FAZA-PROIECT TEHNIC

MPDURIREA TERENURILOR AGRICOLE DEGRADATE

CONSTITUITE IN PERIMETRELE DE AMELIORARE:
LIVEZILE,
COMUNA LIVEZILE, JUDEUL TIMIS
DUDESTII VECHI
COMUNA DUDESTII VECHI, JUDETUL TIMIS
VOLUM I - DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR- LISTE CANTITATI LUCRARI
VOLUM II - CAIET DE SARCINI
VOLUM III - PLANSE

CUPRINS
VOLUMUL I-DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
1. Date generale
1.1. Denumirea investitiei
1.2. Amplasamentul investitiei
1.3. Ordonatorul principal de credite
1.4. Autoritatea contractanta
1.5. Beneficiar
1.6. Elaboratorul
1.7. Perioada de executie a lucrarilor
1.8. Necesitatea actiunii
1.9. Fundamentarea tehnico-economica a investitiei
1.10. Obiectivul investitiei, contextul social-economic
2. Descrierea lucrarilor
2.1. Amplasament
2.2. Statutul juridic al terenului ce urmeaza a fi ocupat de lucrarile propuse
2.3. Elemente generale privind cadrul natural
2.3.1. Geomorfologia
2.3.2. Geologia
2.3.3. Hidrologia
2.3.4. Clima
2.3.5. Lista unitatilor amenajistice pe tipuri si subtituri de sol
2.3.6. Tipuri de degradare a terenurilor degradate
2.3.7. Statiuni de terenuri degradate
3. Descrierea solutiilor tehnice
3.1. Solutii tehnice ale proiectului aprobate in studiul de fezabilitate
3.1.1. Alegerea speciilor forestiere pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor
3.1.2. Formule si scheme de impadurire
3.1.3. Metode de pregatire a terenului si a solului
3.1.4. Organizarea de santier
3.1.5. Caile de acces provizorii si definitive
3.1.6. Programul de executie a lucrarilor, graficelor de lucrari, program de receptie
3.1.7. Trasarea lucrarilor si predarea amplasamentului
3.1.8. Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier
3.1.9. Relatii intre contractant, consultant, si autoritatea contractanta
3.1.10. Controlul calitatii lucrarilor pe santier
3.1.11. Protejarea puietilor forestieri
3.1.12. Standarde, normative
3.1.13. Conditii de receptie
3.1.14. Cartea tehnica a investitiei

VOLUMUL II-CAIET DE SARCINI

1. Probleme generale

2. Planificarea lucrarilor
2.1. Unelte, dispozitive, utilaje si mijloacede transport

3. Schema de desfasurare a operatiuniilor, descriere

3.1. Pregatirea terenului
3.2. Delimitarea terenului
3.2.1. Pregatirea terenului si a solului
3.2.2. Plantarea puietilor
3.2.3.Revizuirea plantatiilor
3.2.4. Intretinerea plantatiilor
3.2.5. Efectuarea controlului anual al impaduririlor
3.2.6. Completarea lipsurilor la lucrarile de impadurire
3.2.7. Protectia si paza lucrarilor
3.2.8. Supravegherea si asistenta tehnica in timpul executiei lucrarilor
3.2.9. Conditii de receptie
3.2.10. Decontarea lucrarilor
3.2.11. Masuri pentru protectia muncii si P.S.I
3.2.12. Masuri pentru protectia mediului inconjurator

VOLUMUL III. PIESE DESENATE

Plan de ansamblu al zonei Livezile;
Plan de ansamblu al zonei Dudestii Vechi;

VOLUMUL I - DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

MEMORIU TEHNIC

1. Date generale

1.1. Denumirea investitiei: Impdurirea terenurilor agricole degradate,

constituite in perimetrele de ameliorare: Livezile, comuna Livezile, judetul Timis;
Dudestii Vechi, comuna Dudestii Vechi, judetul Timis.

1.2. Amplasamentul investitiei: Judetul Timis, comuna Livezile si comuna Dudestii Vechi,
localittile Livezile si Dudestii Vechi.

1.3. Ordonatorul principal de credite: Sponsorizare;

1.4. Autoritatea contractanta: Judetul Timis;

1.5. Beneficiarul: Comuna Livezile si Comuna Dudestii Vechi.

1.6. Elaboratorul: P.F.A.

1.7. Perioada de executie a lucrarilor: 01 luni;

1.8. Necesitatea actiunii

Conditiile naturale de clim, relief, regim de precipitatii, vegetatie si substrat
litologic, coroborate cu o agrotehnic necorespunztoare de gospodrire a fondului funciar, fac
ca judetul Timis s se numere printre judetele care detin suprafete de teren degradat din tar.
Zona in care se regsesc terenurile degradate prezentate in studiu este foarte
deficitar in pduri, iar accentuarea fenomenului de secet si de ariditate manifestate in
ultimile dou decenii, cu precdere in ultimii ani, conduc la o desertificare puternic a zonei.
Necesitatea actiunii de impdurire a suprafetei luat in studiu este dictat de
formele accentuate de degradare prezente: eroziune de suprafat accentuat si eroziune de
adancime, forme de degradare ce conduc la scderea fertilittii solului, poluarea solului,
activarea secetei, micsorarea productiei agricole, reducerea suprafetei arabile, inruttirea
regimului apelor, ingreunarea exploatrii terenurilor agricole si nu in cele din urma la
degradarea drumurilor si a asezrilor omenesti.
Aceste terenuri sunt caracterizate si prin factori ecologici puternic limitativi:
deficit puternic de ap in sol in perioada estival, insolatie, expozitie insorit, sol
lipsit in cea mai mare parte de humus.
Formele de relief caracteristice perimetrelor luate in studiu si prezentate mai
sus, combinate cu elemente de clim: precipitatii atmosferice reduse in cea mai mare parte a
anului, vant, temperatur si de substratul petrografic format de marne, argile si nisipuri,
favorizeaz in mod continuu procesul de eroziune de suprafat.
Factorul antropeic prezent prin psunatul excesiv, nerational practicat de-a
lungul timpului pe orice fel de vreme, fr un asolament, fr fertilizri, cu substrate
petrografice foarte friabile, cu eroziunie de suprafat, ori ca urmare a unor activitati tehnice, a
facut ca aceste terenuri sa devina in timp neproductive.
Pornind de la fenomenele negative mentionate mai sus si regsite in in zona luat in studiu
si tinand seama de rolul si de importanta pdurilor in
mentinerea si ameliorarea conditiilor climatice, edafice, sociale si economice,
obiectivul prioritar este impdurirea acestor terenuri degradate.

1.9. Fundamentarea investitiei: a fost aprobata pin Hotararea Consiliului Local Livezile si
Hotararea Consiliului Local Dudestii Vechi.

1.10. Obiectul investitiei, contextul social-economic :

Obiectul investitiei vizeaz impdurirea terenurilor agricole degradate prin sponsorizare si
participarea voluntara a anumitor organizatii.
Scopul proiectului il constituie imbunttirea calittii mediului prin extinderea
suprafetei impdurite la nivel national, in urma executrii lucrrilor de impduriri
propuse, se va introduce in fondul forestier national suprafata de 4.6 ha.
Obiectivele actiunii de impdurire privesc aspecte atat de ordin ecologic, cat si
socio-economic:
-reducerea polurii atmosferice prin stocarea carbonului, pdurea fiind cea mai important
form de vegetatie capabil s reduc bioxidul de carbon nociv si de a pune in libertate
oxigenul indispensabil vietii;
-refacerea si imbunttirea calittii solului;
-refacerea echilibrului hidrologic;
-asigurarea permanentei si stabilittii biodiversittii;
-combaterea schimburilor climatice prin diminuarea efectelor secetei si
limitarea desertificrii ;
-protectia solului, diminuarea intensittii proceselor de degradare a terenurilor
si ameliorarea progresiv a capacittii de productie a acestora sub efectul direct al culturilor
forestiere ;
-asigurarea standardelor de sntate a populatiei si protectia colectivittilor
umane impotriva factorilor duntori, naturali si antropici ;
-imbunttirea aspectului peisagistic al satelor din zona perimetrelor de
ameliorare;
-valorificarea mai eficient prin impdurire in interesul comunittii a
terenurilor: lrgirea bazei melifere, obtinerea de mas lemnoas intr-o zon puternic deficitar
in lemn, crearea de locuri de munc.
In conditiile date, cresterea procentului de acoperire cu vegetatie forestier ca
msura integrat de combatere a secetei, desertificrii si degradrii terenurilor se
inscrie in Programul National de Impdurire elaborat de Guvernul Romaniei pentru perioada
2006-2035.
Prezentarea proiectului
Lucrarea se prezint astfel:
Volumul I:Descrierea general a lucrrilor; Lista cantitati de lucrari
Volumul II - Caietul de sarcini
Volumul III - Piese desenate

Capitolul 2. Descrierea lucrarilor

2.1. Amplasament
Perimetrele de ameliorare care fac obiectul documentatiei, sunt situate in Campia de Vest, in
zona de silvostep.
Plan de ansamblu, plansa nr.1 si plansa nr. 2.
Datele de identificare a perimetrelor de ameliorare care fac obiectul studiului,
sunt prezentate in tabelul nr.1 :
Persoana juridic Persoana juridica la care Parcela Supraf
ce are terenul n se afla n administrare cadastral cadast
proprietate terenul - ha -
Primaria Comunei Livezile Primaria Comunei Livezile PS 348 1.5
Primaria Comunei Dudestii Vechi Primaria Comunei Dudestii Vechi A 1934 3.1
Total perimetru 4.6

2.2. Statutul juridic al terenurilor care urmeaz s fie ocupat cu lucrrile propuse
Terenurile care fac obiectul documentatei in suprafat de 4.6 ha sunt
proprietate publica a comunelor Livezile si Dudestii Vechi, fiind administrate de acestea.
Suprafata terenului care face obiectul prezentului studiu, este constituit din terenuri
degradate inapte culturilor agricole. Aceste terenuri se
scot din evidenta terenurilor cu destinate agricol si se inregistreaz in evidenta
terenurilor cu destinatie forestier si se supun regimului silvic.

2.3. Elemente generale privind cadrul natural

Zonarea fitogeografic a terenului:
Se face Conform raionrii vegetatiei lemnoase editat de S. Pascovschi si N. Donita. In
lucrarea Vegetatia lemnoas din silvostepa Romanei

2.3.1. Geomorfologia
Perimetrul este situat in treapta cea mai coborata a Campiei de Vest, altidunal sub 100 m,
forma de relief este campia joasa, plana.

2.3.2. Geologia
 Sub raport geologic, teritoriul analizat este alctuit din marne-argiloase peste care se
asterne o succesiune de strate de nisipuri, nisipuri argiloase si argile.
Depozitele sunt constituite in principal din nisipuri si luturi,

2.3.3. Hidrologia
Din punct de vedere hidrografic terenul studiat este situat in bazinul
hidrografic al raului Timis. Acesta are un curs permanent dar foarte variat,
determinat de cantitatea de precipitatii ce cad in regiune.
Regimul hidric se caracterizeaz printr-un maxim la inceputul perioadei de vegetatie si
printr-o reducere lent spre toamn, iar in luna septembrie se inregistreaz cea mai sczut
umiditate a solurilor.
Sursele de suprafat (constituite din ploi si zpezi) reprezint forma principal
de alimentare cu ap a retelei hidrografice.Sursele subterane particip la formarea scurgerii
lichide intr-o msur mai mic.
Panza freatic se afl la diferite adancimi.

2.3.4. Clima
Clima este un factor important in stabilirea conditiilor stationale si favorabilittii acestora fat
de anumite specii forestiere.
De aceea, in continuare se vor prezenta cativa indicatori ce pot prezenta interes la
identificarea unittilor stationale si la modul de aplicare a tehnologiilor de impdurire.

2.3.4.1. Regimul termic

Temperaturile medii anuale sunt in jurul valorii de 10,6 gr.C cu valoare medie de -1.3 gr.C
pentru luna ianuarie si crescand treptat pana in luna iulie a carei medie este de 21,3 gr.C.
Temperatura medie in aer in sezonul de vegetastie este de 17,4 gr.C. Temperatura maxim
absolut: 40.4C. Temperatura minim absolut: -27.4C.
Inceputul perioadei de vegetatie este in prima jumastate a lunii aprilie, iar sfarsitul perioadei
de vegetatie este in a doua jumastate a lunii octombrie.
Durata medie a perioadei de vegetatie este de 6,5 luni.
Cresterea temperaturii medii anuale in zon este cu atat mai nefast cu cat ea se
suprapune peste o diminuare a precipitatiilor medii.

2.3.4.2. Precipitatiile atmosferice

Media precipitatiilor anuale in zona perimetrelor este de 560 mm. Maximul de zile cu
precipitatii se inregistreaza in luna mai, 10-15 zile, iar numarul de zile cu precipitatii intense se
inregistreaza in luna iunie.
Data medie a primei ninsori este in decada a 2-a a lunii noiembrie, iar data medie a ultimei
ninsori este in decada a 1-a a lunii aprilie.
Fenomenele de iarna au o durata relative scurta, de regula cu strat subtire de zapada si
discontinue. Se inregistreaza rar caderi massive de zapada care sa conduca la calamitati prin
doboraturi sau rupture ale arborilor.
Tendinta de aridizare a zonei studiate (manifestat in principal prin
diminuarea precipitatiilor din timpul sezonului de vegetatie si cresterea temperaturii medii)
influenteaz negativ procesele de regenerare, crestere si dezvoltare ale arboretelor din zon,
fapt ce apropie zona de conditiile stepei mai mult decat cele ale silvostepei.

2.3.4.3. Regimul eolian

Vanturile cele mai frecvente sunt cele din SE si N.
Prin caracteristicile lor, vanturile nu ajung sa provoce pagube culturilor forestiere.

2.3.4.4. Concluzii privind conditiile climatice

 Analizand datele prezentate mai sus ca factori ecologici in contextul terenului
luat in studiu, se pot desprinde urmtoarele:
- zona luat in studiu este favorabil dezvoltrii vegetatiei forestiere;
- temperatura medie anuala indica o clas de favorabilitate medie pentru specii
caracteristice de silvostep, precipitatiile medii anuale indica o clas medie de
favorabilitate pentru toate speciile, ca si suma temperaturilor diurne din perioada bioactiva.
-umiditatea relativa a aerului indica de asemenea o favorabilitate foarte ridicata.
Elementele climatice ale zonei luate in studiu nu pot constitui factori limitativi
pentru vegetatia forestier, singurul element care prezint valori la limit pentru
anumite specii fiind cantitatea anuala de precipitatii.

2.3.5. Lista unittilor amenajistice pe tipuri si subtipuri de sol

Pentru terenul in studiu datele preluate de la OSPA Timisoara sunt:
Parcela cadastrala A 1934 (UT 18) Cernoziom salsodic-lut mediu/ lut mediu, cu nota de
bonitate pentru A-61, Ps-65, Fn-57;
Adancimi 0-30 30-42 42-55 55-90 90-100 100-120 120-150 150-175 175-200
Nisip grosier (2.0 - 0.2 .mm ) 0,6 0,6 0,4 0,2 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1
Nisip fin (0.2 - 0.02) 53,4 56,1 60,4 72,0 51,6 33,1 43,2 42,1 43,6
Praf (I + II) ( 0.02-0.002 mm) 19,4 18,4 17,0 13,8 24,4 30,0 20,1 24,5 26,6
Argila coloidala ( sub 0.002) 26,6 24,9 22,2 14,0 23,9 36,8 36,6 33,3 30,3
Argila fizica (praf II +arg col) 36,7 35,2 36,2 21,2 37,5 56,3 46,6 45,0 43,5
TEXTURA LL LL LL SF LL IT IT IT IT
Humus 3,35 3,10 2,10
Carbonati (CaC03) 0,25 0,84 4,14 6,33 3,04 2,45 7,34 17,80
pH in apa 7,04 7,25 8,05 8,52 8,26 - 8,17 8,38 8,47 8,69
Parcela cadastrala PS 348 (UT 16) Cernoziom cambic-gleic-sodic-lut argilos mediu/ lut
argilos mediu, cu nota de bonitate pentru A-52, Ps-66, Fn-65 ;
Adancimi 0-21 21-36 36-50 50-61 61-75 75-90 90-155 155-220
Nisip grosier (2.0 - 0.2 mm ) 4,6 5,0 3,6 4,2 3,2 3,1 1,4 6,5
Nisip fin (0.2 - 0.02) 37,4 34,0 32,0 30,5 28,9 31,8 36,7 43,4
Praf (1 + II) ( 0.02-0.002 mm) 23,7 23,8 25,3 25,0 26,7 26,7 33,2 24,7
Argila coloidala ( sub 0.002) 34,4 37,2 39,1 40,3 41,2 38,4 28,7 25,4
Argila fizica (praf II +arg col) 46,0 49,6 52,9 51,5 54,9 52,0 42,0 35,0
TEXTURA TI TI TI TI TI TI LP LL
Humus 3,26 2,94 2,86 2,47
Carbonati (CaCO) 0,60 1,3 11,9 12,6 14,2
pH in apa 7,60 7,90 8,25 8,25 8,30 8,55 8,70 8,80

2.3.6. Tipuri de degradare a terenurilor

Cartarea terenurilor degradate in scop silvo-ameliorativ a urmrit separarea
pe teren si pe harta a unittilor stationale de mediu, cu deosebire a unor suprafete omogene,
intre anumite limite sub raportul conditiilor stationale (forma si intensitatea degradrii terenului,
relief, substrat litologic, sol), conditii care
conduc la un anumit potential silvoproductiv al acestor unitati si care reclam msuri
diferentiate de consolidare si ameliorare cu ajutorul vegetatiei forestiere.
Formele de degradare intalnite in perimetrul studiat sunt eroziunea de suprafat.

2.3.7. Statiunile de terenuri degradate

Conditiile generale fizico-geografice (clima, relieful, substratul litologic, solul,
vegetatia natural si cultivat), combinate cu microrelieful terenului, cu
principalele forme de degradare, cu tipul de sol determinat, au condus la identificarea unui tip
de statiune:
TS II.3-Terenuri joase, plane, cu soluri gleizate, salinizate-alcalinizate, carbonatice, slab
humifere, textura lutoasa-argiloasa, estival uscat-reavan, apa freatica la > 1.0 m, bonitate
mijlocie pentru frasin, submijlocie pentru stejar pedunculat.

Capitolul 3. Descrierea solutiilor tehnice

3.1. Solutii tehnice ale proiectului

Lucrari de pregatire a terenului si a solului,
Lucrari de bornare a limitelor de hotar in cadrul perimetrului, prin confectionarea si amplasare
de borne amenajistice;
Lucrari de impadurire propriu-zise;

3.1.1. Alegerea speciilor forestiere pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate.
La alegerea speciilor s-a avut in vedere posedarea acelor insusiri care sa le
asigure dezvoltarea lor in conditii stationale cu factori limitativi foarte restrictionari
(terenuri cu expozitii insorite, deficit puternic de umiditate in perioada estivala,
insolatie ridicata, soluri foarte sarace, continut adesea ridicat de saruri):
- s fie rezistente la uscciune (secet);
- s se regenereze usor pe cale natural;
- s acopere bine solul si s-l amelioreze prin litiera si capacitatea lor de a fixa azotul;
- s reziste la eventualele vtmri provocate de fenomene naturale;
- s produc material lemnos de calitate in scurt timp.
Tinand seama de aceste conditii si de exigenta speciilor pentru culturile
forestiere de pe terenurile degradate si neproductive s-a recomandat folosirea
urmtoarelor specii:
Specii principale de baza:
Foioase: Stejar pedunculat (St), frasin (Fr), salcam (Sc).

3.1.2. Formule si scheme de mpdurire

Conditiile stationale grele de vegetatie din cadrul terenurilor degradate luate
in studiu limiteaz numrul speciilor forestiere, folosirea lor trebuie s se fac cu
mult discernmant.
La asocierea speciilor in cadrul formulei de impdurire si in cadrul tipului de
statiune s-a avut in vedere insusirile ecologice si particularittile de crestere a speciilor
lemnoase pe terenurile degradate.
Formulele de impdurire stabilite in cadrul tipurilor de statiune cartate au urmrit
urmtoarele obiective:
-protectia maxim si permanent a solului-ameliorarea si refacerea solului;
-acoperirea solului in scopul restabilirii regimului hidric normal;
-punerea in valoare a terenurilor.
In cadrul formulei s-a tinut seama de particularittile de crestere a speciilor pe
terenurile degradate, de rezistenta la gradul de eroziune, de imbunttirea solului
prin frunzisul vegetatiei forestiere ce se instaleaz, de consolidarea terenurilor, folosirea de
specii cu inrdcinare puternic si bogat, de comportarea speciilor in amestec in cadrul
culturilor forestiere indicate pe terenurile degradate.
Avand in vedere caracteristicile de crestere a diferitelor specii precum si relatiile
intraspecifice, plantarea speciilor indicate in cadrul formulelor de impdurire sunt:

Parcela cadastrala A 1934, S=3.1 ha

40 Fr, 40 Sc, 20 St
Salcamul se va introduce in palcuri pe portiunile de teren, mai ridicate pe care apa nu
stagneaza. Nu se amesteca cu alte specii forestiere.
Frasinul se introduca in biogrupe, in buchete mici, frasinul ocupand pozitiile
depresionare mai bogate in humus si cu mai multa umiditate, cu apa stagnanta o perioada
scurta. Este acceptabil pe terenuri saraturate.
Stejarul pedunculat se introduce in biogrupe in mictostatiunile mai ridicate pe care apa nu
stagneaza.
Schema de plantare la densitatea de 5000 puieti/ha este de: 1.0 m x 2.0 m, in gropi obisnuite
de 30x30x40 cm pemtru stejar si si 30x30x30 cm pentru frasin si salcam .

Parcela cadastrala PS 348, S=1.5 ha

60 Fr, 40 St
Frasinul se introduca in biogrupe, in buchete mici, frasinul ocupand pozitiile
depresionare mai bogate in humus si cu mai multa umiditate, cu apa stagnanta o perioada
scurta. Este acceptabil pe terenuri saraturate.
Stejarul pedunculat se introduce in biogrupe in mictostatiunile mai ridicate pe care apa nu
stagneaza.
Daca conditiile stalionale sunt uniforme, speciile pot fi introduse si in benzi alternative,
compuse din 6 randuri de frasin si 4 randuri de stejar.
Schema de plantare la densitatea de 5000 puieti/ha este de: 1.0 m x 2.0 m, in gropi obisnuite
de 30x30x40 cm pemtru stejar si si 30x30x30 cm pentru frasin.

3.1.3. Metode de pregtire a terenului si solului

Scarificat in doua sensuri pe toata suprafata- 9.2 ha.
Aratura adanca pe toata suprafata- 4.6 ha.
Discuit in doua sensuri pe toata suprafata- 9.2 ha.
Revizuirea plantatiilor se va realiza primavara, in anul urmator plantarii.
Completarile se vor executa manual in primii 2-3 ani de la plantare, in cazul
pierderilor uniform raspandite sau grupate. Speciile care se introduc prin completari
vor trebui sa asigure proportiile stabilite prin compozitiile de regenerare, fiind
conditionate de procentul de reusita stabilit la controlul anual al regenerarilor.
Procentul de completari este de 30% in anul doi de la plantare si 10-20% in anul al
treilea de la plantare si 5% in anul 4.

Necesarul de puieti forestieri la instalare, la nivel de perimetru este urmatorul:

Parcela cadastrala A 1934, S=3.1 ha

Frasin: 6200 puieti forestieri de talie mica;
Stejar pedunculat: 3100 puieti forestieri de talie mica;
Salcam: 6200 puieti forestieri de talie mica;

Parcela cadastrala PS 348, S=1.5 ha

Frasin: 4500 puieti forestieri de talie mica;
Stejar pedunculat: 3000 puieti forestieri de talie mica

Necesarul de borne amenajistice

Pentru delimitarea perimetrului in teren s-a prevzut amplasarea unui numr
de 8 borne amenajistice, numerotate la nivel de perimetru de ameliorare incepand
cu numarul 1 de la nord. Locul de amplasare a bornelor pe teren se va face
corespunztor. Bornele se vor confectiona din beton, dup
modelul bornelor hectometrice, respectiv sectiunea de 180 x 150 mm si inltimea de
700 mm, din care minimum 400 mm incorporati in sol, vor fi vopsite vizibil cu vopsea
alb, precum si cu vopsea rosie pe o band de minimum 20 cm ltime si vor fi numerotate.

Necesarul de borne pentru receptia si controlul anual al regenerrilor

Numrul de borne pentru pietele de receptie si controlul anual al regenerrilor
s-au prevzut conform normelor tehnice pentru efectuarea controlului anual al
regenerrilor (nr. 7/2000).
Reusita definitiv pentru toate compozitiile de impadurire s-a planificat la nivelul a 5 ani, avand
in vedere asortimentul de specii si conditiile stationale cu factorii limitativi prezenti in cadrul
zonei.
Controlul anual al impaduririlor
Se executa in fiecare an, in perioada 1 septembrie 31 decembrie in conformitate cu
prevederile Normativelor tehnice privind efectuarea controlului anual al regenerarilor nr.
1653/31.10.2000, aprobat de Ministerul Apelor Padurilor si Protectiei Mediului.

3.1.4. Organizare de santier

Deoarece lucrrile nu au o complexitate deosebit, necesarul de specialisti,
muncitori, materiale, utilaje se va asigura de ctre prestator.
Lucrarea se executa prin sponsorizare si voluntariat.
Forta de munc necesar executrii lucrrilor manuale va fi adusa din zon.
Depozitul de puieti se va amenaja intr-un amplasament sub paz permanent.
Apa potabil va fi transportat de executant si pstrat in recipiente.
Asistenta medical se va asigura de ctre personalul de specialitate din
comun, iar in cazuri de urgent se va putea solicita sprijinul personalului medical de
specialitate din municipiul Timisoara.

3.1.5. Cile de acces provizorii si definitive

Accesul la teren se poate face urmarind caile de comunicatii existente.

3.1.6. Programul de executie a lucrrilor, graficele de lucru, programul de receptie

Durata total de realizare a lucrrilor din cadrul obiectivului de investitie este de 5 ani.
Lucrrile propriu-zise de plantat se pot se desfsura in cadrul a doua sezoane
de plantat: toamna, primavara motivat de organizarea si executarea anticipat a
lucrrilor de pregtire a terenului si a solului si de asigurarea si aprovizionarea cu
puieti forestieri din gama celor indicati in compozitia de impdurire.
Receptia la terminarea lucrrilor atat cele pe categorii de lucrri (lunare) cat
si receptia final, (data realizrii strii de masiv), se va efectua in conformitate cu prevederile
Regulamentului de receptie a constructiilor si instalatiilor aferente acestora, aprobat prin H.G.
nr.273/1994.

3.1.7. Trasarea lucrrilor si predarea amplasamentului

Trasarea lucrrilor proiectate se va face conform planurilor topografice de situatie si de
detaliu.
Executantul va face recunoasterea in detaliu a amplasamentelor lucrrilor.
Beneficiarul impreun cu autoritatea contractant si dup caz cu proiectantul,
in baza planului de situatie si a proiectului tehnic, va preda executantului pe baz de
proces verbal amplasamentul lucrrilor la nivel de perimetru.

3.1.8. Protejarea lucrrilor executate si a materialelor din santier

Perimetrele de ameliorare ce fac obiectul proiectului sunt marginite de terenuri arabile
proprietati particulare, drumuri de exploatare, pasuni proprietate comunala.
Paza materialelor, puietilor, utilajelor pe durata executiei lucrrilor si proteciia lucrrilor
realizate cade in sarcina proprietarului de teren.

3.1.9. Relatiile ntre proprietar si executant

Relatiile dintre partenerii care concur la realizarea obiectivului de investitii
sunt reglementeaza pe cale amiabila.

3.1.10. Controlul calitiii lucrrilor pe santier

Controlul calittii lucrrilor de impduriri si constructii-montaj se exercit de
ctre proprietarul de teren.

3.1.11. Protejarea puietilor forestieri

In vederea asigurrii reusitei lucrrilor de impdurire se recomand respectarea cu strictete
a regulilor de transport, manipulare, depozitare si plantare a puietilor.
Puietii recoltati din pepiniere trebuie s fie conform STAS-urilor in vigoare.
Transportul puietilor pan la destinatie se va face cu mijloace de transport acoperite in
vederea protejrii rdcinilor puietilor de actiunea duntoare a vantului si a razelor solare.
Snopii de puieti se vor aseza in straturi. Intre straturi, inclusiv deasupra, dedesubt si pe lateral,
se va asterne cate un strat de muschi, litier sau paie umede. Pentru a preintampina
uscarea rdcinilor, depozitarea puietilor se va face in santuri speciale in care se vor pstra
pan la plantare. Dispunerea spatial a puietilor functie de compozitiile de regenerare se va
face conform schemelor prezentate in studiu. Puietii vor fi adusi din santurile special
amenajate la locul de plantare pe masur ce vor fi pusi in oper. Atat la plantatiile executate
toamna ct si la cele de primavar, rdcinile puietilor se vor mocirli in vederea realizrii unui
contact intim cu pmantul din groapa de plantare. Pmantul cu care se acoper rdcinile va fi
bine bttorit cu piciorul, evitandu-se astfel ptrunderea aerului si, in consecint, uscarea
puietilor. La toti puietii plantati indicati prin normativele tehnice si specificati in lista cantitatilor
de lucrari se va reteza tulpina. Retezarea se va executa primvara dupa plantare.

3.1.12. Standarde, Normative

La executia lucrarilor proiectate se vor avea in vedere reglementarile urmatoarelor acte
normative:
A. STASURI:
STAS 1347/2004 Puieti forestieri
B. NORMATIVE:
Norme tehnice privind compozitii, scheme si tehnologii de regenerare a padurilor si de
impadurire a terenurilor degradate, aprobate prin Ordinul M.A.P.P.M., nr. 1648/31.10.2000;
Norme tehnice privind efectuarea controlului anual al regenerarilor, aprobat
prin Ordinul M.A.P.P.M., nr. 1653/31.10.2000;
Legea nr. 46/2008 Codul silvic.

3.1.13. Conditiile de receptie

Receptia constiuie o component a sistemului calittii in constructii si este actul
prin care proprietarul declar c accept, preia lucrarea fr rezerve si aceasta poate fi
dat in folosint, conform prevederilor H.G. nr. 273/1994, reactualizat.
Prin actul de receptie se certific faptul c executantul si-a indeplinit obligatiile in
conformitate cu prevederile ale documentatiei de executie.
La terminarea lucrrii un reprezentant al administratiei publice locale pe teritoriul creia se
afl lucrarea, iar ceilalti vor fi specialisti in domeniu va organiza inceperea receptiei in maxim 5
(cinci) zile calendaristice de la notificarea terminrii lucrrilor.
Comisia de receptie va examina e xecutarea lucrrilor in conformitate cu prevederile ale
documentatiei de executie si ale reglementrilor specifice, cu respectarea exigentelor
esentiale, conform legii;
La terminarea examinrii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul verbal de
receptie.

3.1.14. Cartea tehnica a proiectului

Cartea tehnica a perimetrului de ameliorare se compune din ansamblul de
documente referitoare la proiectarea, executia si receptia (receptii partiale si receptia la
terminarea lucrarilor, la inchiderea starii de masiv).
Cartea tehnica contine documentatia de baza si centralizatorul cu partile sale
componente, cuprinzand urmatoarele capitole:
- Capitolul A: Documentatia privind proiectarea;
- Capitolul B: Documentatia privind executia;
- Capitolul C: Documentatia privind receptia .

VOLUMUL III - CAIET DE SARCINI

1. Probleme generale
Predarea amplasamentelor se va face pe baz de proces verbal incheiat intre prti.
La terminarea executiei lucrrilor, executantul va anunta proprietarul de teren c sunt
indeplinite conditiile de receptie, solicitand constituirea si convocarea comisiei.
Anterior receptiei vor fi definitivate toate documentele necesare comisiei, in
vederea incheierii procesului verbal si a completrii Fisa de evident a lucrrilor.
Executantul rspunde de realizarea la timp a lucrrilor prevzute in proiectul
tehnic, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini si la standardele in vigoare.
Sezonul de vegetatie reprezitnt perioada de la intrare in vegetatie pan la repaosul
vegetativ.

2. Planificarea lucrrilor
Planificarea lucrrilor mentionate s-a facut pana la realizarea
starii de masiv (60 luni), fapt de altfel in concordant cu prevederile proiectului program.
Se impune o perioada de avans pentru executia lucrrilor de pregtire a terenului si
asigurarea cu material de impdurire (puieti forestieri) in gama si cantittile planificate
prin proiect.
Lucrrile de plantat se propun a se pot desfsura pe durata a doua campanii de
impdurire, toamna si primavara.

2.1. Unelte, dispozitive, utilaje si mijloace de transport

Pregtirea terenului si a solului:
tractor U 650;
mpduriri si ntretineri:
- paie; cazma; lopat; sarma pichetaj; trusi; sap agricol sau de munte
foarfece de vie; gleat; galeti; tractor U 650;
mnusi de protectie- cizme de cauciuc; remorc transport muncitori;
autocamion cu remorc; echipament de protectie: ochelari, mnusi, cizme,
salopet.

3. Schema de desfsurare a operatiilor, descriere

3.1. Pregatirea terenului
a) delimitarea terenului prin amplasarea bornelor amenajistice.
b) pregtirea terenului in vederea plantrii:
c) plantarea puietilor:
- transportul puietilor;
- depozitarea puietilor;
-tratarea radacinii puietilor la mocirlire;
-manipularea puietilor in santier;
-plantarea puietilor (sapat gropa si plantat) - prin tehnologii care s respecte
prevederile proiectului tehnic
d) materializarea pietelor de prob pentru controlul anual regenerrii.
e) executarea lucrrilor de intretinere:
- revizuirea plantatiilor;
- mobilizri: - pe randurile de puieti;
- descoplesiri pe intervalul dintre randurile de puieti;
f) completarea plantatiilor.

3.2. Delimitarea terenului

Delimitarea terenului se va face prin amplasarea bornelor amenajistice in locurile
marcate cu ocazia efecturii msurtorilor topografice.
Pe borne se vor inscriptiona numerele acestora.

3.2.1. Pregtirea terenului si a solului

Conditiile stationale si forma de relief din suprafata analizata impun executarea
urmatoarelor lucrari de pregatire a terenului si solului:
Scarificat, arat, discuit.
Scarificatul se face toamna in doua directii.
Aratul se face toamna prin aratura adanca.
Discuitul se face primavera in doua directii inainte de plantat.

3.2.2. Plantarea puietilor n teren pregtit

Pentru terenurile prevzute a se impduri in prezentul proiect tehnic se va folosi metoda
plantatiilor.
Procesul de plantare cuprinde mai multe operatii: transportul puietilor, depozitarea puietilor,
mocirlirea, manipularea puietilor pe santier pana la locul plantarii, sapatul gropii si plantatul
propriu-zis

Conditii de calitate, transportul si depozitarea puietilor

Calitatea puietilor forestieri folositi la impduriri influenteaz in mod hotrator reusita
plantatiilor si calittile viitorului arboret, din aceast cauz acordandu-i-se o atentie
deosebit.
Din momentul scoaterii din pepinier si pan la plantare puietii forestieri sufer
mai multe elemente de stres fiziologic care, dac insumate depsesc o anumit limit, pot
conduce la compromiterea instalrii noii plantatii. Unul dintre acesti factori de stres este
schimbarea conditiilor de microclimat in locul unde se planteaz, comparativ cu cel din
pepinier.
Un factor de stres deosebit de important este uscarea perisorilor absorbanti ai
rdcinilor puietilor.
Pentru preintampinarea acestui fapt puietii trebuie s stea cat mai putin timp posibil in
contact direct cu aerul atmosferic.
Imediat dup scoaterea din pepinier puietii se sorteaz, se numr si se leag in snopi, dup
care se pun imediat la sant. Depozitarea la sant const in sparea unui sant cu adancimea de
25-40 cm, in functie de talia puietilor si ltimea variabil, in functie de cantitatea de puieti,
punerea unui strat de pmant pe fundul santului, asezarea snopilor de puieti in sant,
imprstierea pmantului intre rdcinile puietilor, tasarea usoar a
pmantului si acoperirea rdcinilor cu pmant depsind nivelul coletului cu circa 5 cm.
Operatia se continu cu alt rand de snopi pan la depozitarea intregii cantitti de puieti.
Pentru evitarea deshidratrii, varfurile puietilor se aseaz cu varful spre sud, se acoper cu
paie ude sau alt material vegetal
La transport puietii vor fi acoperiti cu paie ude, prelate sau se vor folosi mijloace de transport
acoperite. Imediat dup descrcarea in santierul de impduriri, puietii vor fi pusi din nou la
sant. Desi nu se recunoaste intotdeauna, nerespectarea conditiilor de transport si depozitare a
puietilor conduce, de cele mai multe ori, la obtinerea de rezultate slabe in instalarea noilor
plantatii.
Depozitarea puietilor, pentru a preintampina uscarea rdcinilor, se va face
in santuri speciale in care se vor pstra pan la plantare. Pentru sparea santurilor se alege
un loc mai ridicat, in incinta santierului de impdurit, cu solul suficient drenat.
Santurile vor avea ltimea de 30 cm si adancimea de 40 cm. Lungimea santului va
fi functie de numrul de puieti si va avea orientarea dup directia est - vest.
Peretele sudic al santului se sap inclinat la 45gr. si pe acesta se aseaz in randuri
mnunchiurile de puieti. Peste fiecare rand se pune un strat de pmant umezit de 10-12 cm,
cu care se acoper in intregime rdcinile si o portiune de 2-3 cm din tulpin. Se aseaz apoi
alte randuri de mnunchiuri intercalate cu pmant umezit si bine tasat, pan la epuizarea
intregii cantitti. Sparea santurilor se va face manual, cu cazmaua.
Calitatea puietilor in functie de dimensiuni se determin conform standardelor in
vigoare.
Conditiile minime de calitate si dezvoltare pentru puietii forestieri din speciile de
rasinoase si foioase sunt reglementate si prin SR 1347/2004.
Pichetarea reprezint marcarea in teren a locului de plantare a fiecrui puiet.
Aceasta se realizeaz prin confectionarea pichetilor din resturi de exploatare mrunte,
orientarea si fixarea sarmei si infigerea pichetilor in sol in dreptul semnelor de pe sarm.
Distanta intre randuri va fi in functie de schema de impdurire 2.0 m, iar distanta dintre puieti
pe rand de 1.0 m.
Plantarea
Sezonul de plantare este perioada optim de plantare a puietilor, primvara sau toamna, in
perioada in care temperatura solului este peste 0 gr.C si puieti nu sunt intrati in vegetatie prin
deschiderea mugurilor, respectiv perioada de la intrarea in repaos vegetativ prin cderea
frunzelor si pan la inregistrarea de temperaturii sub 0 gr.C in sol.
Inainte de plantare rdcinile puietilor se vor mocirli si puietii vor fi transportati pan la locul de
plantare in gleti sau saci de plastic.
Se execut groapa de plantare cu dimensiunile de 30x30x40 cm pentru stejar si 30x30x30
cm pentru frasin si salcam. Groapa, amplasat in mijlocul vetrei, se execut manual cu
cazmaua. In cazul efecturii plantariilor primvara, puietul se introduce in groap cu rdcinile
in pozitie normal, nu rsucite sau ingrmdite, acoperindu-se treptat cu pmant care se
taseaz pan ce acoper cu 2-3 cm coletul.
Dup ultima tasare se aseaz un strat subtire de pmant afanat pentru a intrerupe
capilaritatea si a impiedica evaporarea apei. In situatia in care plantarea se efectueaz in
sezonul de toamn, puietii se vor planta la o adancime cu circa 5 cm mai mare fat de
plantarea in sezonul de primvar.
Puietii neplantati in cursul zilei se vor pune din nou la sant seara.
Salcamul se va introduce in palcuri pe portiunile de teren, mai ridicate pe care apa nu
stagneaza. Nu se amesteca cu alte specii forestiere.
Frasinul se introduca in biogrupe, in buchete mici, frasinul ocupand pozitiile
depresionare mai bogate in humus si cu mai multa umiditate, cu apa stagnanta o perioada
scurta. Este acceptabil pe terenuri saraturate.
Stejarul pedunculat se introduce in biogrupe in mictostatiunile mai ridicate pe care apa nu
stagneaza.
Schema de plantare la densitatea de 5000 puieti/ha este de: 1.0 m x 2.0 m, in gropi obisnuite
de 30x30x40 cm pemtru stejar si si 30x30x30 cm pentru frasin si salcam .
Retezarea tulpinii puietilor dup plantare
Primul an dup plantare reprezint un moment critic in viata puietilor. Mobilizandu-si
rezervele de energie din tesuturi puietii inmuguresc si infrunzesc normal. Dar rdcinile lor au
fost retezate, iarlegtura intim cu solul nu a fost refcut complet. Din aceast cauz, mai
ales in cazul secetelor pe timpul verii, apare un dezechilibru fiziologic intre capacitatea de
absorbtie a apei de ctre rdcini si transpiratie. Puietii se ofilesc si pot pieri. Pentru a atenua
acest neajuns se practic retezarea tulpinii puietilor dup plantare.
Retezarea se face cu foarfecele de vie la nivelul solului, tietura se acoper cu un strat
subtire de pmant, iar captul retezat se infige chiar lang puiet pentru a se recunoaste locul
unde este plantat puietul. La speciile cu muguri opusi (frasin), retezarea tulpinii conduce la
infurcire si din aceast cauz operatia nu se efectueaz.
In situatia in care plantarea puietilor se efectueaz toamna, se va efectua retezarea
tulpinii puietilor primavara urmatoare.
Amplasarea suprafetelor de control pentru receptie si pentru controlul anual al mpduririlor
Numrul si mrimea suprafetelor de control pentru controlul anual al impduririlor se
stabilesc in conformitate cu prevederile Normelor Tehnice privind efectuarea controlului anual
al regenerrilor nr. 7 si se amplaseaz in teren imediat dup terminarea plantrii servind la
receptia lucrrilor efectuate, verificandu-se respectarea densittii, compozitiei de impdurire si
procentul de prindere a puietilor.
Lungimea uneia dintre laturile dreptunghiului trebuie aleas in asa fel incat s cuprind un
numr de randuri care s reprezinte formula de impdurire.
Suprafetele de control sunt permanente ca amplasament pan la reusita definitiv si se
materializeaz pe teren prin borne. Borna se amplaseaz intr-un colt care se mentine acelasi
la toate suprafetele de control, celelalte colturi materializandu-se prin trusi bine btuti in
pmant. Borna se confectioneaz din lemn, avand grosimea de 8-10 cm, iar lungimea de 1,20-
1,50 m, din care 0,60-0,80 m se ingroap in pmant. Capul superior al bornei se vopseste in
rosu pe o lungime de 10-15 cm si va purta un numr de ordine care va corespunde cu
inregistrarea din carnetul de teren.
Pentru suprafete mai mici de 5 ha (cazul de fata), controlul anual se va face pe suprafete care
vor reprezenta 8% din aceasta.
Dimensiunile unei asemenea suprafete vor de 100 mp si au forma circulara dau de
dreptunghi. Amplasarea practica in teren se face utilizand o retea rectangulara imaginara,

3.2.3. Revizuirea plantatiilor

Revizuirea plantatiilor se execut atunci cand puietii au avut de suferit in urma unor
fenomene meteorologice, desosare, culcare, acoperire cu diferite resturi vegetale,etc. Prin
revizuire se urmreste aducerea lor in starea normal. Se acoper cu pmant rdcinile
puietilor desosati prin tragerea solului in jurul puietilor, se indreapt puietii culcati, se
despotmolesc cei impotmoliti si se indeprteaz din jurul lor orice resturi vegetale aduse de
ap. Lucrarea se execut numai dac si acolo unde asemenea fenomene s-au intamplat si
este nevoie de inlturarea efectelor.

3.2.4. ntretinerea plantatiior

Mobilizarea solului in plantatii se va face:
a). Manual pe randurile de puieti
b). Mecanizat intre randuri.
3.2.5. Efectuarea controlului anual al mpduririlor
Se execut in fiecare an in perioada 1 septembrie 31 octombrie si are drept scop
determinarea reusitei regenerrilor si modul cum acestea s-au dezvoltat, precum si de a stabili
lucrrile ce trebuiesc executate in continuare, intretineri, completarea lipsurilor, numrul de
puieti necesari pe specii.
Se folosesc suprafetele de control amplasate dup terminarea plantrii si se execut conform
indrumrilor tehnice pentru efectuarea controlului anual al regenerrilor.
Lucrrile de control anual se efectueaz de ctre executant si se verific de ctre
reprezentantii persoanei juridice achizitorie, cu respectarea termenelor si procedurilor
prevzute de Normativele tehnice pentru controlul anual al regenerrilor.

3.2.6. Completarea lipsurilor la lucrrile de mpduriri

Completarile se vor executa manual in primii 2-3 ani de la plantare, in cazul pierderilor
uniform raspandite sau grupate.
Speciile care se introduc prin completari vor trebui sa asigure proportiile stabilite prin
compozitiile de regenerare, fiind conditionate de procentul de reusita stabilit la controlul anual
al regenerarilor.
Completarea lipsurilor se face folosind speciile si numrul de puieti stabiliti in urma efecturii
controlului anual prin plantarea lor in locul puietilor dispruti, uscati, vtmati, zdreliti, rniti,
rosi partial sau total de vanat, atacati de alti duntori, care nu mai pot fi adusi in stare
normal de vegetatie, nemaiputand contribui la realizarea compozitiei de regenerare.
Procentul de completari este de 30% in anul doi de la plantare si 10% in anul al treilea de la
plantare si 5% in anul patru de la plantare.

3.2.7. Protectia si paza lucrrilor

Asupra lucrrilor de impduriri actioneaz adesea diferiti factori duntori, care le pot aduce
vtmri serioase, atrgand uneori distrugerea lor total.
Acestia sunt de dou categorii: factori abiotici si factori biotici. Dintre acestia unii sunt de
neinlturat si ei trebuie s fie luati in calcul inc de la planificarea lucrrilor, iar unii pot fi
impiedicati s-si manifeste efectul negativ.
Dintre factorii abiotici incendiile sunt cele mai pgubitoare. Ele pot fi prevenite si combtute
prin activitatea personalului de paz a teritoriului. Dintre factorii biotici cei mai importanti sunt
atacurile de duntori si psunatul.
Psunatul, intrece de departe pe toti ceilalti factori biotici, nereusita multor lucrri de
impduriri datorandu-se acestuia.
Dac lujerii terminali ai puietilor sunt rosi atunci ei rman sub form de tuf si nu mai ajung la
portul specific forestier, iar dac acest lucru se repet ei se pot chiar usca.
Paza impotriva psunatului si a incendiilor este un element foarte important in reusita
plantatiilor.
Asistenta tehnic, precum si paza revine in sarcina proprietarului de teren, fiind posibil
subcontracatarea serviciului de paz cu o persoan juridic autorizat s execute acest
serviciu. In situatia in care se constat distrugeri din cauza neasigurrii corespunztoare a
pazei pe durata derulrii contractului de executie a lucrrilor de realizare a perimetrelor de
reconstructie ecologic a terenurilor degradatate, cheltuielile de acoperire a pierderilor este
suportat de ctre proprietar.

3.2.8. Supravegherea si asistenta tehnica in timpul executiei lucrarilor

Supravegherea tehnic in timpul executiei lucrrilor va fi asigurat de ctre un specialist -
inginer silvic de la cea mai apropiata unitate silvica.

3.2.9. Conditii de receptie

 Procesele verbale de receptie vizeaz calitatea si cantitatea lucrrilor executate si
respectarea si aplicarea tehnologiilor impuse de proiect.
Primvara, in termen de 30 de zile de la incetarea lucrrilor de plantare, proprietarul va
incheia procesul verbal pentru stabilirea procentului de prindere a puietilor in plantatiile
realizate in toamna anului anterior (sau dup caz, primvara anului curent) si pentru refaceri-
calamitti.
Procesul verbal va servi la incadrarea cat mai corect a pierderilor de puieti in cele
dou categorii: tehnologice sau accidentale.
Toamna, in perioada 1 septembrie - 15 octombrie, pan la inchiderea strii de masiv, se va
desfsura, faza de teren a controlului anual al regenerrilor-etapa a II-a, intocmindu-se fise
speciale, potrivit prevederilor legale.
In functie de rezultatul controlului anual al regenerrilorse va stabili volumul de completri,
cooroborat cu prevederile prezentului proiect si ale normelor tehnice privind efectuarea
controlului anual al regenerrilor.
Prin actul de receptie se certific faptul c executantul si-a indeplinit obligatiile.
Comisia de receptie formata dintr-un reprezentant a proprietarului de teren si un specialist
silvic va examina:
- respectarea si aplicarea tehnologiilor de pregtire a terenului si solului, a
compozitiilor de impdurire;
- executarea lucrrilor in conformitate cu prevederile ale documentatiei de executie si ale
reglementrilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale, conform legii;
La terminarea examinrii, comisia va consemna observatiile si concluziile.

3.2.10. Decontarea lucrrilor

Lucrarea se executa prin sponsorizare si voluntariat.

3.2.11. Msuri pentru protectia muncii si P.S.I.

Tehnica securittii si snttii cuprinde ansamblul de msuri obligatorii in toate domeniile de
activitate si are ca scop principal realizarea unor conditii normale de lucru prin care s se
asigure evitarea oricror posibilitti de accidente.
Legea care reglementeaz si stabileste principiile generale referitoare la prevenirea riscurilor
profesionale, protectia snttii si securittii lucrtorilor, eliminarea factorilor de risc si
accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrat potrivit legii, instruirea lucrtorilor
si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii
este legea nr. 319/14 iulie 2006. Prevederile legii se aplic angajatorilor, lucrtorilor si
reprezentantilor lucrtorilor.
Proprietarul de teren are obligatia de a asigura securitatea si sntatea lucrtorilor in toate
aspectele legate de securitate.
Proprietarul de teren are obligatia s ia toate msurile necesare pentru:
- asigurarea securittii si protectia snttii lucrtorilor;
- prevenirea riscurilor profesionale;
- informarea si instruirea lucrtorilor;
- asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securittii si snttii.
Prelucrarea normelor de T.S.M; P.S.I. si de Mediu revine in exclusivitate proprietarului de teren;
Lucrrile se execut dup ce au fost asigurate conditiile corespunztoare privind respectarea
N.T.S.M. cele de P.S.I. si de Mediu;
Executantii vor fi instruiti inaintea introducerii in lucru si periodic in legtur cu prevederile
N.T.S. si P.S.I., pentru lucrrile pe care le execut, de ctre conductorul locului de munc, in
spet dirigintele de santier imputernicit de proprietarul de teren.
Pentru indeplinirea normelor de munc, executantii trebuie s cunoasc succesiunea fazelor
de lucru dar si parametrii calitativi ai lucrrilor, produselor
si cantittilor ce trebuie executate in unitatea de timp.
 Pe parcursul aplicrii prezentei documentatii, privind impdurirea terenurilor degradate se
va tine seama de urmtoarele prevederi de protectie a muncii:
Normele de munc se vor aplica in conditii generale de lucru:
- se lucreaz la lumina zilei;
- se lucreaz la temperaturi > 0 gr. Celsius.
-se utilizez materii prime (puieti, etc) si materiale corespunztoare;
- transportul materiilor prime, materialelor si produselor finite se face pe distantele precizate in
cuprinsul normelor de munc;
- se lucreaz cu utilaje, masini si unelte in stare bun de functionare;
- lucrrile preliminare de organizare a locurilor de munc nu sunt cuprinse in normele de
munc;
Pentru organizarea rational a proceselor de munc in vederea asigurrii conditiilor necesare
indeplinirii normelor de munc, proprietarul de teren va lua msuri tehnico-organizatorice
- executantii vor avea calificarea corespunztoare incadrrii lucrrii ce o efectueaz;
- tehnologia de lucru va fi cunoscut foarte bine de executanti, precum si parametrii
calitativi ai lucrrilor, produselor ce se execut;
- modul de cooperare in cadrul formatiei de lucru va fi cunoscut de executanti;
- formatiile de lucru vor fi bine dimensionate sub raportul numrului de executanti
si al structurii privind calificarea acestora;
- executantilor li se vor crea front de lucru (postate, randuri, loturi, fasai etc.) care s asigure
spatiul necesar desfsurrii procesului de munc si urmririi realizarii individuale din punct de
vedere cantitativ si calitativ.
- executantii vor lucra cu unelte in stare bun de functionare si vor fi echipati cu echipament de
lucru si de protectie prevzute de actele normative in vigoare, in functie de lucrrile pe care le
execut;
- acolo unde exist pericol de incendii se vor respecta regulile privind prevenirea si stingerea
incendiilor, dotandu-se locurile de munc cu materiale necesare in caz de incendiu si se vor
amenaja locuri speciale pentru fumat;
- carburantii si lubrefiantii se vor depozita in locuri unde nu exist pericol de incendiu;
- fiecare produs sau lucrare se execut cu uneltele sau utilajele precizate in titlul sau in
cuprinsul normei de munc;
- locurile de munc vor fi organizate in asa fel incat materiile prime, materialele sau produsele
obtinute s nu se manipuleze pe distante mai mari decat cele prevzute in cuprinsul normelor
de munc;
- cand se execut transportul prin purtare direct a materiilor prime, materialelor sau al
produselor obtinute, sarcina va avea o mrime optim sub raportul volumului si greuttii in asa
fel incat s nu suprasolicite executantul dar nici s nu duc la majorarea nejustificat a
numrului de deplasri;
- lucrrile de instalare a culturilor: plantatul, pregtirea terenului si cele de intretinere se vor
executa in conditii pedo-climatice optime;
- lucrrile de intretinere a culturilor se vor executa de regul inainte ca gradul de imburuienire
s fie puternic;
- pentru a preveni accidentarea muncitorilor prin manipularea uneltelor manuale, acestia vor fi
asezati in teren, pe timpul executiei lucrrilor de impdurire, la distanta corespunztoare.
- in situatia in care terenurile ce fac obiectul impduririlor este in pant, lucrrile de plantare
vor incepe din amonte ctre aval, iar muncitorii vor lucra pe aceeasi curb de nivel.
- in timpul executrii lucrrilor pe terenurile in pant este interzis orice activitate in aval, de
echipele de muncitori in lucru.
- uneltele folosite la executia lucrrilor vor fi bine ascutite cu cozi netede si bine fixate.
- nu se va urca sau cobori in sir, pe linia de cea mai mare pant, pe terenuri accidentate cu
bolovani de diferite dimensiuni si schelet grosier la suprafat.
- pe versantii puternic accidentati, muncitorii vor fi echipati cu csti de protectie.
- folosirea apei din fantani, izvoare si rauri pentru consumul alimentar al muncitorilor se face
dup efectuarea analizelor bacteriologice, msur necesar impotriva declansrii epidemiilor.
- cand lucrrile se execut in zone cu reptile veninoase, santierele vor fi dotate cu ser
antiveninos.
- la transportul puietilor, alimentelor, materialelor si muncitorilor se vor respecta normele de
protectie a muncii specifice acestui gen de lucrri.
- transportul muncitorilor se va face in vehicole special amenajate si numai pe drumuri care
prezint deplin sigurant in circulatie.
Conductorul locului de munc sunt obligati s anunte imediat orice accident de munc, s ia
imediat msuri de prim ajutor si s pstreze intacte conditiile in care s-a produs accidentul.
Toti muncitorii vor fi instruiti pentru cunoasterea normelor de protectie a muncii, referitoare la
activitatea pe care o desfsoar.
Dup efectuarea instructajului se completeaz fisa de instructaj de ctre cel ce a fcut
instructajul.
Toate santierele de impdurire vor fi dotate cu truse speciale sanitare, medicamente si
echipamente de protectie a muncii specifice acestei activitti.
Inclcarea dispozitiilor legale privind protectia muncii atrage rspunderea disciplinar,
material sau penal dup caz, potrivit legii.

3.2.12. Masuri de protectia mediului inconjurator

Lucrrile de reconstructie ecologic forestier pe terenurile degradate cuprinse in
perimetrele de ameliorare au impact pozitiv asupra mediului inconjurtor.
Sursele de poluare a mediului pot fi spatiile de cazare din organizarea de santier si
mijloacele de transport.
Spatiile de cazare pentru muncitori se pot amenaja in imobile existente pe raza comunei,
care se vor igeniza si dota conform normelor de sntate si securitate in munc, spatiile de
cazare vor fi dotate cu grupuri sanitare ecologice mobile.
Se va amenaja un loc de depozitare a deseurilor menajere, acestea urmand ca periodic s fie
transportate in rampe de gunoi autorizate, existente.
Mijloacele de transport vor fi mentinute in stare bun de functionare pentru a asigura un
nivel admis al zgomotului produs. Alimentarea cu carburanti , repararea si intretinerea
acestora se va face numai in punctele amenajate din organizarea de santier
sau in ateliere specializate.
Pentru prevenirea afectarii mediului prin incendii, participantii la executia lucrrilor vor fi
instruiti privind Normele de prevenire si stingere a incendiilor. De asemenea, se vor amenaja
locuri pentru fumat atat in organizarea de santier, cat si in santierul de impdurit, si pichet de
incendiu.

VOLUMUL III PIESE DESENATE

Plan de ansamblu al zonei Livezile;
Plan de ansamblu al zonei Dudestii Vechi;