3 Lace este bun raul © parte sint dintra acea putere Ce numal raul Il voleste, Ins mere creeaz numal bine. Gown De ce lupta vietatile unele cu altele? Lupta este un fenomen ce exista pretutinden! in natura; moduriie de comportament, ca $i armele de atac si de aparare care 0 Servese sint atit de dezvoltate gi este atit de evident c& Sau format sub presiunea selectiei si a performantet, Jor de mentinere a specie, incit este fara Indotala de da- toria noastra si ne punem aceasta intrebare care odini- ‘ari I-a preocupat gi pe Danwin. [Nespecialistul, indus in eroare de nevola de senza- Yonal a presei sa filmulut, sl imagineaza relatia dintre bestiile silbatice” din .iadul verde” al junglel ca pe 0 Jupta singeroasa a tuturor impotriva tuturor. Pind mu de mult se mai faceau filme in care puteam vedea, de fexemphu, un tigru de bengal luptindu-se cu un piton, far apot pe acesta din urma intr-o inelegtare cu un cro- ccodil, Pot sa va asigur cu constiinta impticati cd aseme- nnea lucruri nu se intimplA niciodatd in conditit natura- Ie. Ce interes ar avea, Ja urma urmei, vreunul din aceste animale si-l extermine pe celilalt? Niel unul din ef nu dderanjeaza in vreun fel Interesele vitale ale celuilalt. De asemenea am observat ci atunct cind se gindese Ja expresia Jui Darwin ,lupt pentru existenta”, de care se abuzeaza deseort ca de 0 lozine’, nespecialistit se re- ferd de cele mai multe ori, absolut cronat, la lupta din. tre diferite specii. In realitate ins .lupta” la care 5-a Gndit Darwin si care a impins inainte evolutia este in Primal rind concurenta intre indivizl tnruditi Indea- proape. Crea ce face ea o specie, aga cum este ea astizi,34 Kownap Lonewz si dispar, sau o transforma intr-o alta, este .inventia” avantajoasi care cade cu totul intimplator in pola lunuia sau eftorva indivizi din aceeasi specie In eternul Joc de noroe al modificarilor genetice. Urmasii celor no- rocos il pacalese foarte eurind, dupa cum am aritat deja la pagina 21, pe toti cellalti pina ce specia respec {iva nu se mai compune decit din indiviai earora le este roprie noua .inventie". Exista insi, este adevarat, si altercatii dugminoase Intre speci diferite. © bufnita prinde si ménined tn tim- pul noptii chiar pasar de prada bine Inarmate, in duda. ‘apart! lor desigur foarte energice. lar cind acestea in- {iinesc bufnita mare in tmpul zilel, 0 ataea la rindul Jor pline de ura. Aproape orice animal capabil cit de elt sa ‘se apere, de la mica rozatoare in sus, se lupta cu inver- sunare daca nu are niei o ocazie $8 scape fugind, In afard de aceste treltipurl speeifice ale luptei dintre spe- cif exista i alte cazuri, mal putin caracteristice. Dowd asiri din specil diferite care clocesc In scorburi se pot Tupta pentru spatlul in care-si depun oulle, diverse animale la fel de puternice isl pot disputa hrana ete. ‘Trebule spuse aici citeva cuvinte despre cele tret cazuri de lupta intre speeil, lustrate mai sus prin exemple, pentru a-arita caracteristicile gi a 0 diferentia de agre” siunea in eadrul aceleiagi speeit, cbtectul proprit-zis al facestel cart Functia de mentinere a speciet este mult mal eviden- ‘4 n cazul tuturor altereatilor dintre spect! decit tn ee} 4 luptet din eadrul acelelast specit. influenta reciproca dintre evolutia animalulu de prada s1 cea a praail oferd exemple extrem de edifieatoare despre felul in care pre- slunea selectiei provoaca 0 adaptare corespunzitoare ‘unel anumite performante. Rapiditatea eopitatelor atune! ind sint urmarite determing la felinele mari care le vineazi 0 dezvoltare progresiva a capacitatil lor imense de a siri sl a puters Iabelor ingrozitor de perieuloase, care la rindul lor au drept urmare dezvoltarea, in caztl ‘Prlzil, a unor simfuri tot mai subbtile ga pleloarelor tot LA c& ESTE BUN RAUL 35 ‘mai uti, Un exemplu impresionant al une! asemenea curse evolutive intre armele de atac gi cele de aparare teste oferit de diferentierea bine fundamentati paleonto- logic dintre dantura tot mai puterniea $1 apti pentru ‘mestecat a mamiferelor lerbivore gi dezvoltarea paralela a plantelor cu care acestea se hrineau, care se apirau ‘Pe cit posibil, prin stocarea de acid silicic si prin alte ‘mAsuri de protectie. Ins acest tip de .Jupta” dintre eel ‘ce manincA si cel ce este mincat nu duce niciodata la situatia in care un animal de prada extermini prada; meret se ereeaza intre aceste doua elemente o stare de echilibru intru totul suportabila pentru ambele spect Ultimii lel ar fl murit de foame, cu mult inainte 54 fl pputut minca ultima pereche de antilope sau zebre capa~ bila de reproducere sau, ca si traducem in mentalitatea mercantila a omului modern, industria de prindere si prelucrare a balenelor ar fi dat fallment cu mult inainte ca ultimele balene sa fi fost distruse, Elementul care amenin{i cu adevarat un animal in mod imediat in fexistenfa sa nu este niciodata ,inamicul eare-] manin- 4°, cl intotdeauna numat concurentul. Cind, in vre- ‘muri de mult apuse, ciinele Dingo, un eine de casa prt- ‘itiv, a fost adus de om in Australia unde s-a salbatict, €l nu a exterminat nici o singurd specie din cele ce-i serveau drept prada, in schimb a reusit #4 elimine ma- rile marsupiale care vinau aceleasi animale ca si el. Maroupialele indigene (dintre acestea, lupul cu marsu- pitt gi diavolul cu marsupiu) il erau superioare in ce pri- Veste puterea de lupti, ins modul de a vina al acestor animale arhaice, relativ proaste gf incete, era inferior celui al mamiferulut .modern”. Ciinele Dingo a redus densitatea de populajie a marsupialelor atit de mult, ineit metodele concurentilor nu mai .rentau”. Astazi ei ‘nu mal trilese decit in insula Tasmania, unde ciinele Dingo nu a patruns Insé altercatiile dintre antmalul de prada s! prada sa nu sint, nict in alta privinté, o lupta in adevaratul sens al cuvintulul. Este adevarat c& lovitura label cu care36 ‘Kona Lorenz Jeul fpf tmobilizeazA prada seaman tn forma mlgessi! cu cea prin care il loveste pe rivalUl situ, tot aga Cum © arma de vinatoare se aseamana ca forma eu omtralle- ra. Inst motivatile interioare, de fiziologle comporta- mentala, ale vinatorulul, sint fundamental aiferite de cele ale luptatorului. Bivolul pe eare leul 11 doboara it trezeste acestula din urma instinetul agresiv tot aft de putin eit mil trezeste mic frumosul curcan pe care toc- mal am vazut pin de satisfactie e& atirna in e&mard. Diferenta dintre motivatil interfoare este de altfel foarte ‘vlabila n miscarile de expresie. Clincle eare se arune& plin de pasiune vindtoreascd asupra iepurchal are ace: east expresie pling de bucuria asteptaril cu care gf sa Juta stapinul sau intimpina evenimente mult agteptate. ‘91 pe fata leulut putem elt, dupa cum se poate observa in multe fotografi excelente, o& nu este nicidecum fi Hos in momentul dramatic al saltulul: miiitul, apleca- rea inspre spate a urechilor gf alte geaturt cunoscute din comportamentul de lupta pot fl remareate tn cazu animalelor de prada doar atunci cind se tem tn mod eosebit de o prada cu o buna capacitate de aparare — 1 chiar g1 tune! ele int doar schitate Mai aproape de agresivitatea autentica decit ataca- rea de eatre vinator a prizit este fenomenui interesant Invers, contraofensiva" prézil impotriva inamieuli Mai cu Seamé animalcle care trAlese in societate sint cele care atacd mai multe deodata animalul de prada care le ameninti, orlunde Ml intinese. De accea limba engleza numeste acest fenomen .mebbing’, termen rulaillipseste un echivalent in imbajul uzual al germa ne [respectiv al romanet — rut} Doar jargonul vindtorese are o expresie potrivita core sau alte pasdst Jhaitutese” butnita, pistea sau alt pridator nocturn daca Ml vad la lumina zie. [naa eblar Sl adept lui Hubertus ar f ugor scandalizali dack de pilda am vrea sf spunem cd o eireada de vite a haitult lun goriear, cu toate ed e vorba, cum vom vedea acum, de un fenomen absolut similar. , : nal La cis este BUN RAUL 37 Performanta de mentinere a speciet prezenta in feno- ‘menul ataculul asupra pradAtorulul este evidenta. ‘Chiar daca atacul este de mica anvergura st lipsit de ar ‘mament, ii provoaca celut atacat daune considerabile. Toate antmalele care vineaza individual au sanse de reusita doar atunct cind atacul ia prada prin surprinde- re, Vulpea urmarita de o gaita cu tipete stridente prin Padure, uliul dupa care se repede un eird de codobaturi agitate si galagioase au plerdut definitiv sansa de a mai vina ceva in ziua aceea. Hartuirea bufnltelor de eatre multe alte pasiri care au descoperit-o in timpul 2ilet este menita, dupa cum se vede, si-1 alunge pe vinitorul nocturn atit de departe, Ineit in seara urmatoare sf fle nevolt sf vineze altundeva. Deosebit de interesanta este functia acestei hartuleli la unele pisiri foarte sociale, ca de exemplu la stincuta gi la multe gigte. La primele valoarea primordial de mentinere a speciet a hartuleltt consta in invatarea pululul lipsit de experienta si recu- noasci periculosul priditor. Aceasta capacitate de a-1 recunoaste nu le este inndscuta. Cea ce ne arata ea vem de a face cut un caz unle printre pasari de trans- miltere a cunostintelor prin traditie! Este adevarat ca gistele .stiu” pe baza unor mecants- ‘me declangatoare destul de selective e& ceva de forma alungita, cu blana roscata si care se furlgeazi este foar- te periculos, insa si la ele performanta de mentinere a sspeciel legati de mobbing”, cu toati agitatia pe care 0 Implicé sf adunarea multor giste din alte eirduri, este intr-o masurd esentiald dobindita prin Invatare. Cine nu a stlut ined invata cu aceasti ceazie: aici sint vulpt! ind la lacul nostru doar o parte a malulut era aparata de o plasa impotriva vulpilor gia altor animale de pra- di, gistele au evitat orice ascunzitoare care ar fl putut adaposti o vulpe nu s-au apropiat de asemenea locuri Ja mai putin de 15 metri, in timp ce in spatiul aparat se faventurau fird team& in desigul de molizi inert. in ffara acestei functil didactice, hartutrea mamiferelor de Prada de catre stancu(e s! giste isl pastreaza bineinte-38 Kowa Lorenz Jes gi efectul originar, s! anume cel de a-i face dusma- nului viata cit mai grea. Stncutele fl ataca insistent 51 foarte coneret, far gistele par si-l intimideze eu tipetele, numdrul si atitudinea lor lipsitS de teama. Marile gigte canadiene urmarese vulpea chiar st pe sol, in falanga Inchisd, 1 niciodata nu am vazut ea vulpea sé fl incer- ‘eat s& puna laba pe unul din tortionarit sai. Cu urechile date pe spate 1 0 expresic extrem de scirbité se ult peste umar la cirdul de giste care o urmarese scofind, sunete de trompeti 91 se Indeparteaza Incet, .pastrin- du-si demnitatear. Mobbing-ul are desigur un efect deosebit in eazul ier- Divorelor mal mari care, atunet eind sint multe, se fats chiar $1 de animale de pradi mari. relatare veridied spune cd zebrele ar hirtul pind si leopardul dacé-1 prind in stepa deschisd. Vitele si poreii nostri de casi ‘au atacul social Impotriva Iupulul atit de mult in singe, {nit pot deveni cu adevarat periculost daca te apropti de o furma mai mare pe o pagune, in compania nut cline tinar $1 speriat care. in loc si latre la atacatorl sats si fugi de unul singur, eauta adapost printre picioarele stipinulul. Eu insumi am fost nevoit odata 88 sar eu cjeaua mea Stasi cu tot intr-un lae gf sé eaut seapare {n ap ind o turma de vite tinere formase un semicere {n jurul nostru apropiindu-se ameninator. Fratele meu 4 petrecut In timpul primulul razbol mondial, in Unga- ia de sud, 0 dupa-amiaza placuta tn virful net saleit unde s-a catarat cu terierul sau scotian sub brat, deoa- rece o turma de porei semisibatici ce pasteau libert in padure ii incereuise si-g aritau coltit In timp ee strin- eau tot mai mult eercul ‘Se mat pot spune ined multe despre aceste atacuri eflctente asupra pridatorului real sau imaginar. La unele pasdrt si la unit pest! s-au format, in sprijinal acestul fenomen special, culori stridente aposematice™ sau de avertizare, pe care animalul de prada le tine bine inte gf cu care poate asocia experiente pe care le-a avut cu specia respectivi. Animale otravitoare, cu gust La.cE este BUN RAUL 39 iu ort protejate In vreun alt mod asemanator, din a verse specii, at recurs, in .alegerea” acestor semnale de alarma, surprinzdtor de desao combinatie de rosu, alb si negru. Cu totul cludat, doua fine care nu ati nimic alteeva in commun, nici una cu cealalta, nici eu vietAtile otravitoare amintite, decit pofta de atac, au facut exact, acelasi lucru: califarul alb si mreana de Sumatra, De- spre califar gtim de mult e& hartuteste intens animalele de prada, jar vulpea ajunge atit de seirbita de penajul ccolorat al acestel piisiri, ineit it permite s&-¢1 cloceasca ousle, nepedepsita, in vizuini de vulpe locuite. Mi-am, ‘cumparat mrene de Sumatra pentru c& m-ai Intrebat din ce cauza acesti pestigori aul un aspect atit de otravi- tor, intrebare la care ml-au rspuns imediat harfuind, Intr-un acvariu comun niste bibani eoloratijiriast, pind Intr-acolo incit am fost nevoit si apar gigantit rapitori de piticit aparent inotensivi. La fel de usor ea in eazul ataculut prazit de eatre ant- ‘maul de prada sal hartuirii pradatorului de eatre pra- da se poate gasi raspunsul sila intrebarea referitoare la performanta de mentinere a speciel la un al treilea tip de comportament de lupta, pe care il vom numt, impre- und cu H. Hediger, reactia ertied. Expresia fighting like ‘a.comered rat" (uptind ea un lup incoltit, n.t) a ajuns in engleza, dup cum se gtie, un simbol al luptet dis- pperate in care cel care luptiinu precupeteste mimic pen- fu ci nu poate sedipa gi nu se poate agtepta la nicl un fel de mili. Aceasta forma — cea mal dura — a compor- tamentulul de lupta este motivata de teama, de doringa Intensa de scapare, dorin{a carela it este interzisa con- secinta obignuita, fuga, prin faptul e& pericolul este ‘prea aproape. Intr-un asemenea caz animalul nu mat indrazneste sat intoarea spatele s1 atacd cu proverbt alul .curaj al disperarli". Exact acelasi lucru se poate intimpla daca, aga cum e cazul cu sobolanul inghesuit intr-un colt, un spatiu fara iesire Impiedica fuga; este {nsa la fel s1 n.cazul in care fuga este impiedieata de in- stinetul de aparare a progeniturit sau a familiet. Ataca-40 ‘Konan Lorenz rrea de caitre cloge& sau ginsac a orledrut oblect care se apropic prea mult de pul trebule considerat de aseme- nea o reactic crfticé. Laaparitia Inspaimintatoare a ‘unui dugman in Iimitele unet anumite distante eritice acesta este atacat de foarte multe animale in modul cel ‘mal dur, tn timp ce daca I-ar fl vazut apropiindu-se, la © distanta mult mai mare, ar fl fugit. Dresoril de eire manevreaza mari animale de prada in mane} dupa bu- nul lor plac, Jucind un joc extrem de periculos cu grani- {a dintre distanta de fuga si distanta eritied, Iuera pe care Hediger I-a explicat foarte clar. Dupa cum se poate citi in mil de povesti de vinatoare, animalele de prada ‘mari sint extrem de periculoase in spatii cu posibilitats dde camutlaj bune. Acest lucru se intimpla mai ales din cauzii ca acolo distanta de fugi este deosebit de mie; animalul se simte la adapost $1 conteaz pe faptul cA ‘omul care-si face loc prin desis nu-l observa niel daca trece destul de aproape linga el. lar in eazul in care ‘omul depageste distanta critica a animalulul respectiv, se Intimpla destul de adesea un tragic .accident de vi- n&toare’ Cazurile deosebite pe care tocmal le-am discutat, in care animale din speci diferite se lupta intre ele, ats in ‘comun faptul c& avantajul pe care flecare combatant fl ‘obtine prin acest comportament, orf pe care ,trebute™ ‘88-1 ob{ina in interesul mentinerit speciel, este evident. $1 agresiunea din cadrul aceletas! speci, deci agresiu~ yea in sensul adevarat $1 mai limitat al cuvintulul, reall- zeazi 0 performanta de mentinere a specie. lar intre- area lui Darwin: .in ce scop?" trebule pus si in legatura cu agresiunea. Multora acest Iueri li se va pa- rea de neinteles, far celui obignuit cu gindirea psthana- Iiticd clasica fl va putea aparea ca o apologie blasfemia- toare a principiulul distrugeril vietil, a raului in sine. ‘Omal civilizat normal are ocazia sé vada agresiunea doar atunei cind dol dintre concetatenit sal ori doua din ani- malele sale de casi incep #4 se Inealere, s in acest fel vede, bineinteles, doar efectele urite ale conflictulut. La LA ce ESTE BUN RAUL a aceasta se adaugit sirul Intr-adevar Infricogator de ima- nl foarte asemanatoare de la cet dot cocosi ce se jumt- lese reeiproc pe o gramada de balegar, Ia ciinil care se ‘musea unul pe altul, Ia batetil care se lau Ta purnnt, la {inert ce-si arunca unl altula in cap halbele de bere si, ‘mai departe, la incderdrile de eirelumi, deja cu 0 us0a. TA coloratura politieé, pind in final, la razboalele si bombele atomice, ‘Aver deci toate motivele s& considerim agresiunea intraspecifica, in situatia cultural istoriea si tehnolog!- e& a omeninif, drept cel mal mare pericol postbil. Ins ‘nu he vom imbunatati cu nimic perspeetivele de ao ppreintimpina daca o privim ea pe ceva metafizic gt ine- vitabil; 0 vom putea face poate daca turmarim lantul ccauzelor ef naturale. Oriunde a obtinut omul puterea dea dirija un fenomen natural intr-o anumita directie ‘dupa bunul sau plac, el datoreazd aceasta putere inte- Jegerit acelet inlantuirt de cauze care a dus la produce rea fenomenulul. Teoria procesulu de viajé normal, ce realizeaza performanta specified de mentinere a speclel, ‘aga-numita fiziologie, este fundamentul de eare nu ne pitem lipst pentru a infelege teoria dereghirit acestut proces, patologla. Sa uitm deci pentru un moment od Instinctul de agresiune .a scipat de sub control” foarte sserlos in condiilie de viata ale eiviizatiei 51 sa ne in- toarcem atentia cit se poate de degajat edtre cercetarea, cauzelor sale naturale. Ca buni darwinisti si din moti- ‘ele deja amplu etalate pind alel vom pune mat inti in- trebarea privind performanta de mentinere a spectel, pe ‘are lupta impotriva celor din acceasl specie o realizea- 24 in conditit naturale sau, mai bine-2is, preculturale, ‘gleare a exercitat acea presiune de selectie careia il da” toreaza o atit de bund dezvoltare animalele superioare. Gacl nu doar pestil se lupti cu cel din aceeagi specie in felul descris deja, marea majoritate a vertebratelor pro- eedeazi Ia tl | Este cunoscut ci Darwin insugl g-a pus intrebarca Privind valoarea de mentinere a speciel prezenta in lup-42 Konan Lonexz t4, g’sind g1 un réspuns logic: pentru specie, pentru vlltor este intotdeauna un avanta) daca cel mal pute nic dintre rivall cucereste teritoriul sau femela curtat ‘Cum se intimpli deseort, acest adevar de jeri nu a de- ‘venit un neadevar, insi a mas doar un caz special in ziuia de azi, Jar ceologil au demonstrat in ultima vreme cexistenta unel performante de mentinere a specie! mult ‘mal substantlala legatd de agresiune, Eoologia il are ‘originca In cuvintul grecese oiges (casa) al este teoria re Jaiiiior multiple de interdependenta dintre organism si spatiul sau vital natural, ,casa lui, din care fac parte desigur 91 toate celelalte animale sl plante ce trilese acolo. Daca nu cumva Interesele speciale ale unel orga~ nizatil sociale necesita © convie(ulre aproplata, cel mat avantajos, din motive ugor de inteles, este ca indivizit lunet speclt animale sa fle, pe cit posibil, raspinditt egal pe suprafaja spajjulut vital in cauza. Se poate cxempll fea printr-o situatie din viata profesionala a omulul: cu it intr-o anumita regiune la tara sporeste numarul de medicl sau comereianti sau mecanict de bicielete, cu atit le va seadea numarul de clien{t flecaruta, tar et, daca vor dori sa obtina un cistig din munca lor, ar face bbine si se stablleasca cit mal departe unul de altul. Pericolul ca intr-o parte a biotopulu! disponibil 0 ‘populatie prea numeroasa a unet specii sa termine toa- te sursele de hrana gi sa sufere de foame in timp ce alta parte rimine nefolosita este initurat in cel mai simplu ‘mod prin faptul 4 animalele aceleiasi specti se resping reelproe. Aceasta este, in cuvinte seci, performanta cea ‘maj importanta de mentinere a speciel proprie agresiu- nil intraspecifice. lar acum sintem capabili sa infelegem din ce cauza tocmal pestil coralieri cu habitat fix au o coloratie atit de nebuna. Sint putini biotopi pe pamint In care s& existe hrand aflt de multd sivariatd ca pe recl- ful de corali. O specie de peste poate, ca si vorbim din punctul de vedere fllogenetic, 84 se apuce de cele mai Aiferite profesil". Pestele se poate descurea foarte bine ‘ca .muneitor necalificat", ocupindu-se doar cu ceea ce LA ce este Bu RAUL 43, orice peste mediu poate oricum s& faed, adied vinind ‘lett! mat mici, lipsite de carapace, de tepl, care nut sint otravitoare si nici nu se pot apara in vreun alt fel $1 ‘care vin in masa din largul mail spre recif,o parte sub forma de .plancton*, pasive $i aduse de vint si de vahuri cealalta parte foarte activa, aparind inet cu intentia de se stabil! in recif, asa cum fac milieane si miliarde de larve lbere ale tuturor organismelor care traiese tn recit. Pe de alta parte, o specie de peste se poate specializa’ {in devorarea unor finte ce vietuiese chiar in reeif si sint prin urmare aparate intr-un anume fel si ale caror masuri de protectle trebule si le neutralizeze cumva Coralit insis! oferd hrand unel seri! intregi de specit de este, in feluri foarte diferite, Pestit-luturi ori Chaento- dontidae, cu botul ascutit, se hranese de cele mal multe ‘ori ca paraziti ai corallior sal altor urticante. Cau ‘mereu printre tulpinile de eoralt dupa animale mat mici fare s-au prins in bratele urzicatoare ale polipilor cora- eri. in momentul in care au descoperit un animal pro- due prin miscari de evantal ale ariploarelor de pe plept un curent de apa indreptat atit de exact spre prada, Ineit in locul cu pricina se formeaza o .cdrare”intre po. lipit coraltert indepartindu-1 eu tot cu bratele lor ural toare, astfel cf pestele poate seoate prada aproape fara Si-s1 urzice nasul. Putin fl usturd totug! gt putem vedea, Pestele .stranutind” s1 migeind din nas, insa efectul Dare si fle asemanator cu cel al ardefului tute, de excl tare plicuta. In orice caz, acesti pesti, cum sint pest fluturi galbent cu cafeniti, manined aceeas! prada de pilda o bueatics de peste, cu mai multa placere daca este deja prizontera in tentaculele unel urzicatoare de- cit dacd inoaté liber tn apa. Alte rade si-au insusit 0 imunitate mat puternicd impotriva otravil urzieatoaret ‘slmanined prada cu tot eu polipul coralter eare a prin faraltora pur si simplu nu le pasa de capsulele iritante ale ¢clenteratelor 51 inghit poliptt coralier\, hidropolipit Gi chiar ancmoncle de mare foarte otravitoare st mari,44 Konrap Lorenz ‘ca. vacd ce paste larba. Pestil-papagall de pilda si-au adaugat imunitatii fafa de otrava si o dantura ca un foarfece puternie, find capabill si manince tulpinile de coralt literalmente de sus pind Jos. Cine se scufunda in apropierea unul cird de asemenea pest! minunat colo- rafi poate auzi niste pirilell gi pocnituri de parca ar fla Iucru 0 mied moar de pietris — impresie care de altfel corespunde intru totul realitatil, Atunci cind un aseme- nea peste isi goleste intestinul, o ploaie de nisip alb se ‘agtemne pe fundul mari 1 observatorul va infelege ul- ‘it c& tot acel nisip coralier alb ca zapada care acopera toate himinigurile in padurile de coral sl-a facut drum, se pare, printr-un peste-papagal. Alli pestt pe de alta parte, Plectoghnati, dintre care fac parte si acel amuzanti pesti-sferd, pesti-cufar si esti-ariel, s-au specializat in. spargerea carapacelor molustelor, racilor si aricilor de mare, in timp ce alti, cum ar fi pesti-imparati, sint maestri in smulgerea ra- ida a frumoaselor coroane de penaj pe care anumiti ‘iermi tubular le scot din tuburile lor dure de calear si ‘care se apira prin abilitatea lor de a se retrage la loc foarte repede in fafa atacului altor Jefultori, eventual ‘mai Ienfl. Pestii inarmati ins au un fel al lor de a se furiga dintr-o parte si de a intinde botul cu o miseare laterala extem de rapida, cAreia viteza de reactie a vler- melui nut face fata. Chiar g1 atunel cind, in acvartu, inhaté o alt prada, ineapabila de o retragere atit de ra~ ‘pida, pestil-impara(! nu sint in stare si vineze altfel de- cit cu migedirile descrise. Reeiful ofera pegtjlor spectalizati postbilitatt pentru multe alte ,profesil”. Exist’ pest! care culeg paraziti de pe alti pest. Ei aint erutati de cel mal feroce pesti de Prada, chiar gf atunel cind le intra in gura gi in branhit Pentru a-gi desfasura acolo operatia binecuvintat. Apo! ‘mal sint, sf mat incredibil, ati pesti care tralese ca pa- razit! al pestilor mari si le decupeazé buedt! din epider- ma, tar dedesubtul lor se afla, cel mai incredibil, pest care se aseamina intr-un mod ingelitor la culoare, La ce esre BUN RAUL 45 Bs io tatervrniebae pris ar atacul pretinzind ed site nu sit. Cine pont tine a Balerccusrurpeccee il scan sc ee Perea wie cortgen ene ace a Bemanactnaatniccsae tee Bice atanteanssa eee ions wracpcasnicnccaena pease Brea Sictauh eager arta Beciemnrccce aes Bs cxotariestngcrtoneeae recente See eee ered Potairecnaeanineecaceaes Basescu “pccatanarena seaen ere as Sacer ae eee eccesncrce es In biotopi cu o populatie mai putin densa, in care enon teen ee Riperrecrorieeanateerer eee: tien aarp et ea en i rentoncennecy seca Peietesen arcsec Beton se ee Be ieccatsaneer ane et ecceel saree Se cep ogra an | eee a Basa sccm anenatenranes. ee eect Bice entice ares es vitarence area Riess actress iene as ees ea mult discutata privina funcfia curler la pegt co. ralieri. Ra46 Kowrap Lorenz ce ee eamaemes a Sym planes orate ota et Seder ns omega fee ena alan AS cineca ce Seen peel Hel meer peeeroicosi riven: Se eer aes aah inte pasar ea rei years henna: a meats See eae emnimce PE ae yp moemnereened Sees mee Ae cee een, sues eae orien pacar rn auth Danes Reo eae tes coe ie anc een Sp hers may haat Seer {In cazul mamifereior, care de cele mai multe ort .gin~ eee ee dence muse hage sme Sesame snare See petae ceaeran ieee See aera ener see aha cera hg ey eno Sonera arama cet et a la ne mea eae ae ae at rane eee sicu siguranta si alte animale care traiesc in haite — se Aouad Cates Sn et ote esl Shane Ta ae pos hearin La ce este BUN RAMI. a7 interesanta demonstrat de Leyhausen si Wolff, ca 0 Pispindire teritorialé a animalelor din aceeast specie in. Diotipul aflat la dispozitie sa poat fl obtinuta nu doar pe plan spatial, ci la fel de bine si pe plan temporal. El u descoperit in cazul pisieilor damestice de la tari eA Mal multi indivizi pot folosi acelagi teritortu de vinatoa- fe, fara sa intre in conflict, impartindu-si utilizarea Tul dupa un orar fix, aga cum gospodinele de la Institutul ‘ostru din Seewiesen isi impart folosirea spalatorie co- ‘mune. © asigurare in plus impotriva unor intiinirt ne- placute o reprezinta si marcatrile olfaetive pe care aces te animale — pisiette, nu gospodinele — le secret la intervale regulate oriunde se afl. Acestea functioneaza exact ca semnalul de oprire la trenurl eare are menirea, analoaga, de a impiedica clocnirea a doua trenuri: pis ace giiseste in timpul vindtorii semnalul altela, a carel virsta 0 poate estima fara probleme, ezita sau alege alt drum dacd semnalul este proaspat on ist continua Jinistita drumul in cazul in care acesta este mal vechi de citeva ore. S1in cazul antmaletor al cdror .teritoriu” nu este de terminat in acest fel temporal, ei doar spatial, nu trebu- fe sd ne imaginam acest teritoriu ea pe un domeniu cu ranite geogralice precise gi trecut in cartea funciara. El este determinat in realttate doar de faptul 4 dispo- nibilitatea de lupta a animalului respectiy este maxima {n spatiul care il este cel mal familiar, adica in central teritoriulut, cu alte cuvinte valorile-Iimita ale stimulilor €¢ declangeaza Iupta sint minime acolo unde animalul se simte in mare siguranta”, adiea acolo unde agre- Siuunea este inabusita cel ma! putin prin instinetul de fuga. Cu cit distanta de acest .cartier general” creste, cu atit scade dispontbilitatea de lupti, in acceast m: In care spatiul din jur devine mai strain sf mat inspal- mintitor pentru animal. Curba acestet sedderi nu este, de aceea, la fel de abrupta in toate directille: Ia pesti, ‘care ist au centrul teritoriului aproape intotdeauna pe find, pofta de agresiune seade la minim inspre supra48 Kownap Lonenz fad, cu siguranté din cauzi e& pestele poate fl amenin: fat de sus de pericole deosebite. ‘Teritortul pe eare un animal pare s8-1 posede este prin urmare doar funetia unet diferente dependente de spa- ‘yu a poftel de agrestune, conditionata de factorit spatiall ‘care o inhiba. Instinetul agresiv ereste cu apropierea de ‘centrul teritoriulul in proportie geometriea faa de mic- sorarea distantel. Cresterea este alit de mare incit echi- breaza toate diferentele de dimensiunt gi forta Ja ant- malele adulte devenite mature din punct de vedere sexual $1 apartinind acelelast specil. Dect daca stim care este centrul teritorilor a dot indiviat intraft in eon: flict in eazul animalelor teritoriale, de pilda la pleptanu: sgul de gridina din fata casei, ori la plevugca ghimpoasa in acvariu, se poate anticipa cu certitudine care din ei va cigtiga, anume ceteris paribus acela care in momen: ‘ul respectiv se afla cel mal aproape de domiciliul sau. Daca invinsul fuge apol, lentoarea reactilor la ambe- le animale duce la acel fenomen care se face remareat intotdeauna atunel cind un proces cu autoreglare se deruleaza cu Incetinire, si anume la o pendulare. Celui ‘urmarit i ereste curajul 0 data cu apropierea de domi- ciliu, in timp ce cel al urmaritorulul scade pe masura ce pitrunde in teritortul inamic. In cele din urmd cel care pind mai adineauri era pe fugi face cale intoarsa st ataca pe cit de neasteptat pe atit de energic pe fostul invingitor, infringindu-| 1 alungindu-l la rindul sau. oat povestea se repeta de citeva ori pina cind cei doi Juptitor! $i-au terminat pendularea si se opresc intr-un Joc precis de unde, ajunsi acum la un echilibra, seame- ninfaireetproe fara a se mai ataca. ‘Acest punct, .granita’ teritorilor, nu este deci nici- decum insemnat pe sol ei determinat exclusiv de un echilibru de forte si poate sd se deplaseze ceva mai aproape de cartierul general al celul inhibat daca acest echilibru se modified orieit de putin, fle si numai din ‘cauz e4 unul din pesti tocmal a mincat pe siturate gi este prea leneg pe moment. Vom ilustra aceasti oseila- LA Ce ESTE BUN RAUL 49, rea granttelteritortulut printe-un mal veeht protocol de observare a comportamentulul tertorial a doua perecht de bibant coloratt-bibant zebre. Din eel patru pest al acestet specit agezatintr-un aevariu mare masculUl cel mai puternie Aa ocupat imediat colt din stinga Js, in spate, 91 ra gonit pe celal! fara milé prin tot aevariul, cu alte cuvinte, a soliitat intregul bazin ca .teritoriu propriu’. Dupa citeva alle masculul B si-a insusit un Jocsor minuscul foarte aproape de suprafaté in coll opus diagonal din dreapta sus, in faa, rezistind aicl vi- tejeste atacuriior primulul mascul. Ocuparea unui spa- {itl aproape de suprafata apel este o mASUFA disperata din partea pestelul care aceepté mari pericole pentru a ‘se impune in fafa colegulut de specte superior eare din ‘motivele deja mentionate atacd in asemenea zone cu mal pujind convingere. Posesorul unul asemenea teri toriu periclitat are drept aliat teama de suprafata a vect- ‘multi dugmanos. in decursul zilelor urmatoare spatial pirat de B a crescut tot mat mult sf s-a Intins tot mai ‘mult in jos pina ce a reusit sagt mute domfciiul in col- {ul din dreapta jos, din fata, cucerindu-st astfel un car- ter general complet. Abia acum avea ganse egale fata de A sia impins pe acesta atit de mult tnapot. meit pind ia.urmia cet dol pest si-au impartit bazinul in dou Spatii cam la fel de mari. Ofereatt 0 imagine frumoasa Aacesti dol pest, patrulind incontinus Ia granita st ame- nintindu-se. Apol, intr-o dimineata, s-au infruntat din now in extremitatea dreapti a bazinulul, pe partea ce la Inceput il apartinuse ll B, lar acesta de abla dae mal era proprietar pe citiva decimetri de teren! Am gtlut Imediat ce se intimplase: A se imperechease gf cum la tof! bibanit colorati mari sareina de apdrare a teritoriu- Tul este impartita in mod egal intre cet dot soft, B tre- ‘ula acum sé aed fat net presiunt indolte care mic sorase sensibil teritorful. in aiua urmAtoare, pestit Stiteau deja fata in fata, amenintindtsse reeiproc, din ‘how tn mijecul bazinuli, ined acum erat patra, cic! 1 B igi cucerise o sotie, apa ineit echilibrul era sardqi50 Kowa Lonenz rrestabilit fat de familia A. Dupa o siptamina am gasit granita din nou in extremitatea stinga, In spate, mutata in teritoriul A, tar motivul era ea perechea A tocmal ist depusese ierele; acum nul din sot! era in permanenta ccupat cu pazirea si ingrijirea lerelor, astfel ca numal uunul dintre ei se putea dedica aparirii granitei. Dupa ce, la scurt timp, perechea B igi depuse la rindul el tere le, situatia dinainte, cea proportionata, a impartirli spa {ulul fu curind restabilita. Julian Huxley a expus o data acest comportament foarte frumos intr-o ecuatie fizica, In care a comparat teritoriile cu baloane care, intr-un recipient inchis din toate partile, se comprima reciproc, marindu-se $1 micgorindu-se o data eu presiunea inte. rloara schimbiitoare a fleciruia dintre et ‘Acest mecanism, destul de simplu din punet de ve- dere al fiziologiel comportamentale, al luptelor teritori- ale, rezolva intr-un mod aproape ideal problema de ris- pindire a animalelor din aceeas! specie cit mal .corect", deci cit mai avantajos pentru (otalitatea speciel respec tive, pe aria disponibila. Pind st cel slab poate supravie tui $1 se poate inmulti, chiar daca pe un spatiu mat Testrins. Acest lucru este de mare importan{a mal cu ‘seama in cazul acelor animale care, ca uni pegti si une~ le reptile, sint mature din punct de vedere sextial eu mult inainte de a ajunge la dimensiunile lor de adult continuind s4 creasca. Ce succes pasnie al .principiu- Jui rial" Unele speci! obtin acelagi rezultat chiar in lipsa unul comportament agresiv. Teoretic este suficient daci ant- ‘malele aceleiagi speci! .nu se pot mirosi”, evitindu-se in consecinta. Pind la un anumit punet, aga se intimplA ‘cu maredrile olfactive ale pisieilor (pagina 47), cu toate c& acestea ascund in spatele efectulul lor amenintarea tacit a unel agresiunt fizice. Exist’ ins unele verte- brate carora le lipsegte cu totul agresiunea intraspectfi- 4 gi care totusl i9l evita colegit de specie. Unele broas te, mai ales ecle arboricole, sint, in afara perioadel de imperechere, niste solitare convinse gi, dupa toate apa- La cee este BUN RAUL 51 renfele, raispindite foarte egal in spatiul vital dispontbs Nigte cercetitori americant ati descoperit recent c& si- ‘tuatia este rezultatul faptulul ed fecare animal o ta la fuga, pur 91 simply, la auzul ordeaitulut unut congener, Cerectarea nu clarified Ins In ce fel se raspindese fe- melele, care la majoritatea broastelor sint mute, pe in- tregul teritoriu. Putem spune cu certitudine ca raspindirea egala a animalelor din aceeast specie pe suprafata unui terito- ‘iu este performanta cea mal importanta a agresiunit intraspecifice. Ins nu este nicidecum singural Deja Charies Darwin a observat, foarte corect, e& selectia naturala a animalclor celor mai puternice gi viabile este stimulata Intr-o masura esentiald de luptele animalelor rivale, mai ales ale masculilor. Un avantaj nemijlocit pentru un traf bun al progeniturit il ofera forta tatalul, bineinteles in cazul acelor specii in care el participa activ la ingrijirea 1 mal ales la ocrotirea puilor, Relatia strinsa dintre ingrijirea de catre mascul a progeniturii st luptele rivale este evidenta in special la acele animale care nu sint, in sensul de mai sus, .teritoriale”, ef hoi- narese mai mult sau mat putin ca nomaail, eum fac de obicei marile mamifere copitate, maimutele traitoare pe sol s1 multe altele. In cazul acestor animale agrestunea intraspeeificd nu joaca un rol esential in raspindirea in ‘spatiul vital, in acel ,spacing out” al speciel respective: ‘sa ne gindim de pilda la bizon!, antilope, cai sl alte ani- male care formeaza grupuri mar! si sint complet straine de delimitarea teritoriilor $i de dusmania implicit, deoarece au la dispocitie hrand in cantitatt mat mult decit suficiente. Totus! masculli acestor spectt due lup- te aprige si dramatice intre el si nu incape niet o indo- {ald ca selectia nascuta din acest comportament duice la formarea unor aparatori de familii deosebit de mari gi de combativi, cum $i invers, este la fel de evident performanta de mentinere a speciei reallzat& de apara- tea turmei a dus la orientarea mecanismelor de selectic spre lupte rivale aprige. In acest fel au aparut asemenea92. ‘Kowa Lorenz luptatort impresionant! ea tauril orf masculi pavianilor de tip mare, care, la orice amenintare la adresa colec- ‘ivitatl, formeazd Imediat un zid de aparare vitejeasca In jurul membrilor mai slabi al turmet. in Jegatura cu luptele dintre rivali trebule mentionat un fapt care de obicel este surprinzator pentru nespe- lalist, ba chiar paradoxal, si care este de cea mal mare important pentru ceea ce va mal fi spus pe parcursul acestei cérti: selectia exclusiy intraspecifica poate duce Ja aparitia nor forme si modele comportamentale nu doar lipsite de orice valoare de acomodare, dar care pot chiar si dauneze speciel. De aceea am amintit in para ‘graful precedent e& apdrarea familiei — decl o forma de confruntare cu mediul extraspeeifie — a dus la aparitia luptel intre rivali far aceasta, la rindul el, a creat mas- cculii puterniet. Daca rivalitatea sexuald singura, lipsita de 0 relatle functionala cu o performanta de mentinere a speciel, Indreptata in afar, conduce selectia intr-o anumita directie, se poate ajunge in anumnite situatil Ia fenomene bizare, deloc utile speciet ca atare. Coarnele cerbului, de exemplu, s-aut dezvoltat exclusiv in spriji- ‘nul Juptel intre rival, iar un exemplar fara coarne nut are nici cea mai mica sansa s& procrecze. Altminteri, coamele nu sint, dupa cum se stie, de nici un folos. Masculii cerbi se apira de animalele de prada cu copi- tele din fata, niclodata cu coarnele. lar povestea eu ra- ‘mura inferioard lata a coarnelor renulul, care t-ar folost la Indepairtat zpada, s-a dovedit a fi doar o poveste. Ea are un rol de protectie a ochilor in cursul unel migedirt foarte precise, ritualizate, eind masculul isl loveste cu puitere coamele de fife mal joase. Selectia practicati de femeli are deseor! efecte simi- Jare cu luptele dintre rivall. Oriunde intiInim formatit extreme de pene colorate, forme bizare ete. la mascul, putem presupune cd masculii nu mai lupt, far ultimul ‘cuvint in ee priveste alegerea perechit i apartine feme- Jel, masculul neavind 1a dispozitie, Impotriva acestet decizit, nic! un -mijloc legal", Pastirea paradisulul, flute LA ce este BUN RAUL 53. rarul gulerat, rata mandarind $l fazanul argus_sint Dune exemple ale acestul comportament. Femela faza- nuulul argus reactioneaza Ia aripile mari, decorate cu minunate pete in forma de ochi, pe care masculul le desface In perioada imperecheril tn fafa celet curtate. Sint atit de mari cé masculul de abia mai poate zbura, si cu cit sint mai mari, cu atit femela este mai puternie exeitata. Numarul urmasilor pe care un mascul i! pro- duce intr-o anumita perioada de timp este direct pro. portional cu lungimea acelor pene din aripi. Chiar dacd dimensiunile lor extreme reprezinta altminteri un dez- avantaj, de exemplu cind poate fl mineat mult mal repe- de de un animal de prada decit un rival ett 0 podoaba ‘mai putin extravagant’, masculul va lasa totus! mal multi urmasi decit acela si astfel se mentine tendinta spre aripl imense, cu totul impotriva intereselor menti- herii speciel. Ar f la fel de plauzibil ca femela si reac- loneze lao mick pata rosie de pe aripile maseululut, care A dispard la inchiderea acestora, neafectind in acest fel nici capacitatea de zbor, nici pe cea de apairare a pasarii. Ins evolutia fazanulul argus a ajuns in aceas- a fundatura, care const in faptul e& masculli coneu- reazA unul cu altul in ce priveste dimensiunea mare a aripilor, cu alte cuvinte animalele aceste! specll nu vor isi niciodata o solutie reconabila si nu se vor decide” renunte la acest nonsens. Intilnim aici pentru prima data un fenomen rezultat din evolutia speciel, care la o privire mai atent& ni se are de-a dreptul bizar. Stim. ce-t drept, c& metoda ex- erimentiri ¢ erorit oarbe, utillzaté de marii construc tori, duce uneori, in mod necesar, 1a planuri de con- sstructie nu tocmai foarte adaptate scopului. Este de la sine Infeles ca in regnul animal gf cel vegetal exist’, pe ling elementele adaptate scopulu, st din acelea care nu sint afit de neadaptate ineit selectia si le extermine. Aicl ins& avem de-a face eu ceva complet diferit. Pazni- ‘cul sever al utilititi! nu numai ea .Inchide un ocht" $1 44 drumul ¢1 unor constructii de mina a doua, nu, se-54 Kownap Lorenz. leotia Insigi este cea care se raticeste alc! Intr-o funda- tur aducatoare de nenorocire. Acest lucru se tntimpla infotdeauna atune! cind intrecerea dintre exemplarele din cadrul aceleiasi specit conduce singurd selectia, fara relatie cu mediul extraspecifc. Profesorul meu Oskar Heinroth obignuia s& spund In gluma: -Alaturi de aripile fazanulut argus ritmul de muneé al omulut oceldental este produstl eel mai stu pid al sclectiei intraspecifice.” Graba in care sa lasat prinsa omenirea industrializata cu societatea el de con: sum este intr-adevir un bun exemplu pentru o dezvol- tare inoportuna, rezultata doar din coneurenta dintre indivizil din cadrul acelelast specil. Oamenit de astazi fae boala directorului — tensiune arteriala ereseuta, 1 nicht c&zutt, ulcer s1 nevroze chinuttoare —, ead prada barbarici flindea nu mai au timp pentru interesele lor culturale, si toate acestea in mod cu totul inutil, deoa- rece ar putea foarte bine s& ajungi la o intelegere si 54 Jucreze In continuare ceva mai incet; ins ar putea 5-0 faci teoretic, cet se pare ci practle sint tot atit de pu- {in in stare de aga ceva pe cit este fazanul argus sa decid si alba pene mai scurte. ‘Omul este expus in med deosebit efectelor nocive ale sclectiel intraspecifice, din motive lesne de inteles. Ca nici o altd flinfa inaintea sa, el a ajuns stapin asupra tuturor puterilor dugmanoase din afara speciel sale, A exterminat ursul gi Iupul ga ajuns acum intr-adevar, cum spune proverbul latin, propriul si dugman, homo homint lupus. Sociologlt americant moderni au formulat aceasta realitate foarte clar In propriul lor domentu; in cartea sa Seducdtorlt secret Vance Packard ofera 0 deseriere impresionanta a situatiel aproape fara tesire 1n care poate intra concurenta comerciald, La aceasta lectura esti tentat si crezi cd mai degraba rivalitatea, concurenta intraspecifica ar putea fi .ridlicina tuturor relelor” decit agresivitatea, ‘Motivul pentru care am vorbit atit de amanuntit in acest capitol dedicat performantel agresivitatii in direc- Lace este Bun natn, 55 la mentineril spectet despre pericolele selectiet intra- specifice este urmatorul: comportamentul agresiv, mai mult decit alte insusiri si performante, poate fl exage- rat, datorita efectelor sale nocive, in directia groteseulut ‘sla inadecvarii la scop. Vom vedea si pe parcursul altor capitole ce urmari a avut acest fenomen la unele ant male, ca de exemplu la rata de Nil Ia gobolanil cla. tor. Mal ales ins, este mai mult deeit probabil ca inten- sitatea nociv a instinetulul de agresivitate pe care not, ‘eamenil, fl avem si astiz\ in singe, ea pe omostenire ma. Ieficd, a fost provocaté de un proces al selectiel intra: specilice cdrula t-au fost supusl strdmosit nostri de-a Tungul mai multor zect de mil de ant, mal exact pe par- ‘cursul intregit epoet de piatra timpurit. In momentul in care camenti tocmai ajunsesera ca, gratie armelor, imbra- ceaminti si organizaril lor sociale, sa elimine intr-o oare- care masura pericolele ¢e-1amenintau din afar —moar- tea prin inanitie, prin inghet $1 uciderea lor de eatre animale de prada —, astfel incit acestea si nu mal re- prezinte factori selectivi esentiali, atunel trebule si se fl Pornit o selectic intraspeciticd maligna. Factorul selec- tiv era de acum razbotul pe care hoardele umane vecine sl invrajbite 11 purtau una impotriva altela. Acest icra trebule sa fi dus la dezvoltarea extrema a tuturor aga- numitelor .virtuti razboinice" care din paeate au rimas pin& astizi idealuri spre care tind multi oameni — idee Ja care vom revent in ultimele capitole ale acestel cdr, Ne intoarcem la performanta de mentinere a specie! ‘a luptei intre rivali cu constatarea c@ aceasta nu proce- deaza la 0 selectle utila decit acolo unde produce lupta- tort apti nu doar pentru duelurile din eadrul speciei, cl i pentru confruntarea cu dugmani din afara specie. Funetia sa cea mai important consta in selectarea unul, apiritor al familiei capabil de lupti, ceea ce presupune alta functie a agresivitatil intraspeeifice in seopul apa- rai progenituril. Aceasta este de la sine inteleasa, ast- fel cd nu mat trebute sA spunem nimic despre ea. Pen- tru cel care ar fi tentati sé o puns la indoiali, cea mai56 Konkan Lorenz bund dovada este faptul e4 in cazul multor animale la care doar unul din sexe se ocupa de oerotirea progent- turil, acesta este si singurul cu adevarat agresiv fata de Indivizit din propria specie, ort ce) putin ineomparabil ‘mai mult decitcellalt. La plevusea ghimpoasé mascu- Jul face acest lueru, la unil biban! coloratt pitiel, dim- potriva, femela, De asemenea, in azul gainilor gl al rafelor, la care doar femela se ocupa de ingriirea proge niturl, ea este mult mai intoleranta deeit masctlal — fiicind, desigur, abstractie de lupta intre rivali. La om se pare cd situatia este asemanatoare. Ar fio grepealé si credem ca cele tel performante de ‘mentinere a speciet ale comportamentulus agresiv, si ‘anume rispindirea flintelor din aceeast specie in spa- {iul vital disponibi, selectia prin lupte intre rivall 31 apérarea urmasilor. sint singurele funetl importante pentru mentinerea spectel. Vom vedea gi mal tiraiu ce rol de nelipsit Joaca agresivitatea in marele concert al instinctelor s1 cum regleaza, ea motor sf ea .motivatic” chiar s1 acele comportamente care in exterior nu au ni. mic de a face eu agresivitatea, ba par a fl opus et Faptul cd in cele mai strinse legiturt personale care se pot instaura intre vietultoare exist o masura adravana de agresivitate este o realitate despre care nu gtim daca trebuie privité ca un paradox saul ca o banalitate. Mal trebuie spuse multe alte lucrurifnainte 98 ajungem Ta aceste probleme centrale ale istoriei naturale a agresiu nil, Performanta cea mal importanta reallzata de agre slune in interdependenta democratica a pornirilor din Intregul organismulul este greu de inyeles $1 Inca $k mal sgreu de deserts. Ceea ce ins poate fi descris deja in acest punt este rolul care il revine agresiunit in aleétuirea unul intreg sistemic supraordonat in cadrul societatit compuse din mult! indivi. Un prineiplu de ordine, fird de care se pare c& nu se poate dezvolta 0 viata soclala organizat animalelor supertoare, este aga-numita ferdrhie a ran- url. La ce ESTE BUN RAUL 97 Ea const pur 1 simplu in aceea e& fiecare individ Aintr-o comunttate gtie care este mal slab gi care este mai puternic decit el insugi, astfel Incit flecare se retra- ge fara lupta din fata celui mai puternie, asteptind la Tindul sau ca acela mat slab si facd la fel fafa de el, ori de cite ori se intfinese. Schjelderup-Ebbe a fost primul care a cercetat fenomenul lerarhlel de rang in cazul SAinilor decasa 1a vorbit despre lerarhia loviturtlor de cloc’, in engleza .pecking order”, expresie ce s-a men- finut mat ales in literatura englezd de spectalitate pind Ih ziua de azi. Pentru mine e sursd continua de amu- zament s& aud vorbindu-se de .pecking order” in eazul ‘mamiferelor mari care nu se elupese eu ,clocul”, ct se ‘mugca ort se impung cu coarnele. Marea raspindire a ferarhiel de rang vorbeste, cum am mai amintit, de la ‘sine despre marea el valoare in mentinerea speciel, ceca ‘ce ne indeamna si ne punem intrebarea in ce eonsta de fapt aceasti valoare. Primul raspuns este bineinteles e& duce la evitarea Iuptel intre membrit ynel comunitati — ceea ce naste ‘tmediat contraintrebarea de ce. atuncl, in acest scop nu. este mai degraba inhibat agresivitatea indiviailor res- pectivi. La aceasta intrebare se pot da o multime de rispunsurt. In primul rind, dupé cum vom discuta, mult mat detallat in alt capitol (11: .Legktura’), poate exista cazul ca 0 societate, de pilda ohaitd de lupt ort © turma de maimute, s& alba mare nevole de agresivitate impotriva altor comunitati din aceeast specie gt ca lup- {ele sd trebuiasca a fl evitate doar tn cadrul hoardel. In al dotiea rind insa, relaiiile tensionate care pot aparea inauntrul comunitatit datorita instinctulul de agresivi- tate si efectulut situ, ferarhia de rang, pot conferi corm- nitatli o structura si o forja benefice in multe privinte. La sténcute, ca la multe alte pasiri foarte sociale, terar- hia de rang duce in mod imediat la apararea celut mai slab. Cum flecare individ tinde mereu si-s1 imbundta- teased pozitia, in cadrul terarhiel intre indiviail eu pozt- {i supra-respectiv subordonate, domneste mereu o ten:s | Kowa Lorenz, stune deosebit de mare, chiar dugménie, lar aceasta este eu atit mal seazuta eu cit indivizit se afl la distan- {mal mare pe seara lerarhied. Insi deoarece stincu- {ele cu pozitt mat inalte se amesteci neapairat in flecare ‘ceart& dintre dol subordonatt,diferentierea gradual a tenstunil aceiale are o urmare dorit: staneuta cu rang ‘mai inalt intervine in lupta mereu in favoarea celu mal slab, aparent dupa prineipiul eavalerese in lupta cu cel puterniei, fl de partea celor slabi*. La stincute, de poz lia terarhiea a individulul, eucerita in mod agresiv, se Teaga deja o alta forma de autoritate’: gesturile unul mascul cu rang superior $1 in special mai in virsta sint uate mult mat multin seama de catre membrit colontel doit cele ale unut individ tinar gt aflat pe 0 pozitie sub- ‘ordonata, Daca, de exemplu, o pasare nara are o reac- {He de spatma la un stimul neinsemnat, celelalte pasari, ‘mal cu seama cele mal in virsta, de abia o au in seama Dacd ins aceeas! alarma pleacd de la unul din mas- cull batring, toate stancutele eare 0 pot pereepe fl lau zhonul intr-o fuga gribita. Este interesant ca, la stin- ‘utd, cunoasterea dugmanilor pridatort nu este innas- ‘Cuta ef invatata de flecare individ din comportamentul pllsirlor mature @ cu experien{i: acest lueru duce foar- te probabil la ccea ce am explicat mai sus, sl anume la ‘acordarea unel importante deosebite .parerii” pasdrilor ‘batrine, alate fn virfullerarhlet gl avind muta greutate™. (© data cu gradul de deavoltare al une spectt animale reste In general ¢1 importanta rolului jucat de expe- Hienfa individuala si de invafare, in timp ce comporta- ‘mentul innascut, chiar daca nu-sl plerde din insemn’- tate, este redus la elemente mat simple. Cu aceasta Inalntare generald pe scara evolutiei creste tot mal mult importanta ce- revine animalului eu experienté, mai batrin, ba chiar putem spune ed la mamiferele cele mai {nteligente convletuirea socialé dezvolt 0 performanta noua de mentinere a speciel tocmal prin aceea e& face posibilé o transmitere a informatiel dobindite indivi- ‘ual. Constatarea inversa cantine evident la fel de mult Lace esre aun rAuy, 59 adevar. Fara indolala ca o convietuire soclalA exercita 0 Presiune a selectiel In directia unel mai bune dezvoltart A eapacitatii de invatare, deoarece aceasta prezinta un avantaj in cazul animalelor sociale nu doar pentru indi vid. ci si pentru comunitate, Astfel, o durata lunga de viata. ce trece mult dincolo de perioada de procreatie, PrezintA si ea o valoare de mentinere a speciei. Dupa ‘cum stim deja de la Fraser Darling 91 Margaret Alt- mann, la muite specii de cerbi turma este condusd de © femeli foarte batring care de mult nu mai este sustrasa de la Indatoririle sociale de ecle materne. Insa virsta unui animal se afld, cu mare regularitate lar toate eelelalte conditit adiacente pot fi presupuse ea'flind egale — intr-o relatle proporjionala cu pozitia Pe care o detine in ferarhia de rang a nel soctetati. Prin Amare nu este inutil ca ,edifielul” comportamentult ‘98 se bazeze pe aceast regularitate, iar membrii comu- ‘nitatil, care doar nu pot verifica In certificatul de nast re Virsta animalelor conducatoare sl cu experienta. si masoare gradul de incredere pe eare-I pot acorda con- ducatorilor lor dupa rangul acestora. Colaboratoril Iu Yerkes au facut deja de mult constatarea extrem de Iinteresanta, chiar extraordinara, c& clmpanzeil, care, dupa cum se stie, sint capabili de Invatare prin imitare adevarata, nu imita in principiu decit indivieil eu rang Superior lor. A fost indepartat dintr-un grup al acestor ‘maimufe un specimen inferior ea rang, care a fost apol Invafat, separat, sa scoatd, prin niste manipuléri destul de complicate, banane dintr-un aparat constrult spe- lal in acest scop. Cind aceasté maimuta a fost apoi dus inapo! la grup cu tot cu aparat, cet cu pozitil supe- Hoare in ferarhie au incercat s8-1 ia bananele pe eare le Scotea din aparat, ins nici unula nti ta dat prin cap Sic] urmareasca pe cel dispretuit in timpul muneit si 94. Invete ceva de la el. Apoi a fost invatat’ maimuta eu eel Mal inalt rang s& minuiascd in acelag! fel aparatul $i ‘einda fost dusa inapo! in comunitate ceilalti membr au lurmarit-o cu interes, invitind de la ea extrem de repede ‘noua tehnied. -60 Konrap Lorenz S, L, Washburn $1 Irven de Vore au cercetat paviani {in libertate si au observat c4 hoarda nu este condusa de un singur mascul, ci de un -consiliu” de masculi foarte atrin! care isi mentin suprematia asupra membrilor ‘mal tinerl $1 mai puternici al hoardet printr-o solidart- tate indestructibila, find, astfel, Impreuna mai puter: nici decit orice mascul tinar in parte. Intr-un caz cerce- tat mal indeaproape, unul din cel tref senatori era un bitrin lipsit aproape in Intregime de dinti, iar ceilalti doi ‘nu mal erau nicl el in floarea virstel. Cind hoarda s-a aflat odata Intr-o zona fara copact si a fost nevolta si facd fata pericolului de a nimerl in ghearele unui leu, animalele s-au oprit, lar cele mal tinere aut format un zid de aparare in jurul celor mal slabe. Patriarhul Insd fa inaintat singur, a rezolvat precaut problema pericu- Joasi a localizarii leului i a condus apo! hoarda, facind ‘un ocol larg in jurul dusmanulul, fn siguranta copacilor potriviti pentru culeus. Tot! Lau urmat cu o supunere arbi, niment nu {-a pus la indoiala autoritatea. ‘SA aruncdm o privire asupra a tot ce am invatat in acest capitol din observarea oblectiva a animalelor de- spre fell in care agresiunea intraspecificd. serveste ‘mentineril tne speci! animale: spatiul vital este impar- {it intre animalele din aceeasi specie in aga fel, Init fe ‘care SA se poatd descurea, pe cit postbil. Cel mai bun tat, cea mai bund mama sint ales pentru binele pro: geniturii. Copiit sint ocrotiti. Comunitatea este organi- zat aga, ineit eftiva mascull infelepti, senatul, sa fle in- vestiti eu auitoritatea necesarA pentru a lua dectail spre binele colectivitatit gi, mai riult, pentru a putea impune aceste deciai. Nu am intiinit nicl un singur caz in care scopul agresiunii si fi fost distrugerea unor indivizi din aceeagl specie, doar daca, printr-o intimplare nefericita, {intr-o hupta intre rivali sau pentru suprematia in terito- ‘fu, vreuin corn a mai patruns in vreun ochi si un colt in, ‘vreo aorta earotida orl eind in conditii nenaturale — de felul celor neprevazute de ,constructia" spectel, de ‘exempl in captivitate — comportamentul agresiv a manifestat efecte distructive. Sa inceredim si privim, LA ce ere BUN RAUL 61 dine in not Ingine si s& inceredm, ffrd ingimfare dar gi fara sA ne consideram din capul loculul niste bieti pAcitosi, 84 constatim, fri pareri preconcepute, ce am fi dispusi si-i facem, intr-o elipa de suprema exeita- Te agresivi, unul semen de-al nostru care a provocat-o. Cred c& nu incere si par mai bun deelt sint daca afirm c& aciunea final, cea care determina scopul si linis- teste instinctul, nu este asasinarea dusmanultl met. Este mai probabil c& intr-un asemenea caz vol fl mai ‘mult decit fericit 5 Impart citeva palme sonore, even- tual si nfste pumni cu un trosnet usor, in nici un eaz Ins nu vol trece la spintecarea de burti ort la impusca- re. lar situatia final spre care tind nu const nicl ea in contemplarea cadavrulut inamicului, 0 nu, inamicul trebuie si fle batut mar s! 84 recunoasc mil superio- ritatea mea fizica si, daca este un pavian, si pe cea sp- rituald. Si, flinded din prineipiu nu dorese s bat decit indivizi carora o asemenea supunere nu le-ar strica deloe, nici nu pot s-mi condamn pe de-a-ntregul aces- te instincte. Bineinteles, trebule si recunoagtem ci de Ja o paruiala se poate ajunge destul de usor la crima, de exemplt: atunei cind Intro mina se afl o arma, lar acum, daca vom arunca o privire de ansamblu asupra a tot ce am discutat pind aici, vom constata e& agre- siunea intraspecifica nu este citusl de putin diavolul, principiul distrugator, ba nici macar .parte din acea fort& ce vrea mereu raul si creeaz mereu binele*, cl evi dent o parte a organizarii in scopul mentinerii sistemu- Jui 51 viet, prezenti la toate vietitile, care, ea orice Ii ru pamintesc, poate functiona pe alocuri gresit si poate distruge viata, find totusi menita binelul de eatre arele fenomen al deveniril organice. $1 inc nicl nu am pus la socoteala faptul, pe care-l vom diseuta in Capitolul 11 ca cet dol mart constructori, mutatia si se- lectia, care determina cresterea tuturor arborilor ge- nnealogici, au ales tocmai creanga aspra a agresiunil in- traspecifice pentru a Visa si infloreasea pe ea floarea, rietentet personale gi a dragostel,