VARIANTAL Subjectul (go de puncte) Gititi cu atentic textele de mai joss A. ‘Noi Stefan [col Mare] dorm al Tarii Moldovei, facam omnosout (..) oa dorind ca ne tinem de obiceiuri si sa [urmam exemplul altor] voievoai meldoveni, (..) tot asa si noi (..) suntem datori se urmam, intotdeaune, prin credincicasa supunere, vointe! [regilor] Poloniei.(..) [Regalo] Cazimir (..) ne-a indrumat, zicandune ca trebuie sa caloam pe urma odor co au fest inainto de nois (..) do acosa, noi derind sal incredintam pe deplin de credinta noastra statornica. [fagaduim] ca vom pastra credinta curate si dreapte, ca vom face tot binele pentru domnia si pentra cinstea Iui (..) (Mai fagaduim] ca mu vom instraina niciun [teritoria al Moldovei] fera vointa regelui, prin niciun mijlcc; dimpotriva, daca vreumul din ecestea s-ar f instrainat, pe acela vrem sa-] castigam inapoi si il vomn castiga. (Tratetul dintre Stefan cel Mare si Cazimir al TY-lea, 1462)B. "Noi Stefan voievod, cu mila Ini Dumnezeu, dora al Tari Meldovei, facem cunosout ca (...) dupace, intr-o vreme de mult treouta, intre noi si Toan Albert [regele] Polonisi au fost oarecare vraimasie si cunosouta cearta si lupta, (..) acum domnia sa, (..) ne-a iertat de toate pagubele pe earai le-am facut domniei sale. Astfel ca, intre noi (..J are sa fle liniste si pace vesnica; usa ca de aici inainte, atat noi cat si urmasii nostri, vom trai si vom stapani in vremile viitoare [Moldova] slobozi si fara griia si fara nicio piedica din partea domniei salesi a urmasilor domniei sale. (..) Noi, Stefan voievod, impreuna cu fiul nostra, Bogdan voievod si cu tot [clerul] sicu toti boierii nostri fageduim regelui loan Albert ca (..)peel si pe urmasii lui ii vom ajuta, totdeauna, cu sfatul si cu fapta smpotriva tuturor vraimasilor lor." (Tratatul dintre Stefan cel Mare si Ioen Albert, 1493) Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte: 1. Precizati, din sursa A, o obligatie asumata de Stefan cel Mare in privinta teritoriului statului pe care-lconducea. 2 p 2, Precizati o categorie sociala la care se refera sursa B. 2 pg-Numiticele doua state precizate atatin sursa A cat si in sursa B. 6p 4. Seristi, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sustine ideea dupa care tratatul meatinea cursul anterior al rélatiilor bilaterale, selectand doua informatiiaflate in rélatie cauza-efect. 5p «&, Scrieti, pe foaiz de examen, litera corespunzatoaresursei care combate ideea dupa care tratatul meatinea cursul anterior al relatiilor bilaterale, selectand doua informatii aflate in relatie canza-efect. 5 p 6. Menticnati alte dou evenimente politico-militere la care au participat romani, in Eval Mediu si/seu la inceputurile modernitati, in afara celor precizatein text. 6p +7. Argamentati, printr-un fapt istorie relevant, afirmatia conform careia antonomile locale au contribuit la constitairea statelor medievale, in spatiul romanesc. (Se pancteaza coerenta si pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea uri fapt istorie relevant, respectiv a conactorilor care exprima cauzulitatea si concluzia.) 4 p Subiectul IT¢go de puncte)Cititi cu atentie textele de mai jos: A, "Nu sunt singurul care-si pune o intrebare: de unde vin bani sefilor fascisrmulai, bani care sunt din abundenta’(....) Se zicea, ca fascismul isi trage principalele resurse din contributiile pe care le plates marii proprietari din Emilia, de pe valea raului Pad si din Toscana, Se spunea, de asemenea, ca este finantat de marii industriasi din Lombardia in vederea combaterii dusmanului comun, comunismul, care eva ca o lepra in aceasta parte aTtaliei.” (Bryens, Patru anilaRome) B, "Pentru fascism, totul este in stat, nimic uman sauspiritual nu exista si nu are valoare in afara statului. In acest sens, fascismul este totalitar. In afara statalui, {nu exista] nici indivizi, nici grupuri (asociati, sindicate, clase). De aceza, fescismul se cpune socialismalui, care accentueaza miscarile politice ale luptei de clasa si ignora unitates statului, care fundamenteaza clasele sociale pe o singara realitate economica si morala. Siintr-o maniera omoloaga, fascismul se opune sindicalismulai.” (B. Mussolini, Fascismul, 1934) GC, "Fascismul (reprezinta oJ ideologie si un regim politic aparute in Europa, dupa Frimaul Razboi Mondial, in conditiile declansarii unor crize economice si sociale (..). Devenind ideologis oficiala a mai multor state, s-a caracterizat prin: natiozalism extremist, misticism, viclenta, caltal fortei (..35 a presupus (...) supunerea neconditionata fata de vointa {liderilor charismatici], tendinta ale monopolizarea tuturor sfereler vietii sociale, promovarea rasismului, in forma antisemitismului siasovinismalui.” ictionar enciclopedic) Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte: 4. Precizati evenimentul politico-militar la care se refera sursa C. 2p 2, Numitistatul le careserelera sursa A. 2p a, Menticnati 0 ideclogie politica precizata alaturi de fascism, in sursa A, respactiv, 0 organizatie profesionala, din sursaB. 6 p 4. Mentionati, din surse B, un punct de vedere referitor la fascism, sustinandu-l cu oexplicatie din text. § D 5, Mentionati, din sursa C , un panet de vedere referitor la fascism, sustinandu-] cu oexplicatie din text. 5p6. Precizati doua caracteristici ale democratiei din Europa secolului al ilea. 6p 17. Prezentati o practica politica democratica din Europa seccluhui al X- lea, presizand si un statin care aceasta a fost aplicata. 4p Subjectul ITT (go de puncte) Elaborati, in aproximativ doua pagini, um eseu despre Implicarez Romaniei in relatile internationale, avan¢ in vedere: - mentionarea cate unui obiectiv urmerit de Romania prin implicarea sa in"Criza orientala’, respectiv in relatiile internationale dir, prima jurmatate a secolului al Xx-lea; - prezentarea unui eveniment, desfasurat pe plan intemational, in a doua jumatate a secolului al XX-lea, in care s-a implicat Romania si precizarez ‘nei conseointe a acestaia pentru statul roman; - mentionarea unel asemanari si a unei deosebiri dintre actiunile desfisurate de Romania, pe plan intemational, in prima, respectiv in a doua jumatate a secolulujal XiC-leas - formularea unui punct de vedere referitor la implicarea Romaniei in relatiile intemationale din secolul al XX-lea si sustinerea acestuia printr- un argumentistoric.REZOLVAREA VARTANTET 1 Subiectul 1.".. nu vort instraina niciun [teritoriu al Moldovei] fara vointa regelul, prinniciun miiloe..., 2."...sicu tot [clerul] sicu toti boierii nostri, g-Tara Meldovsi si Polonia 4. Sursa A: “Noi, Stefan [cel Mare], domn al Tarii Moldovei, facera cunoseut (,,) ca dorind sa ne tinem de obiceiuri si sa [urmam exemplul altor] voievoai moldoveni, (,..) tot asa sinoi (..) suntern datori sa urmmam, intotdeauna, prin credincioasa supunere, vointei [tegilor] Poloniei.’ 5. Sursa B: ‘Noi Stefan voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al Tarii Moldovei, fazem cunoscut o3 (...) dupa ce, intr-o vreme de mult trecuta, intre noi si Ioan Albert [regele] Poloniei au fost oarecare vreimasie si cunoscata cearta si Jupta. (..) acum domnia sa, (...) ne-a iertat de toate pagubele pe care ile-am facut dormniai sale. astfel ca, intre noi.) aresa fie liniste si pace vesnica; asa ca de aici inainte, atat noi cat si urmasiinostri, vom trai si vom stapani in vremile viitoare [Moldova] sloboai si faragria..". 6. Dupa cucsrirea Constantincpolulai (14eq), Mahomed al Il-lea orlenteaza politica de cucerire a impariali Gtoman spre centrul Enropei, unde principalul sau opozant devine ragatal catolic al Ungariei. Din punct de vedere strategic, cetatea Belgradului reprezenta un obiectiv de prim ordin pentru planvrile sultanulai. Este conteztul in care Iancu de Hunodoara, voiovedul Transilvaniel, organizeaca apararea cotati. Asodiul otoman si luptele din jural Belgradului co vor inchela prin victoria crectinilor (1456). Dacia fost rapus do ciuma, Tanca, prin victoria hui, avea sa intarsie ofensiva ctomanilor spre Europa Centrala cu paste sapte deconii. alta confruntare romanilor in Evul Mediu o reprezinta lupta de la Calugareni (go), purtata de Mihai Viteazul intr-an moment in care turcii se pregatean sa transfome Tara Romaneasca in pesalac. Afiliat Ligii Grestine, initiata de imparatul habsburg Rudolf al II-ea, Mihai se opune invaziei otomane conduse de marele vizir Sinan Pasa, Zdrobeste in upta avangarda turca, dar apropierea rezervelor otomane il obliga sa se retrage spre munti, in asteptarea ajutorului transilvan. Sinan ocupa Bucurestiul, asediaza Targovistea si incepe organizarea tari in pasalec prin numirea reprezentantilor otomani in administratie, Bene?ciind de ajutorul lui Bathory, Mihai trece la ofensiva, eliberand orasele Targoviste si Bucuresti, ii urmareste pe turci pana la Giurgiu, unde repurteaza > mare victoria,7. In procesul de formare a statelor medievale romanesti, un rol important Lau avut formatiunile prestatale seu ‘autonomiile locale’, Acestea au avut la baza obstile satesti, avand un caracter teritorial (tari, codri, campuri, ccoale). In cazul Moldovei, sunt mentionate astfel de "autonomiii locale" in igvoarele vremit (secolele TX-XITD) ou denumiri diferite: Codrii Cosminului, Tara Sipenitului, Codrii Hertei, Campul lui Dragos. Acestes atesta inceputurile organizarii politice a romanilor, faza ce a pregatit intemeieres statului Moldova, Acest fapt incape cu voievodul maramuresan Dragos, trimis de regele maghiar sa formeze in nord-vestu] Moldovel o marca de aparare impotriva tatarilor, ou capitala lz Baie (13a). Astfel apare nuclen! viitorului stat moldovean, considerata Moldova Mica, o2 era vasala regelui Ungariei. In aggp are los Mdesealecatul" Ini Bogdan, alt voievod maramuresan, care teace Carpatii si i ahmga pe urmasii Ini Dragos. Tot el obtine independenta statulni moldowaan in urma infruntarilor cu ragele maghiar Lndowie cel Mare (1965). Asadar, sub urmasii Ini Bogdan ara loc consolidarea institutionala si teritordala a statulni medieval Moldova. In concluzie, se poate spune ca autonomiile locale romanesti, prin unificerea lor, au constituit baza statelor medievele de mei tarziu.Subiectul IT 1. Prirnul Razboi Mondial. 2, Talia, g-Sursa A: comunism;sursa B:sindicalism. 4. Pentru fascism, statul este esential: "Pentru fascism, totul este in stat, nimic uman sau spiritual au exista si nu are valoare in afara statului.! 5, Aparitia ideologiei, ca si a regimalui politic fascist a fost favorizata de Consecintele Primulai Razboi Mondial: Fascismul [reprezinta 0] ideologie si un regim politic aparute in Europe, dupa Primul Razboi Mondial, in conditile declansari uncr crize economice si sociale.” 6. Democratiile europene ale secolului al XX-lea implica existenta regimurilor constitutionale, Constitutia, ca lege fundamental, prevedea separarea puterilor in stat, respectarea dreptarilor si_libertatilor cetatenesti, egalitatea in fata legilor, Puteraa se afla in mana poporului, care guverneaza prin reprezentantii alesi in urma sufragiulu! universal. Sunt promovate pluralism! politic. economia de niata si statul de drent.in carenimeni nu este mai presus de lege. © exceptio de la acest model este Marea Britanio, simbol si model al monarhici constitutionale inca din socolul al XVIII-lea. Desi nu axcista > Constitutio britanica adovarata, conducorea statului ora acigurata printr- un ansamblu de legi elaborate in finctie de imprejurarile istorice ale momentului si care, impreuna, jucau rolul acesteia, fundamentand congenizarea politica a Angliei. 7.0 practica politica democratica o reprezinta pluralismul politic. Existenta mai multor partide politice da posibilitatea cetatenilor de a alege pe acela care le teprezinta mai bine interesele, Se asigura, in felul acesta, alternanta la guvernare, care contribuie, de ‘apt, la funetionarea sistemului democratic. Un exemplu il poate constitui Anglia din perioada interbelica. Alaturi de liberali si conservatori, care constituiau cele doua partide traditionale din viata politica britanica, apare Partidul Laburist. Alegerile din 1920 sunt castigate de Lloyd George, careconduce un guvern de coalitie format din conservator si liberali, Alegerile ulterioare vor asigura insa alternanta la putere, Slabirea progresiva a Partidului Liberal, ea urmare a tmor con? icta inteme, face ca Partidul Conservator si Partidul Laburist Cajums pantrn prima data la putere in 1924) sa devina cele dona partide principale care ver alterna de acum inainte la guvarnare.Subieotul III Pana la Primul Razboi Mondial, implicarea Romaniei in relatiile intemationale s-a orientat spre obtinerea independentei fata de Imperiul Ctoman, precum si a unor garantii de securitate care s2 0 fereasca de posibile agresiuni externe. Statutul de independenta |-a preocupat pe Carol I inca de Ja inceputul dommniei sale. Astfel, in 1873 el a ridicat deschis problema neatarnarii in Consiliul de Ministri (guvern), pentru ca in 1876 sa afirme ca ‘Problema orientala® nu-si va gasi rezolvarea decat odata cu destramarea Imperiului Otoman. In primavara anului 1076, pe fondul "Crizei orientale" agravate prin rasovala bulgarilor, revolutia junilor turci si apoi a razbciului sarbo- otoman, Romanie incearva, fara succes, cbtineres independentei pe cale diplomatica, Urmeaza razboiul ruso-romano-ture si Gongresul de le Berlin (876), in care se pune capat, peutru moment, "Problemei orientale’, Fe lenga recunoasterea independentei, objectiv major al dornniei lui Carol I, Romania primea Dobrogea si Delta Dunarii, dar era obligata sa cedeze Rusiei sudul Basarabiei. Lupta pentra realizarea deplina a idezlului national a dominat politica romaneasca spre sfarsitul se2olului al X1¥-ea si inesputul celui urmator, ind un alt obiectiv major urmarit de Romania. Astfel, in timpul marii con’agratii mondiale izbucnite la incepatul secolului al XX-lea, Romenia,in pofida tratatului din 1889, care o lega de Puterile Centrale, a intrat in lupta alaturi de Antanta (:916), avand ca obiectiv eliberarea fratilor din Transilvania, In urma Congresului de Pace de la Paris (1019), Romania obtine recunoasteres actului de le 1 decembrie 1948, prin care cele tret provineii istorice (Basarabia, Bucovina si Transilvania) sau unit ou Vechiul Regt, formand Romania Mare. Dupa 1945, capacitatea Romaniei de a-si influenta destinul politic a fost impiedicata de impartirea lumii in ofere de influenta, precum si de prezenta militara sovictica, Plasarea noastra in zona de influenta a URS. s-a dovedit decisiva penta evolutia Romaniei; impus prin forta, regimul comunist a soos tara, pentru urmatoarea jumatate de secol, din randul demooratiilor. Desi ?deli puterii sovietice, comunistii din Romania incep sa faca in anii *6o primii pasi in cadrul proisctului “destalinizari, Linia impusa de Moscova avea sa ?e ?ogrant incaloata in 1968, cand N. Ceausescu refiza participares, alaturi de trupele Tratatului de la Varzovia, la inabusirea revoltei din Gehoslovacia, numita oi"Primavara de la Praga’. Consecintele vor fi imediate. Aceaste impotrivire fatisa a unui stat comunist fata de Moscove 2 determinat o crestere a prastigiului intemational al lui Ceausescu, care devine “favoritul" lumii occidentale, Vizitele sale in Franta, Anglia, Gennania si S.U.A, precum si cele ale presedintilor Charles de Gaulle (1968) si Richard Nixon (1969) la Bucuresti vor contribui la cresterea rolului Romaniei in lume, Dar independenta fata de U.RSS. 2 insemnat, in acelasi timp, consolidarea national-conmunismului, carea evoluat spre revenirea la practici staliniste si, in final, la izolarea diplomatica Romaniei.De-a Inngul secolului al ¥X-lea, Romania s.a dovedit un factor activ al politicii da secaritate enropeana. Tn perioada interbelica, 2a va milita pentru pastrarea granitelor ?xate prin Congresul de Pace de la Paris (119-1920). Tn acest sens, adera la Societates Natiunilor (1919), unica organizatia la nivel mondial care milita pentra mantinerea. securitatii intemationale, si va incheia aliante tegionale (Mica Antanta - 1921, Intelegarea Raleanica - 1934). Acest efortse va dovedi insnficient in fata agresivitatli dezlantuite 2 Cermaniei si Uniunii Sovietice, care impun Romaniei cedarileteritorialedin 1949. Ina douse jumatete a secolului al Hié-lea, Romania, desi supusa liniei politice trasate de la Moscova, ramane constanta in ceea ce priveste stabilitatea europeana, participand la Conferinta pentra Securitate si Gooperare Europeana de la Helsinkl (1975). Aici, tera noastre are o praciica activa, impunand o serie de principii, cum ar ?egalitatea tuturor statelor si respectarea dreptarilor terilor mici, nerecurgeree la forte sau Jaamenintarea cuforta. In ce priveste © deossbire in relatiile internationale ale Romanisi in secolul al X¥-lea, putem aminti de raporturile noastre ou URSS. Astiel, in perioada interbalica aveam relatii de egalitate in pian diplomatic. Intre 4934-938 Sau urtat convorbiri Ja nivel de ministri de exteme (N. Titulaseu si Maksim Litvinov), ajungandu-se la restabilirea raporturilor diplomatice si negooierea unui tratat de asistenta mutuala romano- sovietica.Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Romania intra in sfera de in?uenta sovietica si in cea a evolutiei, impuse ulterior, spre o "democratic populara", Politica externa este impusa de la Moscova, iar atitudinea fidela a conducerii comuniste de la Bucuresti se manifesta prin respingerea Planului Marshall, atitudine ostila fata de autonomia politica a Iugoslaviei lui Tito, sustinere, fara echivoo, a invadarii Ungariei (1958) decatre trupele URS.S. In concluzie, se poate sprme ca implicarea Romaniai in relatiile intemationale ale secolului al XX-lea an fost dictate, in general, de intereselesale nationale. Find an factor de stabilitate in zona Balcanilor, are un rol important in incheierea razboaielor baleanice si totodata a "Froblemei orientale" (1923). Ca urmare 2 pozitiei sale strategice, statul roman a fost integrat in diferite aliante militare, urmarind reelizarea integritatii sale (Romania Mare - 1918) iar apci, in perioada interbelica, pastrarea acestei situatii prin actiuni de securitate colectiva (Mica Antanta ~ 1921 si Intelegerea Baleanica - 1034). Dar schimbarile produse dupa cel de-al Doilea Razboi Mordial si impunerea modelului communist fac ca Romania sa fie obligata, in relatile intemationale, sa tina cont de ozitia Moscovei.