You are on page 1of 58
Gustave Le Bon Civilizatiile au fost create si indrumate de editre micé aristocratie intelectualé, niciodatd de cdtre mase. Acestea din urmd mu au forta deca pentru a distruge, iar dominata lr represintainotdeauna DEZORDINE. PSIHOLOGIA MULTIMILOR ISBN. 9730063629 Tiparul a fost exceutat de tpografia, ANTET XX PRESS Flipesti de Tirg, Prahova Str Max Hebertin, nr. 677 3 os damn a er RA ERA MASELOR gi TT cc TW errant de warsiorman police considered po Powe on cea dedi, Dar SSCA 3 acest een rent aval cel mal adesea, pl aerate cause incolo tcl aparen Vesa tia pee violent inca decurge Prinenivea char, {rt ar dace se maitesrat,acasn se tres AU Tonk rei lucia ee ment ees sa he eee arce idle treeutu desi sunt bulversate, rman Inc out ptr cea cele care tebe se inloeaasea sunt dor incurs de str lzare, pe eal dea se nchewa. "Stora actual neste or de pts ceva reat nto band "uma uni asemenea prion, neandrat putin haoticd, Pe ce de fan «damental se vor el societal ce vor wma dupa naase? Inc mu stm: Dar dase pate prevedea ca organzarea lr eva baa pe op ‘reno suverana ec moderne: pterea maser, Pe ule ator i considerate odinioaradevrat, dar moarte asta, ator puter ind pe nd dirdmate prin revolt doar puterea aceasta va crest, Dra cava teeba se absoarb in curd pe cele. Pec] ttre nase reine clad disper, pe cnd vehi ‘tpl soit se nirue una! dup aul cunea maser rine “nurs fori pe care mien 0 amenint sa cir presi spoeste Epoca spre care‘ indreptim va cu adevira ra maser Dear un seal in umd politica waiionl a sates rsatile “sre prin coe prncgal Btor a exvenimeniclor Cal mal ade 4 (GUSTAVE LE BON ‘gest in clase conducteare~ ath una dn cele mai pregnant ‘acters ale epci noastre de tran. ln realate, nu dao ‘eprezntani ist de nists de independent, re cel ma ade sea simpla dimensune de parttr de €uvin ai comiltelor care a dine societatea actu, redecndo aun eomanism pnt, te rea normal a itrorsocetir din mri ciate. Limitarea lel de ‘mune’, expoprerc mince, aco Serate a uaneor sa anda, lnnartiea in mel ga prods, inturatenclasdor superoare folosul elo poilare ee. iat cum sund acest reve, Pi clinate spre cups deca, masee se dovedese, dimpoth ack rte spe ctu. Sif lor devine mens datorit acta orga Dogatle pe care le vem infipvd-se vor dbind in curd fora ‘vec dogme, adc puter ranc si suveras care pane a adipost {de orice punee In dsc. Dreptal diva al masclr ia cul dept «vin al reir. Scritoi afat in sri ager noastre aca care expr el mai bine idee cam inguste, vedere prea scurte,septicisml ‘mar egoismaleadese excess, tna gers pot nol pale Deca vd sprind, ar entrwa combate devordines spirelor adr ‘Sead pcr dsperate Bie cdiora at de dapretite dee: Vor ‘esc de falimentl stint’ sine akc ante de nettle ade Panelist 5 Jorrevelte, Dar aces now convert utc gratia mu ar aceasi pu tere asuprastfetsor prea putin preocupate de cele de dincoo, Masele inv mu vor asta pe el renegall de olor stip. Rul nu curge ‘Stina nade fie su are wo vin nic pent anaria spi tel nis pentru noua pulere care crete dn acess anarie. Eanes ‘roms dear, sce! putin stipénirea conexinilor accesible inte Tectli nos ~ dar icodaté mu nea promis pacea or fercrea. Ca ‘vera inlerer fi de sentimentele neat, amu ne ae ame ‘kes rmc mane poate da inapoi zl slngate de ea. ‘ington universe sa nivel tuturornaunoreresterea r- id puters maser ndiflerent de ce near aduce aceasta, are ve Teae de necestate. Reprogurle sunt vorbe in van. Accedereamaseor| ln putore va mares probabil na dnire ultimele etape ale civilization ‘occidental, orevenie la periadele de anarhie conf dnanta in ri socettilor noi. Cum i pu sta? Pin cum roll elma evident al maseor consti marke di rg al zat ibn. sora ne inva ctu cnd for ‘ee morale ~armatura nel societii ig pier ecient, dsruerea nal este ffi de aceste multi incontinent, pe dre ‘umie barhare. Cia de pin acum au fost create ndrumate decir o ic’ aristocrat intelectual niodat deere ase. Aces: tea in urmi nu a ford dec penta dstruge iar dminaia lo r= rent ntotdeauna oa de ezrin: O ezatepresupune reall fx, din, troerea dea intel rational, preocupa legate de ‘tora un vel kat de cultura — condi total inaccesibe maser, sbandonate lor inex. Cu fora or exci disructiv, ee actioneaz precum microbilasupa corprilor maladve sau asupeacadavrelor. ind edi une cviizati e putred, masee code la nuiea hi Ane se manifest roll or, Pent o rem fora carb a uma ‘levine ings lose storie, Seva intiompa afl cu ciliata noasa? Pate aveatemeri in acest ete, dar ic mo sim pecs Sine resem ns a gn ‘hl vom supora dominata maselr ei snd Hpi de prevedere a strat rnd pe nd toate barerelece lear put ine i rt Aeste ase, despre care ineepe si se vrbezsc att derail ec ost prea putin. Paolo pofesionis tnd departed ee lea ‘hora ntotdeauna ou sn oeupat dec de crimele pe ear le pot GUSTAVELE, omit. Exist fr ini hate criminal, dar exist depot ‘imi plin de viru lin roe ete. Crimete maselor mu co ‘dct un cz pill psage lier, dr cupoastem figratia or minal, aga cur canoes pe oa indi din descrierea vor Lares vorbind, pi mi, ondatori de religi sau de posi cedintelor,cameni desta eminent tran pan mat des, simpli conductor ai mcr eleva mene au fos i ‘deauna in subconent, ban phology nat instinct prt Selo: i tocma pentru cau shit acest prt au ahs sor muir. Napoleon a ineles de minune psologia masclr dar cteodst singel in pein maseloe care format alte ‘ asemenea ignorant ba cuts pomneascd riboaice pote ni set care rau pret deren Cunoastereapstolaieimaselor consttule suport muh de ‘are wea mise stipneasc~ her advent asi ont diel ar ce! puns. nu ane total dominat de ee Pabologa meso atc lege insite exerci o sab ine ‘nti asupranaturilor impulsive i cd male sunt incapable w ab alte opin dcdt cele care eau ost sugerate.Reguble decungind din urd echitate tere nu ar putea se drjese, Numalimpresile tite insula lr pot se sedi. De exemp, dc un legato | ‘i subieasci un now impo 2 webu ls aleag pe cel ma pot din punt de vedere tort? snc un ca Cela nepotii va pute ‘ie, practic el mai bun pent mase,dac este mascat i. Sn roar, compas dn eemente etrogene dar sudate pen- tuo weme, dom ceulelor unui organism iu, caren totaitatea or alciuseso nou fin, avind partic cert dese Seca din. ‘we clue componente Contra une opin pe care cu rare, resin sub pana unui less cde inca ca Herbert Spencer, in agregatul care constinie ‘nasa mu vem ncidecum suma media elementelr ei combing ‘ras crearea unr noi particular, Lael an chime, unde amie ‘ementepuse lalate pl ac gba ~ se combina form 0 substan nous, naestrat et propeet erie de cele ale subsante desl uring se consat ct de mult der individ dno ‘lat de ini considera ial, dar cauzele une asemenea deren Dern sunt a fel de Iesne de descapert Pentru a reusi sie dessin, lie ineamnin una dine observatile pahologiel moderne, si sume, cn nua in vista nganicd drs funetionara inet |uifenomenel nnd de inconsten joa un rl preponderent Act wise consent a spirit eprezint det o mic parte raprt ‘sactviata lu guvemat de incon, dntre mob incon stg care drjeaza prt, anast elme sub, observatrul cel >a patnzitor na euseste 8 descopere decd onensemnat prt. Atle oa consente deca dtr subst inconsten format ileosey de induente de nur erdiar. Aces substrate fn Denumirate eminiscente ancestral care consti pit asc. Din ‘ol de cau mirturiste ale setelor nowt, ef eaue secrete pe ect cu rare except vel eamenilor de rind. Lane! intelectal ‘te un celeb matematician i cizmarul li poate exis n hi imens dar dn pant de vedere al earaceru ial eredingeler deren Siena (0, tocal triste generale de carscter,guverate de ‘nt existent aproape la cease! la majorata inv no ums popor, sunt ele cae, lsnivell melo, se manifest In spirtlcolecv, aptitude inteectale sk oamenilr, pri ‘mare individvaliatea lor, dispar. Eterogendl se cufunds in omogen ‘ate ce tin deinconsent domain ’ ‘atl diferite, ni sunt mult superioae deiailor pe care lear adop ‘loti de imbeci- Suna scala dintre mln poate doar $4 (cd elect trisnrior mediocre pe care le posed toa ame see acumuleazi nu inteigenta ci mediocre ‘Se une adeseort: nu to sunt destepca Vole. Dar ca iy 1a Voltaire este smal dese, dacprin tog ngelegem maimed. Dar, dad ave une! mun, ar exis dar o simp Simpler eat alindior ce ocompun, am vorbi deo medi ‘uaa cum am afrmat, de rearea unr aracteristic nin ce el stables aeste caracterstic? Stalin in continsare, Cauzele care determin apritacaracteruli dosebit lm sant diverse. prima tur sale, de care mul este cagail det tun cod face parte dir tromulfime. ‘Oatreiacuz, eh Pon nielege acest fenomen, s}reamintim une desuperi re ented domes inbogie-Sim asti cn individ poste f aus ‘70 asomenca stare init, deposed de personaliatea consent is unde orbest a tate sugestile celui care ba fats pla perso hnatatea st comite ace dine cele mai contrare fi ale zaifelo. Or, oobservare ate pares demonsree fap i invidl in si nl malin in ane cade curind — ca urmare avi" ce se de- saz cin ea, or in cu to ake pric deocamdat ignorate into stare dese, foarte aseminiioare cu sarea de facnaie a ceui ip ot. Activiatea creer ind paralizat a subiectulhipnotizat, devin sca inconstentul, pe care hipnotizatorl si cijeazd «pa buna i plc. Personen cong sa ser, oink diser ‘ian a ost abolte Sentiment gndurle sunt acum orientate ‘n sensu abit de hipootizat de Lad.ca sila cel hipno- at trtinp ceund cle pot ipinse lun trad de exatare exes indent sugesti va bole ies Dolinpetinatate spre nfituireaanamitor ace impeticiaten cate ‘naires la nivel maser deedt a subject hipnoiza, cc su- ‘tin, aceeas pet to india, este eagerai, devenind recipe. Enitisle mas de azmeni posedindo personae dest de pier ic pent area sgestiet sunt in un tt de reds wor ‘prtate de caren n ce mai bun car elear putea sincere o divers "ne alimentai deo sugestie die, O formulae feito imagine ni incapabi sd mai ghideze 4 Prin simplal pt apartine gloat, ml coboari maim imi, indvidul est ca un ir densi, peinte alte fre densi, Iu, pe cave wine splbera dua pia. "Atel vedem ura care dau verti dezaroate de uni i a ghia pe ‘cima inocen sn pod proprio inerese, au renunat late si au decimat nie. Z ‘Dar mumai prin ciel sale se deosebese inci ineyat lor de-el iu nora chiar isnt de pert orice in ‘dele sau ransformatn asemenea masurs nc var devine mal spar cepticl~ habotnic, om cnstit~ criminal lsu ~ ere ‘utara lta pelle, sur ott de oblimein ‘mate enturiasm, in famous noapte de 4 aigust 1789, cu nar fst accept de js unl din membri acl ada, Obseratile precedente endear si conch {onoaunainfesioere din pune de vedere intel oul {in rivintasentimentelr sa actelor pe care acest sentiment voc, masele po in fc de peer, ie a bane mal ‘deci indivi Total depind de fell in cae e action’ supe rin sugestie. ati ce nau sit ator care a stat mse deh sina sitet deo rerc seen Elo omen tty nel el emer ew art car 2 ce fae fen malo iagineaenofona car, {deiner acne snl fo lbp nt Joao vcore zrobioare un miracl hit o cima sbominal, ones sper mportnt ete ca ure se it bal fibre a cauelelo. Sate end rune a st erie eds aie lela acelin ceo sng ema oo ng cate enone prof chiar ac pede kn ‘ain pial az Eieria cara sceratn Pcs cet dee it citer ied alba ea tin ante pol ci ach ‘esi hector agi taburdore, lovin dt tate sprite, Un acidentin cara mri ‘dec ce mi de institut instar fr postu, care di ctund nunc chal ateireleindustae, se adreseazd sta pent ale gist milace deta, Numa clo al find rests, inctabil ce al emulator este imens. Aces di rm sunt ga ent oie fel de revolt, indferent de conductor de scopurl sceseia, Acumulaea de cunostini inutiabie este un mile sigur de ransformarea emul in revo! "Evident cate tri te ape dea curmesisul impor acest «tent. Numa experenta,cea de pe ur educatore a papoarlo, ‘ves dept sarin ne deze eroaren, Nuria apie i dove: ‘css nein nul oder noasre manu, lice con- curs print sistem educational profesioiet, capa si readuch ‘unc ct cimpan,aelere, reprint colonial asi deere ‘td neargicar. $i cnd spun sistem educational profesinist (o> ‘acum de toate spinel luminale),mi gndesc la cel de care bnycurat prin not pe care popoarce ce domind asta haea a ut i sre, remucabie agi dn cae oi reproduce mai jos Drs senile, Tinea arial Impede ck eda neat de ada cae ce este ast educatia englezi on americans Sind o pe ‘sel ine stemul latin cel anglo-svon, sertorl a pus fn mind ‘ucarte cansecintelecelor dou metode, |i at men te ges yopande ang lar in Chi rk one een ol re ad ae pce er {obtain eve seule cee persia sour Ata deca cx a ete ce wl alec rata Tin edhe engl me hs laa ce ac Ag a pr a page: ber eed ig cea Sonatas ener cere “ é GUSTAVE LE BON, -Probebil cam pute acepa tate inconvenient stem N05. teutradional de educate deciasatis nema pe care prod, acd obndirea supercar cunoxint, rectarea periects 3 ‘manuleor a spor nivel de inteigent. Da junge ela ate de re ‘ulate? Nu, din pate! Jodeata,experintiniva,caracerl = iat ‘condi penta reuta nviai, dar are ne inva despre ee. Ma ‘alle sun dicionae te, dar inmagaznarea In memoria hang p= ‘Sedin ele rimaine fr rost. ‘Despre cum pate fi dervolat intigent, pint sistem educa. tional proesions, impos de ais prin metoda casi, vorbea ani ‘abil Tain nto pagin pe cae o reproduce n continue: ete se fren deca med lo tur norma cee ee fice fe watesceten Cel nox din ce tse ing ene 2 din sora importa char deci. Maines ma a uate [Soa mi re ner care epexint a coenene, darn resect, ‘Se alnel imi care png poesia unc poe fine cre, ar, Sine su dows Wind st acta de sure 1s 9 cert rea pre Anzinds co aname at ne! ble ond nto be, he tse pe de doh cam reper ve iit din cata oritre ‘foment cononter ume: Se char asta sur ntadevisa arte prope de acest de ean acea tn de dua or dar di onde (irom rt dl etl pn ar pte ma sus acca exer cs {inj prea nance pen Ince, ne cay ect in ite ‘Siler ea ol Vigor ia a et ova Reus aa Ciheen sist Lac bine abl car, esernal eres ‘sincera cere vid se canon sia alia ‘indeptncse cone daria ml deat Randaewulete mene “relat copra cell Ang rin Aric, afc rata Pie 170 lowe proce ops rasan cite eget Plog muni « ‘ys storie arati mai departedifereta dtr sistema nos ‘luca gcel al ange exon. La el invade ri are ob ‘san cate, in obieetele inset De pid ingnerl format ntran ate- Tier i ndecum into sonal, poate ang’ exact ace! nivel cores- ‘alto inegent sole: muncor sau mais, dad ext incapabl st ‘ear mal depart, inginer, dad aptitude to permit. Este un pro- Lia ex pn dC 2 89, Ousce prea Fr 3 GUSTAVE LE BON rea legate de fonda eretar penta putea wansformate. Una din- tre func esenae ale camenior de sat const asedar in botezarea. ‘xen popular, sau macar neta url deta de mase sub ‘ech denunin Putereacivintlor att de mare, inet sunt de js | ‘ermeni bine tc pent a face pe oameni si accept cele mal od ‘ase hucrur. Taine observa pe bun deepate prin iocaren cine ‘clr Jiberate”ratemiae, jacob an putt instauree un des pots bun pent ara afc ca Dahomey, us tibunal idoma ‘ual chi, heatombe omenestasemindtoae dor dn vechial “Mea Ata guvemantor, ea $a aocalor, cone in ring in pe cxperea dea vehicula cuvintle. Art anevoioas, ci, in sin cel ins scietl aceeas cunt a foarte asa ties diverse penis deritl itr soil. In aparen, cesta flosese cwvinteWentce, ‘arin reaiat, nu vorbeseaccea mba. Inexemplte precesente, nea refer timp ea factor pina pe- ‘ru schimbarea sensullcuvitlr Dad iim n considera i elemer ‘ul rai vm consata ci In aceeasi epoca popoare alte pe trepe ‘gale de civil, cuit entice corepund fate adesea uno ide mul deosebite inte ee. Dar aseruenea ierente sunt sesizable doar ‘urmare amumeroase cilitor,aqpect supra cra m vols, r- ‘undo aa sublniac toemacuvintele cele mai lot au ens le cele mai diferite, de la un popor italia. Sau dar dou exemple, ‘nintele democrai i socials att de recvent nee nase. te corespund,n pil iain sin pul anglo-saxonunor de gh magn tal ope. La popoarle tine, vin democrae” seamen ma als sergeea vine’ sia native individu a favoarea eel ale tatu Dit etn ce mai mult, cea etedesemnat condi sh ‘ioln oc wl dele ee ch abies po ‘hase sh dest” Fn dni de nn det eve ren Sno eigen plied ocd dn car Sart Jo ng vee ‘lr moa rine no dg sect er ‘crn srexmnare Dine de hiner uk, gl rile tients nips cl pc de min psa ‘wor popes Sots lite pare kun ea Carel ee eee Dar Sd ues denne, Sopmare sc dain =a dp scl ob ~citere Cee fice dl nici Marcle to al coi pope ‘es it eae rea Dec aie ia ‘step aban se nove dec th arias Sra ‘see Supt ein es res ‘kai siti rcs rc te on ‘cle cre ein tals easier ‘ite am yn rie aa soe one apie sulimonnan de une le recta tori parine Glee an {esis nsf eae le inoe pie din ta een: {sare dpc, prefer dizer ac ear sic. Ge ese hzsoneze devine lene still, pe end cl eae deceponeazi cae icin 3. Brperien Expert consul apoae singurl proce ecient ent a consol un arin conga cr a desi ue deve Irriubae Dar ea tebe exis a ose ,de me ptt. tiene te eo genera sat a genealinale pert generat uate de cos eile demonstrate cae {Sock eveamente orien sunt de foln Saar ure de dara ince mur edule epee dela qc laa expen entra aea inna eb icine o care old adic Soll mos sce dine vor fd doll pote deck tees vit ret ca unor cao epee: nuvi, Jnnkt oa erdaomenti n sau cecal aden oxi ‘Cea auras fost Revol face Peng cane desc Dee cms reac sok ae fs deol in bet doar De calen art de raunes pura webu Be mascrate hea oan de oamen iar Europa sie ravi mp de oulze de ak Rata dove cal experiance nth cn Pe earl caret aan uot neces do ior experee b Cini de ans oot evden prs on sue convngitare, Tous rfl ele dintafos der rlloan de o= tens ima alee dea dous.o dezmenbrae 9 ners ‘smatorparmanent-Unal trea expernent de aces gen erase roduc arum ivan vor ma ext radia eae Pen {ia se ade chimensa arma german’ ur, ex a se spunea nan de 1870, un so de gard nto fens ost cea ‘Tyne a pa sac pe a cil mi ei iGreen noone pl ciate eter patna gene es oat {Es scum se nt desea pec crater eer Se eo ‘Sted i lar den rt nds nomen Depa Panalgia mutior sr »spiimantitorul rzbot are acostat Fanta ati de scump. Peni 2 ‘+ recunoagte ck potenismal duce cele din umd la nares po oarlor cael accep, vor f neesare irs dezastrueep expert ‘Svexemplele ar putea continua lanestirst 4 Rationes fn emumerarea factorilor at dea impresion spirnul maselo, am, 5 puts ne dispensim de mentionarea rani, doch aceasta raf ‘ost necesara drep indicator l valor negative ainfuene sale ‘Am aritat dj cl multinle nu pot dunt pin ratonamente icicle mu iteleg deci soca grocolane de idl De aceea, orator «ar or sie impresioneze fa ape la sities nici a jude ‘ct maseoe' Pena domina maine, main tebuie dine ‘cama de senimestel car o anima se prefacl ile imprest tu inci abi apo cau sleds un at curs dectangind in imagina tel prin ascii rudimentare; anumiteimagin sues anew, ‘ste ore pe calea meandtelr ei sufletest st mai als i ghi- ‘sla tot pas ea dat mastereaclor sentiment: Areas necesita "ea schimba dscursain ante de fetal prchs in momenta ae ‘lowest de neptni orice cuvdtare suit prea dint Oratorul tent la propria nde, ar mu a cea autora, pled din sceati pic oie ptere de invent. | nian mad canner ea doa Thr sr ‘pple sms ata agepe mur ant psa cpa opus ts are wn ea ‘Contin eat nae cece pet esi iad tear nna care "Spm eka ora eaves hace wei ae ‘Saari eae bana ae ‘ii nara em pe parle le an ‘Shige cava ran padre ey at ode oc "ra mem Fortran i cept oe ‘ste recast» rasa Man appa sc man Sac utr aah ied rae ee Irs ce cnancte etn cae par ec drs Se we {tre Sear au“ pear rd at drcruntaat et Swen aie -nenaterd cad a wr Date a ar bt crt Ae gone oe seat in sant ant om Dee “ona ssc ober nouns gra aon par ‘ens ae er cn 4 ss GUSTAVE LE BON Mine gice, big cucu rationamentelorrgurose, nse otabine dea recurge la aceast modaate de persuasiunecind se adreseaz ulmi, daria de lect a argumentelor lor &descun nese niotdeaura. Conscintele matematicewziale ntemeinte pe ‘ogi, did pe soca de idntiate seria un logician a cara \er neces... Necesitatea lr ar obliga chiar io mast anorganicd si te accept, da neat Bcapabl de ascii de dentate Fd ir ofa Dar malinea de eames ny ee mal pt dest o mas anor nici dea unmaiigsic de a tlege ratonamente. cereals corn. ‘ef inva primi, iba sa cop cu tru raonamestelor, 6 ‘ave da sama de psa de vlbre pe care o are in acest cau > ul respective argumentare. ar nu ete nevoie si coborim pn la fingee primitive pentru a ‘onda completa inecaciate a raonamentelor cd le se confunts cu senimentel. As amint atl doar longeviatea siperetior reli ‘ase, care contain cele mai elemeniare log. Timp de aproape doh ‘mide ani, el mai lminate gen su curbatsubapisare ele loe ‘sia trebuit si ajngem in wemurle moderne pent ca sis post ‘micar contest verdiciatea ral Mei i Reaerea au dat oameni foarte mina dar rc unl ae, rin rafionament, si descopere lata Infanti a superiors manesteo ct de mic nda n pita ‘iclenilor iavolul sau anevoi de learde pe watoare. ar rebuie one si reretim ci raiunea mu este un far af maser? [Nas indrizi so frm, Raiunea omencasci nar f reat i conduch ‘omenirea pe cil clzate cu aceeas ardoareseutezani cx car as inlicirato himerele. Fructe ale nconsent care ne hide cee te himere sunt, poate, necesare, Ficare rash part consti e ‘mintali lege propria destin pate cascult de acest ly pir ‘ran ineluctabil instinct, dar prin impulsurile aparent cole mal ato. ral Popoarele par supuse un fre secrete snlaage clo cae obligh ‘hind se transforme fo tar sa cometa sree orbit Pusial pe care puem pest dn acest rte rebuie cuts in _mereul genera al voli nu pope arm in ape ile din care cea evolu pare unor si tsneasc Dac am an consierare ‘doar acest fap aoa. storia ar prea drninat le Hvar abu e.Arfineverosimic un npr ignorant in Gallas pat jung: ‘ent dou mi de ani un Dumezeu stogputeric, nue cir fost nterlte cee mai importante cia: de necreat de asec ‘ea cum teva bande de arab, pirsindvel desert pat pan “tiple pe cea ma mare pare a vec lumi grecoromane gsi cli ‘easchn inpera mai mare dec a hi Alexandr Macedon; tat de ecreat, cm, nto Euro arte itn foarte rahi un sine rs locotenen de arr revpeasci si domineo muktuine depo poare side reg. [asim asada rane fn seama flosflor, dar fr a cere sin. ‘ery inguverarea oamerior, Nu pe cea rain ba, adeseor chiar | In pod sau rsa enimente preeum onoarea, sbnegaba, cre «inka rlgions, patrons dragostea de glove, care seu davedit ‘sin acum marl esortur al ricarelceizati, ‘Carrow IL INDRUMATORIT MASELOR $I MIJLOACELE LOR DE PERSUASIUNE [Ne este deja cunoscuti consiutia mintali a maselor tim, de sse- ‘menea, ce imbolduilimpresineazi. Ne rane nconinare set ‘ct cum trebue apical aeste imboldiri side ctr cine pot cle se n mod ulin practic. 1 Indrumiori maselor De indati ce un anumit nur defije vse gines lt, ec ‘este vorba deo turma de animale sau deo muline de oameni le se plaseazi din instinct sub autortatea unui conductor. In cam gostelor de oamen, conductor jac un rol considera {iL Vointa este nucle in jr ria se consrles se enti ‘pine Masee sunt o tui care nu sar ptealipl de stip. Ce ma arlesea ndrumatorl lor este primal obsedat deo idee a cir apes: tol devine. Aceasta i eaprinde in asemenea msuri inci ttl pare Adinprejural orice pirer conta se pare respectvuhi on era, oi supers. Asa sancmglat cu Robespiere, care poset de hime ‘cee lide recurs la procedee inchztoriae pnt ale rispind, {ndeobt,inrumgtor nu sunt gin, ci oameni de sciune Ei nu sit nisteclarvizitr, nici naar putea fie stl clavizianea ‘conducting in general andi la inaetiune. Ei se reruteazé mai ales cntre nevozaf dite exalt dine Semana afl in raga ‘ebuniet. Orit deabsurde arf idee pe care le api sa scopl = mir ee judecata peste in ata convingeri lor. Disc perse- cade ma fc det ates tare teres personal, ule ~pen- trv tou este seria. Chars instinctul de conservae ese ana laces amen inet desea singurarisplt pe care 0 dorese ese ‘marti ntensitea propor coving confer cunt ro mare patere de sgestie. Or, mule asculiintotdeauna pe ec nzestrat «1 wont defer, cel inva consti in mule, cu vinta complet toc eindreapt din insti citre cel cae o manifest capris Poparele nian dus nica ip de condor, dar tot ace la posed convinger nealeunciat, care si transforme in posto ‘cnostintelr legate de meseria lr, nu posed idl impels sunt in- ‘apa si se condi el ns. Ei sunt cl de un ast de profet. Aces pot ha el dar cu efecte mult mal sabe, publeatile per- ‘ic care oferi opin gata fabricate peru ctior sl razetp eae seutese de a gd ex propria le mine. Autortatea indrumtorlor este despot tomal prin acest dee Pot reugese ei se impand Sa um in consierae, busin, me- ile munctoret Ai exe lene de observat eum, ik vrean tet de sutra, Beri reapese aerate miracle asapra main or mt e GUSTAVELE BON turbulent: stablese munsrlde ore de aru, nivel aaor declan satea sat incelareagreveor a ri fa. ‘Asti se observ tenia ca asemenea conductors se subst. ule progres puter misura in care aceasta devine discal st ‘gt maniestislabiciunea ator rani. no stip on de lammaseo dociate pe care ele gave nu leo po impeia. Dr, dc print imprejurare or ‘ecare, conucitonal disparesnimeni nu ja imediat oe, masa re devine coletviate psi de ceriune de rexsten Un exemple: In hnpal une grevealcrétorlor pari’ din anspor fost de suns ea cx doi ide fle arestal peru ca aceasta sincere. Nu revo deliberate, c ace de serie domi inttdeauna sp mascot ‘Seta lr de obedieni le face se supun din instinct celui care se declara stp. Jadrumsitort miselo pot impitiin dou catego disincte: uni ‘smi peroane energie, uo win puter dare sur dat a, ‘cx malt mai rar at nu numa ovina de fiero extrnordinari pact dea so exer pte hg. Prii st ole ie ‘rive snd los la acapararea pte ainficrare li lor in pofida peiclr, icnd dn simpli cameni de pe sada vert ile. Aste de condor au fost i pul prima pei, Ney i Mura, nile noire Garb acest venture de din, dar ‘coer, esd na co i de omen sh pn tie po {ulrega al Neapolli desi cra pial de o arma iseplinat: Dar, ca {toate ei ener unor ast de conductor extraordinar, eam ‘ez daca acele con care au declan dsp. Rentgrai casi luv normal al itr dene dada, preci ce siti is, ‘mel wit slabs Fp capa de ajuda de aw ‘ortanimprejurarie cele al simple, dp ce au sit att de bine si ij pe ali, Ase cofactor nl pot exerci tia det ‘cunt de a feiss tial imboldi fr inceare de ceva, de sin mii pres le nga om sto idee, de ama. dete de conrhit preci rasa ‘Ceadedoua toric deindruntor ce dani cu win ak nici exert, pla or monies pain spt, Socom conserabil Pint aces ikon pe inten ior de rigs pe asmtrs unr teprinder grandnae: SCP ‘Psnotoga matinior 3 Mahomed, Cristofr Colum, Lesseps!. Sim coteaz dad sant "igen suites va intotdeaur ar, ct vinadurabi ca caresnt stra exe o cla exirem de ari extaordinar de pu- ‘eric in ata cea ttl enc. Nici ne dim seama pe dein ‘poate owing de Ber nimic na east ici naturs, th oh, nil (Cel mai recent exempl in acest sens ni fei stu ingine care 2 sparat dou continent, nd asypras sarin pe care de red mi ‘nit suveranincercaser in zd dc indepinie- ste ‘pt ci, mati cx dea dou ireprindere a de acels act, ‘Gr bitte cupinsese er bitrate fice plese 5 vo ‘Tati eltera deta despre dieu pe care Yoana a svarea Canal de Suez, state deun art ecu d. Cali ssepseposte, epi cu pid, storia cana, vorbea despre ‘osteo pe crea trebut se nving despre feu in care impos ul devenea posi despre rezseneentpinate, oii pote dope aril cei esea posts chi nringerie de moment, “sr care niciodaté au eu sl descurjene ss bath din clea i, “vpntende wei ncobostl ala din paren Anti, de ee Fran ‘de consul ance, cel ml lversunat aversar al deme iact> ‘i de mizerlefeute maneioilor erora nase asgura ap pote ‘i evocaminisrul Marine pe experiment ingine cu toi ost, ‘iemonstrnd pe baa solr lor cunostint eras callin, ‘vain aga cum sunt preva, nua etre for utr elip- ac am ada nr coperele nei cr poveste tituror acestor sor metre a confine pte ume, dar de acete name se ag ‘la important evenimente ale chai store omen, 2. Miloacee indrumitorior de mase: sérmatia,repettia,contagiunes Cin webu, pentru o wee, si putin miscare 0 mas de oameni ‘Sto dermis comit un act careare~ spade un pl ise jet ‘ees pga apirao bread asupea ose achoneaz pra sagesth "so.de- Cea mai energies pterea exemplar acest arse | 1 ce age de> CME 00, ia mers Ce Sct ‘i Coat ot GUSTAVE LE BON Jimpune opregitie anterioara amasei de oamen' #0 callate acest ‘are indeamnd sb urmez:prestigul, despre care va vorba ceva ‘mai depute, ‘Cand webuie inoculate in od lent nuit ie credit n cuge- ‘ulmaselr—cum ar i de exerphy, ere soci modeme- metodele Indrumstoror de mase dir. Se recurg, in general a treipocedee: fra repeconmganes, nes iret eth art Re ig si ee car ‘dovadi, const ocale sigur prin care oie este iat i opt nll. Cac era alone de argumente, cu atit se vaimpune mai bine. Oamenil de stat nevi st pero cuz pole or industri are fc relama prodiselor or ‘unosc prea bine valoareaafrmatic. ‘ar afmatie mi are rue elect deck u cond de af cone stant repetati pe edt pos, In acela! termeni Napoleon spunea ci ‘oat retoria nu contine deci singuri figuré demnd de interes: re eta Lara afrmat prin epetar, sires prin se inp neu ‘ete, pd intatit inca este accept dep adevir demonstrat. “Vein ce pure extrorinars exerts rep a asupa pelt eh uate,ecdin s ie sea de ein sre ‘Boatcor.Intraievir, lara puss repett de mai male oi sfirseste ‘rn ase impune in 2onleprofunde ale incongtieni, unde se elabo- ‘eazi motatileacjiunioenoatre. Dupo wee, itn cine este emit ‘oral asertuni repeat, ajungem si im conins de adevarul ek Ast se exlicuitoaren puterearecamei. Dupace am cit de ute de of ‘ea mai bund colt este coclataX, unger fi conting ci asa este Dupi ce ni sa sus de mi de orc ina Ya vndeea impor tante personae de cle mai persists mad, lira pina pst sic incercam sno cind ne beste o baal asensnatoare. Dupe ni Sa repetat in cea ar A ese un nemernic 1B un om foarte re- Dctabl unger sf conving de asta, mumaldaci nu cm, bnen- ‘els, un alt ar, de opinie contar, unde si fi inversate cle dou co leave. Mimaiasrepettn sit sre deoptrva de perio penis ase ribo una celts ‘Anune ind oafrmatie este sufcen repeat fn unaimitate, se feemeazi cence se numesteun cuent de one in care intersine- ‘erica mecanism al contain In ul muir, ie, sentimer- tele motile eredintele au puter de peopagarel fl de inten p= “Selo matinior ® cum tansmiterea mirbilor.Pitrnd peporile fenomenl se obser ‘sila gropurle de animale: Tiel unui al inten grad va curand ‘peta cell cai dn acelas gra. O spam omigcare dezordonat | cora oi sersplodeste repede a nreaga arma, Contagnen em- inlor exc apdiatea cu care se instalears parca, ezortinea dena uri cerebral precum nebunis se propaga sea prin conagune. Se i Cite recven este alenarea rine medic leit, Secunose chiar tore de mala cum af agorafoba, care sunt wansnise de om ai rmaeor. Contaganea ma presipune cu necesita preven smut a mai ror inva nace occ se poate exert a distant ub inte ‘nuit evenimente care dijeaza stele ln acces drei, ‘Cod ea tottaten ageor indivi scape icteric mimi at ses cand exist anu factor preparer cum sunt factor inde ‘a preantatimal sus. Aste de exe, ebucnirenrevoinar in |S dela Paris, a inns bre asupa une! mar pr Earopel, rune ‘nnd mai male monarhi™ mia cei ic strbule o mare unt in cadralenomenelor ‘oil, mu este n eae ect un simp fect al contain, Petru ‘am arian al parte roll & ma rezum aa reproduce een ce iam ve acest ten ur cu al mu wee, em bora itera si ‘Je atecondele: “Ascrenisnimalelor, omal este prin natura un imiator. Petr «nit este 0 neo, cu condita ca aceasta imitates fie la nde- "nnn aceasts neve are obirsia moda. Fie ce wrba de opin, eed de maniestiierare sau dar de anpla vesimentte, citi din. ‘re oamenindrimese sits sustrag de sub stpdnireae? Cu modele sunt ete masele, pu eu argument. In fleeareepoc un mic mi nr de india dau tonal mas incon init, Ls acest ind ‘uu na tel se indepétee prea mult de idle iste dept ‘nostenre de predecesori lo. Atun!initaea ar prea anevoioas nihena lor anal Din east pricing, caren de prea mare ality ‘ine intleetaé no exerci, in general nico influent fn epoca lor. Aaterea este prea mae. Din cea picin,n pod uturor avant ‘or contrite de cvlizaalor,europeni na au aut deck oinaenti serie asa popoarclr dn Orie nde ct Poot pia ah i, Ls nse ‘vanes pa reba), Reon fe et ace. GUSTAVE LE BON Dinas ate ali np weaned sri onteni dn acer we ann ck eae tel pink ace arses nce Bs, ‘an tea pres unde n den st el pe Cee ating nd a Oceania a fpr eis cro cc one At dpi pone contains, ks nga unum anu or anon ese Dare ‘eo ce ca Fp cri a al rr ea a a car -demolatorii ei de pan mai ier. eae est "ia anal cog inealromente serpin pile eegc ee es ‘wi coc sl ner 3 ntti omg Insel ou oath aft Fen repens Resaiceepe Dele esr co acai pais Se og bs sep seg eked cas, conten dc a ‘anette ale soca nee pear finale mone, doctnc aca ce sexes ee “care vor fi, totusi, primele lor vctime. in fata mecanismmului contagiuni, Dink eel prea dere Opa dvi pope fiero sa pe sore sti oe eth ar barat pi wane ‘calc sr soln ps cr pn csc rsd lt cong asc del as tana ror a my nc er mie et sce fideo nm det tence a a pera c apra debra en Crete defeat soi ning nee ta dad tl man: Doc do op ak Cris oma at cr pa hae “T Gesine e B,e thsacio pe-16 18 {n defini, iteigenaclinzete mea, dar ml prea de depart ‘oso creator de dla ntrs de mult in pint nd, prin fe ‘ul mecanismuh descrs mai ss, gine lor sfrseste rin atrium 8. Prestigial ack opinile ripe prin afrmate,reete contagune po- sedi o mare fort pl se datorest ace putes miserioase, doin. “i de ele, mia pest Tot cea ce a dominates, fede, ‘amen, impus n primal rnd rin rarest aprestigu, Ca ‘otlnjelegem sensul acest termen, dar Surman cite aplica “Sle penta a defi mai bine Presi poate comport uncle sentanente precum admirain “teas crease consi ema i dar pret pate tot as de ines exit sinabsenta ler. Persoane mare, de care, aaa ‘an avea cum sine tememn, cum a Alea cel Mae, Cezar, Male rnc, Buda se bucuri de un considrabl presi. Ped ati part, “ele pliamu pst de sda noasr,precum monsrucasele di ‘iit se templelor subterane din Inia, ne apr totus! invite de un mare pestgi De ap, prestig este un si defscmtie care ne parler acu tie erie sine umple sult de irae de respect. Sentimentele incereate atin sunt inexplicable ca ore sentiment = iar ee ant obi de aceeasinatur ca siesta actonsnd asupra uns subiect "lsu piterene Prestgl este cel ms pte resort al damit “ni regis fem nua putea omni ieritele manifest ale prestigui pot reduse la dou forme incpl:prestigl dobindit este enfrit de mune de anoarea, de ‘pti cua El poate apirea inferent de presi personal Dim- 0a presi personal este ceva care ine de individ, cvexistind ‘cor ct epi, loi, eu averea sau find chiar spit de tote sceste, dr perf! susceptbl dea dail absolut independent Prestigildaindi sm arti, este de depart cel mai des nik rit Prin smpll fap ci un nivd ocapo pore, posed o anu "sere ee neste amit, el este aureolat de prestig, eat cde mest a falar ica persoana. Un mtr norm, "i magrtpurtnd roa ay ttdesuna un prestii, Pascal ia pe buna dreptate despre nccesitatea ca judecitori st vou rabe sper i le, o mare parte din autotaealrar 6 i os GUSTAVE LE BON it, Seca ce pa inversuat se enone a vedere uni ovina marcia! Presta de cre am orbits apc pernanlr, dar ltr de snpteapasa resign wor pn. pee err sau asic. Sex aeta in mim exe dct foc repel amuse. stor, Sia es itr eran arbor lsc, efi decree ce least iudct pe car nimeni cere seen, Sin en rept cee ea tina geval San uncle nme sf unele rut de cae nimeni mu are cur se ing Ctr de ax opera lutomeriproveocio mens de neigh peal dar ew ‘itera rocinoaacé sta? In sadn cae egies scum Pathe ‘nul est un morman de une norte interests, dar pes le fat de mumele i ete alt de mare ict nl percep decd cul {regal coreg de mini tore. Craters peste ch lipid dea seven rue aga cam sn pariazjudecata “Mav intotenua 9 bart adesea chia inv as neve Je er fata formate Succes astor pre arco eta cv adel Signe pecan sc ca exh > De ntur are den rept cu petgl dont su ai ‘il presi personal ete o insofar cuties ra- sulvoal Ele ober afar ptn amen cae exer apace ten din prea ofan store sexta unra in a alisesapune precum sbitiunea csi asc orbs dresorulclnd {tit de yor bar putea devora [acer nat grad, acest forms eos pest etme ‘ket mati menor omens conduct de popoare Bud, Malorne una re Napoleon Sal aes rin ereuyese esse ‘nrpenonaen aa, - “Ted amd seams eer cata gn {neon rena ee indo Jae Soa ra As [Sune dep are ci ae peasant ese Leeann ies a tbe Ine nba eae hee ce pei Sa ho ‘Stns ne can mh ae ce ‘ha Canea tar eugene ras ee so pews ie ea cas sbtoia matinior « cereals tare aietenance Serco capese! eee oceatiaiy anraigartieeigccnaicae t ht ithe one ppeecc tea Seaglereeremnereneosteag mateieisescecscuceorenstees case ei satee esate iehanenmmnete toes eet seen ene creas neon eee Soeeeatame Soper tae eae cap eoibinenr ater contacts ocean Seen ae eran =e eaeeeaeenatien satires Sebearemenresieerateenten Bueeeenereuneertest miners cee cetesemeantest Fase geetaetorsiaiaeetese Saeaeeetceweree meters aerate eenemcs eae Dar shan me een entrar mans es saves reaiee aoa Sseiaeterecseeereetnaeebare eee eeemeeton ieee eeneeeteetae =i actaset aarehusasemenas cease eye pee sia tpeummeneaneces swale etsotines etsrern ae eco sys Dock pr eat spine a anh een interes pa hi eee n GUSTAVELEBON sur secre da na sar putes mpi deals edi sind ‘ila ga Eine cu de wad csr pa fa ev, a isn nee Steopinpar: ‘Aceast incedbal putere de fascinate explicate si mime ‘etoarer dis nsula Ea cuceriea neta a Franti de cite acest om ola, avd de runt tae rile onganizate le une mari, ecae af eremito scrbit de trans hit Napoleon epi doar pe ge eral ce juraser si puns mana pe el cn bu fest in insmpinare Si ‘oti sa supus ft crc. Napoleon, sere general englez Wolly, debare apoape sng In rants gar in Its Pe, care ra ipa sep catia Sp ‘md dea pst cap, Saal de sng, mega ucts depute dn Fran ta sb ele len Sa mua weed ma supine ine persona a unl on? Darin at acest carpi ina ca ne, remarabld ete deopte inert exert spr ABalr, ob ‘avs urmeacin natal, spun slip ne steal Presta supra mui Napoleon, contin is amps ‘ice. Grati acestuia «put impirat un nepotobscur din aia Bo- ‘pare iar asi, cd edem cur rast legend i Nepoon, ne «dim seama cide viguoasirimine marea a umbri, Maltraathi pe ‘cameni, masacrai cu milianel,provoaimvae dup ineazie—to- {ul v-este permis daca dispuneintrun sufcent doa de prestgn si de alent necesar penta vi mentine. Am nvca aici exempll un presi absokstexceponal dar ert neces Sio fc pentru alntlege oiginea marr reg, a marr doe- ‘tine ¢ a manor imperi. Firs poterea exerts asupra maiselorda- ‘ort prestigiu,geneza acestora a mane denentces Dar pres sl mse ntemeiad doar pe inueta une persone, pe ria mtr spe terwarea eligi sursek hi pot mai modest, fi inca ame plarea if tb, Secoh not ne fed citeva exemple in best ‘sens. Unul inte ele, pe care posteritatea va pasta in amine de omenit ai este cal isha care a odie inftsarea globuht ‘Sedat tenacel sale vine ar, ma pai, datos tsi ‘exeriate asipra aturiuhi, Pent singe inpoorsireaunanin, fost de ns se infitseze dinate dame, Se vorbeas ‘rea sub aceast va opozant is devin pieten. Engle _Peneloga murine n “es au atacat ev invergnare procul lu: prezenta un Ang a fost “icientspenra aon on anunchi de surg ponte arc a ‘rect prin Southampton, clopoele bsericlor au fst ase intr ho i Buin total ~eamen i lurut - ua Suez, el mu mai creda in obstacole, de serena sido so pamcasc dela capi n Panama, ‘ss cee miloace, dar erent care muti din be munti nu ii ‘ecit cind mes prea gre Munfi au rezstat i catastof ceaurmat a ‘sit orbitoarea aurea de goie a ert: Destin! nevis cura poate crease, dar scum dspae presi Dupce srt lak ‘itudinea celor mal mire persone storie, x fost aruncat, de ctre magia infra in os pind In moc odiosor cin, Sci ‘uiatrecutncobservt de o mime indierent. Doar suverani sin ou ads omg memaorie. “Tate exemple precedente represst manifest extreme. Petr sabi deta pshologiapresign. ar rebui ht in consierare ‘nteaga seri, de a fntemector de rel de imper pa nti "sera ce nceare sf uieasa vec ex nou imbrciinte ui in dverselecompartmene ale cilia: tine, at, iteraur "ec, se viet cl prestgh consti element fundamental per uation Fina, ea oe orl care se bucur de prestg sant pe ca le conta, iitate media simpun une inte generat anumite "aniere de sensbitate si de exprimare and. De altel, cel mal = "sea tai exe inonstnt, coe ceo fice complet. Pictorimo- lem eprodacind clr sere atu rigie le uno primi, vic nt hii de unde vine ins re fh propria lr sincere, “nu de fag dac un eminent mae mu arf resusctat acea form de 7%, mea af continut imu observe deci specie nave infer ‘are, Cel ear, dora un ovator celeb, inund pee cu um Se violets, mu obser a mark ma mul le decd in urmicu cnc 1 aero "Sirbacerarase coral ‘Spaces type sc mn Set seat Crater Co ‘th hd emeprsr un croc rset mr "Sn Area porpe reso ue de gies ca 1 ga nar ae aa bs Pama na an “he pricmescma Conran pe ent denne feo 2 GUSTAVE LE BON zeci dean, dar ei sunt sub putereasugetic deosebite cele vine din- sre un pctor care asus dolndensc un mare prestgh Si ase- ‘menea exemple sar pata cia din fecare domeniu de ciate. in cele arate mai sus, se ved co multitude de factor cots ‘oie a conturareaprestgshi, una dine cel mai important ie in ‘otdeauna succesul. Omul care rest, ideea care se impune, ince. ‘ear, tocmai prin aceasta, deaf contest _ 0 da cuinsuccesu dispar i prestg. Ero aclamat er de ms {ime, ese a doua i huiduit de aceeai maim daca sont a dt olo- ‘turd. Si reactia va fc at mai violent eu ct prestgial a fost mai ‘mare; mitimea il consider pe eroul deci gall ee rigbund finda a incnatin fata une superior pe care mu o mai recunoaste. (Cand Robespirre a dspus si se reteze cate mors dine tora ‘isis unui mare nunirdnue eontemporani i dispanea de un Presi se poate pede brus in picna unl insuces dare se poate deteriora, ult ma lent, prin pinerea Ii fa india, Presi ‘carr seme de nrebare, deja ni mai este presi, Pentru a te face adirt de mae, trebuie inodeauna se il stant Isc mtg nb el are ec in dere clr ‘Sc gsc Smee area ‘CvrrouV LIMITE DE VARIABILITATE LA NIVELUL ‘CREDINTELOR $1 OPINULOR MASELOR 1. Credinjle stable Intre caractersticle anatomice si particularitiil psiologice le une ine exis un pralesm strins. Inte caractersieanatomice,. ‘vom gil inotdeaun anuite clemenieivaiabie, nc ar neces lung periaade precum erle geologic, peninuafshimbae Pe ang cate caracterisil stable, este, se gisesc alice foarte mobile, care medi, priceperea educator le pot moda pind inratt inci ascund, penta observatorul putin stent, caracterisicle fun- ‘damental. ‘cela fenomen se constat sila nivel aractereor. Alin de k= mentee pahologic reducible ale nel rase sta elementee mobile, ‘chimbitoae, De cee, sudind credit opine un poporcon- “tat neindocnie un fond foarte stab pe cae sunt geste opine “Iigeitare”precum free de nis de pe ste. ‘Credle opine maseor se ordoneaz, gad n dua hse i tinct Pe de o parte exist mane reine pene, perpeinduse dea hung secolelr, pln ciizatidor cum era oiniar mentite ‘cual idle erste, cele ale Reformei scum sintin lee noasire ‘concepul de nafonaitate, dele democrace soe, Pe de a pare, ‘Serelei opine punciae schimbstoare derivate adesea din con ‘ple generale pe cae fare epoca le enerezasapaileabando- ‘ica cum sunt teorile dupa care se orinteaz lun moment dat artlesteatura, precum cele care au dal nastere romansismihi r= “amulet Soper aidoma mode, acestea dn wrml sunt estar ‘ome ca vlurll ce apar se pe ira incetare pe supra un lac adn. “Marie reinge generale sunt in nur extrem de restr a fr ‘mares depart or reprezina ent fccare popor puncte culm ‘ante din storia Ele constiuie ostura czar. ‘0 opine pasagerd se srecoara fare lene in spiitl maselor, dar ‘ste extrem de diel de ancora aio convingeredurabia dupa.cun \stelde delle sio smug de acolo dup ce sa crsializat. Nciodtio * GUSTAVE LE BON ‘onvingere anc nu poate schimbais dectcupreful uno vilente ‘evolu, aceasta numa tune cd eredina fa pert aproape de- ftv dominaaasupa spirtelor Prin revohii sunt comple espinse ‘rent aproape det abandonat, dar pleat de igul taie! h ‘e complet piste, Revolt niscHnde sunt credinte sfiste ‘Moment cin o mare credit primes insemnl moti coincide ‘su remea cind valarea ef devin dscutabil. Nefind decatfctiune, orice credit generals supravietieste doar atta weme ct mu va fi Supusd anlize. Dar statunc ind o credit este puternic enc nat, inutile car se rectama din ea conserva pteen sir dispar Aecit in mod lent Cn, n first, sa perdu complet fra tt ce se "rine pe ease nui. Nua sa Intima pind acum ca un pop ssi ‘mode creinel fra fimediatcontrins si tranciorme cemen- tele de cviizatie. Ele transforma pind a adopares une! noi conv ser general, itu nize mp in nari. Corvingerle generale sunt suport necesar al czar, le imprims orientarea eles dont de pot insula credina slimpune datoria opoarele au resinpit nevoia dea dob convinger cu caracter general sau injeles din inst cd dept acestora ve Sle mareheze timpul decadent, Cul fanatic al Rome fost convin- _geea pe care sau ntemeit ronan stipes asupa ani dae dat ce acca convingere a lait, Roma a treba. Numa nd ‘vans a cdtewa consinger comune, barber, demolator Rome au atin acea coeiune care ta sos din ana. Nu ete lip dejsiicare fap i popoarele stu aprenden ‘una convingerie in mod intolerant. Crideabia din punct de vedere Josofe intolerant repezint tn vaa naan ovirtte, Numai pen {rua consolda ora mentine o convingerecucaracter general au fost Indtateattearaguri in Eval Media gan mart cuprna de dispeare atiianventtor si novatri care au evitatchinurile. Numa pentru ‘apiracredingee generale a ist deattea or omenizea bers, iloane de oameni au pert $ivor mai pier ~ pe cémpure de bie, ‘Dp cum am sublniat dea, in ealea consdlidii une convinger ‘sencral einai mari obstacole, dar, o di impamatent,puterea 3 ‘esta ramane iit vere de neni orict de fas sr dove en inindiese laa mensions titre ctor ling dot rindar de pre. ‘reare peste douzed de ni, acelag hora se vafntdpla probabil skew cronicle tetra ‘A pind fuctatile prrior din sul maser et prencuparea de ba prese slaguverelor. Ce eect va produce cure everest, cutae proizet de lege, cutare discus electra asta tebui secu. ‘oa Sigur, ne usr, cc nimic neste mai schimbtor sim k= neoos det opinia public ea cee era aclamat de mas, ast € ‘us a tpl infarc. zi “Aceasa ip de direconare a opine publices destrimarea cre tek erent pir il de onan ames mgs ‘are provi, dar unt pin creda ot coningerie or (asa se rein retina or convingerecomund, ca membri scenic prin cela en ‘Sc ocupai profesional, ca ment une caste, ci prin annie inte reoe, amit obi sau practic de ct un hive asemandtor fle edueate In aceasti categorie pot nscrie casa buruhexich, as tarineasc ee "Denarece obec acest lucr ver doar masele terogene a prez in confnare nomad unde eategoritipce acest tip de mal time. (Carrow MASELE ASA-ZIS CRIMINALE Muli care ang up anu period de exit, le s- ‘ea de sinple automate inconstinte dirt prin sues gre si Be ‘cea meteor at aceasta per unl rears ‘Sun nt preset de Corte curt Bera des Go extase ‘in Menor Fi i gers hn ile conta aioe sas ig oe, es bd pn ae ees alk SECTEPE denn rt comet am ct See te anaes pera ve Sec dnt Dives sa refine conch pe dein uth rec pete xc srt enaunaar- Dar se i tr ae enc ire cic pl mcs prin urmare sa lr "Seiden yeni morse maga 0 dora a ‘GUSTAVE LE BON Ingest sens neo oe aas tor dit ma scare powesest cum ‘visi avocst dea Care ca, Lach tes xterm de real su de recurs, espn] oii leet pops ca ura Or, experienta~ mal experienta~ nea arta in cele din twa, pret init a recur De lel el pin a Parts Mi stra pubis arocati au renntt complet aces ret ick de ‘um earea des Glu, verdicele a au sche mst ric mal buen mal ree re Aldona vce mas amen sunt se setimen- taisme si pea putin desc eraonamente Ens rez serie an seat, avedere ne! eel crealpeaa a anor orf 0 fe Ince digi ce des Gls pot cu usin cite bani "Neuro fide rice cre ar pte ri fr india due pene soit nannies, dengan vig aide rele esol Racor st sc ceemame ‘ire fl prc sunt angio cu fee abandonate ce ‘tesa pe ce lau seh Si in iin cd asemenea dete Im sunt prio petn socetat cro trun lege mo ‘jet te abandonate, obra una inreeeeem egra ‘i dest nioare find meni aint pe pol eduction. CC rice mui, ua nt inpresionai pte de prestig, «ce celfae pe des lax si emarce ca desi rte democratic sub ‘aporl compo compl der se rat arocratic prin lee” “enumele, rngl nbia,vereaimpresionan un evocahst ce i api tot coe ce ete dns struct ta sit le aus Jorn ja rato Asta sentimentele jure cx mas ahora forme cit ai rdientare~ it frincila preocuare a uni ban ae cat Deal uncelebns sot engl, cursor sco Crea 6 Jur anal minutos ceste mode: ‘tng ce ples, vocal mde see pe ui cape gee chomp cc Sas fa Sci at ‘hdetlnn igh once Nebatsh npwcnalieioentcoesat ‘ec dst nts ct daca se rept de ‘Spee ane coming nero snags aS ac tobe Ee pris ma olen in deme oct go ‘hot pss dr scons ine conc Painslogia multimitor co ne ce cr nine Gdn ssl cai yn cian no Schnee temps nt pac toes eSrcotactanttinr ree aor cat een! pe ra poet aera comemedtas pees Germans See eres anc eaeitceed eae ct act ool gkrpnest cI SS aces cemnemtvaeces Sacer te nemeniee coe autem litate prin sugestic. Inainte de toate ¢ nevoie si le placi. Individual inte- See eamcrce screen eeancent ee ce aecabeic einen Sng hitiatre ce mons pate cabana Irepergeers pennies tances chien let heeas tan Em ire ee areas cea cee See ceseimoncece ceshie ene aeeeede ivenearee eee eee See ete nanometre negra poorer cred See cancers eect oa heel ‘in ultimul timp, multe condeie, dintre cele mati respectabile, au in- ee ee Gane enna ak mapa pe toate ec a eet Verena nes “dintre indivi instru, dar deja am demonstrat c decile uno asf ee eee Sooeeeacearhecio apeinsooreanetae ere aoa iene ener ee res eee era ecieceras ee a et jrame aespatenoat deo "[ Magiazaters ese singand sector a aminisratie ale crul ate su contrite Sosa [enn encunene races * GUSTAVE LE BON wal cdi chr dctaeci acne meeps eee ty ‘mod defntiv de cite magia in oul ara, acuzaul par pier Sacer poa des unecaeeacomet soe oc eek a eadsanheectigse econ teaiaeniane cpio eos oon tee SetemnadeCotadenrenmcerce Saeco seekers cote conmdaesomcntarmoneiese See cater etteees lastinp, din spit de cas, san str s tpiecesenmarea gra Fi In ate alacrie sseminatoare, compra de deta ehnice dn Cae nu nee ge nic jr sei in mod tral, nisl p> ‘bi indindse cots abceea a fos instrument de mast bisa cu toate subtitle. Cre sunt devia autor i gree: + ‘afi sau magia? Sips cu gi jar El consi pate sn {ura categorie de mulime pe care hit o invite ma pute Inka Naar pate empera anita ig egal petro ‘npn, cab fir a recunoaste care parle. nace ili, neeunoscned dec texte, jaded, cu dua s pros al, ar da acces! pedapssprgtru asain fle srace con. use i infant din pricina ca fost abandon deel ceased eco in ie nen sk ina det scan ere sap de rig eis chea ‘mer induigenta a a ee * Cunoscnd poly cstelor 9 pols cele tr de mk Gini unc un mea pen cae, dacs acza pe nee de imi, sin prefer a avea dea ace madera cu jar deat cua srg Cu pei save mai ie sans de aise ecumnaste nev vii Sine temem de fort asco, dar he ingroaim de dept Ge aceraaunor caste masele pot conve, castle in itd ‘naintrnsigente Cuero MASELE ELEGTORALE Mine ctr i el clectii cei leg et tub unor incl constiuiun dp dentine trond dar and O snr ere, recs ceria again eer cana, ai preset dec anit sui he mateo. Akt se ber cu recidre ba nare de ed ipsa pik ee, tbat, “resulta gnats a otras electra ma desxope fininoent lena srobunor tor rei sia ree tha, gresigl cote “ai com leis nase coal Proceed oe ‘na mat er end in cease sit pert eestor asp pal 5 Trina calla pe are eb ¢o pede cnt presi west personal etd noc et del cone de avere, cla alo gen conse der pun ce ses, acest caz Necetvea cau coidat si ie areola Se resis ‘Stel se impund indict ete capi Dai mas de eleton, incnsnal mare parte muncod ani seat tee: fe dn acest cater, se eli pin in fit co personae de ‘rie mncoreee or raneanch Ya ae odin chil ‘enc ret Se ponte cape cel yf nel dr, thracena se ang din mote aac, con a, de xem ‘evi dea contac tron sub cir inet con eat ‘etn care at aslo cp an he ude stip Dar petro asigra sccesul prestglcndiaui nu ext deans lector ease fata vantatea die azar; ‘aida ees ngeasea la mel cel a extrragan {ne denn i ee eke mai abulose pons. ofa man lore pe ato nur Sm nook Se vas drs puter al inne sl pere pe cane adver arid cu fort, “tine repeis cong ch acetate ect un ner tise carwact ere sunt de notre Hn, ike thie veo mare n spl nor serene ide Dak ae ‘Sh edoass plot maser, a incr este urd (ee de amenities aspunda pur sng arma 2 GUSTAVE LE BON Sees ape ees ‘fel gansele de a triumtfa. = ee et eens cote oe fer ns ee nap orale eae eee ioe tees Seen eee eres ‘Dp alee lector ns se mal pencups vance masurd les Beate ecient encore Soe aaa es ements arene en Sineeweeenee me ane ecterehes ae ane Saree eee feeder hr reat ree nome ees ae epee res. caste eee tor tor al pretidenisecelera angers tai {nic pe care ptem coir cain te: Cinder rit arate anc sumone ds gee pe er a r SoPMineemnme-seimccon dea inane vege cee resect pcr nde i Bro ones net "Grr pre onba hmpscair a ac rere H ecg se tne arm Ge i eae eal ‘ile nom ceca ie 8 preset, Socata ‘igang ome sfunare meal presi rey Za Man ela Tha Deva Can Space” (Camanche pe sce cert gana” i {aan acer vor, taverns, np se res sear intie sande bine needle ee ene ‘Shu ne magni ch aest gen de aresare a § speci anumitor clase de cleo! chet determina de sata social Dupl cum am ‘Sus. cameni care compun o mule ind spre egaizarea mina ke ‘ru daveditin orice clip Drept eemplicare unnigral pass intro ‘elitare despre oaduare unde au paticipat nama student: "Vacarmulra tot ma ase pe mls ce 2 surge tpl i ce ‘avr ire orton si spe ou rane ira ht ner Si {Beno ltr col apt din extrostatn opus de pretties 3 ‘rat eas sr cul arise ean ne cel cin i a {Gane com ate amenturpsens rien cde celrcare i {nterapeou pe von fe sriga Aro atu TM calc iteaga cate dee oc, cst vena rachasinre, deco ca.ova dupe ‘Se nat nrebarea cum s pate forma opin un aleitorn ase mene coli daa pane oasenenea tebare inseam ne ami * GUSTAVE LE BON Plnloga mune % ‘im in priv rd de Sertate aun colt. Mase ite sez op care esuntimeuse,ridecum opal resin din propia loreugetare Opinile vote electrr sunt maine cotetebor lore, al ciror drt sunt mde pine of negostor cu mare {nfuentiasupra munctorior incre au ered neti. Sie eun cmtt electra See unl dre el macro! again em rage, Scherer Exe chen insttr nosso, tol mas p> ice Frm en peat decane acest nu ese prea dil sk acon apo sacint st fe acceptaicandal ss posede afi resarse Dups spusie Sot wma at inc rea Ba ‘Acrasa este pslologia maselr electoral. Ha este aserindtoare xen sar me Ne mak i ma "Numa voi ténuna ns, dup ote cele arate mal us, poten ‘ol universal Daca ain puta mea si decid arta, has ‘rasa cum este. dia ran de orn prac, decugnd oma din st dul nostu asa pabolages mascor, pe care vi expane in cont tar, nine, hs, des ream inconveienele seestl vl brea evidente penta inorate Gre sar pte contest cif sunt opera unl minor de feet paeaereed eames ‘unten lee Despetien a dur oa exit ee ‘ite gm. Dogma suveranitifi maseor ese, fsa vorbing, a fe ‘e putin demand fe para casi dogmele regis ale Evi Me- ‘loaded relginse Imag un Berger oder ras {rat nro fer agian pln Bv Medi. Crede ch arncerea emia dele rego care domea tne? Ct nie wn {riba aia sb ard peg sub acuzata deaf ict pact cx dal seco car tree prin cap contest extn dah? Cacrei- tee porulare ns a dee, cam nu tant co, Dogma vo {uh versal ar asta ptere de fica dogmelr cen. Or {ors sion eee exc eget sca o admit decare ma ‘Se bucurat Lande XIViea, Treule del ine raporti aes cala ‘tice dog regs. Doar impulerodear dogmee ‘Arf de ale ano ners iam acess dogma are ut eet Jn emu cle se ntipnete yates serie Too {quovile-oaneni numa au nredere nin alli din ext iit ‘Tnalor Dar seat sinndine ei o ieee aproee ft ma {ia jdecata pubic se pre pos, nd wi er ‘ictn acca caadevirlsh nS partes el mal mare rum” ‘red and ste chip chun surg rests amelora ‘etl msselor? neste ipgoa accept acest ea atrun moti {gu cras aname einer de intligenf al ice cole {Bi inierent de srucurac Cl conse omuiine rept ter se egaeaa tn vinta uno chest cu caracter general, tot pauseci de cadence nv ma bun ec ace pat. Tevidetocagis Nucred in cam disc din prin caracers {unveil cam a restararea Impede rei fatal umnelor ardent, cu electri exch din rade svar si cmenilor de Here. apc. nd est tbl de matemat, ot amt ing, ch este rite vetrnar, medio svc i Maes {Teal cma ult impesime n prvi sentiment To coo tis ost sunt amen instil majritatea oes academic dar ost eo chestune de teres genera cum at 8 protei- ‘Teal de excpl anupa cise cal deacon? in fata wor Dobleme soil, line de necunoscte, dominate de logic isicd Ug atv tt et igoran in maere devin ce ‘Dac maa ceca ar excise format in redtabil omen desing. vrure lor naar mal bane ale legitortlor de as % GUSTAVE LE BON ‘9s ghia dup spirit parti lor. Nua isprea nicl una dire dt ‘Scull actual, ba am aveain pus apstaarea tani a cstlr. Restrns sau general acceptin ir republican ori in mona rackatin Fann Bein Prt Gre ci Sania. {ulurversal maser ee retainer racine 9 encom eas Mei esr rear pent Bese tre ed de iat cde eee ae ape ‘acest fen itarce nck data ine andar de ras den indinaat ede, Ta ee rea de che Swern ac on arte pain vee pooaror Pooarle Sunt conus de spl a add de einseete ncestle ‘circa acest spit ast areal enor oben = itn ps ester ose Carerou ADUNARILE PARLAMENTARE, ‘Atul parfamentae, mui eterogene no-anoine dei: ‘castructur in neti de epoct s popoare, pent unele crac ‘generale comune asupra cirorafs pane pecetea rsa accent UestompAndte dar icdataimpiedicinde si se manifested pre prlamentae, ech sunt din Grecia, din Tai in Portal, in ‘Span, din rena ox din America, elev, pe ipul deabateror arin ‘uma vot, mar nog span in fia respective gee aces ‘ip de dial. ‘Regn arlametar ittoar deal orc popor cia mo dem Hintrchipeaz deen crnat in pune de vedere pol, dar sreneral accept cn oamen strstr mao ‘i deo dei inlet aut od ber dec un mic num Tene aduniilor patlamentare se reisese particle ge neal ale maselor:dimptismal ideo, rails, pines de a ‘dea pad mestilr, exacerbarea sentimentlor, infest preponde- ‘et a iderdor darn functe de strctra lor earacterisica le pre- “nt sme derenge, pe cae e vom relevain continuare. ‘Smolin opnore una dine crackle cele mi vient slepslamenteor. fn toate partie, ma als la popoaree tine, se ob- “erro teint invari de reaolvare acer mai complicate pro- ‘lem sci pe baz clo mai simpl princi absracte spin es eral apcabie tutor cazror. Fret c acest princi difer debe {un part alu dar simp fap a se onsuiin mie le ipe- tnd imneauna ndivialr tending de a exagera valarea acestormin- ‘Si sd ale impinge pn la mele consent. Aste prtamentcle ‘expen indeosebi opin extieme. Tnruchiprea ip snr anor partment se pot observa la ineobin in inl Revo franceze. Dogmatic sonic ‘Sumi nest de ag generat fost renew de princi ‘Sable, ira hain seam everimentele, asa init va putut rma de ‘Grecia au beeutpin revolt firk ao vee, In bara cova doe, ‘au chip pt sh refac in tereli soietaten,coborindo Ce “Se tna ta ofa rl ameroara pe sara evoke sci, Chiar = GUSTAVE LE BON milacel de fire a aces vis dau sear de un sili des ‘vis nti, se maltumeans boar cu Vole obstacle super. Dealt stn cu toi grdin, montana, termido- Tei te, era animal de acelas pirt. Masel partment cad sor pad suesilor 9 ca de obs, zea cman de air areola de prestig dar ral lr de suger Ube re mite are nee ce rebuie subinste In grivina chesunor de meres bal, ecareprkanentar ae opk ‘xe, reduce pe care argument poate cn. Nc {alent uni Demotene nar evi sh mode vt ei deat intro ‘rblemitcum este ceaaprotecionsu, reprezotnd exigent ‘or inant elector: Sages care atonal ater, venind nse cel lector rimine reponderent pena a nul aces aimpune "ita absolut opi {in prvi chesthnfor eu caracter gener: renuntare aun mini te, sabre uni impet eimobilsml pine dspar sages leider den efit, dar mi cect maar cin cal ma scloramort,Gecare parti avin pope hi ie, capabi de on enti tot alt de mare. Deputal este prin ntre sages contrare st {nod fatal devine esi Aa se expe ec a foarte eure ine ‘ad, ni dept voteaza de nied corte, conoid la ai ‘wgaea un ard earedsruge Oleg sprinare, de exempta dep- tal indstrasr dear alege oi cance rite, pc anil ea aces misur prin un anendament Tate dec, a car legiltr,o Caner vadese ede o parte opin oat, ar pe dea pre, mu indeccie. nfond ches Sule cu caracter general ind mut ma mers neti este _redminant inset find de eaa conan at de ctor ce ‘sages ten sires Itotdeauna rina conrablans irr rea liderior. Totus acest din ura ran aera spi al de ‘erred partment naa opin bine oct teri Roll iderbr este evident Sub nuoee dese i grapurion park mena ies ntti, ude sunt veil sera adn ‘lr sale Oamen consi in masenuse ot ips de cond {Fao ee ind re adds nie dei ce ‘le ewan be pra reels Se deed a Wear eat a rc pa a Secchi pots rnc ol ae anagem _# ‘olden darn pret re ele aaeopt : sunt convingitor’ atat prin argumet or dope een sextet cia a esp nbn Dac ‘Simcoe senong sleSetc einet. eror econ nth cs eee, site epi St ee ma en erent bee de 14, dn care et pte Sinnnteted che rene etre cen. aca ine ape aie nine Sete caeet Nant ee Oma va ame Sp tps heute se Sra ake de ourom deseo ae nis ame Eg Oe tare > SEER Sete ech peta deo Sanayeesarm area ee id cain tite de ie cn ae seek deo em str ts ya ca nbn sana plea rose, nie sub apr polo, Oras ‘Forest cant cate dar cap ink ear “Sci peeareixamitort oro aus epi, Se parila, tle ose subst dar de prestgulixrundtors comport ‘emt peep de preset Wind ncrema av reso ‘orelt de prestige sondeye puter abl ace ma tic india ns aceasta se ped ‘Si citi cam ie foarte influent dept, care doar piste sem tes sare un miner, dar cara ier tal een oa {nor near ance cru iM. prin tam cpp Tei de et su Saari nen nn Magen dc n er er SERS ice acm newer pec ner Neh a psa din Et Tere MC-ana cnet na ae Yes dc era poor Nase Niarf webu se hc pat ait grave pati coe wie deus, darin bund pte indent a fost i. GUSTAVELE BON inte pe ila fa de ona plc caren prvi obi Coline, semana pe deere ce ce a eset tit Peart rmarginestels 91 adopta ere. * ‘In afar de presi, miloaele de pesuasiane la indemdna indrw- _nstorlor maslor sint factor dea enumerate no mae ‘dar, Pentru a1 mln cu abit, indrumtorel rebui patrands, eral banal, susinate ins cu violent de dferite persona in- ‘sive Pe canavam ideal ademncratel pure, aces en de formule ge nerale are un eft miraculos.ntotdeauna af destl de lesne si fac ‘omasi de amen si accep aserfun generale prezentate in terme ‘expresiv, desi elena fost si probabil n vor ficodat verificate™ “Tmporana conti terreno expres meniona inital pe- ‘cedent, nu va fi nicodatexagerat. De atl, am insist in repetate "indus asupa fret remaeabile 2 cxvintelor a formuieor eu grit Ales pena eva in mod elocvent magi foarte vi, Un excelent ‘exe faa urmétoare, eras din dscursul una redtab ider de ogni n paiament un cae aceeagi navi va dace spre alas tinst al explicit eee es vor apa, unum oc eel, dept du Reger apie inc ot dt oc apes Imaginea ate evocat este car, ichitoare, to aversri or ‘oral se sintameniniat prin ea Eva intro dati st tara expla, sambarcaanea cae iar putea duce cu eas sunt incre de team Surda po care tebe sof rest membni Convene, ma ml a ma pin amen de sl ghiltine la aural vai lui din d= ‘cursurle i Robespere, eam cei fea intotdeauna si cede TIndrumndtor maselor as interes sh avanseze cele ma incre dile ‘exagerr. Dep, oratorul Gtat mal us eu 0 fra a puta aie, Pintle mtinior 10 fi tii rea ule rote, cancer pre plese pe {arene tube clade mor compu ance tt peepe egal cu al aarti Asemeea ice aint: ‘raditoare or complce. "Aces gen de clint, dup cum am spus, are efct in orice parle ‘ment in psiad strc rice el find mal ngromtLecsurarea nor (Gecurs promunfate de mar orator al Revol rancere ese foarte cedifcatoare din acest punct de vedere. Ei simfeat neva is inte ‘upd meres, penirua inea rma sia eloga vires, pena asobort Fnpreclila aes anor sar trac ibe on smears Asi tena se ridca npcioare,splada frenetic, po, calmat si relua o- curl ‘Cliwzele maseor po foamen nein sins dar fp ‘mal degrabi dianatordectostor. Demonsrind complesatea h ‘culo, incercand si explice ss nteleagi amen inteigent devin ‘idulgent. intestate, volesiaconsingerlor necesare apostnlor ‘sbeste: Mari ndrumtod al masclor din ote impure, sin primal ‘inv ei din vremea Revol anceze, ufos spite imitate, dar et ‘puter excepional de ainicira masele ‘Discursurl cei mal renamitdinte i, Robespere, descumpic ‘nese alesea dn picin incoerentl lar si et, cu gen sion t= ‘neu oul mens pe care fa juca aces iran: Aproape cit sper, nn a puterea pe careo capi om ae rola de presi une neentte covingeri, alia cu externa ins time de spirit Sitots, acesea sunt condi indispensable entra ignora obstacle a impune vinta Instinct, masele recur in ‘cet inte animate de convinger energie stain de care au nei ‘in adie prlamentare, succes uni discurs depinde eros pe excisv de prestigl oratorulisnicidecum de argumentele pe ‘are conn: 02 GUSTAVE LE BON Un ortornecunoscut prezentndue in ftaparlanentelor eu 0 ‘ewvantare intemeiati pe indliabie jadect nu are nico sans dea Simicar aso. at unadevirt grote laces, chia de un fost eputa i Descubes. Dug ce sata a rb cet din set na peel et meas nites nce avr cua ‘Senet an cance rah cae col ania cit sce argues earns cite ae dave asa lores ca deta eli de preaiS inh cin fata eviden- teiate dee orc rertont devine saris Vrbete nceatr ‘sea clr ase sn recta cole cama vor putea di nine {iilndcamaa sr prdsensed leu? ‘Ounbra denne scare pe chip. Inert in rocco te oct de re reser scars las oa cat Da seus a ys. Fe tonal age agp cete in ral Nowe tnd and pe ins se presen se ss See (Gea ac portete na erat Varad dew as porta. ‘Adunilepatamentare, anse la un nat grad de exctare, sunt ara foarte bine tt istoria Rew fanceze Pentru aistocralreman- ‘areal pivegile or era un imens sacri, stot, ntruna in me morale opt ale Adu Constant, Fa surat Peru mer bi Conver, renunarea a propria muna echivala cu o contin ameningare cu marta tots au renunat a aceasta protect sie rea bine cd esfodul unde ts conduceau, az, colle putea f rae ‘ator, mine. Dar jung a acel gra de tomas complet descis ‘deo, co considerate de nc un rang mi poate impiedica pe 9 ‘meni consti in mast dea ced sugesior care higmotzeaza. Ue ‘métoral pas din memoril un partcpan atv a Revo din 1789 ‘ste convingitosre desire a acest tp de tect ,Deciile cam Pshotoga utintor 103 ‘eau fost aga de mult repopate nu era ncidecum dart de noi cu 0 2 sau do aint dae flat, criza sds nileimpunea™ “Aceleas fenomene fate sub incidenfa inconsintu sa mani {estat sin furtunoasele seine le Conveni. Suntali rn dere rae J care ora um sai neibuine datsleainares color seine acinar pie lorlor= sce Tie fa nani gcu cele ma i spl, tg raat ‘teats nie cod pe Dano, Ider de dept. mare romotor ‘Seondettor al Ree ln unarite cele malate al. ‘Tosa loca stngn, tear cle daanoare dere geri re {ehboaré In ani, cu strgte de ada de etic. doves “espa eatin fide Hobespere, Conveat rin lege repeals, ‘lp sponane acral na paver cial deta degra fentrucho decane Det majoras grannies ers pi acs {Speci or sincere In 2 er, Conte in eg cs pe ulin [it pe terme npr ster de rbce sama dcr ost de Rabe plere,ea pune aun orn at “Tabla pate prea sumbru totus ete exact. dune parla mentare sures si hipaoizate indesjns prezn aceeai crac ‘ite. Ele dein o turn maleabil i doi pad impusuror. 0 de- ‘Sere a du dea 18 datorat uni paramentar dnl de orice “Suspciane car fost pit de rent democratic, Spall, prelu- tide nol din Revue litera (evista terri), extemal ete fcaoare in aces ens Regis iol eagerarea nr sentimentae ‘le maseo,smobiatea lr exces care pent recerea, in surte Inervale de inp, prin gama cel mai contador sentiment ‘Scandi, ike, mice lp ed, icrederes ous roll eight a dus Paral Republic ape Nita ado ‘anu sega et Se totaal nerd. Nun de inal tall denser xine — ual aime shi etme a+ ‘era cero carr snl. Cla reali us era. ‘Nespresso date cen de un emperanent ‘ct or de Ha de cdc Nini dirs ttl dete. Gabe a ‘ear emurind cfr vin de imi ero scaezitor a hana go ci, daa dn stnp a ederea provi br. ‘imaged ac comecie, cept dare age Cd desc ini, cat romp indica sat clan de ate spine, pac, etre, of reap, ict mura ce eine Mafuios xa oar rch ote maa bac uate ont, Peo asl de ‘bak cee pte sper ch var intemes? me GUSTAVE LE BON Din erie, nu toate trisitrile adunaror parlamentare descrise de no se manifest in mod constant. Parameriele na sunt ase” de- ‘itn uncle moment, indivi din componenta lor reusnd si pis- trezeindvualtata nfarte multe suai fpt pentru cae aceste ‘oruri pot labora excelente leg thnice. E drep ch acest leg sunt reiite de cite un specialist in nsea cabinet si, lea volt find, ealtate, opera una indi, iar mua und adn. Fest. 2 cst sunt cele mai bine, Ele mu devin dezastrucase decd dato ‘Sere de amendamente fei le transforma in infpireclecivi (Opera une malin este swf pretutinenferioara fai cea. aun individ ioat,cicinumalspeciltisalveaz pariamentele de masurh eden; devin atl inrumitor de moment. Nu adunareaaco- ‘int cea mai bund metod gsi pin acum de popoare pentru ase ‘condce si, ma aes penta eva poet posi jg tani nel pe Sane, Ele sunt cu certidine deal de guvernare, cel pin petra Toso, glnditor, srt arti, svandInteun cuvént, pentru cel ce constiue vrfurile wn civil si parlamentele nu preznt de at, ‘Geet dt peice intr adevdrserioase: rsp fora fant sir ‘Sringerea progresivaaibertjior individual. Prin dntre aceste price este consecinaexigenelor masclor letra, Dac un deputat propane uel su care dau stistactic “parent delor democratic, cum a de pi, asigurarea pensi pea- itu tot munctor on cresterea salar din invita, ela depo ta, sugestona de eama a de eletorat mu vor indians arate ale Jeg i, Painloga maior 108 ‘Cel dal does pericol mensionat resrangerea bert, desi ma putin vbi xe, foarte eal este real nenumiratelor leet Festive ae cirrconsecnfe nu sunt ale in seam de parfaente, ‘Cu spirit lor sings, pe care se cred obligate se oleae ‘Se pare chest un pricol neva cic isis Anglia ~cu tip sve de regim partment, a care ale na depind asa de mult {de elector nu eget see. Herbert Spencer, Intro mai vece Tcrare asa ara cum restereaihetiiaprente ese nm necesar tuna de diminuarea beri rae. Eris acest te in carta ae vidal impo stata, it ce serie despre parlamentl engl: ‘De ata lina ura curl provi de nok Misi dictator nmin erp lead sverige nih, anume in ‘out tote a fon sai element ot male fn eer an ate ‘nid complet reine, care, conor pro was eae erin deve bg. aca inp dare ic, din cen. ‘hv apart ele lhe ou restr sms at Heras cet {ean prtea de prot pe care open ce dup bul cs ‘Gore pecentl care ste ater chat da wa age uD Aceast edacere peogrest a ibertilorcanoaste in toate ire forma special despre care ms vorbeste Hebert Spencer creareami- ‘neroaselor masureysatve, toate rercve, conduc in mod nece- ‘Sr creslerea mundi, pte inven fncioaror nso ‘eu alcarea lr care tind si devin, ase, adeirai tani trlor ‘Gat. lar putter este csc ai mare ect, delare lo 0 con fina schimbare a guverncor, asta administativé nu exe ans de vest schimbsn, find singura list de responsabit,impersonaa ‘pert Or exist despotism mai copleitr dec soe tiple. Tinpunerenepcetat dees reementr restrictive, rvind eke ‘nai cementare manifest aleve coiiene, are drep reat inv {abl estrngerea progres a seein care cele se pt mis ber. ‘Vietime ale ue a prin mule ler elias Hbertatea Sunt maine asigurate, popoarele accept in care ned ire cle thal apisitoare, Obs si suporte un jag, came or ncepe si ce tte, plernd- spontanckatea si energia. Nu mai sunt decd pale Limite automate pase, pst de win de rezistents side fort Asie mal este obliga cate apart resorturie pe care mi te mai af in sine Datorit indents neputne crescinde a cei- tenor rll guverelor vas mal mare Acestea vor Bi oblgate abt eal GUSTAVELE BON ‘piri de inatspirtalintreprinaitor pe care indi Lau ied. Ene rebuie si ntrepind tot, si deze tots apere tot. Sst _Statul devine un 2eu atotputernic. Dar experienta ne inva cé puterea “unorasemenea divine a fot niciodats ni foarte drab, ict Launee popoar,resrngerea progres alberto pare a al sy event tin err Repo Molin, ar ae dpa ‘elderepee 198197 gol pe un bt de pulbere. Ribot ve dra para an +198 ~ Enlaa Kono revndic ea drept latter areca decsebien cena ot a ‘Sun errs se ‘poe ibvcneste bol ine sir galbnea i Kosovo Dipl- uma ‘met 190 -NATO sac Serial de et rine ep inerstioal : RAZBOAIE tle) Be 92 pa re 200000 HAE. os de tspigdoea nodb dl tsi a ip seh nani,

You might also like