NOTA INTRODUCTIVA. Grinzile cu sectiune plind prezinta unele avantaje semni- ficative. Astfel : ; ; — se preteazi la execufia mecanizal — au gabarite de constructie mici ; _ a = Pott realizate din ofeluri superioare (livrate mai ales a produse plate) ; : f cs Prt pee alcdtuite pentru forje distribuite si dau posibilitatea modificarii pozitiei fortelor concentrate j — se pot consolida simply - — au comportare bund la oboseala. at an Proiectate in mod traditional, grinzile cu sectiune a dezavantajul unui consum de ofel relativ mare (de exemplu in comparatie cu grinzile cu zabrele) si a deformab: a ate Din punct de vedere al solicitarii la incovoiere, material a din inimé are eficienta sczuta. Aste, ee inna ative 2 i sedzuta fata de cea ut dintr-un ofel de marca mai scazut o28 8 fell folo- si lpi (grinzi hibride), iar suplefea 2i se mareste Seeeayreeaela de stabititate locala in domeniul posteritic) creste substantial eficienta grinzilor cu etiune P . ibilitat jectarii de grinzi entru a da posibilitatea proiectirii. de cite cares foloseascé atit avantajele hibridarii sectiun or, ¢ ale cele ale rezervelor de capacitate portanta in domeniul pos tic, au fost elaborate prezentele instructiuni tehnice s * “Uneori este rational ca doar anumite portiuni de rina (unde solicitarea preponderenta este la incovolere) 84 fle i- bride iar celelalte (de ex. unde exista atit incovoiere cit s fecare mare) s& fie omogene (din otel superior). i, Este suficient a se folosi pentru unele elemente, cum sint panele continu de acoperis, concomitent avantajele of¢- rite de redistribuirea eforturilor in domeniul plastic roiectarea in domeniul posteritic. : ee eae Numeroase cercetiri experimentale si teoretice au evidens rvele semnificative de capacitate portants In domeniul celdri au fost elabor: ysterit Pe baza acestor cercetéri au ee fehnice de calcul unele din ele fi ind normate, Sort ane exemplu cazul normelor CAER din 1977, CSN 731. $i a eficiente 6 Pe baza rezultatelor cercetarilor existente in literatura teh- nica si a unor cercetari proprii au fost elaborate modelele de calcul ce stau la baza prezentelor instructiuni Prevederile instructiunilor tehnice se pot aplica in dome- niul lor de definifie (v. pet. 1...4 din instr.) fara alte restric decit cele cuprinse in textul instructiunilor. Este necesar ca in perspectiva si se extindd prevederile instructiunilor, pe baza unor noi programe de cercetare $i pen tru grinzile cu sectiuni nesimetrice, cu rigidizdri longitudi- nale, cu ofeluri diferite in talpa intins si in cea comprimata Precum si pentru grinzi continue la care se tine seama de redistribuirea plastica a eforturilor. In general ca elemente la care este posibilé aplicarea sis- temului de grind hibrida cu inima supla sint : pane, grinzi de acoperis si grinzi de cadre, grinzi pentru platforme si structuri industriale speciale, inclusiv unele bare comprimate si mco- Voiate (eventual stilpi) in care efortul predominant este incow Voierea precum si unele grinzi de rulare. In acest scop vor putea fi abordate pe linia tipizdrii unele proiecte cu caracter experimental care dacd apare necesar vor fi verificate si prin inceredri deoarece aria de aplicare a instructiunilor nu acopera total dormeniul elementelor de constructie mentionate mai sus ‘Tinind seama de posibilitatile de executie mecanizat exis. tente in tard, la Intreprinderea de constructii metalice Tecuci, se dovedeste necesara tipizarea unor grinzi cu sectiuni pline cficiente. Astfel de exemplu se pot tipiza grinzi hibride cu talpi din ofel OL 52 si inima din ofel OL 37 care s& inlocuiasea ai Sa extinda gama profilelor I laminate din OL 37 si care con- duc la o reducere a consumului de ofel cu peste 30%. (W. anexa 3), Instructiunile tehnice sint insotite de comentarii, fiecdrui articol din instruetiuni corespunzindu-i un articol in comenta- rii, notat cu litera C si urmat de numarul articolului, De ase~ meni, se prezintd-doud exemple de calcul proiectate comparat atit conform instruptiunilor cit si conform STAS 10108/0—78. (anexa 2). Prevederile de calcul din instructiuni sint prezentate in anexa 1 sub forma de organigrama. Organigrama jacilite: aplicarea instructiunilor si de asemeni poate constitui . baza unor programe pentru calculatoare.ee INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA GRINZILOR DIN OTEL CU SECTIUNEA PLINA, Indicatiy P. 108-80 INIMA SUPLA, OMOGENE SAU HIBRIDE Sa) in grinda cu sectiune plina si inima supla, ‘in sensul pre~ rentelon instruct i, se nttege o grind eu sectune plind care hu satisface conditiile de stabilitate locala prevazute la punct 10 din STAS, 10108078. sca give we- le instructiuni-tehnice’se refer’ la grin F fiune ‘able ate ttick ee sau hibride, cu rigidizati transver- sale pe ambele parji ale inimit sau fara rigidizari. Prin grind hibrid Se infelege grinda compust eu setiune pling la care inima i talpile sint din ofeluri cu marci diferite. In ini se tra Serie slerination la cafe ambele talpi (avind aecleasl dimenst ti) sint din ofel cu acziast mareé, in inimi pulindu-se folosi ote! inferior. Grinda omogena este grinda la, care inima si Lalpile s fin ofel cu aceiasi marci. . : in i olosiree grinilor eu inima supla, omogene sau hibride, trebuie si conduca la obfinerea de economii de ofl si cost sraport ct gFinzile proiectale conform STAS 10108/0-78. 4, Prevederile instructiunilor se aplicd grinzilor soliitate static’la incovoiere in planul inimii si forfecare, Calculul solic arilor se face in domeniul elastic, incdrcarile fiind determ si grupate conform STAS 10101/0A-77 ar 5, Ofelurile ce se pot folosi sint conform punctului 2.1. din STAS 10108/0-78. see Elaborate de: ; Aprobate de INSTITUTUL DE CONSTRUCTI BUCURESTI (ICB) LCCP.D.C Catedra de Construcfii Metalice cu decizia nr. 76 i 7 vat iulie 1980 INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRU aia iG ‘§1 ECONOMIA CONSTRUCTIILOR (INCERC) 6. Rezistentele de calcul sint conform punctului 4 din STAS. 10108/0-78. In instructiuni se noteaz’ cu Ry rezistenfa de calcul a ofelului prevazut in talpi iar cu R,, rezistenta de calcul a ‘ote- full prevazut in inim: 7. In dreptul tuturor forfelor concentrate si in dreptul locului de modificare:a pantei inimii (fig. 1)’se vor prevedea rigidiziri transversale. Rigidizarile de sub forfele concentrate, (inclusiv de pe reazeme) se verifici la fel ca un montant articulat intre cele doua talpi incarcat cu forfa concentraté; in sectiunea de calcul a montantului se cuprind rigidizirile si portiuni de inima de 15 t-/210/R, intr-o parte si alta a rigidizirilor. Rigidizérile din dreptul focului de modificare a pantei inimii se vor verifica asemanator cu cele de sub forfele concentrate, ca fiind solicitate Ja forta N, ig. 1 b). 8. Se considera in calcul ci grinda este rigidizata daca dis- tanta intre dowd rigidizari invecinate nu depaseste de doud oft inalfimea inimii si daca dimensiunile rigidizirilor respecta condi- fille de la punctul 13; in caz contrar grinda (sau panoul de grinda) se va considera ca fara rigidizari. Verificarea starii limita de deformatii (starea limita a ex- ploatarii normale) se face respectind prevederile STAS 10108/0-78 in privinfa sagetilor limit admise si a STAS 101 01/0A-77 in pri- vinta gruparii actiunilor. Calculul sigetilor se face folosind catac- teristicile geometrice nemodificate ale sectiunilor. 10. Verificarea starilor limita ale capacitatii portante pentru grinda cu secfiune plind si inima supla rigidizata se face dupa cum urmeazi, 4 z ibe pen mm ZA, ¥ Bem — 280 Gren WSDRRin Nd tt GT & Berean hon Mt p ust Gy Li “Fig 1We! 49,1, Starea limit’ de rezistentd se verified in toate sectiunile semnificative cu relatiile: / 0,< mR “a =, <0,6+ Re 8) unde: a M, $i T, sint momentul incovoietor, respectiv forfa taie- : toare’ din aceiasi sectiune; W,, se calculeazi conform STAS 10108! 1 1 un, + ew 1 Ty; 7a al ees T+3e as RalRw (cind grinda este omogena se adopta « = 1); Qteebe Som Relatia (2) nu cste necesar sa fie verificata daca <0,4-R, sau dacd a < pa Rue 10.2. Starea limita de stabilitate local a inimii se verifica in pa- nourile de inima cuprinse intre doud rigidizari succesive, cu relatiile: wtlearice) A )-78; br Fig. 2 10 oS 9u: Ru (4) (5) 6 unde _M M, oma Cl ipal aot th M si T se iau conform figurii 2; M, ca la punctul 2. 1 W, se ia pentru sectiunea brut ‘ 1 Lt ee mh gu =1—-—___!t" 1+ 3-6 _(145)" m= Gr “ © adopt m< a; « §i B se adopt ca la punciul 10-1; _— 25-My, 1 — re a= amt| aS Eig se adopt ar< li _ [o S74 ot | 120 2 210 a 57 + (OP 2 pentru 2 (alh)' (i) Rw Lae Ah ah vo = f0,43 4087.1, (12012, 210 ) C [os + ene] (ae wpe Pentru al <1; M,, = moment incovoietor i 7 t incovoietor plastic capabil al tal eae . de inima cgala cu 30-4(1—29s,,). (v. fig. 2) elatiile (5) gi ecesar si i ; canta ) 8 (OL este necssar si fie aplcate doar pentru Supletea inimii (h/t) nu va depasi valoarea 330 |/ 20 Ry ott10.3. Starea limita de stabilitate localé pentru talpa compri- mata se verificd cu relatia byt, < ky @ unde by se ia conform figurii 2, iar ky se ia din tabelul 34 STAS 10108/0-78, coloana pentru grinzi, in functie de marca ofelului din talp: 10.4. Starea limit’ de stabilitate generalise verifici cu relatia: 1,<11,5+b,-¥210/Rw (8) unde /, este distanta dintre dowd puncte succesive de legitur’ a talpii comprimate pe directia transversalé a planului inimii iar b, este Litimea talpii. Legaturile transversale se prevad acolo unde exist si rigidi- zari transversale, 11. Verificarea starilor limit ale capacitat gtinda cu sectiune plina si inima supla nerigid cum. urme: 11.1, Starea limita de rezistenti se verificd la fel ca si. in cazul grinzilor cu inimi rigidizate, conform punctului 10.1. 11.2, Starea limita de stabilitate local a inimii este satisfi- cut daci se verified relatia: ho ag. WE 4 <7] ©) portante pentru a, se face dupa Nu se admite folosirea grinzilor cu inimi nerigidizate avind supletea inimii (h/t) mai mare decit 140. r a Tensiunea += 7 se va lua cut valoarea maxima de pe por- fiunea de grinda ce se verifica. 11.3, Starea’ limit de stabilitate local a tilpii comprimate se verified la fel ca la punctul 10. 11.4, Starea limita de stabilitate general se verifici la fel ca la punctul 10.4. 12. Legatura dintre inima si talpi poate fi suduri_pitrunsd e toata grosimea inimii (cu sau fard prelucrarea materialului de Baza) sau suduré de colt-avind grosimea minim 0,6 t. Prinderea 12 nd grosin 5 t,. In igi- ‘rosimea minim’ a sudurior este O8 COE 0,7 tain (tare = grosimea cu cordonul respectiv de sudura). 13. Rigidizarile ty " ars nett oi Sie ie dinnoversale vor avea dimensiunile astfel neal +3( He), . 120.)2107R, Pres shis; (10) i 1, >3-h-t?; unde Ly (2-6, + 9/12. a ose ta eS 25 0% ori SUG! chee, gen Tees en fem han ‘ fen{d pretensionate se vor adopta da«omm hfs 201210] mcoficienti de frecare corespunzitori mircii de ote! din talpi, res- pectiv din i : / iati ji talpitor in lungul grinzii, pen- In cazul variafiei sectiunii talpitor tn f rn tru coo talpd ei pout fi considerata activa din puncte vedere al start limita de stabilitae loca uni panou dle nim, este necesar ca dimensitnile ei s& existe si in panou! vecin, nal pain coliciat, tao stan de minim b/2 (ig). O taps este con iderata activa din punct de vedere al stiri Himita de re i Seine distenta de b/2 de la local de unde se. modified dimen siunile ei (v.tig.4). a cutia grinzilor cu inima supli omo- 18. Cerinfele pentru executia grintilor ex iim s mo gene sau hibeide Sint ca 9fpentew grinzle principale obisauite. 19. Se recomanda ca inir-o grind si mu se foloseasca mai mul- te calitati devotel pentru o anumit’ grosime de tabla 222. 2 _4 ate min (a/2ihhe) Fig. 4 COMENTARIT la INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA GRINZILOR DIN OTEL CU SECTIUNE PLINA, INIMA SUPLA, OMOGENE SAU HIBRIDE C1 = C2. Exista pot folosi ofelu otelul din in nilor, C3. La 0 proiectare Ia limit’, conform instruc{iunilor, in general se satisface dezideratul obtinerii de grinzi mai economice decit cele proiectate conform STAS 10108/0-78. Trebuie remarcat cd o grind’ este cu atit mai economic’ din punct de vedere al consumului de ofel si al pretului de cost, cu cit supletea inimii este mai ridicati. Astiel de exemplu, o grinda cu suplefea inimii 140, este cu cca. 20% mai usoar’ $i thai econo- mica decit o grinda cu supletea inimii 70, la acelasi moment inco- voietor capabil. Cresterea suplefii inimii este limitata de stabil tatea localé a ei si de dimensiunile minime constructive ale ta: blelor Folosirea ofelurilor su; eficienfei grinzilor cu sectiune grinzi din ofel OL 37 cu 0 din OL 52, cu. aceeasi capa portant, conformata la fel (deci cu aceeasi suplete a inimil si acelasi raport de distribufie a materialului intre tAlpi si inima) Se obtine o economic de consum de ofel de cca. 23% si de pret de cost de cca. 1,5%. Folosirea ofelurilor superioare este limitata de cresterea flexi- bilitatii_ grinzilor. Realizarca grinzilor cu sectiusie hibrida si inimi suple, se ¢stimeazd ci poate si conducd la obinerea de economii’ de 10 « , "15% la consumul de otel gi de 20: - » 25% la. pre(ul de cost, in comparatie cu grinzile ‘orhiogene proiectate conform STAS 10108/0-78. grinzi hibride cu talpi neegale. De asemeni se i diferite in cele doua talpi si chiar diferite de Aceste cazuri nu constituie obiectul instructiu-Explicarea afirmatiilor de mai sus are la bazi observatia intuiti la o grind cu sectiune plind, din punct de vedere ja preluarea incovoierii inima are o contribufie in timp ce din punct de vedere al consumului de ofel contribuie cu 40+ - -50%. In consecinta utilizarea grit zilor cu inimi suple care folosesc rezerva de capacitate portant in domeniu) postcritic, alaturi de utilizarea de sectiuni hibride cu talpi din ofeluri de mare’ ridicata, sint cai de sporire a efi- cien{ei. Este optim conformata grinda la care supletea inimii este cea maxima admis’ de stabilitatea localé (in domeniulposteritic) iar marca de otel este cea care conduce la deformatii Gage) la limita, simultan cu rezisten{a la limita. C7. — C8. — Pozitia lor trebuie si asi- gure formarea de panouri de inima in care si se manifeste rezerve semnificative de capacitate portanta in domeniul postcriti Dimensiunile rigidizarilor trebuie si asigure dezvoltarea meca nismelor de cedare admise in calcul. C9. Deformatiile sint urmare a comportirii de ansambu a grinzii. In mod curent, datorita gradientului eforturilor, doar porfiuni réduse ale grinzii Iucreazd in domeniul postcritic si_ se plastificd datorita hibridarii. In consecinta pentru calculul defor- mafiilor se neglijeazi modificarea rigiditatii grinzii. C10 — C.10.1. In toate secfiunile semnifigative (deci si in secti- unile cu Maser Tre Sal Moors Tas — de pe portiuni cu sectiune constant) se verfficd starea limita de rezistenja. In raport cu i oiectate conform STAS 10108/0-78 se considera doar modificarile produse de aspectul hibrid al grinzilor. Coeficientul gu, din instructiuni este dedus pe baza modelului de calcul din fig. C7 in care se considera 0 grosime de inima egal cu at si se lini- arizeazi seciunea. Astiel_momentul incovoietor ultim capabil este: Mur, + Apt: Ru = Eo Ru (a+ 38) Sa cs cape Sebi SH pn encecraressmmiamest nu tnge ni fe j Ae = = |, =. ip ~ At A ~ ; Re Tey feeeenere? By Fig. C,1 Tinind seama ci: te Ay +24(3} Mur Way rezulta: eu = Dacd «=0 rezultd gx, = eae __ Aturici cind sectiunea preia momentul incovoietor M,,, forta taietoare capabila, conform figurii C.2.d, este: T, = tel06- Ry Deci a 06k, 3 _, Prezen{a simultané a momentului incovoietor si a forfei taietoare se considera conform diagramei de interactiune din fig. C.3. In punctul 1 de pe diagrama tensiunile sint conform figurii C.1.c. Intre punctul 1 si punctul 2 tensiunile sint conform figurii C.2.c. Punctul 2 reprezinta forfa laietoare maxima ce poate WwWfi preluata simultan cu momentul incovoietor ultim capabil iar starea de tensiune limita este conform fig. C.2.d. In punctul 3 este reprezentata forfa téietoare maximd capabili, v. si lig. C.2., cind moment incovoietor mai pot prelua doar {alpile: €.10.2. In cazul solicitarii Ia fncovoiere, dupa ce se atinge, in tonsiunea ¢,=23,9 5 === (2) a“ oS" Bw la apar distorsiuni (abateri de la liniaritate) in diagrama de tensi- uni, v. fig. C4.b. Modelul de calcul folosit in instructiuni con- sidera dot elape de lucru a grinzii solicitate 1a incovoiere —o etapa in care distribufia tensiunilor este de tip Navier, pin la fibra cea mai comprimatii a inimi 273 GbRm Fig. 63 18 atingerea tensiunii c,,, fig. C.4.d si o alt etapa care dureazi pind Ja atingerea in talpi a tensiunii Ry, fig. C.4.e, cind distorsiunile de tensiune din zona comprimata a inimii sint considerate prin aplicarea unui coeficient m = o,,/Ry. Este adoptat ca stadiu limit& atingerea curgerii in talpa deoarece plastificarea tilpilor ar presupune condifii mult prea severe si neeconomice pentru stabi- litatea generala si locala. Astfel momentul incovoietor wltim este suma momentelor capabile din cele doua etape My = Ways + Ash (Ru —o,)+ 2 ma +m) +38) _ oo In relatiile precedente s-a_admis liniar juni fig. C.A.c) si s-au Ricut notatiile. ee @) Fig. G4 192 oe. ; om 3wx 1+38 Ru My “Those Notind qu =(#) on rezulta relafiile prev: Media rapoartelor intre incircdrile de cedare prin incovoiere calculate cu relatiile din instructiuni si cele rezultate experimen- tal in cazul a 16 incercari (care indeplinesc conditia de stabilitate general) gi alte 12 Incr este 1,02 iar abaterea standard este Tntr-un_ program de cercetare teoreticd si experimentala efe tuat in fara au fost incercate patru grinzi care au avut panow ce au cedat prin incovoiere. Supletele inimilor in aceste panouri au fost 150, 128, 200 si 200 iar limitele de curgere ale ofelurilor au fost 450 N/mim® in talpi, 160 N/mm? in inima primelor dowd $i 205 N/mm? in inima ultimelor doud. In toate cazurile de cedare, Tnomentele incovoietoare au depisit pe cele de curgere de fibra fn tilpi, in ultimul caz fiind prezenta concomitent si o tensiune de foriecare ce a depigit cu 10% pe cea critica corespunzai- toare. In cazul solicitirii la forfecare, dup atingerea tensiunii cri- tice z,, grinda preia in continuare forla taietoare prin actiunea unui imp diagonal de tensiuni de intindere care impreun’ cu tilpile si cu rigidizirile formeaz’ 0 pseudogrinda cu zibrele. Sta- diul ultim ce alinge odata cu formarea in tilpi a unor_articulatii plastice (fig. C.5.a) asemantor ca in modelul Cardiff. Spre deose bire de modelul Cardiff, cimpul diagonal de tensiuni este consi derat de forma triunghiulari si dirijat dupa diagonala panoului. Tzolind portiunea de talpa cuprinsi intre dout articulatii si exprimind echilibrul (ecuafie de moment) rezulta: si experimentind m W, Rw ute in instructiuni. ($etot-e-sin ea) sin Od = 2M, De unde rezulta: ig. 5 Pentru portiunea, de grindi din dreapta sectiunii prin arti culatiile interioare sé serie echili 5 Mpratectie pe calaile intron echilibrul (ecuafia de protectie pe T, —T., =F, sin % ¥ T.=T., + Fy sin & = sete +[@-ersia 8) oa] Sin 0 = tht + t-ceo* sin? 0, In expresia lui 7, se inlocuieste v: i i J 2 aloare: admite dependenta, liniard: . acum Se noteazi: T_, _ ote 0.0 Re? OBR. Pe baza notaliilor si a rezultatelor de mai sus se obfine: # — 25 M, oe teat |e “ relafia folosita in. instructiuni. 21Pentru +, se folosesc relatiile: _ 400) Ef entry [pat+ Goma (4) pentru >t Te (alt? c= fume] BE HET mie care in urma sistematizarilor conduc la expresiile gr. din in- structiuni. Ca si in cazul starii limita de rezistenta, verificarea st limita de stabilitate local la solicitarea de incovoiere gi forfecare ‘se face cu relafii de interactiune. In fig. C.6 sint reprezentate relafiile de interactiune. ‘in modelul de interactiune se apreciaz ci pind la atingerea tensiunii crilice de forfecare grinda poate prelua integral momentul uultim capabil. Acest aspect a fost confirmat experimental €.10.3. = C.10.4. Relatia (7) este dedusti din conditia ca ay Ra unde: CAL CALL. = C.11.2. Relatia este bazata pe rezultatele cercetarilor rapor- tate in Si C113. — Cla. — C19. Deoarece atit datorita hibridacii secfiunii cit si lucrului inimil in domeniul posteritic, legiturile dintre inima si talpi legiturile dintre rigidiziri si’ elementele sectiunii sint mai soli- cilate decit in cazul grinzilor proiectate conform STAS 10108/0-78, este necasari o dezvoltare corespunzatoare. C.13. Rigidizirile trebuie si fie conformate astfel inctt sa nu cedeze pind la epuizarea capacitafii grinzii. Relatia (9) din instructiuni este asemindtoare cu cea prevazutd in norma. 731401 (Cehoslovacia). oe ERO -elipso __ v.77. (6) din instr. Bo Bt Ben _ C14, In panourile de margine Iucreaza la forfecare in dome- niul posteritic, pentru a da posibilitatea ancoririi_cfmpurilor diagonale de tensiune se cere realizarea detaliilor din fig. 3. C5. = C16. — C7. = C18. — C.19. — Prevederea urméreste simplitatea 1a executie.VERIFICAREA GRINZILOR DIN OTEL CU SECTIUME PLINA, INIM! SUPLE, OMOGENE SAU HIBRIDE *) ORGANIGRAMA Anexo f W. eroervei a 9 7 (eiogr) “Dimensions secre tshite, bt VAMPLASARE RIGIDIZARY : “Peper! reansvensale: ly, RET TE NTE BrELELe) fo N1SIA Reg TALE Foe Poti (teva fin | Fe G24 , bE, az Wa’ er £95 2 at = sot! -2 He) J Pe. stdin te) 5 2ktdt bbe,VERIEICA NOTE: +) ongangrama se refers a cain ils post oto sc tlee ce anita | aepinte 1) Pentru verifica fortele taietoare cele mai dezav: fort t&ietoare corespunzitoare Ka GaINDA con de WepIrICA ile 1 dublu simetrice solisitate static de ele) un ofl inferior ofelulut din tip, focali conform STAS 10108/0-78, nu mai sint se retin pe de o parte momentele tncovoletoare sf at? Gu aod bignult moment maxim, 3 Helens fin aceleagt ec{lun, aceste slit st Aiksvotate cu Mr st Tr, git gi solicitarile cele mal dezavantajoase, notate cu M si T, reduse fn panourile del ‘mitate de rigidizéri dupa cum urmeaz3. ie i Sea Be pentru Mpt se Toloseste ‘schema | fe fe] [SHAN | over | on a | on ccs 55 | ccs 58 Tn cazul variatiel sectiunii talpilor in lungul, grinzii, pentru ca o talpa ‘i poaté fi considerata activa din punct de vedere al starii limita de stabilitate local a unui panou de inima, este necesar ca dimensiunile el si existe si in panoul vecin mai putin solieitat, 1a o distanta de minim by/2 (vezi fig. 4). © salpa este considerata activa din punct de vedere al stril limits de revistenta de la o distant de by/2 de la locul de unde se modified dimensiunile ai NOT: Legitura dintre inima si talpi poate ff sudurdi patruns pe toata grosimea imii (cu sau fird prelucrarea materialului de baza) sau sudurd de colt avind gresimea minim 0,6 . Prinderea rigidizarilor transversale pe inima si-talpi se face cu dou cordoane de sudura de colt, avind grosimea minim 0,5 tr. In ca- ul rigidizarilor de reazem grosimea minima a sudurilor este 0,6 tf. Grosimile sudurilor de colf nu vor depast 0,7 t min (t min — grosimea minima a tablelor ce se imbind cu cordonul respectiy de sudur 27Saise v ANEXA 2 EXEMPLU DE CALCUL Ne. 1 jos. Inclircarea este incdrcare de caleul. Grinda fice grinda de are see{lune hbrida, inima flind din ofel OL 37, 1a pile din ofel 82. P= 200 KN 28 10#250 A =40000 mm? 100% x 541000 $0x220 1. Rezotvare. 2. Caracteristici geometric. = Sx ta te X 10 x 250 x 1505" = 169179 x 10 mmé 169179 x lot ° 510 = 1500; al& = 1500/1000=1,5<2; 2x 10 x 250 B= "5x 1000 Starea limita de rezistenta. 900 x 10¢ 3317 x 10" 3317 x 108 mm?; A = 10000 mm*; o 271,3 Nmm* =40 N/mm? x 315 = 291.2) P=200KN P=200KN on 5X 1000 yyy -p—#922 —-}8000 oh. Pur = 1 = 0,6984 200 045 Trax 1 0786 271,3 < (0,9246 x. | 500 HH wcoaan—y | 800%RRR 900K ‘starea limita de stabilitate locali a inimii— se vor analiza dowi panouri — Panoul I solicitat la incovoiere cu fortecare. (Me fai \ 1000/5; 315 ” 1 0,3504 x (1 ++ 2 x 0,6984 — 0,3504) mw = 1+ 0,3504 0,8827, 7 1+3x1 os 120 210 pyere ore [ose aoaron | (soos) aan = 82515 10 «250 y 316 % ; 220 SKE 220 29716 5x 76x (54 U8 z = 10 x 250+ 5 x 71,6 1 My =2 x 5x (11,6 —O,))* X > x 220— 5623 10°N-mm 25x RS 5 x 10008 x 220° 1 + (1500710005 = 0,2615-+.0,1708 = 0,4319 en = 0,2615 +] panoul 2 800 x 108 pairjcree = AN Nim? 5 oy = 271,3 Nim; 3317 xc 1g 412 N/mm 200 x 102 asap = 10. Nmm= 5x 1000 ™ 271,38 < (0,8827 x 315 = 278,1) 40 <(0,4319 x 0,6 x 220 = 57,0) 2 saz | SF * — {0.4319 40,0. oo 0,4690 + 0,4925 = 0,9615 278, +f | eed 57,0. 0,9615 <1 panoul 1 900 x 10% a= OKI ogy 3317 x 108 271,3 < (0,8827 x 315 = 278,1) =o Veriticarea dimenstunilor rigidizilor 5x 155 (u- 2 1.851.000 mm) > 546.958 mm# 7B 1000/5 400 [13 (spe —1)] x 222 x 000 x 5° = 546.958 mms * [i * (ia. vaio )} 57,0 7515 = 15; 15— 15; 30 200% 108 0,974 x 925 «tie Us, Aceasta grinda protectata Ia limita conform si fle omogena si poate avea secliunea de mat Jos = 220 N/mm? = 220 STAS 10108/0-78 trebuie 10x260 }=/0300mm? 103% 6 «850 : 10x 260 0.6 x 85% = 2K 1x 26x 438: 126.850 x 10¢ 985 2916 Xx 10% mm; A = 10300 mm; 126.850 x 106 mm; 0 108 . 308.6 £25 ( D916 31g = 308.6 N/mm }< 18:0 308.6 FF 200 x 108 6 x 850 01.58 + 3 X 89,2" = 309,1) < (41x 18: 100 oor 700 { Fears) — 888 Nims 95 100) Ter = P15 OF (100 lemme [ + (1500/8590) ] ‘eae 726 Nim S00 x 108428 5 Nims 2916 x 10" * 435 ~ 268.0 N/mny li 268,9 (22) a (sie) arg) ~ 9820 = 99,2 Nimm? (cn =