Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Glob Univ 1

    Uploaded by

    bolboc
    15 views96 pages
    Despre globalizare si evolutia societatii umane

    Original Title

    GlobUniv1

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Despre globalizare si evolutia societatii umane

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    15 views96 pages

    Glob Univ 1

    Uploaded by

    bolboc
    Despre globalizare si evolutia societatii umane

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 96
    H AL an. Theevehe/ G¥xci0s MaNTZARDI GLOBALIZARE sl UNIVERSALITATE — himerd si adevar— Tradocer: ret Prof: Br. Vasile Ric EDITURA BIZANTINA BUCURESTI (GEORGIOS MANTZARIDIS. (GLOBALIZARE SI UNIVERSALITATE. G0 eink GY. vifao, opens: Mini COMAN Redactor de cat: Prot Dr. Constantin COMAN “Tehoredactae: Corina VANATORU ree, Unger Late dagorba one pai Pratrec lace’ antnagar 0 Desorlerea CiP a Bibicteci Nayonale a Romine Onc lune heute TanTaamins, C2oReOS a cdrararca Aariglel prUon Globalizare gl universalitate: himerd $l adevar / Georgios a me bead lees eaflelels ‘noastbr Mantzarcis - Bucuresti: Edtura Bizantina, 2002 Ructrohé fon a a isano73.0400-200 tearneneed tex Alehypeiuea Leese Se Ca bu gots pea 31692 Bunuitln a fearless ures . He fumndjun Kareilrore, Hpeiraca Tac i ibe seg dag Ppl Lara, Inmet Sona Se Gewia., Pract peter, Pam Wgete aus ,Panagots Pourmarat,Tetslonic, 2001 Os Bpruliedl tate Vitees Miler 736 We Adinated Lepio tr’ Aa ra aula Cony penis © EDITURAB2ANTINA C4 ua trriud lela te (tr la : SES “ Stepel. Lue. fijlec °F, 03. 2603 INTRODUCERE Dispociia pent apropiere si comuniune cu semen ste nndscutd emul. Tar apiraja spre apropiere gi coma: une ta sear mondial constiuie cea mai fal expesie a predispoziici omuli pentru comuniunes cu celal. Astfl, devine wor deinelesecoul pe cae il gises in mul coment ‘wore despre untatea mondial, eave spar din ip a timp, 5 deologile poitice, cum ar fi cea care se refer la globali= ze, promovet in vremea noasté de noua ordine” mondial, Pe deat parte ins, dezamagirea cae Insofesteneim- pliniea dornfei de apropire a oareiloriteoll, ca gi pericolul Ia aresa liberi, pe care implictimpunerea in lume a une oi onda, ereead tendnfe de intovertite si iaolre care adese au dimensiuniameningitoere. Epoca noast este pra la dsputa dintreaceste dou ‘endine:globalizarea gi autlimitarea. Pe de o parte, se fa- Haru granifele gi se unified Iumea, fn timp ce, pe de alt pare, se dezvolté procedut introvert gi auolimitirinaio- nale sau najonaliste, despre care se eredea de mull reme au slat f GiomsuneUNoeRLATE ‘Apocoanglbaii coinis cu diol rein fle comunise Popoarel eae ay tesa prin experienta intermtinsismuli promavat de reginurlecomunise fest chemae hse lite carvan lobar, fn acl timp, ppostele cae a tit decepfaiteronalismu socialist -a intrs spre paniculrtile lor ence, cur jate uncer spre aceasta Sn od provoear de prop lor redcator ai global Aces situajeconradctorie dar ineresat coor donath ~ eae se obser in ile nose dovedeste abenia ‘me dipoct sincere pet avira universalitat, Glb- Iuizarea promovat de novs online mondial consiie umai_o ingelatoare fat a universalitigii. In timp ce pare i unefie pe came n exo sn fvorizezdapropi- grea recgrocd a aerosol elimi bareele desplrioare dou ei facile comnicaes, a reais ea duce “cansformarea popsrelor in mase de indivi, la wivelaea “altro, a ames reigir, i omogenizarea aight 5 comportanenucamenr, le amercaizarea moduli A via. Panctl calminant al sexs proces nega ete nila onus ca pesoank chiar sdevirulu insist despre persourl “Aceasth ail se ncar la dou sive scligios~ sau mai pecs In nivel telogc (de unde provine Gi pe care se findamentardadevirl penoan’)— gla five aneopologc, unde se efleth ie repel acest evr vel _ eoncos Mavreanis Fi ce Hecae om, in calitate de fing creat dup chip lui Dumnezeu” si chemati fe aseminarea cu EL ‘Sincretislreligios al noi epoi (New Age), promo- ‘vat uneori char de erestn, amenin cu disprijia adevirel, pereoanei mane, fintnd diect primal nivel, cet teologic. Prin elativizreacretnismului gi prin incerearea de ames- {geare asa ou alte regi gi concept rligioase, urmizest ‘if sh dspardadevirul despre Dunnezeu ea Persoa gi Sl io Alesana: Dp cam rn ice pr ‘Adam pin nema tances ens ee pe ge Geoncis Masa Asadar, unitaea Biserici mu este creat de oume se ofer ca dar al Iai Dumneze in Hrisos, cafe tit ‘in harol Duhului tint. Oamenii nu sunt chemali ca sk formeze Bserica una, fi, sobomicease gi aposoic, esse fn aoeasl Bere uniatea, minties gi afin fica lor, $i in mifsura tn care Wiese uniatea Biserici implinind dubla poruncd ibii, fi gisese mntirea gi sfinjrea. ,Cel care mu pisweazi unitatea bisericeaseé — spune Staal Ciprian ~ na implieyte lees hui Durnezeu, tu plsteaedcredinga Tatu ia Ful, nu pstreacd ving, si minuirea™. Aguder,pisrarea sii Biserci merge ‘mpreuni cu pistarea croinei si cu. patciparea la nestricciune si vita ui Hristos, Inst pstrarea unit bisercest presupuneintegrarea fn Biserice una. Orit ar pirea de Ia sine inlet aceasta presigare, ste necesar si fie asin pent zilele noaste ‘Agezisn tore a ramurilorsubmineazh acess poze de Ja sine ineleas8, deoarece induce separarea fn nat Biserii In fell acesta mu poate exists Biserica una, Teoria "muro vee Bisricasocologi, si nu eologic. 0 vede ca ‘eupalerytiniloy, cx soca, gf mu cx Trp al ui Hristos Evolua fread a acestei, are devine din o& nc tai vient ia pozitile uno teologicontemporni, tinde spre Tnlturereainsig «noni do institute a Bisel ca ind “ (CLooxzase LUNVERSALTATE Geeacios Masreanns at anacronicl sau chiar negatva pentru unitatea cretion Teoria ramurilorexpria la inceput concepfileprotestate refesitoare la forma istorcS a Biserci, dar ulterior @ gisit teren gi fn teologia romano-catolies. Aceatt sa otémplat rai alos dupd cel deal doilea Concilix de tn. Vaticay (1988-1966), care g-aimprepriat in fapt concepia socio logic8 despre Bisris. Dimeasiunes tologi a noyiunit de Bisericd ce are drept ax unitatea cu Papa mu neagh, ci Intrese gi mai mult aceasta concepte soiologcd. Este © teorie secularizat, care se alniazd cu mondiaizarea Din punctl de vedere ortodox, care vede Biserca in mod stafomic ca Trup al lui Hristos, imagines ramarilor Poate fi flosité numa in sens negatv, ca sh arate tBierea ramarilor dela tral unitar i de nesepart al Biserci In felu acesta se exprim i raporturile ei eu diverse ramuri bisercegti care sau ropt de la Tropul siu, Aceste rami plstreazi tnte-un grad mai mic sou mai mare tristurle Irunehiului dela care au port, pisteazi chiar, pind a 0 anumitédistanpl de timp, puteres de vig si seva acestuia, dar magi unitatea organied cu trunchl Insta Biserici este consttuiti de Dubul Sfint. ns harulscestui Du Sfint nu se lmiteaz la insituia Bise- ‘iii ,Dubul sui unde vea™®, Haral Duhuli Sint se 8 tutwror oamenilor, crest i necrestin,cedinciog i necre- dinciosi: Prin Dubul Sfit tot sufltul vaz8 si prin curt se inl luminead-se.., Dar peru ex haul acesta fe pst sist rodeasc exe nevoiedeinsintia Bisrsi una gi nedesp Potivit invitritrtodoxe, witateaBiserici nu este sociologic, cf onoogit, si merge impreund cu untates de Seeding. Desigur, unitatea Biseii nu se aa in itr in Tneags ei deptnatate, ci ae caacteresbaologic, Pot pul si este untatea Stinti Treimi Ca eis fie una, dup cum si Noi una sutem, Eu in ei si Tu in Min, c8 8 fe desig tuna", Aceata nsdn anlewz importants unit in storie, evident 0 subline, deoarece face vizutt naar i finaitatea se, Unitatea Bisericii ca dar al lui Dumnezeu depiseste ice nojune omencascl. Este unitate care inclode inteapa fing ivinosumant, De ceca, si perspective aceseia ma se limiteaz ta ister, ei se extinde gi ta venice. Local de manifesta gi de aciune al Bisrici ese itr, dar loca sinane sale definitive este tmplirija Tui Dumnezeu®. Din sceasth perspectvl exe clr fapul ek nu se propune 0 topic istoried. Nu se urmirese vreun anu fl de mondi- sliare sau de hepemonie mondial. Aceasta este unm de multd veme de milena side ate misirisetare. Biserics opune glbslizii universliata. $i vede univer saltea din perspectiva unit tear plenare, care inoepe in stove si se implineste in eteitate Fina Bserici, ca A tosauszane g UERSALATE descoperire a impli lui Dumnezeu tn istorie, este steknd de orice form’ de impyire proprie lumii acest, Dimpotiv natura gi scopul su este unitate taturor. Din acelay unghi de vedere gi ecunoasterea anumitor confesiuni crete separate ca Bizericisurori este foarte Ingeltioare. Nu promoveazi, ci submineazi uitatea crest allot. Potrviteclesilogii orodone,Biseritsuror a fost Bisercle din Rasirit gi Apasinante de marea schism. O ati cu sehisma a incetat report de ftitate la nivel cxkesiologi. Desigu, tof crest i chiar toi oameni sunt Sntre ei fai la alte nivelur, ca fit ai Aceuiagi Dumnezeu, «a descendeni din acelasi Adam ete“. Din punct de vedere colesiologie ined, Biserici suri, dup sehiaml, sunt inte cle numai Bisercile locate, care plsteazi caracterl lor ‘ceumenic si eshatologic. Aces calificativ nu este corct 8 incl exreurileschismatc nici conesuil etic. cee a fot de al, ef Tncep poi too {ei romano catoie desig, din puncte de vedere. fa ecretl clude. does Conli de la Vatican cu pave © Nm tira ces Sead Mira Enpnta rset Ble ‘ino Roel una co ee pore nx is Si ihe np si a GP re Guoncis Mavens A 1a ecumenism, ,comuniunea fesse in credng sin vias sacramental” se inflegetotdeauna numa Scaunului Roman", In mod corespunziter, gi express Bisereisuror este folsiti ea 4 indice relia Bisoiilor tocale din Risirt mumai inte ele, na ins’ gio Biserica Romano-Caolcs Folosirea acesteiexpresii, mai tlrzu, de citre papa ul al Vile penta indica relia Bisercilorortodoxe cu Biserica Romano-Catoich este probabil un gst de bunive- ing. Dar aceasta nu eroeazd vieu element dogmatic now i spijnal consacrsi expresii, ce! putin in tcologia orto Dope Dl fn 10.26.96. 301198, Geonccs Masreanios fal posibil, inst numa cu haral Duhului Sint, De acea, de ‘Taina Botezlu se eag s Taina Mirungeri {ntimp ce Botezl fi deschide omului acces la vita in Heistos, Mirungerea i oferd energia necesiri entra ‘nfiptuirea vii in Hristos. Aga cum spune Sfintl Nicole CCabusila, Mirungotea sctiveazi baristele dahovaicest fa fecae om, corespunzstor cu nivel si de preitire™ ‘A trcia Taint fundamental, eu care se si itregeste scopal celor doud Taine precedente, este Dumnezeiasea Euharisie® Biserii.,Nimeni nu poate teacddincolo de aceasta sau Shi adauge ceva, eoarece prima Taina, aic8 Botezul, este Ch 0 necestl pe a doua gi a doua pe a tein. Dupi Durmnezsiasca Eubarstie inst, nu mai exist alteva spre care s8Tnaintim, ci tebuie si ne oprim sci sisi gndim, ‘cum vom pasta pid Ia slit comesra™ (Cu acest tei fine Taine ~ Botezul, Mirgerea i Euharistia ear se leap una de alta in mod inseparabil se Inflprieste inate incorporares omulai in BisericS. Prin acestetaine, omol devine paras fa Wverarea mauitoare a Tui Heistos i impropriazddarurile acestui ,Ne botezim a8 murim cu moartea li Hristos gis nviem cu Invierea uj Hristos. Ne ungem ou Simul Mir cas ne facem pitas ‘ate constitu ultima gi cea mai inal Taind a In op ngs cu Sit re prope fia ma: cl ese vise ain, see nm i » (ooxtzase UvensaLraTe fmpreund cu El la ungereaimpiriteascd indumne2eti Méncind plinea preasfnits si bind din preasfintul poi, ne facem peti aso Tropul gla Singeefnsusipe care Yea asumat Mintitorl fn fll cesta ne um cu Cel cae a lat fre omeneasc pent no, S-8fndumnezit ca om, suit i via “Lepitura organic a acestor ei Sfinte Taine se arth sin tadiia trgit a Biserii In primee scot ale isto- ei Biserci,nou-otezai, meat dup Boz si Mirungee, mergea la Sfinia Lituhie si participau la Dumnezeiasca Euharisti. Dar gi cind, din motive procice, Biserica a deat rinduila BotezusideSfinaLiturghic, in Biserca Onodoxk s pistat succesiunea temporal medias eu urmnezeasca Buharsie, fn fell acest, cel botezat pi regi imediar dup Boter Mirungerea, iar dup Mirungere teas imesiat is impdgesch Primirea Dunneziegi Eubaristi it face pe erein os de aeli trp ide acelai singe cu Hristo i pita la viata cea nestricSionst si vepic, Unica lieu Hrstos are caractr ontologies trebuie si se exprime inva sa. Dar, fn timp ce Hstos ete i rime totdeauna unl, finde are sn singur pastas, ira toate nedespar, cei asemenea li Hrisos. devin mul, in acest fl se implineste Taina Bieri ca trup al li Hrists. Sent Giga Pl, Ane npr I And, 3,1; Inegrarea in Bisericd au se epuizeaz prin una sau ‘mai multe rindi argc, chiar dec este vorba de Tainele de intare in Bisericd. Botezul, Mirungerea si Euharistia introduc in mod frat pe eredineios n Biserc nick nu copereazi asemenea ceremonilor magice, ci oferé emul dept de 2 deveni iv al lui Durnezeu", Integrarea tn Biserca, ca evenimentontologic,angajeazl gi caractrizes i inzeaga fing omulu, determin modul de existent gi

    You might also like