cit sia celor existente este diferiti decat cele indicate in proiect sau procesele verbale incheiate cu beneficiarii, lucrarea va fi intrerupté si vor fi contactafi proiectantul si beneficiarii acestor refele, in vederea stabilirii 50 noilor trasee (inclusiv a devierilor traseelor existente) si a misurilor de protectie a muncii adecvate. 12.7. in timpul executirii lucrarilor de sApaturd si montare a retelelor termice vor fi luate masuri adecvate de asigurare a stabilitatii constructiilor si instalatilor invecinate, 12.8. Pentru asigurarea circulatiei pictonilor si a vehiculelor in zonele ituri vor fi uate misuri de semnalizare, atat ziua cat si noaptea, a potentialelor pericole, iar zona va fi imprejmuitd. 12.9, Pamantul rezultat din sipaturd va fi depozitat pe o singurl parte a santului la o distant de min. 1m, astfel incat sa fie lasaté liber cealalta parte a sanfului in vederea efectuarii montajului Cand acest lueru nu este posibil paméntul rezultat va fi transportat in zone de depozitare. 1 prevederilor specifice in normele de vigoare si siguranja mun seama si de natura terenului 10. Este obligatorie sprijinirea peretilor sépiturilor conform i, tinand 12.11. Verificarile, probele si inceredrile elementelor componente ale refelelor termice vor fi efectuate respectindu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare, pentru fiecare categorie de echipamente. 12.12. Conduedtorii de intreprinderi, regii autonome, sectoare care executi refele termice au obligatia sa asigure: ~ luarea de misuri organizatorice si tehnice pentru crearea condifiilor de securitate a muncii; ~ realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de exploatare la cel mult 30 zile si consemnarea acestuia in figele individuale sau alte formulare specifice, care urmeaza si fie semnate individual; = controlul aplicarii si respectirii de catre intreg personalul a normelor si instructiunilor specifice; = verificarea cunostintelor asupra normelor si mésurilor de protectie a muncii 5112.13. Realizarea instructajelor specifice de protectie a muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de la normele in vigoare, inclusiv sanefiunile aplicate, vor fi consemnate in figele de instructaj individuale. 12.14, Manevrele corespunzitoare exploatirii vor fi efectuate numai de personalul de exploatare 12.15, Instalatiile vor fi echipate cu dispozitivele de protectie necesare. 12.16. Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingradese si se avertizeazi, interzicdndu-se accesul altor persoane decit celor autorizate. 12.17, Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca) vor fi instruite corespunzator noilor conditii de lucru. 12.18, Instructajul protectia muncii se va face si in cazul efectuarii probelor instalatiilor in comun de catre toti factorii interesati (beneficiar, proiectant si executant), avand un responsabil unic. 12.19. Instructajul va avea in vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente in scopul evitirii producerii unor accidente. 12.20, Masurile de protectia muncii indicate in prezentul normativ nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate de executant cu instruetiuni specifice, care vor fiafigate la locul de munca, Masurile vor fi mentionate in caietele de sarcini claborate de proiectant. 52 ANEXA 1 REGLEMENTARI DE REFERINTA. Prescriptii privind proiectarea si executarea instalatiilor Indicator Titlu 16 7 19 113 114 C139 NP 48 Pus Normativ pentru proiectarea si executarea refelelor si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale Normativ pentru proicctarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pana la 1000 V Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare Normativ pentru proiectarea si executarea instalajiilor de incalzire Normativ pentru protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice Norme tehnice provizorii pentru protectia termoizolatiilor la conducte si aparate cu plici flexibile din hartie stratificata tip | ISA Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucririlor de constructi si a instalatilor aferente Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protecjia la actiunea focului Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu O.M. Ln. 775/1998 53ANEXA 2 2 Prescriptii privind proiectarea si executarea instalatiilor Indicator Titlu P Normativ privind proiectarea si executarea constructillor fundate pe P 100 cu C142 300 54 pamanturi sensibile la umezire Normativ pentru proiectarea antiscismica a constructiilor de ocuinte social-culturale, agrozootehnice gi industriale Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii Instructiuni tehnice pentru executarea $i termoizolatiilor la elemente de instalatii recepfionarea Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executitii Iucririlor de constructii si instalafii aferente acestora ANEXA 3 4, Prescriptii tehnice ISCIR Indicator Titu cis cR2 cRS cRO Prescripii tehnice pentru proiectarea, montarea, repararea, exploatarea si verificarea conductelor de abur si apa fierbinte sub presitune Prescriptii tehnice pentru regimul chimic al generatoarelor de abur si apa fierbinte Prescriptii tehnice privind autorizatia de a executa lucrari de proiectare, construire, montare, reparare si verificare la instalatile mecanice sub presiune, instalafii de ridicat, dispozitivele de siguranfi ale acestora, precum si aparatele consumatoare de combustibil de uz neindustrial gi arzitoare cu functionare independent Prescriptii tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor de ridicat Prescripfii pentru autorizarea sudorilor care executd Iucrari de sudare in construirea, montarea si repararea instalat sub presiune gia instalatiilor de ridicat 55+ ANEXA4 4. Prescriptii tehnice RENEL. Indicator PE 022/1 PE 207 PE 212 PE2IS PE 221 Titlu Prescripjiile generale de proiectare a _centralelor termoelectrice gia refelelor de termoficare Normativ de proiectare si execute a refelelor de termoficare Normativ privind alimentarea cu energie termica (abur si apa fierbinte) a consumatorilor industriali, agricoli gi urbani Regulament privind exploatarea si intretinerea retelelor de termoficare Regulament privind receptia si punerea in functiune a retelelor de termoficare ANEXA 5 Legi, Ordonante, Hotii Indicator (Ord. 9/N/15.03.93, MLPAT Legea nr, 10/1995 H. G. 273/1994 H. G. 425/194 H. G. 348/1993, H. G, 462/1993 HG, 90/1991 HG. 925/1995, - 7166/1997 H. G. 266/194 ale Guvernului Tidy Regulament privind protectia si igiena muneii in constructii Legea privind calitatea in constructii Regulamentul de receptie a lucritilor de constructii si instalafii aferente acestora. Anexd Cartea tehnicd a constructiei Regulamentul pentru furnizarea si _utilizarea energiei termice Hotirarea privind contorizarea apei si a energici termice la consumatori urbani, institutii si agenti Conditii tehnice privind protectia atmosferei Hotdrérea privind unelemasuri_pentru modificarea consumatorilor in utilizarea rafionala a gazelor naturale, energici electrice si termice Regulamentul de verificare si expertizare tehnicd de calitate a proiectelor, a executiei lucririlor gia constructiilor Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii Clasificarea si durata de functionare a mijloacelor fixe 87ANEXA 6 STANDARDE DESENE, SIMBOLURI, TERMINOLOGIE SI UNITATI DE STAS 185/1 STAS 185/2 STAS 185/3 STAS 185/6 STAS 735 STAS 735/2-87 4369 1647 3061 9488 STAS 737 SR ISO 31-0 SR ISO 31-4 58 MASURA Instalafii sanitare, de incdlzire central, de ventilare si ‘gaze naturale. Semne si culori conventionale. Idem. Figuri si piese auxitiare pentru conducte. Semne conventionale. Idem Armaturi. Semne conventionale. Idem, Aparate de masura gi control. Semne conventionale. Desene tehnice, Reprezentarea si marcarea imbinirilor sudate sau lipite. Desene tehnice, Notarea procedeelor de verificare nedistructiva a imbindrilor sudate. Instalatii de incalzire si ventilare. Terminologie. Caldura. Terminologie si simboluri. Hidraulicd. Terminologie si simboluri. Unititi de masura Mecanica fluidelor. Terminologie. Simboluri si unititi de Sistemul international de unitafi Marimi si unitafi. Partea 0: Principii generale. Miarimi si unitafi. Partea 4: Caldura, SRISO 1000 Unititi si recomandari pentru utilizarea multiplilor si submultiplilor lor zecimali precum gi a altor unitati. STAS 1085/2 Unitiji de misurd care nu fac parte din sistemul international de unitati (SI). Factori de conversiune. STAS 10085 13 Conversiunea valorilor numerice dintr-un sistem de unitati in altul, Tabele de conversiune. STAS 103-84 Desene tehnice. Linii. SR ISO 121/1994Desene tehnice. Cotare. Principii gene: metode de executare si indicatii speciale. SR ISO 7200/1994Desene tehnice. Indicator. STAS ISO 4063. Sudarea, lipirea tare, lipirea moale si sudarea prin lipire a metalelor. Nomenclatorul procedeelor si numerele de referin{a pentru reprezentarea simbolica pe desen, STAS 9773 Desene tehnice de constructii. Inlocuirea desenelor pentru constructii metalice. Reguli de reprezentare si cotare. STAS 7335/1 Protectia contra coroziunii. Constructii metalice ingropate. Terminologie. STAS 7335/2 Protecfia contra coroziunii. Constructii metalice ingropate. Semne conventionale. STAS 3589/3 Manometre, vacuummetre $i manovacuummetre, indicatoare cu clement clastic, cadrane, scati_gradate. Simboluri grafice. STAS 6134 __Desene tehnice. Desene de ansamblu in desenul industrial. STAS 7084/3 Defectele imbinarilor sudate. Fisuri, clasificare si terminologie. 59STAS 7365 _Notarea pozifiilor industriale ale sudurii SR ISO 857/1994Procedee de sudare, lipire tare gi lipire moale. STANDARDE GENERALE SR-EN 253 _Sisteme de conducte preizolate pentru retele subterane de apa calda, Ansamblu de conduct din conducte de ofcl Izolafic termicé de poliuretan si manta exterioari de polietil STAS 2250 Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru. Maxime admisibile. STAS 6914 Control _nedistructiv acustic. Defectoscopic ultrasonicd. Terminologie. STAS 9532/1 Examinarea sudorilor. Prescriptii generale. STAS 9532/3 Examinarea sudorilor. Examen practic al sudorilor. TEHNOLOGH, METODE DE LUCRU STAS 5555/2 Sudarea metalelor. Procedee de sudare. Clasificare 5i terminologie. STAS 6606/2 Examinarea radiografica a imbindrilor sudate prin topire. STAS 6662 __imbindri_sudate. Forme si dimensiuni la rosturile de sudare manuala cu arc electric si cu gaze. STAS 9552 __Defectoscopie ultrasonicd. Examinarea imbinirilor sudate prin topire. 60 SR 8591-97 STAS 832-79 STAS 1243-88 STAS 6054-77 STAS 6290-80 STAS 9312-87, CONDITH DE AMPLASARE Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare. Influente ale instalatiilor electrice de inalta tensiune supra liniilor de telecomunicatii. Prescriptii Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului. Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Republicii Romania, incrucisari intre linii de energie electric si linii de telecomunicatii. Prescripti. Subtraversiri de cdi ferate si drumuri cu conducte. Prescripti le proiectare. STAS 9570/1-89 Marcarea si refacerea refelelor de conducte gi cabluri, in localitai STAS 10898-85 Alimentiri cu apa si canaliziri. Terminologie. STAS 11050-87 Instalatii de gaze naturale. Terminologie. SR 13353-1/1996 Transport public urban de clatori. Calea de rulare pentru STAS 8805/1 STAS 8805/2 STAS 8806 tramvaie. Clasificare si condifii tehnice generale. Fitinguri pentru sudare din ofel. Coturi din feava la 90° (1,5 D). Dimensiuni, Fitinguri pentru sudare din ofel. Coturi din feavé la 90° (1,5 D). Dimensiuni. Fitinguri pentru sudare din ofel. Coturi din feava la 45°(1,5 D). Dimensiuni. 61STAS 8807/1 —Fitinguri pentru. sudare din ofel. Coturi din teava la 180°(1,5 D). Dimensiuni, STAS 8804/5-92 inguri din ofel nealiat si aliat pentru sudare cap la cap. Teuri egale. Dimensiuni STAS 8804/6-92 Fitinguri pentru sudare din ofel. Teuri cu. ramificatie redusa, Dimensiuni, STAS 8804/8-92 Idem, Reductii. Dimensiuni, STAS 8804/1-92 Idem. Conditii tehnice generale. TEVI DE OTEL STAS 404/1 evi din ofe! fara sudura lami ald STAS404/3 evi din ofel fird suduré laminate la cald pentru temperaturi ridicate. Dimensiuni STAS 530/1 evi din ofel fara sudura trase sau laminate la rece. STAS 530/3 evi din ofel fara sudur trase sau laminate la rece pentru temperaturi ridicate. Dimensiuni STAS 2099 Elemente pentru conducte. Diametre nominale. STAS 6898/1 Tevi din ofel sudate elicoidal. Partea I. Tevi de uz general. STAS 6898/2 evi din ofel sudate elicoidal. Partea 2. Tevi de conducte, STAS 7656 evi din ofel sudate longitudinal, pentru instalatii. STAS 7657 _Tevi din ofel sudate longitudinal, pentru constructii STAS 8726 evi din ofel sudate longitudinal, trase sau laminate la rece. 62 MATERIALE PENTRU SUDARE CONDUCTE, STAS 102 STAS 1125/1 STAS 1125/2 STAS 1125/3 STAS 1125/4 STAS 1125/6 STAS 1126 STAS 2031 STAS 1054 STAS 7076 STAS 8091 STAS 9525 STAS 9526 Carbura de calciu tehnica. Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea cu arc electric. Condit tehnice generale de calitate. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Tipuri si condifii tehnice. Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea ofelurilor cu granulatie find si a ofelurilor utilizate la temperaturi scazute. Conditii tehnice de calitate. Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea ofeluritor termorezistente. Tipuri si conditii tehnice de calitate. Sudarea metalelor. Electrozi invelii pentru inedreare prin sudare. Conditiitehnice de calitate Sudarca metalelor. Sarma plina din ofel pentru sudare. Oxigen tehnic gazos si lichid ARMATURI INDUSTRIALE $1 FLANSE Armaturi industriale din ofel. Robinete cu sertar Pn 25. Dimensiuni. Arméturi industriale din fonta gi ofel. Conditii generale. Robinet cu sertar Pn 16. Dimensiuni Robinete cu ventil si robinete de refinere cu ventil. Lungimi de constructie. Robinete cu sertar. Lungimi de constructie.STAS 1180-90 STAS 2550-90 STAS 1156-91 STAS 1636-86 STAS 1061 STAS 1519 STAS 1601 STAS 1603 STAS 3401 STAS 2827 STAS 6480 STAS 7076 Armituriindustriale din fonté si ofel. Robinete de inchidere cu sertar si robinete de inchidere cu ventil. Conditii tehnice speciale de calitate. Armituri industriale din fonta. Robinete de inchidere cu sertar pn 2,5; Pa 4, Pn 6; Pn 10; Pn 16, Dimensiuni principale Flanse din ofel. Flange pentru armaturi gi elemente de conduct. Condifii tehnice generale de calitate. Flange din ofel. Flange turnate cu corpul elementelor de conduct Pn 25. Dimensiuni. Robinete cu cep, cu capit pentru racordarea tubului de cauciue. Dimensiun Robinete cu ventil, cu filetul tijei la exterior, Pn 16, Dimensiuni. Robinete cu cep. Conditii tehnice speciale de calitate Robinete cu cep drepte, cu flanse, cu presgariturd, Pr 10. Dimensiuni. Robinete cu ventil, cu filetul tijei la exterior, Pn 16. Dimensiuni Robinete cu cep drepte, cu mufe, fara presgarniturd, Pn 6. Dimensiuni Armituri_pentru.instalatii sanitare, Robinete cu ventil drept din fonta si otel. Condit generale. Armituri industriale din font si otel. Conditii generale STAS 8091 STAS 8797. STAS 9525 STAS 9526 STAS 9631 STAS 1155 STAS 4790 STAS 1734 STAS 1735 STAS 1737 STAS 1733 STAS 3498 Armaturi industriale din ofel. Robinete cu sertar Pn 16. Dimensiuni Arméturi industriale din font. Robinete cu ventil cu filetul tijei la exterior, Pn 6. Dimensiuni. Robinete cu ventil si robinete de retinere cu ventil Lungimi de constructie. Robinete cu sertar. Lungimi de constructie. Robinete cu cep. Lungimi de constructie. Flange pentru arméturi si conducte. Tipuri, presiuni si diametre nominale. Flanse din ofel. Flange rotunde cu gat pentru sudare in capul fevii, Pn 2,5. Dimensiuni, Conducte. Dimensiuni de legiturd ale flangetor rotunde, Pn 1, Pn 2,5 si Pn 6. Conducte. Dimensiuni de legétura ale flangelor rotunde, Pn 10-16. Dimensiuni de legatura ale flangelor rotunde, Pn 25-40. GARNITURI Gamnituri_nemetalice. Garnituri pentru suprafefe de cetansare plane, Pn 2,5-40. Dimensiuni. Plici de azbest cu cauciue pentru garnituri. Plici de marsit. Placi din azbest pentru garnituri 653589/1 3589/2 3589/3 6256 B47 66 APARATE DE MASURA. Manometre, vacuummetre si manovacuummetre, indicatoare cu element elastic. Conditii generale Manometre, vacuummetre si manovacuummetre, indicatoare cu element elastic. Tipuri si dimensiuni principale. Manometre, vacuummetre si manovacuummetre, element elastic. Cadrane, scdri gradate. Manometru diferential cu tub in forma de U. Conditii generale. Determinarea debitului fluidetor in sistem de curgere sub presiune. Metoda micsorarii locale a sectiunii de curgere cu diafragme si ajutaje. ANEXA 7 Dimensiuni orientative ale blocurilor de ancorare Dn (ext) A B 90-100 05 08 125 0.6 LT 140 0.8 it 160 08 14 200 0.8 21 225-250 1 2.5 315-350 12 31 400 14 36 450 16 38 67Bloc oncorare din ‘Beton armat Bloc ancorare din Beton armat Punet fix ‘incastral rin, 750mm, Arméturi Anexa 7 - Dimensiunile blocurilor de ancorare ANEXA 8 Dimensiunile sipaturii in zonele de expansiune la refele'de conducte montate fara precomprimare Distanfe intre conducte | Distanfeintre | Lungimea Dn si marginea gantului conducte E zonei de mm. mm expansitine C D B m 25-50 150 100 150 08-10 65:80 200) 150 150 10-153, 100-125 250 [7 _150 150 15-18 150-175 350) 200 200 2,0-2,2, 200) 450) 250 250 27. 250) 550) 300 300 3, 350, 650) 400) 400) 36 400) 700 400, 400 43 450, 800 450) 340 a7 300 850 500 300 60 550 950 600 500 32 600 1050 650) 600) 6.0 8 LLLLLLLLLLLLLLLL L onducte. Anexa 8-Dimensiunile sdpaturii in zonele de expansiune Ia refele din conduct, montate fard_precomprimare eo Zona de expansiune 74 d * Bo 69ANEXA 9 Dimensiunile s4paturii in zonele de expansiune la retele din conducte ANEXA 10 precomprimate Numir orientativ de perne de dilatare Diametral | Distanjaintre | Distanfa intre Lungimea Distanta fata | _Numirul pernelor de dilatare corespunzitor diametrului conductelor conducte conducte si zonei de de punctul exterior Dn E ‘marginea santului | expansiune C fix ext mm mm D m m 90- | 140- | 200- | 280- | 350- | S00- | 630- mm 125 _| 160 | 250 | 315 | 450 | seo | 780 25-50 130 100 08-10, 0-24 1 1 7 1 1 1 1 65-80) 150 150 1213 24-36 1 1 2 2 2 2 2 100-125 150 200 15-18 36-48 T 2 2 2 2 2 3 125-150 150 250) 2,0-2,2 48-66 1 2 3 3 3 3 3 200-250, 200 400) 27-31 66-84 z 2 3 3 3 4 4 300-350, 250 450 35, 350-400 250) 300 36-43 450-500) 300) 600 47-50 350 350 600 52 600 400 800 60) nia LLLLLLLL VIVTTTTTITITITTT Zona de exponsiune 74 Vo ‘Anexa 9-Dimensiunile sdpaturii in zonele de expansiune {a retele din conducte precomprimate m1 70MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUL ORDIN Nr. 22/N/ din 7.04.1999 ‘Avand in vedere: 72 =: Avizul Consiljului Tehnico - $tiintific nr. 75/16.07.1998 - In temeiul H.G. nr. 456/1994, republicatd, privind organizarea si functionarea Ministerului Luerérilor Publice si Amenajérii Teritoriului - in conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 sia Decretului nr. 591/1996, - ;Mifistrul Lueratilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmiatoral ORDIN Art. 1 ~ Se aproba: «Specificatie tehnicd privind certificarea de conformitate a caliti{ii fevilor din ofel preizolate » Indicativ ST-020/98. Art. 2 — Specificatia tehnicd de la art. 1, se publica in Buletinul Constructiilor si in brosurd tiparita de ICECON — S.A. Bucuresti Art. 3 — Prezentul ordin intr in vigoare la data publicérii lui in Buletinul Constructiitor. Art. 4 ~ Directia Programe de Cercetare si Reglementiri Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARIE TERITORIULUL SPECIFICATIE TEHNICA PRIVIND CERTIFICAREA DE CONFORMITATE A CALITATII TEVILOR DIN OTEL PREIZOLATE INDICATIV — ST 020/98 DIRECTOR GENERAL prof. dr. ing. P. Bratu DIRECTOR $THNTIFIC ing. C. Rizzoli RESPONSABIL TEMA. ing. C. Joseanu Avizat de: DIRECTIA PROGRAME DE CERCETARE $I REGLEMENTARI ‘TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII - MLPAT DIRECTOR: RESPONSABIL: ing. Octavian Manoiu ing. Ligia Forsea 73COLECTIV DE ELABORARE 14 1, mat, A. Paponi 2. ing, A. Cinta 3. ing. C. Joseanu 4.ec. C. Beldie 5. teh. V. Visinoiu [-SPECIFICATIE TEHINICK PRIVIND CERTIFICAREA DE] INDICATIV | | CONFORMITATE A CALITATIL TEVILOR DIN OTEL | ST- 020/98 PREIZOLATE 1, GENERALITATI 1.1. Scopul, necesitatea si continutul specificatiei tehnice 1.1. Prezenta specificatie tehnicd precizeazi caracteristicile de calitate controlate, cu care trebuie sé fie conforme tevile din otel preizolate, in vederea certificarii de conformitate a calitafii. Certificarea are drept scop aprecierea aptitudinii lor la utilizare si de a garanta, cu o probabilitate acceptabil, ed prin folosirea acestor produse se pot realiza si mentine, pe intreaga duraté de existenfé a {evilor preizolate, cerinfele de calitate prescrise pentru aceste tipuri de echipamente, in conformitate cu Legea 10/1995, art. 5: a) rezistensa gi stabilitate; b) siguranya in exploatare: ©) igiend, siinitatea oumenilor, refacerea si protectia mediului 4d) izolatia termica, hidrofuga si economia de energie: De asemenea, specificatia tehnicd urmireste asigurarea satisfacerii exigentelor de performanti ale utilizatorilor, stabilite prin STAS 12400/1, Anexa A, 1.1.2. Specificatia tehnici este claborati in baza “Regulamentului certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in aprobat prin HGR 766/1997, Anexa g. si a standardului SR ISO 9002 “Model pentru asigurarea calitatii in productie si montaj” 1.1.3. Certificarea de conformitate a calititi se aplicd prin 2 sisteme de baz a). Certificare de conformitate, data de catre un organism de certificare acreditat; b). Declarayie de conformitate, data de citre producator, fie pe baza controluluifincercarilor efectuate de catre un organism de certificare sau de citre un laborator de incercari acreditat, fie pe propria rispundere. laborat de | Aprobat der INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU | MINISTRUL — LUCRARILOR ECHIPAMENTE $1 TEHNOLOGH DE | PUBLICE $I AMENAJARIL MECANIZARE ACONSTRUCTILOR | TERITORIULUI cu Ordinul nr. ICECON SA. 22/N/7.04.1999 751.1.4. Activitatea de certificare a conformitatii caliti principal urmatoarele elemente: = identificarea si analizarea produselor sub aspectul definirit lor complete referitor la structura, compozitia, forma, ale&tuirea gi toate caracteristicile de calitate, exprimate in raport cu prevederile din documentatia tehnica: = examinarea i evaluarea agentului economic privind dotarea si experienta acestuia, ca premise pentru garantarea calitatii si a constanfei caracteristicilor cerute pentru produsele fabricate, precum si modul de a implementa sistemul propriu de conducere 51 de asigurare a calitatiis = efectuarea activititilor aferente _metodelor de control al conformititii din cadrul sistemului de certificare stabilit ~ inspectii, incercari, supraveghere; = confirmarea modului, a condifiilor si a domeniului de folosire, prevazute in documentele tehnice ale produselor certificate; = elaborarea documentelor de certificare, corespunzitoare sistemului de certificare adoptat: certificat sau declarafie de conformitate. 1.1.5. in functie de sistemul si metodele aplicate, in conformitate cu prevederile normelor metodologice si pe baza procedurilor tehnice specifice ale organismului de certificare, clementele de mai sus se vor aborda pe baza unui program de certificare care cuprinde urmatoarele faze: = activitii pregatitoare privind: solicitarea certificdrii si furnizarea tuturor datelor 51 informatilor necesare referitor la produsu! supus, certificiri, identificarea produselor sub aspectul caracteristicilor de cuprinde in performanti, stabilirea sistemului de certificare adecvat gi a metodelor de control corespunzitoare, stabilirea programului actiunii de certificare si perfectarea contractelor aferente; ~ desfigurarea procesului de certificare, pe faze, conform sistemului adoptat, cuprinzind: evaluarea produselor pe baz de incercari initiale, auditul documentatiei prezentate de producator si auditul la fata locului, acordarea certificarii, audituri de supraveghere in timp. 1.2. Obiectul lueririi; prezentarea produsului Specificatia tehnicd se referi Ia sistemul legat de conducte preizolate, etans si unitar, de tipul « feava in feava », format din: = feava de serviciu din ofel; 76 = manta exterioari de protectie din polietilend de inalté densitate pentru protejarea efectiva mecanicé si hidrofuga a izolatiei termice; = izolatie termica injectata, din spumd rigida de poliuretan. Aceasta are o bund aderenfa atat la teava care transporta agentul de lucru, cit si la mantaua de protectie, asigurdnd-se astfel o functionare unitara a celor trei_elemente componente ale conductei preizolate; = materiale anexe necesare functiondrii sistemului: conductori de semnalizare avari, fitinguri, distanfieri, capace de protectie, inele de ctansare, pene de dilatare, compensatori axiali, banda de cetansare, cdciuli de capat etc. 1.3. Domeniul de aplicare 1.3.1. Specificafia tehnicd se aplic’ Ia elaborarea documentatici necesare in vederea obfinerii certificdrii de conformitate a calitatii conductelor preizolate din partea unui organism autorizat, respectiv a manualului si a procedurilor de asigurare a calitajii cuprinse in acesta Specificatia prezint’ i conditiile tehnice specifice acestor echipamente, necesare la elaborarea documentatici tehnice privind fabricatia furniturilor preizolate 1.3.2. Specificatia se adreseazi agenfilor economici care produc conductele preizolate folosite pentru realizarea refelelor ingropate de transport ale agentului termic api fierbinte (refele de termoficare) sau apa calda pentru incdlzire (instalatii de incdlzire centrala) si pentru realizarea refelelor de distributie si circulatie a apei calde de consum, de la punete/centrale termice la consumatori. 1.3.3. Domeniul de utilizare al sistemului este cuprins intre ~40°C... +140°C pentru o functionare continua, admitindu-se varfuri accidentale de temperatura de pana la +150°C, la o presiune de regim corespunzatoare agentului de lucru vehiculat. Durata de viet a conductei in functie de temperatura, cu referire la performantele spumei de poliuretan, este dati SR EN 253 ~ Anexa A. 1.3.4, Solicitarea certificdri calitiii se face in urmatoarele situafi: = certificare initial - _ expirarea perioadei anterioare de certificare; = modificarea de citre producitor a documentatiei tehnice privind produsul; 7= modificarea procedurilor interne de asigurare a calitaii;* = modificarea normelor nationale de refering privind produsul respectiv, ~ in cazul unor reclamatii de la beneficiar. 2. DEFINITIL 2.1, Definitii generale Atestare (certificare) de conformitate a calititii produselor folosite in constructii Proceduri de atestare prin care 0 tert parte confirma in scris cd produsele prezint& caracteristici de calitate controlate si conforme cu prevederile unei documentatii tehnice specifice. Sistem de certificare Sistem care are propriile sale reguli de procedura gi conducere pentru cefectuarea certificdrii conformitafi Organism de certificare Organism independent, public sau privat, care poseda competenta abilitarea sau acreditarea necesara pentru certificarea de conformitate cadrul unui sistem de certificare a calitaii. Organism de inspectie (pentru certificare) Organism care efectueaza servicii de inspectie si control in numele re. unui organism de certifi Produciitor Partea care este responsabild pentru produs si care este capabiti s& asigure cd este exercitata asigurarea calitati. Documentatie tehnicé Documente elaborate de citre producitor in baza unor documente normative (norme) in vigoare, care stabilesc conditiile cu care produsul trebuie si fie conform. Certificat de conformitate Document eliberat de un organism independent autorizat sau agreat, ca terfa parte, in conformitate cu. regulile unui sistem de certificare care indici cu un nivel suficient de incredere, c& un produs, identificat in mod adecvat, prezinta caracteristici de calitate controlate i conform cu conditile tehnice stabilite 78 Declaratie de conformitate Procedura si document eliberat de producitor, conform regulilor unui sistem de certificare care indicd, cu un nivel suficient de incredere, ci un produs prezinta caracteristici de calitate controlate si este conform cu conditie tehnice stabilite. Marci de conformitate Marea aplicata sau emis pe baza regulilor unui sistem de certificare, indicdnd, cu un nivel adecvat de incredere, cA produsul vizat prezinta caracteristici de calitate controlate si conforme cu prevederile unor documente normative in vigoare. 2.2. Defini Sistem legat (conducta preizolata): un sistem ce consta dintt-o feavi de serviciu, un material izolant i 0 teavi de protectie (manta), care sunt legate intre ele prin materialul izolant injectat sau spumat in spafiul dintre teava de serviciu si cea de protectie. Teava de protectie: 0 teava ce protejeaza izolatia si teava de serviciu impotriva apei din pamant, umiditati si stricdciunilor mecanice. Teavi de serviciu: jeava de otel care contine apa. Material izolant: un material care reduce pierderile de cildurd cétre ‘mediul in care este montata condueta. Polietileni de inalta densitate (PE-ID): polietilend cu o densitate din partea superioara a domeniului de densititi accesibile. Spumis rigida din potiuretan: produs objinut prin reactia chimici a poliizocianatului cu hidroxil continand compusi, in prezenta catalizatorilor, spumarea ficdndu-se de un agent de spumare. Aceste spume au mai ales 0 structurd cu pori inchisi Temperaturé continud: temperatura la care refeaua de api este proiectati si functioneze in mod continu, Temperatura de varf: temperatura cea mai inalta la care este proiectat tun sistem s& functioneze ocazional, cu reducerea in consecinfé a duratei de viata hu Temperatura camerei: temperatura interioari a aerului in spaiul (etuva) in care se fac verificarile. 79\eereare realizata prin tinerea tevii de serviciu la anumité temperatura ridicaté pentru un anumit timp, in timp ce feava de protectie este expusd la temperatura camerei de (23 + 2)°C. Densitate: masa unui corp dintr-un material impartité la volumul corpului. Densitatea miezului: densitatea aparenti a spumei de poliuretan in partea centralé a stratului izolant. Densitatea globald: masa intregii spume de poliuretan din spatiul dintre feava de serviciu si cea de protectie, impartité la volumul acestui spatiu inelar. Deviatia de la linia de centru: deviatia intre linia de centru a tevii de serviciu si linia de centru a fevii de protectie. Rezistenta la forfecare: abilitatea conductei preizolate de a rezista la 0 forti de forfecare ce actioneaza intre feava de protectie gi cea de serviciu, 3. SISTEME $I DOCUMENTE SPECIFICE DE CERTIFICARE 311, Sistem bazat pe cerificarea de conformitate 3.1.1.Certificarea de conformitate este data de citre un organism de certificare autorizat, pe baza urmatoarelor activitati de inspectie si control ~ efectuate de catre producator: ~ incereéti pe esantioane de conducte prelevate din productia curenta, dupa un plan de incercari prescris; = control inte permanent al calitajii product proceduri scrise; ~ efectuate de catre organismal de certificare: ~ incercati initiale (preliminare) pe specimene de conducte, printr= un laborator autorizat; incercéri prin sondaj pe esantioane de produse prelevate din i, pe baza de fabrica; = inspectie initial a producdtorului si a controlului intern al acestuia; - supraveghere, evaluare si apreciere permanent a controlului intern. 3.1.2. Certificatul de conformitate trebuie si urmatoarele elemente: ~ numele si sediul organismului de certificare; 80 indice cel putin numele si adresa/sediul productorului; identificarea si descrierea produsului cuprinzind: denumirea, tipul, documentul de identificare, documentul normativ tehnic de referin alte date de identificare (numar de lot, sarji sau serie), caracteri principale de calitate sau performanta, domeniul de utilizare; reglementiri sau dispozitii speciale la care raspunde produsul; conditii speciale de utilizare; numirul si data certificatului de conformitate; conditiile si data de valabilitate a certificatului; numele si calitatea persoanei abilitate si semneze certificatul. 3.2. Sistem bazat pe declaratia de conformitate 3.2.1. Declaratia de conformitate este dati de catre producitor, pe baza urmatoarelor activitati de inspectie si control: efectuate de citre producitor: incercari initiale (preliminare) pe specimene de conduete, printr-un laborator autorizat; incercari pe esantioane de produse prelevate din productia curenta, dupa un plan de incercari preseris; controlul intern permanent al calititii productici, pe bazi de proceduri scrise; efectuate de catre organismul de certificare: inspectie initialé a producdtorutui si a controlutui inter al acestuia; supraveghere, evaluare si apreciere permanenta a controlului ihtern. 3.2.2. Declaratia de conformitate trebuie si indice cel putin urmitoarele elemente: numele si adresa/sediul producitorului; identificarea si descrierea produsului cuprinzind: denumirea, tipul, documentul de identificare documentul normativ tehnie de referinta, alte date de identificare (numar de lot, sarja sau serie), caracteristici Principale de calitate sau performantd, domeniul de utilizare; reglementiri sau dispozitii speciale la care rispunde produsul; conditii speciale de utilizare; numirul si data declaratiei de conformitate; numele si adresa organismelor autorizate (organisme de inspectie, laborator de incercari), care au participat la actiunea de control a conformitati; 81= numele si calitatea persoanei abilitate s& semneze declaratia, in numele producatorului 3.3. Marca de conformitate 3.3.1. Este aplicaté de producator produselor certificate conform 3.1 sau 3.2. 5i este completati cu urmitoarele date care trebuie s fie incluse in documentele comerciale insotitoare: = numele producdtorului sau simbolul mircii distinctive proprit a acestuia; - indicatii permitind identificarea caracteristicilor produsului, in functie de documentatia tehnicad aferenti; = ultimele doua cifre ale anului de fabricatie; = numirul certificatului sau declaratiei de conformitate. 3.3.2. Simbolul marcii de conformitate poate fi aplicat pe conductele propriu-zise, pe etichete, pe ambalajele aferente sau pe documentele comerciale insotitoare, 4. CERTIFICAREA CALITATIT 4.1. Responsabilitatea conduct 4.1.1. Directive de calitate, 4.1.11 Procedurile de asigurare a calitatii trebuie elaborate astfel incat sé permit departamentului de productie si realizeze produsele in conformitate cu normele in vigoare si cu exigentele utilizatorilor. Acestea nefiind totdeauna clar exprimate, apare necesitatea utilizirii _unei documentafii tehnice proprii fiecdrui producdtor in parte (specificatii, proceduri, instructiuni tehnice etc.) care rezulta din: - nevoile generale ale clienteleis - nivelul de calitate impus de firma in comparatie cu normele de calitate specifice in vigoare. 4.1.1.2. Pentru realizarea unor produse sau servieii prestate de calitate este necesara aplicarea urmatoarelor condifi = comducerea igi asuma rispunderea in intregime pentru calitatea produselor; = conducerea asigurd objinerca certificarii conformitatii din partea unui organism abilitat in acest sens; 82 = asigurarea calitii procesului de fabricatie in totalitate; = fiecare departament réspunde de produsul realizat sau de munca prestati, precum si de organizarea sa intemi, Conducerea societatii trebuie si se angajeze si faci cunoscuti aceasta politic la toate nivelurile organizarii firmei si sa asigure aplicarea acestei ca tare. (0 copie a documentatiei trebuie sa se afle la dispozitia personalului pentru a fi cititf. O a doua copie trebuie inménata fiecdrui membra al personalului pentru care supravegheazi, practicd gi verified activititile cu efect asupra calititii. Fiecare angajat nou va primi o copie, anexati la regulamentul de ordine interioar’, Departamentul de productie rispunde de calitate si procedeazi conform inspectiilor specificate in figete de control ale procesului 4.1.2. Organizare 4.1.2.1. Compartimentul de asigurare a calititii pregateste documentatia specific’ pentru fiecare produs, incluzind metodele de inspectie, umarul de incercdrinecesare, limitele de tolerantd. Acest compartiment instruieste inspectorii i tehnicienii de produetie in legaturd cu planurile privind controalele de efectuat, precum si in legaturé cu modul de tefuzare al produselor necorespunzatoare normelor de calitate. El raporteas conducerii si face recomandari in privinta deciziilor finale. 4.1.2.2. Departamentul control de calitate face recomandari furnizorilor de materiale, departamentului de productie, precum si daca este cazul departamentului de cercetare i dezvoltare, cu scopul de a imbunatati calitatea produselor. Departamentul control de calitate trebuie si revizuiascd periodic si sistematic fiecare documentatie referitoare la produs, metode de misurdtori, etalonarea utilajelor folosite in fabricatie, numarul de teste. in caz de nevoie, el va propune modificari. Schimbarile sau modificarile referitoare la calitate vor fi puse in aplicare dupa discutii intre departamentele in cauzé. Departamentul control de calitate utilizeazit statistici pentru verificarea acceptarii capacitatii si caracteristicilor produsului 4.1.2.3. Seful de productie este cel care rispunde de calitate in perioada productiei si verificd nivelul de calitate cu ajutorul documentelor aflate la dispozitia lui in acest scop. 4.1.2.4. Departamentul productie asiguri ca fiecare proceduri si fiecare instructiune referitoare la calitate sa fie disponibila si si fie aplicata 834.1.2.5, Mijloace si personal de verificare Examinarea sistemului de calitate a procesului de fabricatie si al produsului finit se face de eatre o echipa compusa din: = managerul de calitate; ~ analistul de calitate (expertul in sistemul calitati); ~ alte persoane pentru realizarea unor examina speciale, daca este cazul. Departamentul examinat este reprezentat de un responsabil de-al su. Se poate apela si la alte persoane pentru a usura desfisurarea examenului 4.1.2.6. Reprezentarea conducerii Managerul raspunde de politica de calitate si asigurd ca toate cele necesare pentru realizarca calititii produselor sd fie disponibile si mentinute in continuare. El ia deciziile finale privind calitatea. Este autorizat si modifice politica de calitate in alte departamente cum ar fi: productia, montajul, intrefinerea, desfacerea, service-ul si transportul. Este obligat si anunte organismul de certificare asupra oricdror modificari privind politica de calitate aplicata de firma. 4.1.3, Revizuirea managementului Sistemul de calitate_aflat in aplicare se revizuieste la intervale regulate de caitre conducere sau atunci cind nu mai corespunde situatiei date. Aceasti revizuire este 0 garantie pentru o adaptare continua si eficace a sistemului de calitate, Rezultatele examenelor interne de calitate sunt utilizate de catre conducere pentru evaluarea conformitatii cu documentele stabilite. Pentru realizarea actiunii de revizuire a managementului se utilizeazi o anumi procedura. Orice modificare privind sistemul de calitate trebuie anuntata “organismelor de certificare. 4.2. Sistemul de calitate 4.2.1. Obiectivul cel mai important al sistemului este de a masura nivelul de calitate al produselor si de a controla dacd acest nivel corespunde documentatiei tehnice stabilite. Responsabilitatea privind sistemul de calitate trebuie sa revina departamentului de control al calitatii. in acest sens departamentul control de calitate are sarcina precisa de a stabili sistemul de revizic, de a se documenta in acest sens gi de a mengine acest sistem. 4.2.2. Departamentul control de calitate pregiteste documentatia detaliaté referitoare la produs, metode de inspectie, numérul de teste necesare, limite de toleranté in concordant cu standardele si normele in vigoare. 4.2.3. Departamentul control de calitate réspunde de distribuirea procedurilor de asigurare a calititii, Fiecare procedura cuprinde data 84 emiterii/aplicdrii, cu scopul de a putea determina varianta cea mai recenti si a distruge varianta veche. Acest departament va folosi un document de distribuire completat cu data distribuirii, nr. procedura, nume departament, nr. copii si semnatura destinatarului. Astfel este posibila o verificare usoara a transmiterii procedurilor. Modificdrile privind documentatia tehnica sau procedurile de asigurare a calititii trebuie comunicate organelor de certificare, 4.3, Examinarea contractului cu beneficiarii 4.3.1. Pentru a asigura numai contractarea unor produse pentru a céror calitate firma isi poate asuma raspunderea asupra calitatii produselor, este necesara o analiza privind comenzile diferiilor clienfi. Comenzile clienjilor vor fi urmate de avize de primire, stabilite de firma, pentru produsele care corespund in intregime documentatiei prezentate si garantate de firma: 4.3.2. Orice neconformitate intre produsul solicitat gi cel reluat in gama standard, conduce la respingerea comenzii de catre sistemul informatic (informational). Se procedeazi la verificarea mai detaliata gi efectuata separat pentru disponibilitatile de stoc, reparatii si conditii de plat. 43.3. Daca fiecare documentatie reluata Ia comanda este acoperiti de contract si produsul standard, firma va confirma aceasta comanda printr-un aviz de receptie. 4.4, Verificarea documentelor Scopul acestei activititi este de a asigura in permanenta o produselor conforma cu documentatia tehnica specificata, 4.4.1 Aprobarea si eliberarea noilor documente 4.4.1.1, Numai compartimentul de asigurare a calititii are competenta de a aproba si modifica documentatia tehnicd a produsului precum si procedurile de asigurare a calitatii 44.1.2. Departamentul tehnick pred’ documentajia tehnicd a produsului catre departamentul producfie si catre departamentul control de calitate. El are grija ca fiecare desen sa fie datat pentru a putea identifica desenul cel mai recent. Pentru articolele cumparate, el preda un desen sectiei de cumpirari pentru distribuire. La aducerea la zi a documentelor, fiecare furnizor de materiale primeste un document care trebuie completat si tate a 85returnat sectiei de cumparare, confirmand receptia si aplicarea subiectului descris. 4.4.2 Document de modificare Documentul de distribuire, asa cum s-a amintit la pet, 4.4.1.2., trebuie de asemenea folosit in cazul in care se modificd un desen sau procedura, ‘Aceste documente se examineaza si aprobi de catre aceeasi responsabili care au stabilit si aprobat documental initial. 4.5, Achizitionarea de materiale si subproduse 4.5.1. Generalitati 4.5.1.1. Serviciul cumparari asigura cd produsele si materialele cumparate de la diferiti furnizori corespund conditiilor specificate in documentatia tehnica. 4.5.1.2. Subcontractantul trebuie si primeasc aceste documente gi si isi pund produsele in conformitate cu acestea. Dacd acestea nti sunt disponibile sau subcontractantul are o altemnativa, el va comunica datele sale firmei pentru a fi aplicate sau nu, Subcontractantul trebuie si impund ca fumnizorii luis respecte aceleasi conditii cat se poate de fidel Subcontractantul va garanta cA oricare material poate fi utilizat fard verificare de receptie si aprobare. Produsul Iui final trebuie si fie conform normelor specificate. Firma trebuie si pistreze o lista cu subcontractantii inregistrati 4.5.2. Date necesare la cumparare 4.5.2.1. Comenzile firmei trebuie si cuprinda urmitoarele date: denumirea articolului, materialul, cantitate necesard, caracteristici tehnice 45.2.2. Pentru teava de ofel (neagré, zincata) trebuie specificate: diametrul nominal, presiunea nominal de utilizare, grosimea de perete, numirul de stangi. 4.5.2.3. Diametrul si grosimea nominala a peretelui fevii de ofel sunt in concordant cu calculul de rezistenté efectuat in functie de regimul de lucra al sistemului si cu standardele de teava in vigoare. Se recomanda respectarea SREN 253 ~ pet. 4.1.3. care este derivat din 1S0 4200, 4.5.24. Pentru {eava de PE-ID trebuie specificate: diametrul nominal, presiunea nominal de ut corespunzitoare lungimii de livrare, caracteristicile de material (vezi 4.2.6. 42.11), re, grosimea de perete, numarul de buciti 86 4.5.2.5. Diametrul exterior nominal si grosimea minima a peretelui tevii din PE-ID se recomandi a fi alese din tabelul prezentat in SR EN 253 pet. 4.2.3. Toleranjele la diametrul exterior si la grosimea peretelui fevilor din PE-ID extrudate sunt urmatoarele: (Derivate din ISO/DIS 3907). - variatia permisé intre diametrul mediu exterior (dm) si diametrul nominal exterior (d,) a unei fevi, (d,- d, )~ pozitiva, dar nu mai mult de 0,009*4,; calcul rotunjit superior la zecime de mm; = variatia permis intre grosimea nominald (Csyn > Sun) $i 0 grosime a peretelui in orice punet (¢)), (¢, ~ sag) ~ pozitiva, dar nu mai mult de 0,1* eq, + 02mm; calcul rotunjit superior la zecime de mm. 4.5.2.6. Tevile de protectie extrudate trebuie si satisfac cerintele de mai jos: = rezistenta la intindere: min. 4MPa, la 0 temperatura a camerei de 80°C; = timp de rupere: min. 1500h, la 0 temperaturi a camerei de 80°C; = timp de crapare: min. 165h, la o sarcind a circumferintei de 4,6MPa si min, 1000 h la 0 sarcina a circumferintei de 4 MPa; temperatura de test este de 80°C 4.5.2.7. Materialul de bazé din care este produsé feava de protectie trebuie sa fie PE de o densitate de cel putin 942kg/m’ la care se adaugi numai acei antioxidanti, stabilizatori la ultraviolete si cdrbunele negra necesari confectionarii gi folosirii finale a fevilor pentru aceasti destinatic. Folosirea materialului din deseuri este limitata la 10% din greutate si numai la deseuri curate, obtinute din productia proprie a fabricantului de tevi 4.5.2.8. Timpul de inductie al materialului PE-ID trebuie si fie de minim 20 min., testat la temperatura camerei de 200°C. 4.5.2.9. Absorbjia de api a materialului PE-ID trebuie sa fie de max.1%. 4.5.2.10. Duritatea Shore a PE-ID trebuie s& fie cuprinsi intre 45+65 unita 4.52.11. Pentru substantele si dispozitivul de injectare a spumei de poliuretan, trebuie specificate cantititile si proprietitile chimice necesare refetei, in vederea obfinerii unui produs conform pct. 4.5.2.12. 4.5.2.12, Spuma de poliuretan trebuie s& aiba urmatoarele calitati; 87in condifii de neimbatranire, testata la 0 le serviciu de 80°C — nu mai mare de temperatura a fe 0,033W/mK; = conductivitatea termica la 25°C - nu mai mare de 0,027W/mK; = mirimea medie a porilor in directie radiala ~ mai mici de 0,5mm; = procentul de pori inchisi mai mare de 88%; = densitatea miezului mai mare de - 60 kg/m’ = densitatea totala minima a spumei de politiretan ~ 80 ke/m" = fora de compresiune sau presiunea compresiva la 0 deformare de 10% - mai mare de 0,3 MPa in directie radial, = absorbtia de apa dup’ 90 minute de imersie in apa calda ~ mai micé de 10% din volumul initial. 4.5.3. Verificarea produselor cumparate 4.5.3.1. Cumparatorul sau reprezentantul sau trebuie si aibs dreptul de fa verifica Ia sursa sau la primire ci produsul achizitionat este conform conditiilor tehnice specificate. Aceastd verificare nu trebuie si absolve fumnizorul de materiale de raspunderea livrarii unui produs acceptabil si nici nu trebuie si excluda o respingere ulterioara. 4.5.3.2. Practic, fiecare produs cumparat trebuie supus unui examen de receptie, inainte de a fi admis in productie. Produsele cumparate care nu sunt supuse verificarii cu ocazia recepliei, sunt controlate pe parcursul fabricatiei (control in proces); acestea vor fi precis inregistrate, pentru a permite rechemarea si inlocuirea imediaté a lor in cazul neconformiti conditile specificate 4.5.3.3. Verificarea aspectului se face prin examinarea vizuala a suprafejelor interioare si exterioare ale tevilor (de otel, de PE), fara marie. Se urmirese: continuitatea si integritatea materialului, urme de coroziune, rugind, lovituri, bavuri,ciobituri etc. Se urmareste ca marcarea {evi de PE-ID si cuprinds urmatoarele elemente: = materialul brut de PE, cu numele de marea sau cod; = viteza de curgere la topire (MFR) ~ valori de total declarate de furnizorul de material brut; = diametrul nominal si grosimea nominal a peretelui fevii de protectie; = anul si luna de producere (posibil prin cod); ~ identitatea producitorului. 88 4.5.3.4. Verificarea dimensiunilor si a abaterilor dimensionale se face cu mijloace uzuale: subler sau ruleta pentru dimensiuni mari; 4.5.35. Verificarea proprietatilor mecanice de lungi durati. pentru teava de PE-ID se face prin testarea a 6 probe taiate in directia longitudinal si egal distribuite pe circumferinta fevii intr-o aceeasi sectiune, Barele de testare in vederea proprietitilor mecanice de lunga durata se produc prin tdiere mecanica conform figurii 1, tipul B si se testeazé in urmatoarele conditi = temperatura constanti cu toleranta de + 1°C: = forfa de intindere constantd cu tolerana de + 1%; - scufundare intr-o solutie de apa ce confine 2% tensida (nonifenol poliglicol-eter cu acelasi efect ca _« Arkopal M100»). Baia de test se agiti continua ca si se asigure omogenizarea solujici si si se prevind orice precipitatie a tensidei Timpul in care se produce ruperea se inregistreaza cu o precizie de + 1 Se calculeazi valoarea medie geometrica a 6 probe. Se omite o singura valoare de test care deviaz cu mai mult de dou oi si deviatia standard de la valoarea medic. 4.5.3.6. Determinarea elongatiei la rupere pentru teava de PE-ID se face asupra unor bare de test tiiate in directie longitudinala si egal distribuite pe circumferinta tevii in aceeasi sectiune transversala. Numarul barelor de test stantate sau tdiate mecanic conform figurii I, tipul A este in concordanta cu tabelul de mai jos, im functie de diametrul tevii. Tabelul 1: Numdrul barelor de test relativ la diametrul nominal Diametrul exterior nominal al (evii Numar probe din PE ___ 75-230 5 280 - 400 7 450-630 70 710-800 2 Folosind un creion cu cermeala sau de parafind, se descneaza dous linii de referinta echidistante de capetele lungimii calibrate a barei de test. 89Barele de test se testeazi 1a 23°C 4 2°C, nivel de temperatura la care barele de test se menfin cel pufin 2 ore inainte de testare. Barele de test se alungese pind la rupere cu o viteza de 100 + 10 mnvh folosind © magina de incercare la intindere corespunzatoare. Distanja intre liniile de refering se misoara dupa test si se calculeaza clongatia care se exprima in procente din distributia initild intre Liniile de referint. Fig. 1 Bare de test pentru determinarea proprietatilor mecanice de lunga durata si a rezistenjei la intindere Simbol | Deseriere Dimensiuniinmm TipulA | Tipul B i Distanta intre liniile de referinga | 251 5 L Lungimea calibrata 3343 6042 an [LLungimea totaal Us 2 150 L Distanta inijialé 8022 TIS #2 + Raza - raz [oz b Latimea calibrata 6204 1004 by Litimea parti de capit_ | > 15 >20 4.5.3.7. Verificari tehnologice ale fevii de PE-ID: = teava se supune la 0 presiune de comprimare nu mai mic de 19 Nimm?, deformarea fiind pind in 10%, iar alungirea la rupere nefiind mai micd de 350%, atat axial edt si radial 90 lungimea fevii nu trebuie si se schimbe cu mai mult de 3% in urma determinarii reversiei la cildura. La inspectia de dupa testare, feava nu trebuie si prezinte defecte, crapaturi, cavititi sau umflatur 4.6. Identificarea produsului si mijloace de marcare 4.6.1. inainte de expediere, subcontractantul sau furnizorii trebuie si precizeze identificarile corecte ale produselor, ambalajelor si transportului care si elimine pericolul deteriorarilor. Aceste identificari vor rimane pe produs de la linia de fabricatie pind in momentul utilizarii. Desenele produselor si elementelor componente se pastreaza la departamentul tehnic. Desenatorul tehnic rispunde ca documentele tehnice sa fie tinute la zi. 4.6.2. Produsul final trebuie prevazut cu o etichet urmatoarele: cuprinzind - diametrul nominal si grosimea nominala a peretelui fevii de - specificarea ofelului si gradul; ~ identificarea producdtorului; - _ numérul standardului in baza céruia este produsé conducta; ~ _anul si luna de producere (posibil prin cod). 4.7. Verificarea procesului 4.7.1. Generalititi 4.7.1.1. Verificarea procesului se efectueazi de departamentul de produetie, prin foi de inspectie. Aceste documente cuprind instructiuni detaliate asupra: - verificdrii materialelor; ~ ingpectia personalului din uzind: fiecare operator trebuie sa fie calificat pentru a putea efectua corect activititile. Seful acestuia rispunde de calificare, si, daca este cazul, pot asista si alte secfii. Seful are un fisier cu calificarile subordonatilor. 4.7.1.2. Departamentul de productie trebuie si raporteze aceste verificdri prin rapoarte zilnice. Toate aceste date sunt reluate intr-un raport lunar asupra cdruia se poartd discutii cu tofi membrii departamentului si cu directorul de operatii care va lua deciziile finale. Departamentul de 1productie raspunde de calitate si recurge la revizii in conformitate cu figa de control a procestlu. 4.7.1.3. Inspectorul de calitate face revizii zilnice prin verificarea tre muncitorii din wzind gi pentru testarea conformitai ‘muneii prestate de materialelor. 4.7.2. Verificarea procesului de fabricatie consti in general in urmarirea urmitoarelor aspecte: ~ o lungime de livrare si nu includ o sudurd de imbinare a tevii de ofel; = inaintea izolérii, suprafa a fevii de ofel trebuie curitata astfel ca ea si nu aiba rugind, zgurd de laminare, ulei, grasime, praf, umiditate ete.; ~ pentra a facilita sudarea, viteza de curgere la topire a fevii de sudat din PE-ID sa nu difere cu mai mutt de 0,5 g/10 min.; ~ tratarea suprafefei pentru imbundt spuma de poliuretan si feava de protectie se face cu conditia ca, aceasta din urmé, trataté fiind, si se incadreze in tolerantele specificate la pet. 4.5.2.5; = suprafefele interioare si exterioare ale evi de protectie trebuie curifate si libere de orice urme sau alte defecte care si deterioreze -a rezistenfei la forfecare intre . proprietatile functionale; = capetele conductei si fie taiate exact si perpendicular pe axa conductei cu toleranta la perpendicularitate pana in 2,5° = spuma de poliuretan si aibé o structurd celulard uniforma fara murdirit = ambele capete ale conductei de serviciu si fie libere de izolatie pe 0 distanti de minim 150 mm si pregitite pentru sudare conform normelor in vigoare; = dupa spumare, diametrul exterior al fevii de protectie nu trebuie si aibi o crestere mai mare de 2%. Cresterea in diametru a fevii de protectie se determina prin misurarea circumferintei in aceleasi puncte, inainte si dupa spumare; = distana intre liniile de centru ale fevii de serviciu si de protectie in orice punct nu trebuie si depageasca limitele de mai jos: 92 Tabelul 2:Deviaria liniei de centru relativa ta diametrele nominale Diametrul exterior nominal al fevii PE Deviafia lin [mm] centra [mm] “de 3,0 45 6,0 80 4.8. Inspectie, revizie si inceredri (verificiri) 4.8.1 Receptie $i incercare Produsele cumparate care necesita incercare la receptie, trebuie afisate in magazia de materiale destinate productiei. Aceste produse trebuie si se afle depozitate intr-un loc special. Magazinerul verifica lotul conform foii de verificare si raporteazé constatarile departamentului control de calitate. Acesta determina, pe baza ISO 2859, nivelurile de respingere si acceptare si ca atare, primeste sau refuza lotul. Ficcare pies respinsa trebuie si poarte ‘un marcaj special cu detaliile necesare. Daca productia necesita o acceptare rapida a produsului, fird revizie la eceptie, aceste produse se identificd cu conditia si nu existe aspecte de neconformitate In toate cazurile se face inspectia la receptie. 4.8.2.Prelevarea probelor 4.8.2.1 Probele de test se iau din feava de protectie numai dupa ce a fost finuté la temperatura camerei cel putin 16 ore, iar din spuma de poliuretan i din conducti numai dupa ce au fost fimute la temperatura camerei cel putin 72 ore. Exceptii de la aceste perioade sunt permise de exemplu in cazul controlului ciclic. 4.8.2.2.Probele de test pentru stabilirea proprietifilor spumei si pentru determinarea proprietatilor conductei preizolate se iau din ambele capete ale acesteia dar in asa fel incdt s& se excluda cel putin 500mm din capatul spumei injectate. Probele de test pot si fie luate mai aproape de capetele conductei, de exemplu in cazul controlului de calitate. 4.8.2.3. Cand se taie probele de test din spumé ca si se determine: structura celulard, densitatea miezului, forta de compresiune si absorbtia de api, spuma adiacenté la suprafata fevii de serviciu si la suprafafa fevii de 93protectie este exclusi; este permis o curi{are a min. 5 mm si respectiv 3 mm de la aceste suprafete 4.8.2.4. Pozitionarea locurilor de unde se vor lua probele pentru determinarea structurii celulare, densitatii miezutui, fortei de compresiune 5i absorbjici de apa se face astfel ca probele sa fie luate egal distribuite pe circumferinta 4.8.2.5. Dimensiunile exterioare ale probelor de test se masoara cu ajutorul unui instrument de masura ce are o suprafata patrata sau circulard de 100mm? si o forta aplicaté de la 0,75 N la 1,0N. 4.8.3. Probe efectuate asupra spumei rigide de poliuretan 4.8.3.1, Determinarea marimii porilor structurii celulare Mirimea porilor se determina pe o lungime de 10mm, masuraté intr-o directie radiala avind central identic cu cel al izolatiei aplicate; ca este raportul dintre ungimea de test si numarul de pori confinuti de-a lungul liniei radiale a lungimii de test selectate. Rezultatul se exprima ca o valoare medie a masuratorilor pe 3 probe, 4.8.3.2. Determinarea procentului de pori inchigi ai structurii celulare Procentul de pori inchisi se determina conform SR 13237, pe un cub cu iat din izolatie conform pet. 4.8.2., dimensiunea este de 25 mm x 25 mm *t, unde t este grosimea maxima obtinuta in directie radiala, 4.8.3.3. Determinarea densititii miezului Densitatea miezului se stabileste prin raportarea greutaii la volumul probelor de test Iuate din centrul spumei in seturi de cate trei conform pet. 4.8.2. Fiecare probi de test va fi de 30 mm x 30 mm *t, unde t este grosimea maxima radiala objinuta, dar nu mai mult de 30 mm. Alternativ probele de test pot fi cilindrice, de 30 mm lungime in directia axiala a conductei si avand diametrul maxim objinut, dar nu mai mult de 30 mm. 4.8.3.4. Determinarea densititii globale Densitatea globala se stabileste prin raportarea greutafii la volumul uunei probe de test a sectiuni inelare complete a spumei, de cel putin 70 mm lungime, scoasa exact dintre suprafetele tevii de protectic si de serviciu. Rezultatul se exprima ca 0 valoare medie a masuratorilor faicute pe 3 probe luate din ambele capete si calculatd din cantitatea de umplere (ex. cantitatea de substante chimice injectate). 4.8.3.5. Determinarea rezistentei la compresiune Se face conform STAS 5873, asupra unei probe de test cu dimensiunile de 30 mm x 30 mm *t sau un cilindru cu un diametra de 30 mm si 0 lungime 94 latura de 25 mm. Daca aceasti mirime a cubului nu poate fi encima t, unde t este dimensiunea maxim obfinuta in directia radiala, dar nu mai mult de 20 mm, 4.8.3.6, Determinarea absorbtiei de apa Testul se face pe un cub cu latura de 25 mm sau pe un cilindru de 25 mm lungime in direcfia axialé a conductei si avand un diametru de 25 mm. Masa (m0) a probei de test se determina cu o precizie de 0,01 g iar volumul (V0) se determina cu 0 precizie de 0,1 ml. Proba trebuie imersati timp de 90 minute in apa care fierbe. Dupa aceasta va fi imersati imediat in apa la (23 © 2)°C pentru I ord. Masa (m,) se determina dup indepartarea picdturilor de pe proba de test Procentul de absorfie de apa se calculeaza din formula 2 100% Yop in care: = ma este masa probei de test inainte de testare, =m, este masa probei de test dupa testare, in g; = peste densitatea apei, in g/ml; = Voeste volumul initial al probei de test, in ml; Rezultatul se exprima ca 0 valoare medie a masuratorilor facute pe 3 probe. 4.8.4. Probe efectuate asupra conductei 4.8.4.1. Verificarea rezistentei la forfecare axiala Proba de test are o lungime egald cu de 2,5 ori grosimea izolatiei, dar ‘nu mai mica de 200 mm. Proba de test se taie perpendicular pe conduct. Modul de lucru este urmatoru! = se aplica o forti axiala crescatoare; viteza mecanismului de test este de $ mm/min; = forfa axial se inregistreazi in momentul ruperii, materialului izolant (a forfecdri lui in directia axial’). ‘Acest test poate fi ficut cu axa conductei verticala sau orizontala (vezi fig.2.), Cand axa este vertical greutatea moart& a conductei va fi Iuati in consideratie. Rezistenja la forfecare axiald este calculati din formula: Ta = Fy fLedst unde: 95= t= rezistenta la forfecare axiala, in MPa; - Fy = forta axiald la rupere, in N; - L=lungimea probei, in mm; = _D=diametrul exterior al fevii de serviciu in mm. Rezultatul se exprima ca o valoare medic a misuratorilor ficute pe 3 probe F ; * forja_aplicaté Conducta_de Serviciy Si ey a KS 1S E hs iH sg Nh) HS de protectie RY | PN 8 KS | EH 2 Inelde rs eH Fl cor KS) EH eH 3 N ry r bazé a presei Fig. 2 Dispunerea pentru testul de forfecare axialit Obs, Rezistenta la forfecare axial se face la temperatura camerei de (2322)? C si apoi gi la temperatura de (140 + 2)!C. Aceasti temperatur se atinge in 30 minute si se menfine 30 minute inainte si se aplice forfa axiala, Rezistenta minima la forfecare axiald, conform SR EN 253 este de: = 0,12 MPa la temperatura de 23°C; = 0,08 MPa la temperatura de 140°C 4.8.4.2. Rezistenta la forfecare tangentiala Proba de test are 0 lungime egala cu de 0,75 ori diametrul fevii de serviciu, dar mai putin de 100 mm, Testul se face la temperatura camerei de (2322)°C. Forta tangentiald se aplicd prin doud parghii care sunt atasate simetric la teava de protectie cu. ajutorul unui manson, fird presiune radial apreciabild. Forfele sunt perpendiculare pe parghii. Mangonul este previzut 96 ‘cu un numar suficient de pini depinzind de diametrul conductei, care intra in iurile ficute in teava de protectie. Gaurile nu trebuie s& strapung complet {eava de protectic. Teava de serviciu trebuie mentinuté fixaté prin orice mijloc Modul de lueru este urmitorul: = se aplica o forta tangentiala crescatoare (de Fiy/2) la 0 distanj3 de 1000 mm de fa linia de centru a conductei, pe fiecare parghie conform figurii 3. Viteza maginii de test este de 25 mm/min. ~ forfa tangentiala se inregistreazi in momentul ruperii materialului izolant (a forfecarii lui in directia tangentiala). Rezistenja la forfecare tangentiala se calculeaza din formula = ttan = rezistenta la forfecare tangentiala, in MPa; ~ Faq = forta tangential, in N; + L=lungimea probei, in mm; - d=diametrul exterior al conductei de servieiu, in mm; ~ a= lungimea fiecarei parghii, in mm. = Rezultatul se exprima ca o valoare medie a misuritorilor ficute pe 3 probe. 97Rezistenfa minima la forfecare tangentiald, conf. SR EN 253 este de 0.2 MPa. 4.8.4.3. Rezistenta la forfecare dupa imbatriinire Conducta trebuie sa aiba lungimea de cel putin 3 m si imbatranita prin mentinerea fevii de serviciu la 0 temperatura de 160° C timp de 3600 h sau alternativ la o temperatur’ de 170°C timp de 1450 h, in timp ce feava de protectie este expusi la temperatura camerei de (23+2)°C. Thainte de test, capetele spumei se etangeazd corespunzitor ca si se previni patrunderea aerului. Temperatura evii de serviciu se inregistreaz continuu in timpul perioadei de imbatranire gi nu trebuie si devieze cu mai ‘mult de 0.5°C de la temperatura cerut Dupa récirea la temperatura camerei, probele de test se testeazit din nou pentru rezistenta la forfecare conform pet. 4.8.4.1 si 4.8.4.2, 4.8.4.4, Rezistenta la impact Se probeazi o proba de testat cu o lungime de cel putin $ ori diametrul exterior al conductei, Dupa ce se deseneazi linii echidistante pe proba de testat, aceasta se menfine la 0 temperatura de (-20:1)°C timp de cel putin 3 ore inainte de testare. Testul incepe in 10 s de la scoaterea din aparatul de conditionare gi se face cat de repede posibil Greutatea de cédere are masa de 3.0 kg gi cade de la 0 inaljime de 2000 4.8.5. Revizie si raport asupra inceredrii Pe parcursul procesului de fabricatie trebuie si se facd si sa se pistreze insemnari care stabilesc daci produsul a corespuns cerinjelor de revizie si jincercare, bazandu-se pe criterii precise de aprobare. 4.9, Revizie, misuriii si echipament de testare Departamentul control de calitate trebuie s& faci revizii periodice in ceea ce priveste echipamentul de masurare si etalonarca utilajelor folosite. ‘Aceast etalonare se efectueazi pe baza procedurilor prestabilite si ‘nregistrate pe foaia de etalonare. Toate echipamentele de misurare trebuie si poarte viza metrologicé la zi 98, 4.10, Revizie si statut de testare Pentru a deosebi produsele care indeplinesc cerinfele de calitate de cele care nu sunt conforme cu documentatia tehnicd, ele trebuie marcate cu etichete de culori diferite. Pe parcursul procesului de productie, produsele respinse sunt marcate cu etichete de aceeasi culoare cu a celor respinse la receptie, dupa cum urmeazai * o cticheta cu toate datele necesare privind respingerea; * octicheta de rebut, 4.11. Control - neconformitatea produselor 4.11.1. Produsele care nu corespund conditilor prestabilite, nu trebuie sa intre in folosinfé din intamplare. Ele se marcheazi ca find neconforme $i se izoleaza de restul produselor intr-un spatiu special rezervat lor. 4.11.2. Produsele respinse se trateazi pe baza unor proceduri prestabilite. 4.11.3. In cazul in care departamentul control de calitate respinge un produs la receptie, sectia de cumparari trebuie si discute cu producatorul misurile corective (reparafii, sortare, inlocuirea produsului respectiv). 4.114. Toate produsele respinse urmeazi si treaci prin faza de reparatie, sortare, sau vor fi considerate rebuturi, folosindu-se diferite metode de identificare in acest scop cum ar fi etichetele sau benzile adezive. 4.12, Misuri de corectare Procedurile formale si-cele nedeterminate in prealabil, se utilizeaza pentru a evidentia ci: = se cunoaste motivul neconformitifii si c& procedura de corectie elimind posibilitatea de se repeta neregula; = daca rezultatul este de 100% rebut, retural produsului de catre client se sesizeazii si raporteaz cu scopul de a pune in practicd proiecte de ametiorare; = studiile metodice si controlul de calitate @ analizelor pot detecta si elimina cauze potentiale in cazul produselor defecte; controalcle pot asigura ca metodele corective sa conduct la o imbundtatire a calitati 994.13, Manipulare, depozitare, ambalare si livrare 4.13.1. Manipulare 4.13.11. Elementele preizolate cu diametrul nominal al tevii de serviciu de pana la Dn 80 inclusiv se pot manipula att manual cit gi mecanizat. Produsele cu diametre mai mari, tinand cont de greutatea lor ridicatd, se manipuleaza exclusiv mecanizat, pentru a se evita producerea de aceidente sau deteriora in cazul manevrarilor manuale a elementelor cu Dn de max. 80 mm, se interzice tragerea lor pe sol sau trantirea lor pe teren, Elementele grele (Dn peste 80 mm) se vor manevra cu macara previzuti cu jug si ching 4.13.1.2. Reguli generale: - ase evita producerea de socuri mecanice pe toatd durata de manevrare; = ase evita vibratiile (indoirile) excesive; = pe timp friguros masurile de protectie a produselor preizolate trebuie si fie mult mai riguroase pentru a se evita deteriorarea calitatii elementelor preizolate. 4.13.1.3, Este cu desavarsire interzisi folosirea de cabluri metalice, lanturi sau orice alte mijloace, deoarece pot afecta mantaua din polietilend a produsului 4.13.1.4. Personalul care asiguré agifarea si manevrarea produselor preizolate trebuie instruit si calificat pentru aceste operat. 4.13.2. Depozitare (magazinaj) 4.13.2.1, Producatorul trebuie si ofere posibilititi de stocare care eviti deteriorarea produselor inainte de livrare. Magazia primeste produsele finite si verificd ambalajul, etichetele si gestiunea de stocuri. Starea produselor finite este controlaté de departamentul control de calitate si de catre responsabitul de magazie. 4.13.2.2. Locul de depozitare trebuie sa fie plan, uscat si s8 nu prezinte obiecte dure sau muchii tdioase. Este obligatorie evitarea terenurilor noroioase sau susceptibile de a fi inundate. Este interzisi depozitarea sau stafionarea elementelor preizolate pe cai de acces. 4.13.2.3. Conductele preizolate se depoziteazA separat pe diametre, in stive cu inaltimea de max. 2 m. in cazul unui teren plan si uscat, ele se pot aseza direct pe pat de nisip cu grosimea de 0,15 m. La conductele depozitate direct pe sol (pe pat de nisip) se pot prevedea dulapuri verticali din lemn la aprox. 0,4 m de capetele pachetului de tevi, pe ambele parti (stdngo- dreapta), pentru evitarea alunecdrilor. 100 4.13.24, Daca terenul este umed sau depozitarea se face pe termen mai mare de 1 lund, este obligatorie asezarea conductelor pe dulapuri din lemn de esenta moale astfel incat acestea si nu intre in contact cu solul. intre randurile de conducte se pot insera scanduri cu opritor la capt cu lungime egal cu cea a rindurilor, in scopul depozitirii unei cantitati mai mari de conducte pe aceeasi suprafafa. 4.13.25. Este cu desivarsire interzisi depozitarea in «vrac» a conductelor preizolate. 4.13.26. Elementele preizolate trebuie si aiba partile metalice protejate la capete pentru a nu fi permis accesul apei sau impuritifilor la interior, 4.13.2.7. Piesele speciale se reazemé numai pe dulapuri de lemn, paralel una cu cealalta. Este interzisi ayezarea pieselor speciale cu partile tmetalice orientate in sus, datoriti pericolului de patrundere a apei pe teava de serviciu, 4.13.2.8. Pentru a se preintimpina furtul, este de dorit ca piesele speciale si fie depozitate in spatii inchise. 4.13.3. Ambalare {in scopul evitirii expunerii la radiatia solard directa cat sila intemperii, clementele preizolate depozitate Ia exterior, se pot ambala in folie etansi (PVC, polietilend, etc.). Ambalajul se verificd pe toata suprafata sa de departamentul control de calitate si de catre responsabilul de magazie. 4.13.4. Livrare 4.13.4.1. inainte de fi incdrcate in mijlocul de transport (recomandabil de tip carosat), produsele trebuie supuse unei verificari de ambalaj si aspect. 4.13.4.2. Incdrcarea se controleaza cu borderou de livrare. in timpul descarcarii produselor, soferul si clientul verificd pe borderoul de livrare cantitatea si calitatea materialului. 4.13.43. Este necesar ca in mijlocul de transport si se prevada dulapuri din lemn de esenta moale pentru a putea aseza pe acestia conductele sau fitigurile pe partile metalice, astfel incdt si se obfind o suspendare a acestora. In acest mod elementele preizolate vor fi asigurate contra socului pe timpul transportului. 4.13.44. Conductele preizolate se incarea in camion sau vagon trmarindu-se ca diametrele mai mari sa fie agezate primele gi in continuare se vor ageza in ordinea descresterii diametrelor. Piesele speciale se ageaz pe tipuri (coturi, ramificati, puncte fixe, etc.) paralel una cu cealaltd 1014.13.4.5. In cazul in care nu existé un mijloc de transport prevazut doar pentru coturi si ramificatii, acestea se pot ayeza peste tevi numai daci acestea nu formeaza o “piramida”, dupa care tot ansamblul se va ancora cu chingi textile, pentru a se evita deplasirile in timpul transportului “4.13.46. Este interzis transportul punctelor fixe pe {evi preizolate. 4.13.4.7. Nu este permis transportul produselor preizolate amestecate (in vrac). 4.13.48. Se va evita transportul produselor preizolat materiale, comun cu alte 4.14, Dari de seamé asupra calititii Toate dirile de seami asupra calititii se pistreaz pentru a demonstra eforturile in acest domeniu, precum $i eficacitatea sistemului de calitate. Darile de seama sunt inregistrate gi finute la zi in aga fel incat si fie usor asupra calitifii se pistreazi separat pentru 0 regisibile. Dirile de seam anumiti perioada. 4.15, Examinarea calititii interioare jin acest sens se efectueazi verificdri periodice si sistematice, conform unui plan de examinare, privind documentajia tehnicd, metodele de misurare, numirel de teste si aplicarea in intregime a sistemului de calitate. Toate comentariile si observaiile se reiau intr-un raport stabilit de cétre responsabilul de control de calitate. 4.16. Instruire Conducerea firmei trebuie si prevada instruirea si perfectionarea personalului pentru toate activititile care vizeaza calitatea. Departamentul de producti si magazia rispund de instruirea personalului angajat Departamentul control de calitate acorda asistenta in ceca ce priveste justificarea nivelului de calitate si tehnici de statistied, sau in caz de nevoie acorda ajutor la instruirea special oti angajatiitrebuie selectionati dupa o anumité procedurd. Fiecare angajat are o fig personal. Sunt de asemenea anexate diplomele de studi suplimentare, 102 Bibliografie EN 253:1994 Preinsulated bonded pipe systems for underground hot water networks-Pipe assembly of steel service pipes, polyurethane thermal insulation and outer casing of high density polyethylene SR ISO 1872-1:1995 Materiale plastice. Polietilend (PE) pentru formare si extrudare. Partea 1: Sistem de codificare si pe baz pentru specificatii SR ISO 3607:1995 Tevi de polietilend (PE). Tolerante la diametrele exterioare gi grosimile de perete STAS 12816 — 90 Polietilend de inalté densitate, granulaté STAS 5886-68 Materiale plastice. Determinarea densititii (masei volumice) si a densititii relative STAS 5441 - 74 Elastomeri vuleanizafi. Determinarea duritatii in grade de duritate Shore. STAS 5690 - 80 Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa STAS 5691 - 80 Materiale plastice. Determinarea absorfiei de api in fierbere, STAS 591289 Materiale de constructie omogene. _Determinarea conduetivitatii termice, STAS 5873-83 Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de compresiune. SR 13237: 1994 Fizica construcfiilor. Termotehnica._Determinarea porozitatii materialelor celulare rigide. SR 11082: 1994 Tevi din ofel sudate elicoidal. SR ISO 1133: 1991 Materiale plastice. Determinarea indicelui de fluiditate la cald a materialelor termoplastice, in masé (MFR) i in volum (MVR). ISO/TR 10837: 1991 Determinarea stabilititi termice a polietilenei (PE) ISO 4590: 1981 Cellular plastics ~ Determination of volume percentece of ‘open and closed cells of rigid materials. ISO 2506: 1981 Polyethylene pipes (PE) — Longitudinal reversion-test methods and specification. ISO 844: 1978 Cellular plastics - Compression test of rigid materials. ISO 845: 1998 Cellular plastics and rubbers ~ Determination of apparent (bulk) density. 103113-94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalafiilor de inedlzire centrald. 113/1-96 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incélzire centrala, 142-85 Instrucfiuni tehnice pentru executarea si receptionarca termoizolajilor la elementele de instalati. HGR 766/197, Anexal Regulament privind certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in construct SR ISO 8402: 1995 Calitate - Vocabular. SR ISO 9002: 1995 Model pentru asigurarea calititi in productie si montaj SR EN 45012-92 Criterii generale pentru organismele de certificare ce cefectueazi certificarea sistemelor calitati. ICECON SA — Dept. Instalatii Specificatie tehnicd pentru certificarea de conformitate a calititii echipamentelor pentru instalatii termice. STAS 12400/1-85 Construct civile si industriale. Performanfe in Legea 10/ 1995 in construct 104 1 CUPRINS GENERALITATI. 8 TLL. Scopul, necesitatea si continutl spcificateitehnice 8B 1.2. Obiectul Iucrarii; prezentarea produsulU nnn 76 13. Domeniul de aplicare. 7 DEFINITIL 2. Definifi generale. 2.2. Definitii specifice.. ; SISTEME $1 DOCUMENTE SPECIFICE DE CERTIFICARE ...80 3.1 Sistem bazat pe certificarea de conformitate. 80 3.2. Sistem bazat pe declaratia de conformitate 81 3.3. Marca de conformitate 82 CERTIFICAREA CALITATIL.. 82 4.1, Responsabilitatea conducerii 84 4.2. Sistemul de ealitate 85 4.3. Examinarea contractului cu beneficiarii.. 85 4.4. Verificarea documentelor... se 85 45. Achiztionarea de materiale si subproduse... 86 4.6. Identificarea produsului si mijloace de marcare. a1 4.7. Verificarea procesului 1 4.8. Inspeetic, revizie si incercar. : 93 4.9. Revizie, masuriri si echipament de testare 98 4.10, Revizie si statut de testare 99 4.11. Control-neconformitatea produselor. 99 4.12, Masuri de corectare...... 99 4.13. Manipularea, depozitarea, ambalarea si livrarea 99 4.14, Dari de seama asupra calitatii. — ssn 102 4.15, Examinarea calititi interioare 102 4.16. Instruire. 102 105MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULU! ORDIN Nr. 77/N/ din 5.10.19 Avand in vedere: - Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 155/04.12.1998 In temeiul H.G. nr. 456/1994 republicati, privind organizarea si functionarca Ministerului Luerarilor Publice si Amenajérii Teritoriului, ~ in conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 6/15.04.1998 si a Decretului nr. 132/17.04.1998, = Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ORDIN Art. - Se aprobii reglementarea tehnicd: “Normativ de reabilitare a lucrarilor hidroedilitare din localitatile urbane”, indicativ NP 036-99. ‘Art. -Reglementarea tehnicd de a art.1, se publied in Buletinul Constructiilor si in brogura tiparita de IPCT-SA. ‘Art3 - Prezentul ordin intra in vigoare la data publicdrii lui in Buletinul Constructiilor. Art - Directia Programe de Cercetare i Reglementiri Tehnice va aduee la indeplinire prevederile prezentului ordin, MINISTRU NICOLAE NOICA 106 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLI JARI TERITORIULUL NORMATIV DE REABILITARE A LUCRARILOR HIDROEDILITARE DIN LOCALITATILE URBANE INDICATIV NP036-99 PROIECTANT GENERAL PRODOMUS S.A. BUCURESTI ELABORAT DE: DIRECTOR GENERAL: Ing. CORNELIU VELICU SEF PROIECT Ing. VIOREL POPESCU COLECTIV DE ELABORARE ing. VIOREL POPESCU ing. COSTACHE MIHAIL ing. STOICAN GEORGE pr. ARSALUIZA ARTINIAN pr. MARIANA IOAN pr. CARAGEA TUDORITA 107108 CUPRINS Elemente generale Be seed Object. Domeniu de aplicare. Scop sense ur Terminologie. Definifii. Clasificari ut Cerintele esentiale de calitate si criteriile de performante pentru lucrarile hidroedilitare din localitati urbane. . = 116 DIAGNOSTICAREA STARII TEHNICE, EVALUAREA COSTURILOR $I ETAPELE REABILITARIT LUCRARILOR HIDROEDILITARE DIN LOCALITATI URBANE. 7 ELEMENTE DE PROIECTARE, EXECUTIE $I EXPLOATARE iN VEDEREA REABILITARII LUCRARILOR HIDROEDILITARE DIN LOCALITATI URBANE. 123 Fantani arteziene eu jocuri de apa . 2123 Gradul de dotare . Beers 2123 Conditii de amplasare . pee 2124 Elemente de proiectare a solutiilor de reabilitare si modemnizare a fantanilor arteziene cu jocuri de apa... penne i25 Elemente generale . eaeee 25 Reabilitarea elementelor arhitecturale ale fanténilor arteziene cu jocuri de apa ; = 126 Reabilitarea elementelor de constructie ale fénténilor arteziene cu jocuri de apa Bo een i27 Reabilitarea instalatiilor hidraulice ale féntanilor arteziene cu jocuri de apa a0 -128 Reabilitarea instalajilor electrice si de automatizare ale fantanilor arteziene cu jocuri de apa « +1130 Elemente de execufieainstalafilorhidraulice, electrice si de automatizare ale fAntanilor arteziene cu jocuri de a + 130 Elemente de exploatare a instalatiilor hidraulice electrice si de automatizare, ale fantanilor arteziene cu jocuri de apa. aoa = BL Fantani publice de baut apa ........++6+ seeee BI Gradul de dotare « aa a0 = 132 Conditii de amplasare — cree 133 109Elemente de proiectare a solutiilor de reabilitare si modernizare a fantinilor de bait apa » 134 Elemente generale . 134 Elemente de proiectare pentru reabilitarea instalatilor hidraulice ale fantinilor de baut apa. « ened 34 Elemente de exccutie si exploatare a fantanilor publice de baut apa. ... 136 Hidranti pentru stropitul spatiilor verzi. .. - 137 Gradul de dotare . ; we. BT . 137 Conditii de amplasare ....+« : Elemente de proiectare a soluilr de reabiltare gi modernizare a instaatitor cu hidranti pentru stropit spatii verzi 138 Elemente generale -- 138 Elemente de proiectare pentru reabilitarea instalatiilor eu hidranti pentru stropit spatii vezi... seve 138 Elemente de executie si exploatare a instalatiilor cu hidranti pentru stropit 138 140 140 spatii verzi. ... Closete publice Gradul de dotare « Conditii de amplasare ... Elemente de proiectare a solu pentru closete publice. Elemente generale . Elementede proiectare pentru reabilitarea i modernizareaclosetelor publice. a 143 Blemente de executie si montare aferente closetelor publice . 146 Elemente de exploatare a instalatiilor pentru closete publice . 147 Instalafii de alimentare cu api si canalizare in piefe publice, fixe sau volante, amplasate in aer liber. . 148 Gradul de dotare .. ++ 148 Conditii de amplasare 149 Elemente de proiectare a solutiilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare din piete publice, fixe sau volante, amplasate Jor de eabilitare $i modemizare a instalayilor inaerliber. « tees tees ceseeeeee M9 Elemente de executie si exploatare a instalatiilor de alimentare cu api si canalizare din piefe publice, fixe sau volante, amplasate in aer liber. ... 151 110 NORMATIV DE REABILITARE A LUCRARILOR Indlicatiy NP-036/99 HIDROEDILITARE DIN LOCALITATILE URBANE ELEMENTE GENERALE Obiect. Domeniu de aplicare. Scop 1. Obiectul lucriri il constituie fundamentarea elementelor de proiectare, executie i exploatare, necesare reabilitarii si/sau modemizarii Iuerarilor hidroedilitare, destinate confortului urban si protectiei mediului, cum sunt faintani arteziene cu jocuri de api, fantani publice de biut apa, hidranfi pentru stropitul spafiilor verzi, closete publice si instalatii de alimentare cu apa gi canalizare in piete publice, fixe sau volante, amplasate in aer liber. 2. Domeniul de aplicare al lucrarii il constituie instalatile hidroedilitare existente supuse reabilitarii si/sau modemizatii din localitatile urbane. 3, Scopul reabilitirii instalatilor hidroedilitare din localititile urbane ste si asigure functionarea sieficienta acestor lucrar, de important deosebita ‘n realizarea confortului urban si protectiei mediului. ‘Terminologie. Definitii. Clasificari 4, Reabilitarca si/sau modemnizare reprezinta totalitatea masurilor tehnice de proiectare, executie, exploatare, precum si organizatorice, intreprinse pentru reducerea sistemelor de instalatii hidroedilitare destinate confortului urban gi protectiei mediului, la parametrii normali de functionare, folosind echipamente aparente gi sisteme cu performante tehnice ridicate. '5, Reabilitarea si/sau modernizarea lucrarilor hidroedilitare din localititile urbane se realizeaza pe baza studiilor de fezabilitat. 6, Sistemul de dotare cu lucrari hidroedilitare a localitajilor urbane are un impact social nemijlocit deoarece intreaga populatie beneficiaza de ele. 7. Aceste dotiri si instalafii, cum sunt fanténile arteziene cu jocuri de apa, fAntani publice pentru baut apa, closete publice, hidranti pentru stropitul spatiilor verzi, instalatii hidroedilitare in piete publice fixe sau volante, Elaborat de “Aprobat de: Institutal de Cercetare st Profectare Locuinte si | MLPAT Social - Culturale eu Ordinul nr. 777N/5.10.1999 PRODOMUS -S.A. Bucuresti m1contribuie direct la asigurarea parametrilor confortului urban, salubrizarea localitatii si mai ales protectia mediului, cerinte vitale ale oraselor moderne. 8. Legislatia in domeniu trebuie s& cuprinda precizari clare privind atribufiile si responsabilititile pe linie de proiectare, realizare, intretinere, exploatare, functionare, control etc., ficdnd din lucrarile hidroedilitare destinate confortului urban i protectiei mediului un domeniu distinct al contemporane, 9. Lucrarile hidroedilitare care fac obiectul prezentului normativ, se clasificd dupa criterii specifice fiecarei categori in parte. 10, Fantanile arteziene cu jocuri de apa se clasific’ dupa urmatoarele titer © din punct de vedere al sistemului functional: 4) in circuit deschis: (alimentare si evacuare continua); b) in cascada (prima o alimenteaza pe a doua, s.a.m.d.); ©) cu recirculare: 4) mixte; © din punct de vedere energetic, avand functionarea: a) gravitational; b) prin pompare; ©) mixta, © din punct de vedere al marimii fantanii arteziene: a) mici; b) mifjloci ©) maris, 4) monumetale; © din punct de vedere al locului de amplasare: a) publice; b) de incinta - in spafii inchise, in curti, parcuri interioare etc.; © din punct de vedere structural a) unice; b) ansambluri; © din punct de vedere al utilizarii a) izolate - fara accesul publicului; b) accesibile - publicul poate ajunge la aps: = la bazin; ~ in interiorul bazinului; = mixt, 112 © din punct de vedere al dotarilor: a) complete; ) incomplete; © din punct de vedere omamental: ) cu apa “natural”; b) cu apa colorata (jeturi/ panza in 2 sau mai multe culori); © din punct de vedere al jocurilor de apa a) cu jeturi de fort constant in timp: - cu un jet; = cu “n” jeturi; ») cu jeturi avand functionare variabila in timp (programabil putand avea subtipurile de la punctul a); ©) tip cascada si/sau succesiuni de cascade: ~ cu perdele de apa (una sau mai multe, la acelasi nivel sau la niveluri diferite); = eu jocuri de apa (programabile), jocurile realizindu-se prin debit si/sau locul de alimentare (igheab, deversor etc.); 4) canale la nivelul platformelor de circulatie - simple; ~in trepte; - mixte - combinatii a celor de mai sus; © din punct de vedere al efectului acustic urmarit: ) normale; ») intense - urmaresc prin caderile de apa si/sau prin iesirea apei din ajutaje producerea efectelor sonore speciale; )“muzicale” - apa la iesirea “programata” din jeturi reproduce anumite fraze muzicale; © din punct de vedere vizual: a) statice; ») cinetice - apa pune in migcare anumite elemente constructive prevazute. 11. Fantanile publice pentru baut apa se clasificd dupa urmatoarele criteri din punct de vedere al sursei de apa: ) din refeaua publica ) din surse prop ~ fantani forate; ~ ffintni arteziene forate; 113din punct de vedere al modului de actionare: a) manual; ») automatizat; © din punct de vedere al functionacii a) permanent (curgere continu) ») numai la consum; © dupa modul de realizare: 4) singulare; ») grupate; # functie de modul de amplasare: a) pe strézi/bulevarde; ») in parcuri; ©) in locuri aglomerate, cu trafic pietonal intens (gari, autogiri,stadioane, ale scolilor ete.) 4) in incinte inchise ~ cl&diri; functie de forma jetului 1) ascendent; ») oblic; ©) descendent (cénd necesiti si recipiente de colectare) © dupa caracteristiile apei: 4) potabil, de la refeaua public; ») potabilé din foraje; c) mineralé din foraje; 4) minerala dintr-o refea special de apa mineral. 12. Hidrantii pentru stropitul spatiilor verzi se clasificd dup’ urmitoarele criterii © funcjie de tipul constructiv: a) hidrangi de grading; by sisteme speciale de stropit; © dupa destinate 8) pentru spatii verzi publice; ») pentru gridini private, sau in folosinga (de pe Tanga locuins); © dupa modul de functionare/acfionare: a) manual; ») automat; ¢) programat; 114 © dup’ forma ariei de stropire: a) circulare; b) semicirculare; ©) banda; 4) ovale; ©) pitrate; © dupa poziti: a) fixe; b) mobile; ‘© dup modul de asigurare a presiunii: a) din refea; ») prin intermediul unei pompe; # functie de modul de protejare impotriva inghetului: a) prin golirea manuald a instalatiei; b) cu autoprotect © dupa asigurarea legiturii la dispozitivul de stropire: a) conducte ingropate; b) conducte/furtunuri aparente; © dupa tipul aspersorului a) fix b) escamotabil; © dupa pozitia faté de teren a elementului de stropire: a) la nivelul terenului; ) deasupra nivelului terenului; © dupa modul de asigurare al stropirii: a) prin jet dispers; b) prin sprinkler, ©) prin picurare; 13, Closetele publice se clasificé dupa urmatoarele criterii: © dupa modul de amplasare: a) in constructii subterane; b) in construct supraterane; © dupa modul de asigurare al spalari a) sub presiune; b) prin cdderea apei; © dup’ modul de actionare al s a) manual; ') automat (sau cu autospalare); 115© dupa pozitie: a) fixe; b) mobile, se pot monta in anumite situatit la locurile cu mari aglomeratii de oameni, nepermanente; se amplaseaz deasupra ciminelor de vizitare ale refelei de canalizare, cu Iucréri de adaptare minime, sau se prevad cu rezervoare proprii de acumulare, cu golire si spalare intermitenti; ¢) provizorii (deservese organizarii de santier); @ in functie de tipul vasului de closet in (sprijinit sau nu in consola); b) cu tapi; © in functie de utilizatori 1) pentru persoane adulte normale; b) pentru adulti handicapati; ©) pentru copiis d)mixt, © dupa modul de acces: a) liber; b) cu taxa: ~ cu taxator; ~ cu dispozitiv automat (prin introducerea unei monede); © dupa freevente de intrebuinfare: 4) aglomerate (mai mult de 6 intrebuinfiri/ora); ) cu intrebuintare medic (3 ... 6 intrebuintari/ora); ) puin intrebuintate (I ... 2 intrebuingari/ora); 4) slabi intrebuinfare (mai putin de o intrebuintare Ia ord); Closetele publice se realizeaza pe sexe. Cerinfele esentiale de calitate sicriteriile de performante pentru lucririle hidroedilitare din localititi urbane. 14, La proiectarea, execujia si exploatarea lucrarilor hidroedilitare destinate confortului urban si protectiei mediului se vor respecta cerinfele cesentiale de calitate definite de Legea nr. 10 - 1995: ‘A - rezisten{a si stabilitate; B - siguranta in exploatare; C- siguranf la foc; D- igiena, séndtatea oamenilor, refacerea si protectia mediuluis E - izolafia termici, hidrofuga si economia de energie; F - protectia impotriva zgomotulu 116 15. Nivele minime de performant referitoare la aceste cerinfe sunt prevedcrile obligatorii din reglementirile tehnice valabile la data elaborari proiectelor de reabilitare a instalafiilor hidroedilitare din localitaile urbane. DIAGNOSTICAREA STARI TEHNICE, EVALUAREA, COSTURILOR $I ETAPELE REABILITARIT LUCRARILOR HIDROEDILITARE DIN LOCALITATILE URBANE. 16. Grila de diagnosticare a starii tehnice a lucrarilor hidroedilitare din localitafile urbane cuprinde: ~ amplasarea in teritoriu si densitatea lucritilor; = releveul tehnologic si functional al tuturor instalafiilor aferente obiectivutui respectiv; ~ reactualizarea documentatiei tehnice initiale (proiectul de executie, plange sau. modificiri ulterioare executiei, scheme de montaj pentru echipamente si aparate din dotarea inifiala si respectiv, ulterioara punerii in functiune a instalatiilor) conform prescriptiilor tehnice actuale. 17. Evaluarea costurilor reabilitarii lucrarilor hidroedilitare destinate confortului urban si protectiei mediului face obiectul studiilor de fezabilitate care vor evidentia: - costurile reabilitarii si/sau modemizarii instalatiilor existente in ansamblu gi pe etape, stabilind oportunitafile si prioritatile diferitelor lucrari intr-o conceptie unitard; = indicatori tehnico - economici ai solufiilor de reabilitare si/sau ‘modemizare a instalafiilor, comparativ cu valorile similare in cazul realizarii tunei noi investiii, pentru aceleasi date de tema si aceasi categorie de Iuerari de instalagii hidroedilitare: ~ sursele de finantare; rata de recuperare a costurilor de reabilitare; - efectele tehnice economice si sociale rezultate in urma reabilitirit lucrarilor hidroedilitare destinate confortului urban si protectiei mediului 18, Btapele reabilitarii lucrérilor hidroedilitare din localitajile urbane sunt urmatoarele:

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2520)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John Le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• Tehnologia Lucrarilor de Constructii 1

  

  Document7 pages

  Tehnologia Lucrarilor de Constructii 1

  mihalache_cristian

  No ratings yet
• Sectiunea 1-1 SC 1:50: Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Constructii Tehnologia Lucrarilor de Constructii TS

  

  Document1 page

  Sectiunea 1-1 SC 1:50: Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Constructii Tehnologia Lucrarilor de Constructii TS

  mihalache_cristian

  No ratings yet
• MonoSpace Planning Guide PDF

  

  Document4 pages

  MonoSpace Planning Guide PDF

  mihalache_cristian

  No ratings yet
• Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Constructii

  

  Document1 page

  Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Constructii

  mihalache_cristian

  No ratings yet
• Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Constructii

  

  Document1 page

  Universitatea Ovidius Constanta Facultatea de Constructii

  mihalache_cristian

  No ratings yet