REFACEREA LUCRRILOR DE PROTECII I CONSOLIDRI MALURI

KM 30+00030+500 MAL DREPT CDMN AFECTATE DE ALUNECAREA DE

TEREN DE LA COTA TERENULUI NATURAL LA COTA +10 mrMB

CAIETUL DE SARCINI NR. 1

CAIET DE SARCINI GENERAL

1
 CONINUT

CAP. 1. GENERALITATI
1.1. Obiectul si domeniul de aplicare
1.2. Prevederi generale

CAP. 2. TIPURI PRINCIPALE DE LUCRRI

2.1. Excavaii pentru curarea materialului alunecat pe taluz, pe drumul
tehnologic de la cota +10 mrMB, n rigola ranforsat; excavaii
pentru realizarea platformei pentru forarea coloanelor i pentru
execuia zidului de sprijin;
2.2. Amenajarea i dezafectarea accesului spre platforma de la cota
+17 mrMB;
2.3. Executia zidului de sprijin din beton armat pe coloane forate 1080 mm;
2.4. Refacerea taluzurilor ntre rigola ranforsat i zidul de sprijin pe coloane;
2.5. Executia umpluturii drenante din piatra sparta in spatele zidului de
sprijin, impermeabilizarea cu loess si pamant vegetal;
2.6. Refacerea zidului din gabioane pe fundaie de beton simplu;
umpluturi din loess compactat i pmnt vegetal n spatele zidului
de gabioane pentru racordarea cu terenul natural
2.7. Refacerea platformei drumului tehnologic de la cota +10 mrMB.

CAP. 3. TEHNOLOGIA I ORDINEA DE EXECUTIE A LUCRARILOR

3.1. Generalitati
3.2. Lucrari pregatitoare
3.3. Executia lucrarilor

CAP. 4. TOLERANTE ADMISIBILE LA EXECUTIA LUCRARILOR

4.1. Tolerante admisibile pentru trasarea lucrarilor;
4.2. Tolerante admisibile pentru realizarea excavatiilor;
4.3. Tolerante admisibile pentru prepararea si turnarea betoanelor;
4.4. Tolerante admisibile pentru elementele prefabricate.

CAP. 5. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE LA

PREPARAREA BETOANELOR
5.1. Cimenturi
5.2. Agregate
5.3. Apa
5.4. Aditivi
5.5. Armaturi
5.6. Controlul calitatii materialelor inainte de prepararea betoanelor.

2
CAP. 6. BETOANE
6.1. Cerinte privind caracteristicile betonului
6.2. Compozitia si utilizarea betoanelor
6.3. Caracteristicile betonului intarit;
6.4. Cofraje;
6.5. Compozitia si utilizarea mortarelor.

CAP. 7. ALTE MATERIALE FOLOSITE LA LUCRRILE DE

CONSOLIDARE
7.1. Piatr spart i brut
7.2. Filtru din geotextil
7.3. Plasa de srma
7.4. Loess
7.5. Piatr brut pentru gabioane

CAP. 8. INCERCARI SI CONTROALE

8.1. Controlul de calitate al materialelor la furnizor
8.2. Controlul intern al materialelor pe santier
8.3. Controlul executiei lucrarilor
8.4. Urmarirea comportarii in timp a lucrarilor

CAP. 9. RECEPTIA LUCRARILOR

9.1. Receptia la terminarea lucrarilor
9.2. Receptia finala

CAP.10. DESFIINTAREA SANTIERULUI DUPA TERMINAREA

EXECUTIEI LUCRARILOR

CAP. 11. PROTECTIA MEDIULUI

3
 CAP. 1. GENERALITATI
1.1. DOMENIU DE APLICARE
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplic la realizarea lucrrilor
pentru Refacerea lucrrilor de protecii i consolidri maluri km 30+00030+500
mal drept CDMN afectate de alunecarea de teren de la cota terenului natural la
cota +10 mrMB si conine condiiile tehnice execuiei lucrrilor, controlul calitii
i condiiile de recepie.
Lucrrile care fac obiectul acestui caiet de sarcini sunt:
- Excavaii pentru curarea materialului alunecat pe taluz, pe drumul
tehnologic de la cota +10 mrMB, n rigola ranforsat; excavaii pentru realizarea
platformei pentru forarea coloanelor i pentru execuia zidului de sprijin;
- Amenajarea i dezafectarea accesului spre platforma de la cota +17 mrMB;
- Executia zidului de sprijin din beton armat pe coloane forate 1080 mm;
- Refacerea taluzurilor ntre coronamentul rigolei ranforsate i radierul zidului
de sprijin pe coloane;
- Executia umpluturii drenante din piatra sparta in spatele zidului de sprijin,
impermeabilizarea cu loess si pamant vegetal;
- Refacerea zidului din gabioane pe fundaie de beton simplu, umpluturi
din loess compactat i pmnt vegetal n spatele zidului de gabioane
pentru racordarea cu terenul natural;
- Refacerea platformei drumului tehnologic de la cota +10 mrMB.
Prezentul caiet de sarcini este obligatoriu pentru toate unitile executante.
Prezentul caiet de sarcini poate fi adaptat sau modificat de ctre proiectant
cu acordul C.N. Administraia Canalelor Navigabile SA, pe msura avansrii
excavaiilor i urmririi comportrii terenului n timpul execuiei. Modificrile,
adaptrile i completrile ulterioare devin obligatorii pentru executani.

1.2. PREVEDERI GENERALE

Caietul de sarcini cuprinde:
- Condiii pentru execuia lucrrilor;
- toleranele admisibile.
La executarea lucrrilor se vor respecta prevederile din standardele i
normativele n vigoare, n msura n care completeaz i nu contravin
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s asigure adoptarea msurilor tehnologice i
organizatorice care s conduc la respectarea strict a prevederilor prezentului
caiet de sarcini.

4
 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu
alte laboratoare autorizate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor
rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta la zi a probelor si incercarilor
acestor probe cerute prin prezentul caiet de sarcini cu prescriptii tehnice
generale, prin caietul de sarcini cu prescriptii tehnice speciale si prin proiectul de
executie.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea consultantului, verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini, ale caietului de
sarcini cu prescriptii tehnice speciale si ale proiectului.
Antreprenorul are obligatia convocarii factorilor care trebuie sa participe la
verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigurarea
efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de confirmare a lucrarilor.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care
se impun pentru rectificarile necesare.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie,
precum si a rezultatelor obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
Derogarile de la prezentul caiet de sarcini se pot aproba numai de
proiectantul lucrarii.

CAP. 2. TIPURI PRINCIPALE DE LUCRARI

2.1 Excavaii pentru curarea materialului alunecat pe taluz, pe drumul
tehnologic de la cota +10 mrMB, n rigola ranforsat; excavaii pentru realizarea
platformei pentru forarea coloanelor i pentru execuia zidului de sprijin
Lucrrile de excavaii constau n curarea i evacuarea materialului
alunecat pe taluz, n rigola ranforsat i pe drumul tehnologic de la cota +
10 mrMB, inclusiv spturile pentru execuia zidului de sprijin pe coloane forate
i a zidului de gabioane.
Lucrrile de excavare se vor executa conform profilelor transversale, pe
tronsoane de cca. 17,5 m (lungimea unui tronson al zidului de sprijin) i vor fi
urmate imediat de execuia lucrrilor de consolidare, astfel nct spturile s
rmn un timp ct mai scurt neprotejate.
Excavaiile se vor executa cu excavatorul, cu buldozerul i manual, n
proporiile indicate n antemsurtori. Utilajele vor fi poziionate iniial pe drumul
tehnologic de la cota +10 mrMB i apoi pe platforma prevzut a se executa la
cota +17 mrMB. Spturile vor fi precedate de spargerea cu picamerul a
blocurilor de beton din fundaia zidului de sprijin distrus de alunecare i de
evacuarea din amplasament a acestora, a pietrei brute din gabioane i a
resturilor de armtur. Taluzul va fi urmrit n permanen de cel puin un

5
muncitor, pentru a observa orice tendin de pierdere a stabilitii acestuia i
pentru a se evita riscul de a surprinde utilajul sau muncitorii care l deservesc.
Evacuarea materialului excavat se va face n depozitul de la km 50 de pe
malul drept, unde va fi nivelat.
2.2 Amenajarea i dezafectarea accesului spre platforma de la cota +17 mrMB
Accesul la platforma de lucru de la cota +17 mrMB se va face de pe drumul
tehnologic din piatr spart de la cota +10 mrMB, dup curarea taluzurilor de
materialul alunecat.
Drumul de acces se va amenaja peste rigola ranforsat existent, din balast
i piatr spart compactate astfel nct rigola ranforsat s nu fie afectat.
Caracteristicile drumului vor fi stabilite de ctre constructor, n funcie de gabaritele
utilajelor pe care le va utiliza, n limitele cantitilor prevzute n proiect. Drumul va
avea o pant care s permit accesul utilajelor i o lime recomandat de minim
4 m. Grosimea stratului de balast i piatr spart peste coronamentul rigolei
ranforsate va fi de minim 1 m.
La sfritul lucrrilor, accesul dintre drumul tehnologic de cot +10 mrMB
i platforma de la cota +17 mrMB va fi dezafectat, balastul i piatra brut vor fi
evacuate din amplasament, iar taluzul dintre coronamentul rigolei ranforsate i
radierul zidului de sprijin va fi amenajat conform profilelor transversale.
n cazul n care rigola ranforsat se va deteriora datorit circulaiei pe
drumul de acces, aceasta va putea fi refcut la dimensiunile iniiale, n proiect
fiind prevzute cantiti de lucrri pentru refacerea a cca. 10 ml de rigol
ranforsat.
2.3 Executia zidului de sprijin din beton armat pe coloane forate 1080 mm
Dup realizarea banchetei de la cota +17 mrMB se va trece la amenajarea
acesteia prin nivelarea cu buldozerul i compactarea cu ruloul compresor.
Aceast operaiune va fi urmat de aternerea unui strat de piatr spart
cilindrat, n grosime de 20 cm.
Zidul de sprijin se va executa pentru stoparea fenomenului de instabilitate,
va avea nlimea de 5,2 m, se va executa ntre cotele 17,3 i 22,5 mrMB, pe
tronsoane (module) de 17,5 m (3 tronsoane x 17,5 m = 52,5 m), conform
planurilor de situaie i de trasare i profilelor transversale.
Zidul de sprijin se va executa din beton armat C 18/22,5, conform
planelor nr. 10 i 11, pe un strat de beton de egalizare C 6/7,5 de 10 cm, cu
rost de turnare ntre radier i elevaie. ntre tronsoane se vor executa rosturi de 2
cm din polistiren. Polistirenul se va executa pe toat suprafaa de separare dintre
tronsoane.
n zidul de sprijin se vor prevedea barbacane din PVC 110 mm, cu
lungimea/barbacan de 1,05 m. Barbacanele se vor poza la baza zidului, vor fi n
numr de 18 buc/tronson, dispuse la distane interax de 1 m. Barbacanele de la
extremiti vor fi poziionate la 25 cm de limita tronsonului.

6
 Turnarea betonului n radierul i elevaia zidului de sprijin se va face cu
pompa, de pe drumul tehnologic de la cota +10 mrMB.
Zidul de sprijin se va executa pe coloane forate tip Benoto, 1080 mm,
cte 7 coloane/modul, avnd lungimi/coloan de 10 m (ntre cotele 7,45 17,45
mrMB). Cota final a coloanelor forate se va stabili pe teren n prezena
proiectantului, dup analizarea terenului excavat din prima coloan.
Coloanele se vor executa din beton armat C 18/22,5, conform planei nr.
12. Capetele superioare ale coloanelor se vor sparge pe o lungime de cca. 1 m
(betonul deteriorat) i se vor ncastra cte 15 cm n radierul zidului de sprijin.
Barele longitudinale ale coloanelor se vor ncastra n radier conform planului de
armare al coloanelor.
2.4 Refacerea taluzurilor ntre coronamentul rigolei ranforsate i radierul zidului
de sprijin pe coloane
Pe taluzul profilat cu pant 1:1,5, ntre coronamentul rigolei ranforsate
existente i radierul zidului de sprijin proiectat, se va aterne un filtru din geotextil
pe care se va poza un strat de piatr spart (sau balast nisipos) de 20 cm
grosime i un strat de pmnt vegetal nsmnat avnd grosimea de 20 cm.
Geotextilul livrat n suluri se va suprapune la capete pe min 20 cm, n timp ce
umpluturile vor fi compactate manual i udate.
2.5 Executia umpluturii drenante din piatra sparta in spatele zidului de
sprijin, impermeabilizarea cu loess si pamant vegetal
n spatele zidului de sprijin se va executa o umplutur drenant din piatr
spart aternut n straturi de 10 cm i compactat manual, sort 25 63 mm.
Umplutura drenant va permite evacuarea apei exfiltrate din versant, care va fi
condus n aval prin barbacanele prevzute n zidul de sprijin. Umpluturile din
piatr spart vor fi nfurate n geotextil ale crui caracteristici sunt precizate n
prezentul caiet de sarcini.
Umpluturile cu piatr spart se vor executa cu ajutorul automacaralei.
Deasupra umpluturii cu piatr spart, dup protejarea acesteia cu geotextil, se
va executa protecia cu loess i pmnt vegetal nsmnat, n grosimi de 50 cm,
respectiv 20 cm, cu pant spre zidul de sprijin de cca. 10 %. Loessul i pmntul
vegetal se vor mprtia cu lopata i se vor compacta cu maiul de mn.
2.6 Refacerea zidului din gabioane pe fundaie de beton simplu, umpluturi
din loess compactat i pmnt vegetal n spatele zidului de gabioane pentru
racordarea cu terenul natural
Zidul de sprijin existent din gabioane pe fundaie din beton simplu a fost
parial distrus n zona alunecrii, pe o distan de cca. 55 m. Blocurile de beton
din fundaie, resturile de armtur i piatra brut din gabioanele distruse au fost
angrenate pe taluzurile alunecate i pe drumul tehnologic de la cota +10 mrMB.
Acestea vor fi evacuate manual din amplasament, nainte de a se trece la
excavrile pentru curarea taluzurilor. Se va ncerca recuperarea pietrei brute i
a resturilor de plas de srm i armturi din gabioanele dezafectate, n vederea
utilizrii lor la refacerea gabioanelor distruse. Dac acest lucru nu este posibil,

7
resturile vor fi transportate la depozitul de pmnt de la km 50 sau la groapa de
gunoi autorizat cea mai apropiat.
Zidul de gabioane i fundaia din beton simplu vor fi refcute la cotele i
dimensiunile iniiale pe tronsonul distrus. La baza zidului de gabioane, n
fundaia din beton simplu va fi profilat o rigol creia i se va da o pant de
scurgere astfel nct apele captate s fie conduse ctre descrctorii funcionali
de la km 30+370 i 30+465.
Betonul din fundaie va fi de clas C 18/22,5. Zidul de gabioane va avea o
nlime de 2 m, n seciune fiind alctuit din dou gabioane, cu lungimea/gabion
de 5 m. Dimensiunile gabioanelor vor fi: 5x1,5x1 mc (gabionul de la baz) i
5x1x1 mc (gabionul superior). Armtura pentru confecionarea gabioanelor va
avea diametrul de 14 mm, iar plasa de srm pentru acoperire va fi zincat, de
2,8 mm, cu ochiuri dublu rsucite. Plasa de pe faa lateral a gabioanelor se va
introduce sub plasa superioar astfel nct cele dou fee s fie petrecute pe 20
cm. Tehnologia de execuie a gabioanelor este precizat n plana nr. 13.
n spatele zidului de gabioane se va aterne un filtru din geotextil i se vor
executa umpluturi din loess bine compactat i pmnt vegetal, care vor face
racordarea cu taluzurile existente.
2.7 Refacerea platformei drumului tehnologic de la cota +10 mrMB
Dup dezafectarea accesului spre platforma de la cota +17 mrMB, se va
trece la refacerea drumului tehnologic de la cota +10 mrMB prin nlturarea
stratului de noroi, scarificarea i consolidarea platformei drumului prin aternerea
unui strat de piatr spart de 20 cm grosime pe un strat de balast de 10 cm
grosime, scarificarea i refacerea acostamentelor, conform profilului transversal
tip.

CAP. 3. TEHNOLOGIA I ORDINEA DE EXECUTIE

3.1. GENERALITATI
Este extrem de important sa se respecte cotele si pantele proiectate.
Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta
intre prevederile proiectului si realitatea de pe teren privind natura terenului si
pantele de scurgere, va fi semnalat proiectantul lucrarii care va decide o
eventuala modificare a solutiei din proiect.
Executia lucrarilor va incepe dupa verificarea cotelor i distanelor
prevazute n profilele transversale.
Verificarile se vor face de catre constructor si inspectorul de santier iar
rezultatele se vor consemna in procese verbale.
3.2. LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise se fac lucrari pregatitoare i se
iau masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare creerii unui front de
lucru pentru viitoarele lucrri.

8
 Astfel, se vor amenaja in cadrul santierului, daca este cazul, ateliere,
birouri, locuri de securitate si igiena, lucrari provizorii (rampe provizorii necesare
aprovizionarii cu materiale).
Lucrrile pregtitoare constau din:
- refacerea drumurilor de acces la lucrare;
- desfundarea rigolelor de pe banchete pentru asigurarea scurgerii
apelor meteorice;
- marcarea i trasarea lucrrilor;
- amenajarea platformei de lucru.
Lucrrile de curatire i decolmatare a rigolelor se fac cu mijloace manuale.
3.3. LUCRRI DE BAZ
Lucrrile de baz ncep prin executarea lucrrilor de pichetare care
constau din materializarea axei lucrrilor i limitele fundaiilor i a amprizelor n
funcie de natura acestora i implementarea unor repere de nivelment n
imediata apropiere a lucrrilor.
Pichetarea se face de ctre constructor pe baza planurilor de execuie
care se vor respecta ntocmai, consemnndu-se n registrul de antier.
Se mentioneaza ca deplasarea muncitorilor, a utilajelor, a sculelor de la un
loc de munca la altul in cuprinsul aceluiasi santier se regasesc in cadrul
consumurilor specifice ale articolelor de sapatura.
In conditiile securitatii muncii pentru asigurarea protectiei muncitorilor din
zonele de lucru, materialul evacuat trebuie sa fie depozitat la 0,5 m de la
marginea sapaturii.
Materialul rezultat din sapatura este incarcat in autobasculante prin relee
de lopata si transportat in depozitul de la km 50 unde va fi nivelat.
In cazul in care incarcarea se face manual, fara mijloace ajutatoare
(roaba, carucioare) trebuie luate masuri pentru evitarea producerii accidentelor
prin alunecare.
De asemenea, la incarcarea mecanica a autovehiculelor se vor lua masuri
pentru evitarea producerii de accidente.
Caile de transport si drumurile de acces trebuie intretinute si curatate
permanent pentru ca transportul si circulatia sa se desfasoare in conditii de
securitate. Vitezele de circulatie a autobasculantelor vor fi stabilite de
conducatorul santierului in functie de starea drumului, starea tehnica a
autovehiculelor si conditiile prevazute de lege.
3.4. ORDINEA DE EXECUIE A LUCRRILOR
Pentru a se asigura condiiile de calitate i de siguran n execuie i
exploatare, se recomand ca lucrrile s se deruleze respectnd urmtoarea
ordine:

9
 - curarea drumului tehnologic de la cota +10 mrMB n zona alunecrii;
- spargerea cu picamerul, evacuarea de pe taluzurile alunecate a resturilor
de beton, piatr brut, armturi i plase de srm;
- execuia lucrrilor de excavare a pmntului alunecat, inclusiv excavaiile
pentru realizarea platformei pentru realizarea zidului de sprijin pe coloane forate
i a zidului de gabioane; evacuarea i nivelarea n depozit a materialului excavat;
- amenajarea accesului de la drumul tehnologic de cot +10 mrMB spre
platforma de la cota +17 mrMB, peste rigola ranforsat existent;
- nivelarea i compactarea platformei pentru execuia coloanelor forate;
- execuia coloanelor forate, armarea i betonarea lor;
- aternerea stratului de beton de egalizare pe amplasamentul zidului de
sprijin;
- dezafectarea accesului dintre drumul tehnologic de la cota +10 mrMB i
platforma de la cota +17 mrMB;
- desfacerea i refacerea rigolei ranforsate din beton simplu n situaia n
care rigola a fost afectat de circulaia pe drumul de acces spre platforma de la cota
+17 mrMB;
- armarea, cofrarea i betonarea radierului zidului de sprijin;
- realizarea taluzurilor ntre coronamentul rigolei ranforsate i radierul
zidului de sprijin;
- armarea, cofrarea i betonarea elevaiei zidului de sprijin;
- aternerea filtrului de geotextil, n paralel cu execuia umpluturii drenante
din piatr spart din spatele zidului de sprijin;
- realizarea proteciei cu loess i pmnt vegetal compactate manual
deasupra umpluturii drenante din spatele zidului de sprijin;
- execuia fundaiei zidului de gabioane i profilarea rigolei n fundaie
astfel nct s se racordeze amonte i aval cu tronsoanele neafectate de
alunecare;
- aternerea filtrului de geotextil, n paralel cu execuia umpluturii din loess
i pmnt vegetal compactate manual, n spatele zidului de sprijin, racordarea cu
taluzurile superioare;
- refacerea platformei drumului de cot +10 mrMB i a acostamentelor pe
zona afectat de alunecare.

CAP. 4. TOLERANE ADMISIBILE LA EXECUIA LUCRRILOR

Abaterile limit admisibile de la dimensiunile din proiect s-au stabilit n
funcie de tipul de lucrare, de elementele geometrice i importana lor, conforme
cu clasele de precizie.

10
 Astfel, conform STAS 8600/79 se stabilesc clasele de precizie i valorile
toleranelor de baz, corespunztor acestor clase n funcie de mrimile
dimensionale ale elementelor de construcii.
Toleranele admise n acest caiet de sarcini corespund valorilor
toleranelor prevzute pentru clasa de precizie CP 10 i se admite o abatere de
cca. 4 cm.
4.1.TOLERANTE PENTRU TRASAREA LUCRRILOR
Trasarea lucrarilor se face in prezenta beneficiarului, predandu-se
executantului cu proces verbal reperii de nivelment si planimetrici care se vor
conserva corespunzator pe durata executiei.
Pentru trasarea lucrarilor, atat in plan orizontal, cat si in plan vertical, se
admit tolerante de maxim 0,04 m, conform clasei de precizie 10 n conformitate
cu STAS 8600/79.
4.2. TOLERANE PENTRU REALIZAREA EXCAVAIILOR
Cotele si dimensiunile geometrice ale excavatiilor din compunerea
elementelor lucrarilor de protectie si consolidare se vor respecta intocmai pentru a
corespunde cerintelor din exploatare. Acestea sunt prevazute in planele de
execuie.
4.3. TOLERANTE ADMISIBILE LA PREPARAREA SI TURNAREA
BETOANELOR
La prepararea betoanelor abaterile limita la dozarea volumetrica a
componentelor vor fi:
5% pentru agregate
3% pentru ciment si apa
5% pentru aditivi.
Abaterile fata de dimensiunile cerute ale cofrajelor sunt indicate in anexa
nr. III din NE 012-99 si sunt stabilite in functie de dimensiunea de referinta astfel:
- lungime 15 mm
- latime 6 mm
- inaltime 10 mm.
Abaterile limita pentru dimensiuni, forma (liniaritatea muchiilor si
planeitatea suprafetelor) pozitiile intre muchii (paralelism si inclinare) vor fi
conform STAS 8600/79 si 6657/1-76, i anume claselor de precizie 7 i 6.
4.4. TOLERANTE ADMISIBILE PENTRU PLASA CU OCHIURI
HEXAGONALE
-Plasa de sarma sa nu prezinte omisiuni de impletire.
-Se admite cel mult cel mult un punct neannodat pe mp.
-Sarma de la marginea plasei va avea diametrul egal cu d=d+0,2 mm.
-Plasele sa nu prezinte omisiuni de impletire.

11
 4.5. TOLERANTE ADMISIBILE PENTRU PIATRA SPARTA
Conditiile de admisibilitate pentru piatra sparta pentru umplutura drenanta
din sptele zidului de sprijin.

Conditii de
admisibilitate
Caracteristica
piatra sparta
sort 25-63
0 2
Continut in granule
- raman pe ciurul superior (d max) % max 5
- trec prin ciurul inferior (d min) % max 10
Continut de granule alterate, moi friabile, poroase cu vacuolare %
10
max.
Forma granulelor coef. de forma % max 25
Continut de impuritati
- corpuri straine % max. Nu se admit
- fractiuni sub 0,1 mm % max.
Continut de fractiuni sub 0,09 mm, %, max 0,3
Uzura cu masina tip Los Angeles % max 22
Rezistenta la inghet dezghet
Coeficient de gelivitate % max 3
Sensibilitatea la inghet dezghet % max 25

CAP. 5. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

LA PREPARAREA BETOANELOR
5.1. CIMENTURI
La prepararea betoanelor utilizate la lucrarile de consolidare care, conform
precizarilor STAS 6102-86, sunt in contact permanent cu agenii atmosferici, se
vor utiliza urmtoarele tipuri de ciment (artate n tabelul urmtor), pentru lucrari
care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor
standardelor respective, precum si a normativului cu indicativ NE 012-99 partea A.

Clasa betonului Tipul de beton Tipul de ciment

C 6/7,5 simplu II/B; II; III; IV; V/A; 32,5
C18/22,5 armat I; II/A; 32,5

Stabilirea tipului de ciment s-a facut tinandu-se seama de clasele de

expunere a constructiilor in conditiile de mediu (tabelul 5.1 din NE 012-99)
lucrarile propuse se incadreaza in clasa constructii expuse la inghet in stare
saturata cu apa mediu umed, moderat.
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau in vrac, transportat in
vehicule rutiere cu recipiente speciale sau in vagoane de CF tip 7 V C cu
descarcare pneumatica, insotit de un certificat de calitate.

12
 Cand cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare,
aceasta este obligata ca la livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de
calitate in care se va mentiona:
- tipul de ciment si fabrica producatoare
- data sosirii in depozit
- numarul certificatului de calitate eliberat de producator
- garantia respectarii conditiilor de pastrare
- numarul buletinului de analiza dat de laborator si conditiile de utilizare in
cazul termenului de garantie expirat.
Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.
Daca antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un singur tip de ciment,
este necesar a obtine aprobarea beneficiarului in acest scop. In acest caz, fiecare
tip de ciment va fi utilizat pe portiuni distincte ale lucrarii, indicate si aprobate de
catre diriginte.
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa
corespunda prevederilor standardelor si a normativelor specifice (SREN 196-7/95).
Conform SREN 196-7/95 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a
unui lot cu prevederile standardului, prelevarea probelor de ciment trebuie facuta in
prezenta producatorului (vanzatorului) si a utilizatorului sau in prezenta utilizatorului
si a unui delegat cu impartialitate recunoscuta de ambele parti.
In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit
intermediar) a manipularii si depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de
impurificari cu corpuri straine (pamant, carbune, substante organice, var hidratat,
cenusa de termocentrala, etc.).
Prelevarea probelor se face in general inainte sau in timpul livrarii. Totusi,
daca este necesar, se poate face dupa livrare, dar cu o intarziere de maxim 24 ore.
Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si
calitativa a cimentului conform prevederilor din Anexa VI din normativul NE 012/99,
inclusiv prin constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a
calitatii si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului
respectiv de ciment sau incaperi special amenajate. Pana la terminarea efectuarii
determinarilor acesta va fi depozitat in depozitul tampon inscriptionat.
Depozitarea cimentului vrac se va face in celule tip siloz corespunzatoare
din punct de vedere al protectiei impotriva conditiilor meteorologice si in care nu au
fost depozitate alte materiale.
Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise.
Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 60 de zile de la data
expedierii de catre producator pentru cimenturi cu adaosuri si respectiv 30 de zile
in cazul cimenturilor fara adaosuri.

13
 Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat
decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile
conform SREN 196-1.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor
prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii
marci.
Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua, fiind interzis a fi
utilizat la prepararea betoanelor.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel:
- la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie
emis de producator sau de baza de livrare conform punctului 4.1.3 din normativul
NE 012/99;
- inainte de utilizare de catre un laborator autorizat.
5.2. AGREGATE
La executarea elementelor si constructiilor din beton si beton armat cu
densitate aparenta normala (2001-2500 kg/mc) se folosesc agregate cu densitate
normala (1201-2000 kg/mc), provenite din sfaramarea naturala si/sau concasarea
rocilor.
Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile tehnice
specifice (SR 662-02 si SR 667-01).
Granulozitatea agregatelor este verificata cu ajutorul ciururilor cu
dimensiunile ochiurilor conform reglementarilor in vigoare SR EN 12.620/2003.
Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse in
medii umede trebuie verificate in prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din
beton.
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul
transportului sau depozitarii.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si
rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor
crea compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru evitarea amestecarii cu
alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat. Nu se admite
depozitarea direct pe pamant sau platforme balastate.
Controlul calitatii agregatelor este prezentat la punctul 17.2.1.1 si anexa VI.1
din NE 012-99, iar metodele de verificare sunt reglementate in STAS 4606-80.
Aprovizionarea agregatelor se verifica:
- in scopul constatarii garantarii calitatii de catre furnizor se examineaza
datele inscrise in documentele de certificare a calitatii, emise de furnizor
sau producator la fiecare lot aprovizionat;
- in scopul confirmarii calitatii lotului aprovizionat se verifica continutul de
impuritati conform STAS 4606-80 parte levigabila, humus, corpuri straine,

14
 granulozitatea si densitatea in gramada in stare afanata si uscata conform
STAS 4606-80.
Inainte de utilizarea agregatelor la prepararea betoanelor se verifica:
- continutul de impuritati conform STAS 4606-80 pentru sesizarea unor
eventuale impurificari la manipulare sau depozitare;
- verificarea granulozitatii sorturilor conform STAS 4606-80, umiditate, in
vederea adoptarii compozitiei betonului in functie de rezultatele obtinute.
5.3. APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice mentionate in SR EN 1.008/2003. Nu se admite utilizarea apei de mare
sau a apelor minerale.
Verificarea calitatii apei se face la inceperea lucrarilor si se repeta ori de cate
ori se observa ca se schimba caracteristicile apei.
Se interzice utilizarea la prepararea betoanelor a apei de mare sau a apei cu
saruri minerale.
In timpul utilizarii pe santier se va cauta ca apa sa nu se polueze cu
detergenti, materiale organice, uleiuri, argile, etc.
5.4. ADITIVI
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici
sau egale cu 5% substanta uscata fata de masa cimentului in scopul imbunatatirii
sau modificarii proprietatilor betonului in stare proaspata sau intarita.
Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau
agrementarile tehnice in vigoare. Aditivii nu trebuie sa contina substante care sa
influenteze negativ proprietatile betonului sau sa produca coroziunea armaturii.
Efectul aditivilor asupra proprietatilor betonului este un efect complex pe
langa efectul principal existand si mai multe efecte secundare mai mult sau mai
putin pronuntate.
Stabilirea tipului de aditiv se face de catre proiectant:
- in toate cazurile in care utilizarea aditivului este impusa de realizarea
cerintelor de rezistenta si durabilitate;
- executarea lucrarilor in alte conditii decat cele normale (timp calduros,
timp friguros);
- utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in
urmatoarele cazuri:
Aditivul ales trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN
934/2/2003
Prepararea, transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului vor fi
stabilite de la caz la caz, in functie de tipul de aditiv utilizat si vor fi mentionate in
fisa tehnologica.

15
 5.5. Armaturi
Oelurile trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 438/1/89,
438/2/91 i 438/3,4/98 se utilizeaz urmtoarele tipuri:
- OB 37 armturi de rezisten sau constructive;
- PC 52 armturi de rezisten.
Pentru oeluri din import, este obligatorie existena certificatului de calitate, n
care se va meniona tipul de oel echivalent din STAS 438/1,2,3.
n cazul cnd exist dubiu asupra modului n care s-a fcut echivalarea, oelul se
va putea utiliza pe baza ncercrilor de laborator, nsuite de proiectant.
Livrarea
Se realizeaz conform prevederilor n vigoare, nsoit de certificatul de calitate.
Cnd livrarea se face de ctre o baz de aprovizionare
Depozitarea- examinarea aspectului;
- verificarea prin ndoire pe dorn
-verificarea caracteristicilor mecanice
Fasonarea armturilor
Se face n strict concordan cu proiectul. Se trece la fasonarea armturilor, de
ctre executant, dup analizarea posibilitilor practice de montare, fixare, betonare i
compactare. Dac se consider necesar, se va solicita proiectantului reexaminarea
poziiilor de armare.
Armturile ce se fasoneaz trebuie s fie curate i drepte, n care scop se vor
ndeprta eventualele impuriti i rugina de pe suprafaa barelor, cu ajutorul periei de
srm. Dup ndeprtarea ruginei, reducerea dimensiunilor seciunii barei nu trebuie s
depeasc abaterile limit, din anexa II.1 din NE 012.
Oelul beton, livrat n colaci i bare ndoite, nainte de tiere i fasonare, va fi
ndreptat prin ntindere cu troliul, fr a se depi o alungire de 1 mm/m.
Barele tiate i fasonate, vor fi etichetate i depozitate, astfel nct s nu fie
confundate i s li se asigure pstrarea formei, pn n momentul montrii.
Pe unele platforme industriale, unde corodarea este favorizat, se recomand
montarea i betonarea armturilor n max. 15 zile de la fasonare.
Armturile se termin cu ciocuri, conform proiectului.
Pentru armturile netede, avnd diametrul d, ciocul se ndoaie la 180, cu raza
interioar de min. 1,25 i poriunea dreapt de capt de min. 3d.
Pentru armturile cu profil periodic, ciocul se ndoaie la 90o, cu raza interioar de
minim 2d i poriunea dreapt de capt, de minim 7d.
ndoirea barelor nclinate se face dup un arc de cerc, de raz cel puin 10d.
Capetele barelor nclinate, trebuie s aib o poriune dreapt, cu o lungime de cel puin
20 d, n zonele ntinse, i cel puin 10 d, n zonele comprimate. n cazul etrierilor, raza
cercului de ndoire va fi 2d. La fasonarea si montarea barelor de armatura nu se vor
depasi urmatoarele abateri:
Fasonarea cercurilor i ndoirea armturilor, se execut cu o micare lent, fr
ocuri.

16
 - distanta intre axele barelor: 5 mm
- lungimea barelor fata de proiect: 5 mm pentru barele cu lungimeamai mica de
1 m 20 mm pentru barele cu lungimea mai mare de 1 m
Barele cu profil periodic, cu diametrul mai mare de 25 mm, se vor fasona la cald.
Montarea armturilor
Montarea armturilor, ncepe numai dup:
- recepionarea cofrajelor;
- acceptarea de ctre consultant a fiei tehnologice de betonare.
Armturile vor fi montate n poziia prevzut n proiect, lundu-se msuri care
s asigure meninerea acesteia n timpul turnrii betonului (distanieri, agrafe, capre
etc).
Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate
chimica se va prevedea cf. STAS 10107/0/90 iar pentru mediile cu agresivitate chimica
sunt precizate reglementari tehnice speciale conform anexei II 3 din NE 012/99.
Depozitarea se face separat, pe tipuri i diametre, n spaii amenajate,
asigurndu-se:
- evitarea condiiilor care favorizeaz corodarea oelului;
- evitarea murdririi cu pmnt;
- asigurarea identificrii uoare a fiecrui sortiment.
Controlul calitii
Operaia de control const, conform anexa :VI.1A.5 din NE 012, din:
- constatarea existenei certificatului de calitate;
- verificarea dimensiunilor;
5.6. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE
DE PREPARAREA BETOANELOR
Materialele destinate prepararii betoanelor pentru lucrarile de protecie i
consolidare sunt supuse la incercari preliminare de informare si la incercari pentru
stabilirea retetei a caror natura si frecventa sunt date in tabelul urmtor:

Actiunea,procesul de Frecventa minima Metode de

Materialul verificare sau caracte- La aproviz. mat. in: determinare
Inainte de utilizarea
rsticile ce se verifica .depozit de rezerva conform STAS
materialului
.statii de betoane
0 1 2 3 4
AGREGATE Examinarea datelor La fiecare lot
inscrise in certificatul de aprovizionat - -
calitate sau certificatul de
garantie
Parte levigabila O proba la max. 500 O proba pe sch.pt.
mc pentru fiecare fiecare centrala de beton 4606-80
sursa
Humus La schimbarea - 4606-80
sursei

17
 Corpuri straine: In cazul in care se Ori de cate ori apar
-argila in buc. observa prezenta lor factori de impuri-
-argila aderenta ficare dar cel putin o
-continut carbune si data pe saptamana 4606-80
mica
Granulozitatea O proba la max. 500 O proba la 400 mc beton
sorturilor mc pt. fiecare sort si si ori de cate ori apar
fiecare sursa factori care pot modifica
granulozitatea sorturilor, STAS
dar cel putin o data pe 4606-80
saptamana
Densitatea in gramada O proba la 200 mc STAS
in stare afanata si - 4606-80
uscata conform STAS
4606/80
Umiditatea - O proba la 200 mc
beton ori de cate ori se
observa o schim-bare
cauzata de con-ditiile SR EN
meteo, dar cel putin o 12.620/2003
data pe zi
CIMENTUL Examinarea datelor La fiecare lot
inscrise in certif.de cali- aprovizionat
tate sau certif. de - -
garantie
Stabilitatea conform O determinare la
SREN 196-3 fiecare transport, dar
nu mai putin de o
determinare la 100 t - SREN 196-3/97
pe o proba medie
Timpul de priza O determinare la fie-
care transport. dar
nu mai putin de o
determ. la 100 t pe o - SREN 196-3/97
proba medie
Rezistente mecanice la O proba la 200 t daca
2 (7) zile livrarea se
efectueaza in loturi
mai mici de 100 t. - SREN 196-1/95
O proba la 500 t daca
livrarea se face in
loturi mai mari de 100
t

CIMENTUL Rezistente mecanice la O proba la 200 t daca

28 zile livrarea se
efectueaza in loturi - SREN 196-1/95
mai mici de 100 t.
O proba la 500 t daca
livrarea se face in
loturi mai mari de 100
t
Prelevarea de La fiecare lot
contraprobe care se aproviz. probele se
pastraza pentru 45 zile iau impre-una cu - SREN 196-1/95
(pastrate in cutii delegatul bene-
metalice sau pungi de ficiarului sau al
polietilena sigilate ISCLPUATcare va
sigila contraproba

18
 Starea de conservare O determinare la 2 probe pe siloz (sus
numai daca s-a depasit fiecare transport, dar si jos) sau dupa max. -
termeneul de nu mai putin de o 50 t ciment consumat
depozitare, sau au determinare la 100 t
intervenit factorii de pe o proba medie
alterare
Verificarea duratei de La fiecare lot
depozitare aprovizionat
ADITIVI Examinarea datelor La fiecare lot
inscrise in documentele de aprovizionare
de certifi-care a calitatii -
emise de furnizor si/sau
producator
Densitatea solutiei O proba la fiecare
conform reglementarilor - sarja preparata
tehnice in vigoare (daca
aditivul se prepara la
statie)
APA Compozitia chimica O proba la inceperea
- lucrarilor daca apa nu
provine dintr-o sursa
potabila

CAP. 6. BETOANE
6.1. CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI
Compozitia unui beton a fost aleasa in asa fel incat cerintele si durabilitatea
acestuia sa fie asigurate conform tabelului urmtor:

Tip de
Clasa Agregate
Grad de Grad de Aer*** Raport ciment con-
de Clasa de beton rezistente
impermea- gelivitate antre- A/C, form
expu- min. la inghet-
bilitate, min. min. nat max. Tabelelor
nere dezghet
din anexa I.2
C 6/7,5 P4 - - - 0,65* 1.2.1
2a G100
C 18/22,5 P8 da da 0,45 I.2.2
(G150)

*) Pentru betonul simplu nu exist condiie.

Relatia intre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie
determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregat si o anumita vrsta.
Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice determinate pe cilindru
sau cuburi sunt prezentate la pct. 7.2 din NE 012-99.
Pentru producerea unui beton durabil care sa reziste la anumite conditii de
mediu trebuie sa se respecte urmatoarele cerinte:
a) selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat sa nu
contina impuritati care pot dauna durabilitatii sau sa produca coroziunea
armaturii;
b) alegerea compozitiei astfel incat:

19
 - sa satisfaca criteriile de performanta pentru betonul intarit;
- sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului, reactia alcalii-
agregate;
- sa poata fi turnat si compactat pentru o forma structurala compacta
pentru protejarea armaturii;
- sa reziste actiunilor externe, cum ar fi influentele mediului inconjurator.
c) amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului
proaspat sa se faca astfel incat materialele componente sa fie uniform distribuite,
sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta.
Cerintele de durabilitate necesare pastrarii caracteristicilor fizico-chimice
pe durata de serviciu sunt legate de permeabilitatea betonului.
In acest sens gradul de impermeabilitate va fi stabilit in functie de clasa de
expunere in care se incadreaza constructia. Nivelele de performanta la
impermeabilitate sunt prezentate la punctul 14.2.2 din NE 012-99.
Rezistenta la inghet-dezghet a betonului, caracterizata prin gradul de
gelivitate in functie de numarul de cicluri de inghet-dezghet trebuie sa se
incadreze in prevederile tabelului nr. 7.2.3 din NE 012-99.
Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile datorita contractiei
betonului obisnuit in conditii normale de intarire este de 0,25% conform STAS
10107/0-90.
Cerintele impuse betonului depind de mediul in care este expus betonul.
Durabilitatea unui beton poate fi raportata la clasa sa de rezistenta, la
compozitia sa, in particular la tipul de ciment, raportul A/C macim, gradul de
impermeabilitate, corectia axiala si rezistenta la inghet-dezghet.
Raportul A/C va fi mic la expuneri mai severe la care este supusa
structura din beton.
Un dozaj minim de ciment trebuie adoptat in vederea asigurarii alcalinitatii
betonului pentru protejarea armaturii din beton si pentru a asigura lucrabilitatea
betonului proaspat la raport A/C dat.
Valoarea recomandata pentru raportul A/C maxim pentru clasa de
expunere in care se incadreaza lucrarile a fost prezentata in tabelul anterior, iar
pentru dozajul de ciment in tabelul urmtor:

DOZAJUL MINIM DE CIMENT PENTRU

ASIGURAREA CERINTELOR DE DURABILITATE
Clasa de Grad de Dozaj minim de ciment (kg/mc) pentru
expunere agresivitate Beton simplu Beton armat
2. a - 200 290

20
 Durabilitatea betonului poate fi afectata de anumite substante ce depasesc
anumite limite.
Sulfatii, intre anumite limite, pot conduce la deteriorarea betonului prin
fisurari, datorita expansiunii, iar ionii de clor pot produce coroziunea armaturii.
Continutul de ioni de Cl solubili in apa nu trebuie sa depaseasca:
- 1% fata de masa cimentului la betonul simplu
- 0,4% fata de masa betonului pentru betonul armat exploatat in mediu
uscat sau protejat contra umiditatii;
- 0,15% fata de masa cimentului pentru betonul armat exploatat in mediu
cu Cl;
- 0,30% fata de masa cimentului pentru beton armat exploatat in alte
conditii de mediu;
- 0,06% fata de masa cimentului pentru betonul precomprimat.
6.2. COMPOZITIA SI UTILIZAREA BETOANELOR
Prevederi generale
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea
si executia elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton
precomprimat.
Se vor avea in vedere reglementarile cuprinse in prescriptii tehnice indicativ
NE 012-99 aprobat de MLPAT.
Calitatea betonului este definita prin clase.
Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei caracteristice a
betonului fck, fcil/fck, fcub, care este rezistenta la compresiune N/mm2 la 28 zile,
determinata conform SR EN 12.390/1,2,4,6/02 pe cilindri de 150/300 mm sau
cuburi de 150 mm, sub a carui valoare se pot intalni statistic cel mult 5% din
rezultate.
Incercari preliminare
In vederea stabilirii compozitiei betonului ce urmeaza a fi utilizat la executia
lucrarilor hidrotehnice de aparare, antreprenorul va lua masuri ca prin laboratorul
propriu sau un alt laborator de specialitate sa fie efectuate incercarile preliminare
necesare. Dotarea laboratorului va fi asigurata corespunzator determinarilor ce
trebuie efectuate, atat la inceperea lucrarilor, cat si pe parcursul executiei.
Pentru verificarea rezistentelor mecanice se prepara cate 3 amestecuri de
beton de minim 30 l fiecare pentru:
- compozitia de baza;
- o compozitie suplimentara avand dozajul de ciment sporit cu 7% dar minim
20 kg/mc, fata de cel al compozitiei de baza;

21
 - o a doua compozitie suplimentara avand dozajul de ciment redus cu 7%
dar minim 20 kg/mc, mentinandu-se cantitatile de agregate conform compozitiei de
baza.
Din fiecare amestec se confectioneaza minim 4 epruvete rezultand in total
12 epruvete pentru fiecare compozitie conform SR EN 12.390/02.
Cate 6 din epruvete se incearca la varsta de 7 zile. Se adopta compozitia
preliminara, pentru care cu dozajul minim de ciment rezistenta betonului la varsta
de 7 zile este cam 65% - 75% din rezistenta la 28 zile.
Restul de 6 epruvete se testeaza la 28 de zile in vederea definitivarii
compozitiei.
Din incercarile preliminare trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale
compozitiei, care sa permita adaptarea ei la conditiile santierului pastrand
caracteristicile betonului in ceea ce priveste lucrabilitatea, continutul de aer si
rezistentele mecanice conform STAS 1759-88 si SR EN 12.350/2,4/2002; STAS
5479-88.
6.3. CARACTERISTICILE BETONULUI INTARIT
Rezistenta la compresiune
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice, fck, cil (fck
cub), care este rezistenta la compresiune determinata pe cilindrii de 150/300 mm
sau pe cuburi cu latura de 150 mm la varsta de 28 de zile sub a carei valoare se
pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. Definirea clasei facuta in prezenta
reglementare tehnica are in vedere pastrarea epruvetelor conform SR EN
12.390/1,2,4,6/2002.

Clasa de rezistenta a betonului C 6/7,5 C 18/22,5

fck cil. 6 18
fc cub 7,5 22,5
C 140/86 Bc 7,5 Bc 22,5

Rezistenta la penetrarea apei

STAS 3622-86 si SR EN 206/1/02 stabileste nivelele de performanta ale
betoanelor functie de gradul lor de permeabilitate.

Adancimea limita de patrundere a apei (mm)

Presiunea
100 200
apei (bari)
Gradul de impermeabilitate
P410 P420 4
P810 P820 8

Rezistenta la inghet dezghet

In STAS 3622-86 si SR EN 206/1/2002 sunt stabilite nivelele de performanta
ale betoanelor functie de gradul de gelivitate.

22
 Cerinte de baza privind compozitia betonului
Compozitia betonului trebuie sa fie astfel alcatuita incat in conditiile unui
dozaj minim de ciment si ale unor caracteristici in stare proaspata ale betonului,
impuse de tehnologia de executie, sa se asigure realizarea cerintelor de rezistenta,
durabilitate sau a altor cerinte speciale prevazute prin proiect.
Stabilirea compozitiei betoanelor se face numai de catre laboratoare
autorizate parcurgandu-se urmatoarele etape:
a) stabilirea parametrilor compozitiei;
b) calculul componentelor;
c) efectuarea de incercari preliminare;
d) finalizarea compozitiei prin recalcularea componentelor ca urmare a
rezultatelor incercarilor preliminare.
Parametrii compozitiei betonului sunt:
- tipul de ciment cap. 2 art. 6
- tipul de aditivi cap. 2. art. 9
- raportul A/C maxim pentru realizarea clasei betonului se stabileste in
functie de clasa cimentului si de gradul de omogenitate al betonului conform tabel
I.4.2 din NE 012/99
- dozajul de ciment minim conform tabel 5.5 din normativul NE 012/99
Prepararea betonului
Prepararea betonului se face in statia de betoane.
Prin statia de betoane se intelege orice unitate sau instalatie care produce si
livreaza beton fiind dotata cu una sau mai multe instalatii (sectii) de preparat
betoane sau betoniere.
Distanta maxima intre statia de betoane si punctul de lucru va corespunde
unui timp de transport al betonului de maximum 50 minute.
Statia de betoane trebuie sa dispuna de:
- depozite de agregate, avand compartimente separate si amenajate si
marcate pentru numarul necesar de sorturi rezultate in functie de granula maxima
utilizata.
- silozuri de ciment, marcate, avand capacitatea corelata cu capacitatea de
productie a statiei pe un interval de maxim 3 zile
- instalatii pentru spalarea agregatului
- centrala de beton in buna stare de functionare
- buncare de descarcare a betonului preparat
- dotari care sa asigure spalarea malaxoarelor, buncarelor si mijloacelor de
transport

23
 - laborator amenajat si dotat corespunzator pentru confectionarea probelor
- nomenclatorul si frecventa operatiilor si incercarilor efectuate de laborator
- laboratorul trebuie sa fie autorizat conform Legii 10/1995 de MLPAT.
Antreprenorul va prezenta Comisiei de atestare, numita pentru a verifica
indeplinirea conditiilor prevazute mai sus, lista reglajelor de efectuat la centrala de
beton, care va controla in special:
- verificarea si etalonarea basculelor si a dozatoarelor volumetrice
- functionarea eficace a dispozitivelor de obturare (deschidere-inchidere) a
agregatelor si cimentului
- starea malaxoarelor, in special uzura paletilor
- automatismul functionarii
Toate aceste verificari se vor face fara a prepara beton.
Experimentarea prepararii betonului in statie
Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa faca aceasta
experimentare pentru a verifica, folosind mijloacele santierului, ca reteta betonului
stabilita in laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.
Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare
privind:
- lucrabilitatea
- continutul in aer
- omogenitatea betonului
- rezistenta la compresiune si la incovoiere
In cazul centralelor de beton cu doua malaxoare, incercarea de verificare a
omogenitatii se va face pentru ambele malaxoare.
Cu ocazia acestor verificari se va stabili si durata minima de malaxare, care
sa asigure o buna omogenizare a betonului.
Probele pentru verificari se vor lua din cel putin 6 amestecuri diferite, pe care
se vor determina caracteristicile aratate la stabilirea compozitiei betonului.
Prepararea propriu-zisa a betonului
- Centrala de beton trebuie sa fie de tip discontinuu de dozare si malaxare
cu functionare automata cu urmatoarele caracteristici:
a) Precizia cantitatilor citite sau inregistrate:
- agregate 3%
- ciment si apa 2%
- adaosuri 3%
- aditivi 5%
b. Inregistrarea cantaririlor

24
 c. Dozarea apei cu dozatoare automate sau cu contoare (in special pe
santierele mari)
d. Dozarea aditivilor - idem, dozarea apei
Mijloacele de dozare vor fi verificate saptamanal prin procedee operative,
procedandu-se in cazul abaterilor amintite mai sus conform Normativului NE
012/99 pct.9.3.
In general se recomanda dozarea gravimetrica (cu balante cu parghii, cu
arcuri sau cu doze tensometrice).
In cazul betonierelor mobile (de santier) cu capacitate maxima de 250 litri,
care prepara betoane de clasa C 12/15 este permisa si dozarea volumetrica, cu
acceptul scris al investitorului ca sistem alternativ avandu-se in vedere:
- pentru agregate se poate folosi ca unitate de masura cupa betonierei,
gradata in prealabil, sau cutii etalonate;
- pentru ciment se poate folosi ca unitate de masura sacul, cutii etalonate
sau ambele procedee simultan;
- pentru apa si aditivi se vor folosi recipienti gradati.
Abaterile la dozarea volumetrica nu vor depasi 5% pentru agregate si
aditivi si respectiv 3% pentru ciment si apa.
Amestecarea betonului se va face utilizand betoniere cu amestec format sau
cu cadere libera.
Ordinea introducerii materialelor componente in betoniera, ca si durata de
amestecare se vor face conform prevederilor cartii tehnice a utilajului respectiv.
Durata de amestecare va fi de cel putin 45 secunde de la introducerea ultimului
component si se va majora dupa caz pentru:
- utilizarea de aditivi sau adaosuri
- perioade de timp friguros
- utilizare de agregate cu granule mai mari de 31 mm
- betoane cu lucrabilitate redusa (tasare sub 5 cm)
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie
cuprinsa intre 5oC si 30oC.
Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului
in buncarul tampon sa fie maxim 20 minute.
La terminarea schimbului sau la intreruperea prepararii betonului mai mult
de o ora se va spala in mod obligatoriu toba betonierei cu jet puternic de apa.
- Transportul betonului se va face cu autoagitatoare (la betoane cu tasarea
peste 5 cm) si cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator (la betoane cu
tasarea max. 5 cm).

25
 Mijloacele de transport vor fi etanse pentru a nu se permite pierderea laptelui
de ciment.
Masuri speciale in cazul conditiilor meteorologice nefavorabile
Lucrarile de punere in opera a betonului vor fi intrerupte cand:
- temperatura aerului scade sub +5oC
- ploua intens, fapt ce poate conduce la degradarea suprafetei betonate
- la temperaturi exterioare peste 30oC si umiditatea aerului sub 40% se vor
lua masuri de racirea apei si protejare a suprafetei de beton
Atunci cand temperatura aerului este peste +20oC si umiditatea relativa sub
50 % se vor lua masuri pentru mentinerea umiditatii suprafetei betonului slab.
- In perioadele de timp friguros se poate prevedea utilizarea de
acceleratori de priza si/sau de intarire, numai cu avizul unui
laborator de specialitate si sub controlul competent al santierului.
Controlul betonului pus in opera
In cursul prepararii betonului la statia de betoane:

Metode de
Actiunea, procesul de verificare sau
Materialul Frecventa minima determinare
caracteristici ce se verifica
conform STAS
0 1 2 3
Consistenta De doua ori pe schimb si tip
de beton si la inceputul STAS
prepararii 1759/88 si SR EN
Temperatura daca este prevazuta ca o 12350/02
cerinta (incadrare in limitele 5oC-30oC) 4 determinari pentru fiecare
Betonul proaspat tip de beton si schimb de
Continutul de nisip 0-3 din beton lucru
STAS
Facultativ 1759/88 si SR EN
12350/02

Determinarea rezistentei la O proba de 100 mc dar nu

compresiune pe epruvete mai mult de 6 probe pe zi.
cilindrice/cubice la varsta de 28 zile Pentru C8/10 o proba la 50
mc dar nu mai mult de 15
probe pe zi SR EN
C>8% minim o proba pe 12390/1,2,4,6/02
Betonul intarit zi/schimb tip beton in
ambele cazuri
Determinarea gradului de
impermeabilitate sau gelivitate Daca este prevazuta in SR EN 12390/8/02
compo-zitia betonului, dar 3518/86
nu mai putin de doua probe
pe obiect
La locul de punere in opera
Betonul proaspat Examinarea documentului de transport La fiecare transport -
la descarcarea in
mijlocul de Consistenta O proba pentru fiecare tip de STAS
transport beton si schimb de lucru, dar 1759/88+SR EN

26
 cel putin o proba la 20 mc 12350/2,4/02
de beton
Temperatura daca este prevazuta ca o
cerinta tehnica (5oC-30oC) 4 determinari pentru fiecare
tip de beton si schimb de
lucru
Determinarea rezistentei la Daca este prevazut in
compresiune pe epruvete proiect o proba pe schimb SR EN
cilindrice/cubice pentru verificarea 12390/1,2,3,4,6/02
rezistentelor de control pe faze
Pentru fiecare tip de beton,
Determinarea rezistentei la parte de structura dar cel
compresiune pe epruvete putin o proba pe zi de
cilindrice/cubice pentru verificarea turnare si nu mai putin de o
clasei betonului proba la: SR.EN
- 300 mc pentru C6/7,5 12390/1,2,3,4,6/02
Betonul intarit - 100 mc (200) pentru C
8/10 C 16/20
- 50 (100) mc pentru clase >
C16/20

O proba la 300 mc dar nu

Determinarea gradului de mai putin de doua probe la SR EN
impermeabilitate fiecare obiect 12390/1,22,4,6/02

O
Determinarea gradului de gelivitate o proba la 1000 mc 3518/89

Reguli generale de betonare

Executarea lucrarilor de betoane poate incepe numai dupa ce s-a verificat
indeplinirea urmatoarelor conditii:
- compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar;
- sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate
materialele necesare (agregate, ciment, piese inglobate etc.) si sunt in
stare de functionare utilajele si dotarile necesare;
- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi, daca
de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata
si se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura si se va
demonta iar dupa curatire si remontare se va proceda la o noua receptie
calitativa;
- suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone
necompactate sau segregate si au rugozitatea necesara asigurarii unei
bune legaturi intre cele doua betoane ;
- nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice
nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna etc.);
- in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din
precipitatii sau infiltratii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zona
in care se va betona.

27
 Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat
de beneficiar.
Betonul; trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea
lui la locul de turnare; se admite un interval de maximum 30 minute numai in
cazurile in care durata transportului este mai mica de 30 minute.
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu
betonul proaspat, vor fi udate cu apa 2 3 ore inainte de turnare, iar apa
ramasa in denivelari se va evacua;
- din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;
- daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in
limitele de consistenta admise sau prezinta segregari va fi refuzat, fiind
interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea consistentei
numai prin folosirea unui aditiv superplastificant dar cu acordul
beneficiarului;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 3 m pentru elemente
cu latime max. de 1 m, respectiv 1,5 m inaltime pentru celelalte cazuri
inclusiv elementele de suprafata de tip placa;
- betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin
ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub avand capatul
inferior la max. 1,5 m de zona ce se betoneaza;
- betonul se va raspandi uniform in lungul elementului urmarindu-se
realizarea de straturi orizontale de max. 50 cm inaltime;
- se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor
fata de pozitia prevazuta indeosebi pentru armaturile dispuse la partea
superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea
fenomene, ele se vor corecta in timpul turnarii;
- se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor, respectandu-
se grosimea stratului de acoperire prevazuta in proiect;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si
nici asezarea pe armaturi a vibratorului;
- in zonele cu armaturi dese se va urmari cu atentie umplerea completa a
sectiunii;
- se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si
sustinerilor acestora, luandu-se masuri imediate de remediere in cazul
constatarii unor deplasari sau caderi;
- circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va
face pe podine, astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii;
este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton
proaspat;

28
 - betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in
proiect;
- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este
necesara luarea unor masuri speciale pana la inceperea turnarii, nu
trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor
determinari de laborator, acesta se va considera de 2 ore de la
prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri si respectiv 1,5
ore in cazul cimentului fara adaosuri;
- in cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare de 2 ore,
reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetei rostului
cu acordul beneficiarului.
Compactarea:
Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu mai, vergele, sipci sau prin ciocanire
cofraj) numai in cazuri accidentale de intrerupere a functionarii vibratorului
(defectiune sau intrerupere de curent) caz in care betonarea trebuie sa continue
pana la pozitia corespunzatoare unui rost.
Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare:
- vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare);
- vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
- vibrare de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibrante.
Alegerea tipului de vibrare se va face in functie de tipul si dimensiunile
elementului (placa, grinda) si de posibilitatile de introducere printre barele de
armatura.
La executie se vor respecta prevederile anexei IV.2 din normativul NE
012/99 referitoare la compactarea betonului.
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se
executia astfel ca betonarea sa se faca fara intrerupere pe intregul element. Cand
rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor se va stabili prin proiect.
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile
din contractie se va asigura mentinerea umiditatii betonului protejand suprafetele
libere prin:
- mentinerea in cofraje;
- acoperirea cu materiale de protectie;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protectie.
Protectia va fi indepartata dupa minim 7 zile numai daca intre temperatura
suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12oC.

29
 Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau
folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii
pastei de ciment.
Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara
cu respectarea termenelor minime recomandate la cap. 13, 14 si 15 din normativul
NE 012/99.
6.4. COFRAJE
Cerinte de baza
- Cofrajele si sustinerile trebuie sa asigure obtinerea formei,
dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru
elementele ce urmeaza a fi executate:
- Sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor
pentru structuri si a nu afecta capacitatea sa portanta.
- Sa fie puse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii
cat si realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului.
- Sa fie proiectate si montate in conformitate cu reglementarile tehnice in
vigoare.
- Ordinea de montare si demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel
incat sa nu produca degradarea elementelor de beton cofrate.
- Cofrajele vor fi proiectate si montate astfel incat sa permita decofrarea
fara deteriorarea sau lovirea betonului.
- Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de
ungere trebuie aplicate in straturi uniforme. Agentii de decofrare nu
trebuie sa pateze betonul sau sa corodeze cofrajul.
- Distantierii cofrajului, lasati in beton, nu trebuie sa afecteze
durabilitatea sau aspectul betonului.
- Piesele inglobate provizoriu pot fi necesare pentru mentinerea fixa a
cofrajului.
- Manipularea, transportul si depozitarea se va face astfel incat sa se
evite deformarea si degradarea lor.
- Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea
altor materiale pe stivele de panouri de cofraj.
Tipuri de cofraje, dimensionare, transport
- Se pot confectiona din: lemn sau produse din lemn sau polimeri si trebuie
sa corespunda reglementarilor in vigoare;
- Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama
de precizarile date in Ghidul pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor;
- Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat
sa se evite deformarea si degradarea lor;

30
 - Este interzisa depozitarea lor direct pe pamant sau depozitarea altor
materiale pe stivele de panouri de cofraje.
Montarea cofrajelor
Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea proviorie;
- verificarea si corectarea pozitiei panorilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Rosturile de lucru
Rosturile de lucru trebuie evitate sau daca nu se pot evita, acestea vor fi
pozitionate prin proiect sau procedura de executie.
Numarul rosturilor trebuie sa fie minim deoarece acestea diminueaza
rezistenta la intindere si forfecare in comparatie cu restul structurii.
Rosturile de lucru se vor realiza tinandu-se seama de urmatoarele:
- suprafata rosturilor la stalpi si grinzi va fi de regula perpendiculara pe axa
acestora;
- tratarea rosturilor se poate face prin:
- spalarea cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului;
- cu peria de sarma pentru inlaturarea impuritatilor, dupa care se va uda.
Rosturile pentru structurile impermeabile trebuie sa fie impermeabile.
Recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de lucru se fac in anexa IV.3
din NE 012-99.
Decofrarea
Decofrarea se face dupa ce betonul a atins o anumita rezistenta:
- partile laterale se decofreaza cand betonul a atins o rezistenta de minim
2,5 N/mm2;
- fetele interioare se decofreaza atunci cand rezistenta betonului a atins
70% pentru elemente cu deschideri de maxim 6 m si 85% pentru
elemente cu deschideri mai mari;
- popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a
atins fata de clasa:
95% pentru elemente cu deschidere de maxim 6 m
112% pentru elemente cu deschidere de 6 12 m
115% pentru elemente cu deschidere mai mare de 12 m.
Decofrarea urmeaza a se face pe baza procedurilor de executie (functie
de tipul cimentului utilizat, temperatura mediului exterior) in momentul in care
elementele au atins rezistentele minime indicate, in functie de tipul de element si
dimensiunile deschiderilor conform punctului 14.4 din NE 012-99.

31
 Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5oC atunci
se recomanda ca durata minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ
durata inghetului.
6.5. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR
Mortarele destinate protejarii santului de la baza cavalierului vor fi de
marca M 100, avnd un dozaj de ciment M 30 sau Pa 35 de 400 kg ciment la mc
de nisip.
Prepararea mortarului de ciment
Pentru dozarea compoziiei mortarului, nisipul este masurat n ladite sau in
roabe, a caror capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant
de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat,
pe o suprafata plana si orizontala din scnduri sau panouri metalice pna la
omogenizare perfecta. Se adauga atunci, n mod progresiv, cu o stropitoare,
amestecnd cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua
pna cnd mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile, mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca,
framntat cu mna, sa formeze un bulgare usor umezit ce nu curge ntre degete.
Pentru anumite folosinte, delegatul beneficiarului poate s accepte i alte
consistene.

CAP. 7. ALTE MATERIALE FOLOSITE LA LUCRARILE DE

PROTECIE I CONSOLIDARE
7.1. PIATR SPART
Piatra spart sort 25-63 mm se utilizeaz ca umplutur drenanta in spatele
zidului de sprijin din beton armat, ca strat suport pentru realizarea platformei de
la cota +17 mrMB i pe taluzul dintre coronamentul rigolei ranforsate i radierul
zidului de sprijin.
Piatra sparta provine din carierele invecinate i va respecta caracteristicile
petrografice fizico-mecanice, forma si abaterile limita prescrise de SR 667-2001.
Se interzice folosirea agregatelor naturale cu un coninut de granule
constituite din roci alterate moi, friabile, poroase mai mult de 10 %.
Condiiile de admisibilitate de utilizare a pietrei sparte sunt aratate mai jos:
Coninut de granule:
- rmn pe ciurul superior (dmax) % max. 5
- trec prin ciurul inferior (dmin) % max. 10
Forma granulelor
- coeficient de forma, % max. 25
Coninutul de impuritti

32
 - corpuri straine, % max. nu se admit
- fraciuni sub 0,09 mm, % max. 0,3
Uzura cu masina tip Los Angeles, % max. 22
Rezistenta la inghet dezghet:
- coeficient de gelivitate % max 3;
- sensibilitate la inghet dezghet % max 25
Calitatea pietrei sparte se verifica periodic sau odata cu schimbarea
lotului. Verificarile se executa conform prevederilor normativelor in vigoare.
La contractarea produselor furnizorul trebuie sa prezinte certificarea de
conformitate a calitatii produselor livrate. Fiecare lot de livrare trebuie nsoit de
documentul de certificare a calitatii si de rapoartele de incercare intocmite in
conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.
7.2. FILTRU DIN GEOTEXTIL
Geotextilele sunt membrane tehnice permeabile crora compoziia
fibroas i tehnologia de realizare le confer proprieti compatibile cu utilizarea
lor la lucrri de protecie i consolidare.
La proiectarea lucrrilor s-a inut seama de prevederile ghidului pentru
proiectarea lucrrilor ce nglobeaz materiale geosintetice, P 134-95. si NE
075/2003. Alegerea unui filtru geotextil se face pe baza a dou criterii:
- capacitatea de reinerea a particulelor de pmnt pentru previnea
antrenrii de ctre ap;
- permeabilitatea, potrivit creia permeabilitatea unui geotextil s fie mai
mare ca permeabilitatea pmntului, nmulit cu un coeficient de siguran egal
cu zece.
Caracteristicile geotextilului utilizat se recomand a fi urmtoarele:
-tip material: polimer cal. I fibr nou;
-tip geotextil: neesut
-masa specific: 300 gr/mp
-rezistena la rupere prin traciune, 50 daN/5 cm
-alungirea la rupere: 50 %
-coeficient de permeabilitate DARCY: 6 m/s x 10-4
Pentru verificare se va determina masa unitar a materialului, pe probe
prelevate prin sondaj, rezultatele fiind comparate cu valorile din fiele care nsoesc
produsul.
n execuie este suficient o suprapunere a fiilor de geotextil pentru
ndirea acestora pe o lime de 20 cm, care asigur o bun continuitate att din
punct de vedere mecanic ct i hidraulic.
Zona cusut nu trebuie s aib o rezisten mecanic mai mic dect
rezistena fiilor ce se mbin; de aceast condiie se va ine seama la alegerea

33
firului i a modelului custurii. In general se recomand o custur cu fir dublu,
care evit desfacerea custurii n cazul ruperii firului.
Condiiile de depozitare a geotextilului trebuie s asigure punerea n oper
conform proiectului, evitndu-se umezirea i ngheul produselor, expunerea la
lumin, precum i impurificarea cu praful de pe antier etc. Rulourile se vor
depozita culcat, pe o suprafa orizontal. Este interzis depozitarea lor n straturi
ncruciate. In situaia n care un sul a fost afectat printr-o depozitare
necorespunztoare, se vor ndeprta rndurile de la suprafa care au fost
deteriorate, nainte de punerea n oper.
In majoritatea cazurilor, geotextilele sunt livrate sub form de suluri. In
funcie de dimensiunile lor, sulurile pot fi deplasate manual sau cu utilaje de
transport local. Pentru geotextilele sub form de plci, panouri etc., se vor folosi
mijloace de manipulare i transport corespunztoare.
Rolele de geotextil trebuie s fie prevzute cu etichete pe care se va
specifica: productorul, denumirea comercial a geotextilului, numrul lotului de
fabricaie, condiiile de depozitare.
La sosirea oe antier se va verifica n primul rnd denumirea i tipul
geotextilului livrat, precum i modul de prezentare, prin examinarea etichetelor
aplicate pe baloturi, verificnd dac tipul de geotextil corespunde celui prevzut n
proiect. Toate materialele necorespunztoare vor fi restituite furnizorului.
Pentru geotextilele din fiecare lot fabricat (aprovizionat) i care urmeaz s
fie pus n oper, se vor lua cte 3 prelevri unitare de cte 0,5 mp pentru a se
constitui eantioanele de conservare i pstrare.
7.3. PLASA DE SARMA ZINCATA
Se utilizeaz plasele metalice cu ochiuri hexagonale (cf. STAS 2542/82)
confecionate din srm zincat dublu rsucit cu 2.8 mm. Plasa va avea
ochiuri cu noduri rigide de 50 mm.
Verificarea calitii plaselor de srm se face pe loturi. Lotul trebuie s
cuprind suluri de plas executat din acelai material, avnd aceeai mrime a
ochiului, acelai diametru de srm i aceeai lime i lungime.
Verificarea calitii plaselor hexagonale consta in:
- verificarea materialelor;
- verificarea aspectului;
- verificarea dimensiunilor;
- verificarea protectiei anticorozive.
Verificarea execuiei se face cu ochiul liber.
Verificarea dimensiunilor:
-latura ochiului se verific prin msurare direct.
-diametrul sarmei se verific cu micrometrul.

34
 -verificarea limii i lungimii se face cu metrul n cateva locuri pe
marginea plasei, pentru lime i pe plasa ntins, pentru lungime.
7.4. LOESSUL
Loessul pentru materialul de umplutur i impermeabilizare se extrage din
depozitele canalului.
Loessul necesar protectiei care se aduce din depozitele prevazute de
beneficiar va fi controlat periodic, vizual (cu ochiul liber). Pentru ca materialul
loessoid sa fie corespunzator trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- aspect prafos de culoare cafeniu galbui;
- aspru la pipait;
- bulgari diseminati in masa;
- procent maxim de argila 25 %;
- in stare uscata, se sfarama usor rezultand o pulbere fainoasa.
Loessul care protejeaza argila rosie trebuie sa fie bine compactat.
Verificarea gradului de compactare al protectiei cu loess se va face prin
determinarea greutatii volumice in stare uscata si a porozitatii.
Determinarea greutatii volumice se va face in conformitate cu prevederile din
STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.
Greutatea volumica in stare uscata determinata pe santier, pe probe
prelevate din stratul de protectie, nu va fi mai mica de 15,0 KN/mc pentru 75 % din
probele prelevate.
7.5. PIATRA BRUTA PENTRU GABIOANE
Gabioanele sunt cutii paralelipipedice sau cu pereti din plasa de sarma
umplute cu piatra bruta, care asezate unele peste altele constituie o lucrare de
aparare elastica si care ofera o mare rezistenta la actiunea apelor.
Umplerea cutiilor de gabioane se va face cu piatra bruta avand greutatea
de 25 kg/buc (dimensiunea medie a pietrei va fi de 8 - 15 cm). Se pot folosi si
bolovani de rau, avand aceleasi dimensiuni.
Umplerea gabioanelor este facuta pe loc, prin aranjarea pietrei brute sau a
bolovanilor mai mari si umplerea golurilor cu cei mai mici. Partile exterioare ale
gabionului vor fi zidite cu pietre mai mari, in masura posibilitatilor pentru a se
asigura nedeformabilitatea lor.
Piatra bruta potrivita pentru umplerea gabioanelor poate fi eruptiva sau
sedimentara (din cariere sau extrase din albie), in masura in care este
nealterata, dura sau negeliva, curata, omogena, fara fisuri, crapaturi sau fete de
clivaj.

35
 CAP. 8. INCERCARI SI CONTROALE
8.1. CONTROLUL DE CALITATE AL MATERIALELOR LA FURNIZOR
In cazul lucrarilor de aparare care necesita volum mai mare de lucrari, la
care sunt necesare cantitati mari de materiale, antreprenorul va delega un
reprezentant la furnizor in vederea verificarii calitatii si cantitatii fiecarui sortiment ce
urmeaza a fi livrat. Se va urmari ca fiecare lot de livrare sa fie insotit de un certificat
de calitate al materialului, intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare, prin care
producatorul garanteaza caracteristicile de calitate conditionat de regulile in ce
priveste transportul, manipularea si depozitarea materialelor.
8.2. CONTROLUL INTERN AL MATERIALELOR PE SANTIER
Controlul intern al materialelor livrate la santier este o obligatie permanenta a
antreprenorului. El se exercita sub autoritatea sefului de santier, a tuturor esaloanelor
de executie.
Antreprenorul are obligatia sa asigure efectuarea tuturor incercarilor si
determinarilor pentru materialele care vor fi puse in opera in cadrul, fie a
laboratorului propriu santierului, fie la un laborator autorizat. El va tine evidenta la zi
a probelor si incercarilor acestor probe cerute prin prezentul caiet de sarcini, prin
caietul de prescriptii tehnice speciale si a proiectului.
Daca dirigintele de santier constata ca sunt necesare verificari suplimentare
fata de caietele de sarcini si ale proiectului, antreprenorul este obligat sa le
efectueze.
8.3. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Daca lucrarile nu corespund se remediaza defectele la un termen stabilit
de comun acord proiectant, beneficiar, executant, dupa care se face o noua
verificare majorandu-se procentul de verificare la 25%.
Independent de incercarile preliminare de informare si incercarile de reteta
privind calitatea materialelor elementare care intervin in constructia lucrarilor se
efectueaza incercarile de control de calitate.
8.4. URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A LUCRARILOR
Urmarirea comportarii in timp a constructiilor este necesara pentru
cunoasterea continua a aptitudinilor pentru exploatare cat si pentru completarea
cunostintelor asupra raspunsului constructiilor la solicitarile din exploatare si din
actiunea mediului ambiant, in scopul perfectionarii metodelor de calcul si
proiectare.
Actiunea de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor, are ca
scop obtinerea de date in vederea stabilirii:
- modului de comportare a constructiilor in comparatie cu prevederile
proiectului si instructiunilor de exploatare;
- masurilor ce trebuie luate in vederea eliminarii sau opririi eventualelor
fenomene ce ar putea duce la avarierea sau distrugerea constructiilor;

36
 - programului si volumului de lucrari si reparatii a constructiilor in asa fel
incat cheltuielile si pierderile de productie sa fie minime;
- volumului de informatii care poate fi folosit pentru amenajari similare in
functiune, precum si pentru proiectarea altor amenajari ce urmeaza a
se executa.
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata
de existenta a acestora si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea
directa sau investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice.
De la ncepere se va urmri execuia fcndu-se o msurtoare 0 cu
reperi n dreptul rigolei ranforsate.
Reperii se vor monta cate doi pe coronamentul fiecarui tronson al zidului
de sprijin, msurndu-se cotele i poziiile fa de o baz de trasare fixat n
coordonate.
Citirile n vederea urmririi comportrii acestora se vor face din 60 n 60
zile, iar dupa 6 lunibeneficiarul si proiectantul vor stabili daca fenomenul de
instabilitate a fost stopat in totalitate.
Beneficiarul are obligatia de a urmari comportarea in timp a lucrrilor pe
baza prevederilor urmatoarelor acte normative:
- Ordonanta nr. 2/4-01-1994 Ordonanta privind calitatea in constructii
- Legea nr. 10/24-01-1995 Lege privind calitatea in constructii
- HGR nr. 766/1994-A 3
- Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in
timp si postutilizarea constructiilor
- Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acesteia. Norme de intocmire a cartii tehnice aconstructiei
- STAS 2745-90 Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode
topografice
- STAS 10493-76 Marcarea si sistematizarea punctelor pentru
supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor
- STAS 4294-73 Marci pentru nivelment si pentru triangulatie
geodezica.

CAP. 9. RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si prin
actul de receptie se certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in
conformitate cu prevederile contractului ai ale documentatiei de executie.
Receptia lucrarilor de constructii, in conformitate cu Hotararea nr. 273 din
14 iunie 1974 (publicata in Monitorul Oficial nr. 193 din 28 iulie 1994), se
realizeaza in doua etape:

37
 - receptia pe parcursul execuiei
- receptia finala
9.1. RECEPTIA PE PARCURSUL EXECUTIEI
Recepia pe parcursul executiei se face de catre beneficiar, constructor i
proiectant si consta in receptia pe faze determinante.
Se incheie un proces verbal de receptie pe faze determinante, care
cuprinde:
- amplasamentul lucrarii
- natura si starea terenului de fundare
- dimensiunile fundatiei cu abaterile fata de proiect
- cota de fundare
- dimensiunile elevatiei
- marca betonului, abaterile
- calitatea materialelor folosite
Se vor stabili zonele cu remedieri necesare si termenele de remediere a
acestora. Se vor mentiona in procesele verbale planele si proiectul dupa care
au fost executate lucrarile.
n caz de necesitate pentru restabilirea remedierilor se vor ntocmi schite
ajutatoare, care vor face parte integranta din procesul verbal de receptie.
Comisia de receptie examineaza executarea lucrarilor in conformitate cu
respectarea prevederilor din autorizatia de construire, cu prevederile
contractului, ale documentatiei de executie, precum si cu avizele eliberate de
autoritatile competente.
Proiectantul, in calitate de autor al proiectului constructiei, va intocmi si
prezenta in fata comisiei de receptie punctul sau de vedere privind executia
constructiei.
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile
in procesul-verbal de receptie, inclusiv recomandarea de admitere cu sau fara
obiectii a receptiei.
9.2. RECEPTIA FINALA
Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa
expirarea perioadei de garantie. perioada de garantie este cea prevazuta in
contract.
La receptia finala participa:
- investitorul
- comisia de receptie numita de investitor
- proiectantul lucrarii
- executantul.

38
 CAP. 10. DESFIINTAREA SANTIERULUI DUPA
TERMINAREA EXECUTIEI LUCRARILOR
Dupa terminarea lucrarilor se vor lua masuri pentru desfiintarea
santierului.
Astfel, la terminarea lucrarilor, antreprenorul va dezafecta constructiile si
amenajarile aferente organizarii de santier proprii.
Cu aceasta ocazie se vor face amenajarile necesare in vederea redarii in
folosinta anterioara a terenului pe care s-au aflat obiectele organizarii de santier.
Se vor inlatura in totalitate efectele si eventualele surse de poluare a
terenului (baze de productie, ateliere de reparatii si intretinere utilaje, depozite de
combustibili).
Cu prilejul desfiintarii santierului, antreprenorul va asigura de asemenea
curatirea locului din ampriza lucrarilor executate atat la uscat, cat si in albie.
Toate resturile vor fi transportate la o groapa de gunoi autorizata.

CAP. 11. PROTECTIA MEDIULUI

Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative asupra solului,
microclimatului apelor de suprafata, vegetatiei, faunei, zgomotului si peisajului.
Potentialul de degradare a taluzurilor este dictat de stabilitatea acestora si
de capacitatea eroziva a apei de precipitatii si de infiltratii.
Solutiile pentru problemele specifice degradarii taluzurilor trebuie sa ia in
considerare caracteristicile sistemului de lucrari de consolidare existente in zona
si comportarea acestora in timp.
Proiectul este conform cu necesitatile de consolidare potrivite potentialului
eroziv al zone afectate. Cercetarile efectuate in ultima vreme au indicat faptul ca
solutiile tehnice care protejeaza natura si tin cont de procesele naturale sunt mai
economice si mai capabile de a atinge scopul propus.

Intocmit Verificat
Ing. C. Tomescu Ing S. Vlad

39