Insuficienta cardiaca.

INSUFICIENTA CARDIACA

Definitie. Insuficienta cardiaca se defineste ca totalitatea simptomelor si semnelor ce apar

consecutiv incapacitatii cordului (miocardului) de a asigura un debit sanguin adecvat
necesitatilor organismului.

Orice afectiune cardiaca poate ajunge la insuficienta cardiaca; termenul de insuficienta

cardiaca este sinonim cu cel de decompensare cardiaca.

Clasificarea insuficientei cardiace se realizeaza conform urmatoarelor criterii:

1.Criteriul hemodinamic diferentiaza:

-insuficienta cardiaca cu debit cardiac scazut : IC congestiva si IC hipodiastolica

- insuficienta cardiaca cu debit cardiac crescut: cu cresterea frecventei cardiace si debit

cardiac crescut

2. Criteriul anatomic diferentiaza:

-IC stanga

- IC dreapta

- IC globala

3. Criteriul evolutiv se disting:

-IC acute in IMA extins, embolii pulmonare, aritmii cu frecventa foarte mare sau foarte
mica, endocardite acute cu distructie valvulara importanta

- IC cronice cu instalare lenta

4. Clasificarea functionala NYHA se disting patru clase de insuficienta cardiaca:

-clasa I : fara limitare pentru activitatea fizica obisnuita

- clasa II : usoara limitare a activitatii fizice prin aparitia dispneei, oboselii, durerilor
anginoase, la efort obisnuit;

- clasa III : limitare severa a activitatii fizice cu absenta simptomelor functionale in repaus

- clasa IV :simptome prezente in repaus.

Mecanismul de producere al IC

1
Defectul de baza din IC consta in imposibilitate fibrei miocardice de a se contracta normal,
consecinta imediata fiind reducerea debitului sistolic si golirea incompleta a ventriculilor. Intr-
un prim stadiu al IC apare un mecanism compensator, prin alungirea fibrelor musculare
(dilatarea ventriculilor) va creste implicit forta de contractie , astfel incat debitul cardiac va fi
normal in repaus si redus numai in conditii de efort. In stadiile avansate ale IC, nici un
mecanism de compensare nu mai este eficient, debitul sistolic ramanad mic si in repaus.

Conditiile adjuvante, care pot declansa aparitia sau grabi evolutia unei IC sunt: efortul,
surmenajul, obezitatea, carentele vitaminice, anemiile, tulburarile endocrine, tulburarile de
ritm, etc.

INSUFICIENTA CARDIACA STANGA

Se poate instala brusc sau treptat, la bolnavi cu afectiuni cardiovasculare care afecteaza
preponderant inima stanga: insuficienta aortica, stenoza aortica, cardiopatie ischemica, infarct
de miocard,HTA. Manifestarile clinice sunt predominant respiratorii si se datoreaza in special
stazei pulmonare.

Dispneea este cel mai caracteristic simptom . La inceput este de efort, mai tarziu apare si de
repaus. Caracteristica in IC stanga este aparitia edemului pulmonar acut (EPA) sau a astmului
cardiac.

Astmul cardiac se manifesta printr-un atac brusc (noaptea sau la scurt timp dupa un efort
fizic) de dispnee, fortand bolnavul sa ia pozitie de ortopnee. Se insoteste deseori, de tuse
seaca sau de foarte putina expectoratie mucoasa. Examenul obiectiv pulmonar este, de regula,
normal sau foarte putin modificat. Atacul dureaza cateva minute, rar depaseste 30 minute.

EPA reprezinta forma cea mai grava a dispneei paroxistice si o mare urgenta medicala. Apare
brusc, in timpul noptii, dar si ziua dupa efort, obligand bolnavul sa adopte pozitia de ortopnee.
Bolnavul este anxios, agitat, palid, cu buzele si extremitatile usor cianotice, cu transpiratii
reci. La inceput tusea este seaca, apoi criza de dispnee se intensifica rapid, apare expectoratia
abundenta, spumoasa, seroasa, care, la un moment dat, curge ca un suvoi continuu din gura
bolnavului; in cele din urma sputa devine rozata datorita prezentei sangelui transvazat in
alveolele pulmonare. La examenul cordului se constata tahicardie, zgomot de galop, diverse
aritmii, iar la ascultatia toracelui raluri umede.

In forma cronica a ICstg, pe langa dispneea cu caracter progresiv (la eforturi din ce in ce mai
mici, pana la dispnee de repaus cu ortopnee), apare si tusea (ambele sunt expresia stazei
pulmonare). Examenul obiectiv al cordului evidentiaza semnele bolii de baza, socul apexian
deplasat in jos, tahicardie, suflu sistolic de insuficienta mitrala functionala.

Insuficienta cardiaca dreapta

Poate fi consecinta IC stg sau poate surveni izolat, in boli care afecteaza preponderent
ventriculul drept: bronhopneumopatia cronica obstructiva, embolia pulmonara, valvulopatiile
pulmonare, fibrozele pulmonare, obezitatea giganta, angiocardiopatiile congenitale.
Manifestarile clinice sunt datorate, in special, stazei venoase sistemice cianoza, turgescenta
jugularelor, hepatomegalie de staza cu reflux hepato-jugular, ascita, edeme, hidrotorax.
Ascultatia inimii poate evidentia suflu sistolic tricuspidian de insuficienta tricuspidiana
functionala.

2
Insuficienta cardiaca globala

Este, de cele mai multe ori, secundara insuficientei cardiace stangi, a carei simptomatologie
precede aparitia insuficientei cardiace drepte.

Prevenirea IC

Preventia primara a IC presupune: controlul factorilor de risc ai aterosclerozei, tratamentul

hiperlipoproteinemiilor; tratamentul correct al HTA, corectia chirurgicala a valvulopatiilor si
cardiopatiilor congenitale, profilaxia bronhopneumopatiei cronice obstructive.

Tratamentul IC

Mijloacele terapeutice utilizate in tratamentul insuficientei cardiace sunt:

-reducerea muncii inimii prin repaus fizic si emotional si cresterea performantei cardiace ce
se poate realize prin inlocuirea repausului fizic cu antrenamentul prin efort fizic controlat.

- restrictia ingestiei de sare - prin masuri dietetice

- stimularea contractilitatii miocardice prin utilizarea de digoxina sau dopamina/dobutamina

- controlul retentiei hidro-saline prin utilizarea de diuretice (nefrix, furosemid,

spironolactona) si evacuarea revarsatelor

- cresterea debitului sistolic prin utilizarea de vasodilatatoare; acestea pot fi vasodilatatoare

venoase nitroglicerina, isosorbid dinitratul, vasodilatatoare arteriale hidralazina,
nifedipinul si vasodilatatoare mixte inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
(captopril, enalapril).

- tratamentul cu beta blocante : metoprolol, atenolol, carvedilol

Tratamentul EPA

Masurile nespecifice, de urgenta, prezentate in ordinea punerii lor in practica:

-pozitia sezanda, cu picioarele atarnate la marginea patului sau fotoliului

- inhalarea de oxygen pe masca sau endonazal, cu debit de 4-8 l/min

- punctia venoasa, urmata de administrarea succesiva a unora sau tuturor drogurilor

mentionate mai jos:

furosemid 2-3 fiole dizolvate in miofilin 1 fiola (diureza incepe in 5 min)

morfina 3-5 mg, i.v. lent, timp de 3-5 minute

nitroglicerina 5 micrograme/min sau nitroprusiat de sodium

3
digoxina, 0,5 mg intravenous

dopamine sau dobutamina, in cazul lipsei de raspuns la alte droguri

Labels: Cardiologie.

4
Acordarea ingrijirilor specifice la un pacient cu
insuficienta cardiaca

ACORDAREA INGRIJIRILOR SPECIFICE LA UN PACIENT CU

INSUFICIENTA CARDIACA

1 INGRIJIRI PROFILACTICE

Profilaxia primara (a cauzelor care pot determina decompensarea):

malformatii congenitale (consum de medicamente toxice sau boli contagioase

in cursul primei saptamani de sarcina);

RAA (miocardite, valvulopatii);

HTA (cardiopatie hipertensiva);

etilism (miocardopatie etanolica);

ateroscleroza (boala ischemica cronica a inimii);

bronhopneumopatie cronica obstructiva (cord pulmonar cronic).

Profilaxia secundara (a cauzelor care pot precipita decompensarea):

luarea in evidenta si dispensarizarea cardiacilor;

reorientarea profesionala a acestora;

tratamentul prompt si energic al factorilor precipitanti:

- embolii;

- tahiaritmii;

- grefa bacteriana;

5
 - sarcina;

evitarea eforturilor fizice excesive la cardiacii compensati (ex. stagiul militar);

tratamentul chirurgical al leziunilor curabile:

- valvulopatii;

- pericardita constrictiva;

- malformatii congenitale;

- tumori benigne cardiace (mixom).

4.2 INGRIJIRI IGIENO-DIETETICE

Asigurarea repausului fizic :

In functie de severitatea insuficientei cardiace, se impun:

evitarea eforturilor fizice mari;

cresterea numarului orelor de repaus la pat sau de fotoliu;

pozitia bolnavului este ortopnee, semisezanda sau sezanda;

prevenirea trombozei prin masaj, gimnastica pasiva, mici doze de heparina;

Efectele scontate sunt:

- reducerea stazei pulmonare;

- reducerea muncii inimii;

- cresterea diurezei;

Repausul complet se recomanda (pentru perioade limitate) in caz de:

IMA;

6
 Miocardita acuta;

Insuficienta cardiaca ireductibila;

Repausul relativ se recomanda in formele usoare si medii si se efectueaza in

fotoliu sau la pat (in pozitie semisezanda). Dupa 1-2 saptamani este necesar a se
trece la plimbari, initial prin camera, apoi prin imprejurimi.

Asigurarea repausului psihic:

evitarea stresului, bolnavii sunt anxiosi si in stare de tensiune psihica

datorita hipoxiei cerebrale;

atmosfera calma, relaxanta (asociere de sedative la nevoie);

durerile bolnavului calmate cu medicamente ;

asigurarea unui somn eficient, recuperator ( la nevoie se dau somnifere);

psihoterapie prin increderea in eficienta terapiei si in posibilitatea

recuperarii;

Mentinerea unei activitati profesionale compatibile cu posibilitatile miocardului

(eventual testat ergometric), desi uneori dificil de realizat pe plan social, este
indispensabila mentinerii echilibrului moral.

Asigurarea igienei personale:

igiena tegumentelor si mucoaselor se face zilnic ;

prevenirea escarelor frectie cu alcool usor diluat, pudrare cu talc, masaj ;

prevenirea infectiilor cutanate, piodermite;

prevenirea infectiilor cu transmitere aerogena;

Asigurarea regimului alimentar:

regim hiposodat diferentiat, in functie de clasa functionala NYHA:

7
Clasa I - excluderea alimentelor sarate (telemea, muraturi, masline, mezeluri)

Clasa II - interzicerea adaugarii de sare la gatit ;

Clasa III - utilizarea sarii fara sodiu (mai ales in conditiile utilizarii de digitalice)

Clasa IV - renuntarea temporala la carne, lactate, oua, ridichi, telina;

regim hipolipidic;

regim Kempner in cazuri grave, care consta in: orez 300g, fructe si
legume, paine fara sare, evitarea medicamentelor care contin sodiu (salicilat
de Na, bicarbonat de Na, bromura de Na);

- aportul caloric va fi corespunzator gradului de efort permis;

- aportul de potasiu se realizeaza prin consum zilnic de fructe si legume;

- consumul de bauturi alcoolice va fi evitat iar cel de cafea va fi limitat;

Ratia de alimente se imparte in 4-5 mese/zi.

3 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS

Administrarea medicamentelor cardiotonice:

Digitalicele (utilizate de 200 de ani in terapia insuficientei cardiace) sunt glicozizi

extrasi din digitalis purpurea (digitoxina sau digitalina) si digitalis lanata
(lanatosidul C, digoxinul) sau produsi de semisinteza (desacetil-lanatosid).

Regulile digitalizarii:

- se verifica daca bolnavul a primit digitalice recent (cord digitalizat);

- se alege digitalicul in functie de scop (bradicardizare sau tonifiere);

- se administreaza digitalicul indicat de medic;

8
 - verificarea, la inceput dar si in cursul tratamentului, a functiei renale
(creatinina) si hepatice (TGP), a ionogramei si ECG;

- respectarea contraindicatiilor, mai ales a intoxicatiei digitalice (risc vital);

- bradicardizarea cu orice pret poate fi nociva: in hipertiroidie si miocardite

se risca supradozajul, iar in insuficienta aortica bradicardia alungeste
diastola si creste regurgitarea, agravand hemodinamica;

Doza de intretinere:

Este valabila de la pacient la pacient si se stabileste prin tatonare; se utilizeaza

exclusiv preparate orale: - Digoxinul se administreaza zilnic (1 cp/zi);

- Digitoxina se administreaza cu pauze (1 cp la 2

zile);

ABSORBTIA INTESTINAL DROGUL % LEGAREA DE PROTEINELE

% PLASMATICE

eficiente per-os: /-80-90 DIGITOXINA 90-95 efect tardiv dar

durabil
-70-80 ACETIL DIGITOXINA
70-89/
- 50 DIGOXIN
50 efect intermediar
/- 40 LANATOSID C
10
Eficiente i.v - 3- 10 STROFANTINA
5 / efect prompt dar
pasager

Administrarea medicamentelor vasodilatatoare:

Utilizata initial ca medicatie de rezerva (in caz de esec al tratamentului digitalo-

diuretic), vasodilatatoarele constituie astazi medicatia de linia intai.

Indicatii: - IC hiposistolica (prin scaderea contractilitatii) de orice clasa;

9
 - IC cauzata de valvulopatiile cu regurgitare;

- Sindroame de debit scazut dupa interventii chirurgicale pe cord

deschis.

Contraindicatii: TAs 90 mm Hg si in stenoze valvulare stranse, cu debit fix.

A: Dupa modul de actiune

- Direct asupra musculaturii netede NITRITI

HIDRALAZINA

NITROPRUSIAT

DIAZOXID

- Antagonisti ai alfa-receptorilor PRAZOSIN

- Simpaticomimetice ISOPRENALINA

DOBUTAMINA

- Inhibitori ai sistemului RAA CAPTOPRIL

ELANAPRIL

RAMIPRIL

B: Dupa locul de actiune

- Arteriolar HIDRALAZINA

FENTOLAMINA

NIFEDIPINA

10
 - Venos ISDN

MOLSIDOMINA

NITROPRUSIAT

- Mixt PRAZOSIN

TRIMETAPHAN

CAPTOPRIL

Administrarea medicamentelor diuretice:

Diureticele sunt justificate doar in cazul prezentei semnelor de congestie

pulmonara (crepitante) sau sistemica (edeme, ascita, jugulare turgide). Eficienta
poate fi apreciata atat prin diminuarea acestor semne , cat mai ales prin
masurarea zilnica a diurezei si a greutatii corporale.

Furosemid: fiole i.v. sau i.m., sau tablete per os;

Spironolactona asociata cu Furosemidul favorizeaza eliminarea apei

din organism;

Administrarea medicamentelor antiagregante :

- pentru profilaxia tromboemboliiilor, la indicatia medicului:

Aspenter tb/zi

Dipiridamol

Administrare de oxigen oxigenoterapia prin inhalatie (sonda nazala, masca)

este indicata in cazurile acute (edem pulmonar, soc cardiogen, cord pulmonar
acut) si in insuficienta cardiaca cronica cu leziuni pulmonare (infarct,
pneumopatii).

11
Emisia de sange (300-500 ml) se practica in insuficienta cardiaca acuta si in
forma cronica severa si cu edeme mari; colectiile lichidiene se evacueaza cand
respiratia este stanjenita; morfina se face in edemul si cordul pulmonar acut, iar
anticoagulantele, in formele cu accidente tromboembolitice.

Tratament chirurgical corectarea pe cale chirurgicala a afectiunilor cardiace

care au dus la insuficienta cardiaca.

ELABORAREA PLANULUI DE INGRIJIRE A UNUI

PACIENT CU INSUFICIENTA CARDIACA

1. Culegerea datelor

Identificarea persoanei ingrijite

- Nume si prenume COZMA VASILE

- Varsta 65 de ani

- Sex masculin

- Greutate 84 kg

- Inaltime 168 cm

- Data internarii 102008

- Data externarii 21.02008

Mediul familial

- Stare civila casatorit

- Copii fara

- Frati un frate

12
 - Relatie cu fratii buna

- Persoane care pot fi anuntate sotia

Mediul profesional

- Pensionat medical de la 50 de ani, gradul II

- A lucrat ca invatator 24 de ani

Mediul social

- Limba vorbita romana

- Nationalitate romana

- Religia ortodoxa

- Relatii cu exteriorul primeste vizita sotiei

Starea de sanatate

a) Motivele internarii:

- Dispnee la eforturi mici

- Dispnee paroxistica nocturna

- Astenie

- Tuse nocturna

b) Diagnostic:

- HTA stadiul II

- Cardiopatie ischemica cronica (CIC)

c) Istoricul bolii:

Bolnavul este cunoscut cu HTA de la 48 de ani, cu valori ridicate (cea mai

mare valoare a TA a fost 270/100 mmHg). A fost in evidenta Clinicii de

13
Cardiologie Medicala, apoi a unei clinici de radiologie. A urmat tratament cu
antidepresive (in perioadele de acutizare a luat Hiposerpil). In timp, dispneea s-a
intensificat, aparand la eforturi tot mai mici. Au aparut crize de dispnee
paroxistica nocturna.

In prezent se interneaza pentru accentuarea dispneei, tuse nocturna, astenie.

d) Alte probleme de sanatate:

- Antecedente heredocolaterale fara semnificatie

- Antecedente personale patologice

- Amigdalectomie 1980

- Hernie inghinala dreapta operata 1988

- Este alergic la polen

Obisnuinte de viata si munca inaintea spitalizarii

- a fumat 23 de ani 15 de tigari/zi; in prezent nu mai fumeaza

- a consumat bauturi alcoolice mai multi ani; in prezent nu mai consuma

- consuma alimentele indicate de medic, uneori nu mentine regimul

hiposodat

- conditii de viata bune

- gradul de informare al bolnavului: liceul + o specializare

Psihologia in raport cu boala

- Gradul de informare al anturajului bun

- Convorbirea cu medicul utilizeaza termeni medicali

- Reactia pacientului suporta cu greu starea sa

- Reactia anturajului interes din partea sotiei in legatura cu boala sotului

14
Iesirea din spital epicriza si recomandari

Bolnavul este internat in clinica medicala pentru dispnee la eforturi mici si

dispnee paroxistica nocturna. S-au efectuat doua sangerari a 300 de ml. S-a
administrat Digoxin tb I/zi, Nitropector tb III/zi, Miofilin fiole II/zi. Paralel s-a
efectuat recuperarea functiei respiratorii prin kinetoterapie. Se externeaza in
stare ameliorata.

Recomandari:

- Interzis efortul fizic

- Dieta hiposodata

- Tratament cu Digoxin tb I la 2 zile, Miofilin 300 mg/zi.

15
 2. Nevoile fundamentale dupa modelul

Virginia Henderson

NEVOIA
Nr. MANIFESTARI DE MANIFESTARI DE SURSE DE
Crt. INDEPENDENTA DEPENDENTA DIFICULTATE
FUNDAMENTALA

- dispnee la
- tuse
- torace normal efort minim
conformat
1. -
A RESPIRA - accelerarea
modificarea
- raluri ritmului
functiei
subcrepitante respirator 22
cardiace
resp./min

- bolnavul se
alimenteaza
singur
2. A TE ALIMENTA SI
-- --
HIDRATA - regim
hiposodat
1000-1500 ml
lichide pe zi

- mictiuni
fiziologice - dispnee
3. - transpiratii nocturna
A ELIMINA
- tranzit nocturne
intestinal - anxietate
fiziologic

-
- pozitie in pat
modificarea
impusa de
functiei
A SE MISCA, A boala
4. - se deplaseaza cardiace
AVEA O BUNA
singur
POSTURA - se
- slabiciune
deplaseaza cu
dificultate
- varsta

16
 - spitalizare

5. - dificultate in - dispnee
A SE ODIHNI --
a se odihni paroxistica

nocturna

- se imbraca si
se dezbraca
singur - intampina - anxietate
6. A SE IMBRACA, A
SE DEZBRACA
- conform dificultate - dispnee
varstei si
anotimpului

- cianoza
buzelor - slabiciune
A FI CURAT
7. - este curat,
- dificultate in - varsta
ingrijit
INGRIJIT a-si acorda
ingrijiri de - boala
igiena

A MENTINE - temperatura
8. TEMPERATURA in limite
-- --
CORPULUI IN normale
LIMITE NORMALE 36,7sC

- modul de
viata
- pacientul
- respectarea
9. A EVITA respecta
tratamentului --
PERICOLELE indicatiile
medicale
- evitarea
eforturilor
mari

10. A COMUNICA - comunica cu -- --

anturajul

- ritm lent al

17
 vorbirii

- spitalizare
- nu se
11.
A SE REALIZA considera --
- limitarea
realizat
activitatii

- citeste presa - slabiciune

- diminuarea
capacitatii de
12. - asculta - oboseala
A SE RECREA a indeplini
muzica la radio
actiuni
- limitarea
insemnate
- plimbari activitatii

- pacientul
invata cele
13.
A INVATA necesare -- --
legate de boala
sa

- ortodox
- dificultate de
- repaus
14. A PRACTICA a practica
- merge prelungit la
RELIGIA activitati
ocazional la pat
religioase
biserica

18
3. PLANUL DE INGRIJIRE

OBIECTIVE DE
DATA/ORA PROBLEMA INTERVENTII EVALUARE
INGRIJIRE

102008 - dispnee - diminuarea - repaus fizic - dupa

la eforturi dispneei si psihic sangerare si
mici administrare
- combaterea - instalarea de Miofilin se
- tahicardie tahicardiei bolnavului in amelioreaza
ventriculare pozitie dispneea
- tuse sezanda in paroxistica
- combaterea pat nocturna, dar
- anxietate anxietatii se mentine la
- aerisirea eforturi mici
- palpitatii - masurarea salonului
functiilor - FR 20-180
- vertij vitale, ECG - se resp/min
recolteaza
- - pregatirea sange pentru - TA 270/100
tegumente bolnavului Ht, Hb, VSH, mmHg
palide pentru GA, uree,
recoltari glicemie, - FC 80
colesterol, batai/min
- lipide,
administrarea creatinina, - T 36,7 sC
tratamentului acid uric,
TGO, TGP,
- asigurarea proteine
regimului totale
alimentar
- se
recolteaza
urina pentru
sumar de
urina

- s-a efectuat
flebotomie cu
remisie a cate
300 ml sange

- se masoara
FC, FR, TA, T

19
 -
seadministrea
za Miofilin f
III/zi

16.02008 - dispnee - diminuarea - asigurarea -

la efort dispneei confortului imbunatatirea
psihic al starii
- dispnee - ameliorarea bolnavului respiratorii a
paroxistica tusei bolnavului si
nocturna - evitarea cresterea
- asigurarea starii de rezistentei
- tuse odihnei neliniste treptat la
nocturna eforturi medii
- -
- dificultate administrarea kinetoterapia - bolnavul se
in a se tratamentului respiratorie simte mai
odihni (posturi bine psihic
- regim reglatoare ale
alimentar respiratiei) - TA 200/95
mmHg
- notarea - reeducarea
analizelor si a respiratiei - FC 81

20
 rezultatului abdominale batai/min
ECG in FO
- relaxare - FR 18
resp./min
- seara
bolnavul se - T 37sC
va culca mai
tarziu - ECG: FA cu
fvm 145/min,
- ultima masa AQRS + 60s,
se va servi cu subdeniv ST
3 ore inainte oblic
de culcare descendente,
unde T neg
- regim DI, DII, DIII,
hiposodat aVF, V3-V6,
microvoltaj
-
administrarea - Hb 14g%, Ht
tratamentului 47%, VSH 4
: Miofilin f mm/1 h, GA
II/zi, Digoxin 6.900/mm3,
tb i/zi, uree 0,43 g%,
Nitropector tb glicemie 0,88
III/zi, codeina g%, colesterol
tb I/zi 3,11 g%,
lipide 9,16 g
%, creatinina
1,17 mg%,
TGO 2 u.i.,
TGP 2 u.i.,
acid uric 7,4 g
%, PT 7,6 g%

- Sumar de
urina:
albumina,
glucoza
absent
sediment,
rare leucocite
si epitelii

17-19.02008 - palpitatii - asigurarea - - stare

odihnei indepartarea generala
- tranzit de bolnav a ameliorata, isi

21
 intestinal - reluarea tot ce tulbura recapata
incetinit tranzitului echilibrul increderea in
psihic sine
- - pregatirea
tegumente bolnavului - castigarea - disparitia
palide pentru increderii constipatiei la
explorari bolnavului doua zile
- anxietate radiologice,
probe - explicarea - Rx toracica:
ventilatorii oricarui act arie cardiaca
medical la cu dimensiuni
- efectuarea care este moderat
ECG, supus sporite, VS
ecocardiogra proeminent,
fie - plimbari campuri
usoare, pulmonare
- respectarea neobositoare incetosate la
regimului baze
alimentar - adminstrare
de Ciocolac tb - ECG: FA cu
- I seara, dupa fvm
administrarea masa (2 zile) microvoltaj
tratamentului generalizat
- se
efectueaza -
radiografie Ecocardiografi
toracica, e: fina lama
ecocardiogra de lichid
fie, ECG, pericardic. AS
probe 55 mm, VS 45
ventilatorii mm, AD 49
mm, VD 47
- mm, PPVS 11
adiministrare mm, SIV 14
de Miofilin f mm, kinetica
II/zi, relativ
Nitropector tb normala. VAo
III/zi cu mobilitate
normala

- Probe
ventilatorii:
CV 33%,
VEMS 23%.
Valorile arata
o disfunctie

22
 ventilatorie
mixta

20.02008 - pozitie in - asigurarea - ridicarea - postura

pat impusa unei bune capatului aceasta ii
de boala posturi in pat distal al permite sa
patului sau respire mai
- inabilitate - ajutarea sprijinirea usor
in a se bolnavului sa bolnavului cu
imbraca si se imbrace, perne (in - bolnavul se
dezbraca dezbrace pozitie simte mai
sezand) bine (mai ales
- dificultate - mentinerea psihic)
in a-si igienei - montarea
acorda corespunzato unui - dupa
ingrijiri are sprijinitor la sangerare
igienice picioarele bolnavul se
- combaterea bolnavului simte mai
- anxietate anxietatii bine
- evitare la
- dispnee - efectuarea maxim a
nocturna tratamentului efortului fizic
al bolnavului
- respectarea
regimului - schimbarea
alimentar lenjeriei de
corp cat mai
des

- toaleta
zilnica a
bolnavului

- masaje cu
alcool

- schimbarea
lenjeriei de
pat

-
administrarea
de Digoxin tb
I/zi,
Extraveral tb
III/zi, Miofilin f

23
 II/zi

- flebotomie
pe
20.02.2007
cu remisia a
300 ml sange

21.02008 - anxietate - efectuarea - Extraveral - Bolnavul

tratamentului tb III/zi este internat
- in Clinica
tegumente - respectarea - Digoxin tb Medicala
palide regimului I/zi pentru
alimentar dispnee la
- slabiciune - Miofilin f II/zi eforturi mici si
- combaterea dispnee
anxietatii paroxistica
nocturna. S-
- intocmirea au efectuat
actelor doua
pentru sangerari a
externare 300 ml. S-a
administrat
Digoxin tb I/zi,
Nitropector tb
III/zi, Miofilin f
II/zi. Paralel s-
a efectuat
recuperarea
functiei
rspiratorii prin
kinetoterapie.
Se externeaza
in stare
ameliorata

- Interzis
efortul fizic

- Dieta
hiposodata

- Tratament
cu: Digoxin tb
I la 2 zile,
Miofilin 300

24
 mg/zi

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

DROBETA TURNU SEVERIN

LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU

INSUFICIENTA CARDIACA

GLOBALA

ARGUMENT

Setea de cunostinte a oamenilor in domeniul medical este nepotolita. Este

25
vorba despre o necesitate pe deplin justificata, a carei satisfacere trebuie cat mai

mult sprijinita, rezultand din dreptul la sanatate al fiecaruia.

De altfel, preocupari pentru a dobandi cat mai multe cunostinte medicale, pentru
pastrarea sanatatii si prelungirea vietii, au aparut din cele mai vechi timpuri. Sfaturi si retete in
acest sens se intalnesc in vechea cultura egipteana, in cartile hipocratice ale Greciei antice,
precum si in cartile medicilor arabi. Unele din acestea isi pastreaza, nestirbita, valoarea si in
zilele noastre.

Pe de alta parte, multe din sfaturile si retetele de alta data, lipsite de orice fundament
stiintific, au cazut in uitare si au fost parasite. Intre timp, medicina moderna a progresat
enorm, omenirea imbogatindu-se cu o cantitate considerabila de cunostinte despre sanatate si
boala, cu noi descoperiri, remedii si perfectionari tehnice.

Am ales pentru a trata Insuficienta cardiaca globala , deoarece este o afectiune des
intalnita, care afecteaza sanatatea si implicit viata cotidiana a celor bolnavi.

Oferind cunostinte care servesc la pastrarea sanatatii, la recunoasterea timpurie a bolii

si la tratarea in bune conditii a insuficientei cardiace, constituie un principal obiectiv.

PLANUL LUCRARII

CAP. 1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI

CARDIOVASCULAR

1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE

1.2. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE

CAP. 2 INSUFICIENTA CARDIACA.DEFINITIE. TABLOU CLINIC

2.1. DEFINITIE

2.2. ETIOPATOLOGIE

2.3. CLASIFICAREA INSUFICIENTEI CARDIACE

2.4. INSUFICIENTA CARDIACA STANGA

2.5. INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA

2.6. INSUFICIENTA CARDIACA GLOBALA

2.7. EVOLUTIA SI COMPLICATIILE INSUFICIENTEI CARDIACE

2.8. TRATAMENTUL SI INTERVENTII SPECIFICE IN INSUFICIENTA

CARDIACA

26
 CAP. 3 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
INSUFICIENTA CARDIACA

3.1. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INVESTIGATIILE

PARACLINICE

3.2. DEFINITIA NURSING-ULUI

3.3. FUNCTIILE ASISTENTEI MEDICALE

3.4. APLICAREA NORMELOR DE CONDUITA TI TEHNICA

SECURITATII DE MUNCA

3.5. CALITATILE ASISTENTEI MEDICALE

3.6. LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE

3.7. TINUTA ASISTENTEI MEDICALE

3.8. OBIECTIVELE ASISTENTEI IN SATISFACEREA NEVOILOR

FUNDAMENTALE

1. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN REGATIREA

BOLNAVULUI PENTRU RECOLTAREA DE PRODUSE BIOLOGICE SI PATOLOGICE

2. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORARI RADIOLOGICE

3. PTREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU ELECTROCARDIOGRAMA

4. . ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA

NEVOII DE A SE MISCA SI A MENTINE O BUNA POSTURA

5. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA

NEVOII DE A SE ALIMENTA

6. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA

NEVOII DE A RESPIRA

7. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA

NEVOII DE A ELIMINA

8. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN OBSERVAREA

EDEMELOR

9. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA

NEVOII DE A SE ODIHNI

10. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN EFECTUAREA

TRATAMENTULUI

27
 CAP .4. PROCESUL DE INGRIJIRE NURSING

CAP. 5. PROFILAXIA SI EDUCATIA SANITARA

CAP.6. FISA TEHNOLOGICA : MASURAREA SI INREGISTRAREA

RESPIRATIEI

CAP.7. CONCLUZII

CAP.8. BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR

1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE

Inima este un organ situat in mediastin, orientat cu varful in stanga, in jos si inainte si cu
baza in sus, la dreapta si inapoi. Din punctele de vedere anatomic ,fiziologic si patologic se
deosebesc o inima (cord) si o inima dreapta.

Inima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang, separate prin orificiul
atrioventricular. Orificiul atrioventricular stang sau mitral este prevazut cu doua valve care il
inchid in timpul sistolei si il lasa deschis in timpul diastolei.

Ventriculul stang primeste in diastola sangele care vine din atriul stang , iar in sistola il
evacueaza in artera aorta prin orificiul aortic, prevazut cu trei valve de aspect semilunar
(valvula sigmoida aortica) .

Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatiilor reumatismale

( stenoza mitrala si insuficienta aortica ).

Inima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept , separate prin orificiul
atrioventricular drept.

Atriul drept primeste sange din marea circulatie prin orificiile venei cave superioare si
ale venei cave inferioare.

Orificiul atrioventricular drept sau orificiu tricuspid este prevazut cu trei valve, care
inchid orificiu in sistola si il deschid in diastola.

Ventriculul drept primeste sange din atriu drept in timpul diastolei si il evacueaza in
timpul sistolei in artera pulmonara, prin orificiul pulmonar, prevazut ca si orificiu aortic cu
trei valve de aspect semilunar.

Inima dreapta este motorul micii circulatii. Exista deci o mare circulatie sau circulatie
sistemica si o mica circulatie sau circulatie pulmonara. Peretii atriilor si ventriculilor se
contracta ritmic: mai intai cele doua atrii , apoi cei doi ventriculi , sincron , expulzand aceeasi
cantitate de sange pe care o primesc. Atriul drept primeste sangele venos din intreg
organismul prin venele care il imping in atriul stang , de unde, prin arterele pulmonare ,

28
ajunge in atriul stang de unde trece in ventriculul si de aici prin artera aorta este distribuit in
toate tesuturile si organele. Inima este alcatuita din trei tunici: endocardul , miocardul si
pericardul.

- Endocardul sau tunica interna captuseste interiorul inimii, iar pliurile sale formeaza
aparatele valvulare.

- Miocardul sau muschiul cardiac este tunica mijlocie sau muschiul cardiac este
tunica mijlocie , fiind alcatuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil si din tesutul
specific sau excitaconductor. Miocardul contractil are o grosime diferita in cei doi ventriculi.
Astfel , ventriculul stang cu rolul de a propulsa sangele in tot organismul are un perete mult
mai gros decat cel drept, care impinge sangele numai spre cei doi plamani .Atriile au un
perete mult mai gros decat al ventriculilor. Tesutul specific este alcatuit dintr-un muschi cu
aspect embrionar foarte bogat in celule nervoase si cuprinde :

a) nodul sino-atrial Keith-Flack situat in peretele atriului drept, aproape de orificiu de

varsare al venei cave superioare.

b) sistemul de conducere atrio-ventricular , alcatuit din nodul atrio-ventricular

Aschoff-Tawara, situat in partea postero-inferioara a septului interatrial, si fasciculul His,
care ia nastere din nodul Aschoff-Tawara , coboara in peretele interventricular si se imparte in
miocardul ventricular.

-Pericardul este tunica externa a inimii o seroasa care cuprinde,ca si pleura doua
foi: una viscerala, care acopera miocardul si alta parietala, care vine in contact cu organele din
vecinatate . Intre cele doua foi se afla cavitatea pericardica.

In stare patologica, cele trei tunici pot fii afectate separat ( miocardita, endocardita sau
pericardita) sau simultan ( pancardita) .

Vascularizatia inimii este asigurata prin cele doua artere coronare. Venele coronare
urmeaza traiectul arterelor si se varsa in sinusul coronar, care se deschide in atriu drept.
Inervatia inimii se face prin firisoarele nervoase primite de la sistemul simpatic si
parasimpatic.

2.1. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE

Revolutia cardiaca reprezinta trecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in

arborele vascular impreuna cu fenomenele care determina si insotesc aceasta deplasare de
sange. Revolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde contractia atriilor sau sistola atriala,
care dureaza 0,1 secunde , contractia ventriculilor sau sistola ventriculara care dureaza 0,3
secunde ,relaxare (repausul) intregii inimi sau diastola generala care dureaza circa 0,4
secunde. Inima este o pompa aspiratoare- respigatoare, circulatia sangelui fiind posibila
datorita contractiilor ei ritmice. Revolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor in timpul
diastolei atriale, sangele venos din venele cave patrunzand in atriu drept, iar sangele din
venele pulmonare , in cel stang. Patrunderea sangelui destinde peretii relaxati ai atriilor, pana
la o anumita limita, cand incepe contractia atriala, deci sistola atriala, care evacueaza tot
sangele atrial in ventriculi.

29
 Acumularea sangelui in ventricul duce la cresterea presiunii intraventriculara si
inceperea sistolei ventriculare (contractia ventriculelor ). In timpul sistolei ventriculare
datorita presiunii ridicate din ventriculi care depaseste presiunea din artera pulmonara si aorta,
se inchid valvulele atrioventriculare si se deschid valvulele sigmoide .Dupa expulzarea
sangelui din ventriculi , peretii acestora se relaxeaza si incepe diastola ventriculara, cand,
datorita presiunii scazute din ventricul, se inchid valvulele sigmoide si se deschid cele atrio-
ventriculare. La inceputul diastolei ventriculare, sangele este aspirat din atrii de catre
ventriculi. La sfarsitul diastolei ventriculare, contractia atriala contribuie la varsarea in
ventriculi a restului de sange din atrii. Rezulta ca in timpul revolutiei cardiace, atriile si
ventriculii prezinta sistole si diastole succesive, care se efectueaza in acelasi timp in cavitatile
drepte si cele stangi.

La individul normal au loc 70- 80 revolutii cardiace/ minut care reprezinta de fapt
bataile inimii. Contractiile cardiace sunt sub dependenta a doua mecanisme reglatoare : unul
intracardiac si altul extacardiac. Mecanismul intracardiac are suport tesutul specific. Se stie ca
proprietatile miocardului sunt: automatismul , excitabilitatea , conductibilitatea si
contractibiltatea.

Automatismul si conductibilitatea se datoresc tesutului specific si explica activitatea

ritmica , regulata a inimii.

Frecventa batailor cardiace (70-80/minut) este realizata de nodul Keith-Flack, denumit

si nod sinuzal, care emite stimuli cu aceasta frecventa. De aceea ritmul cardiac normal se mai
numeste si ritm sinuzal.

Mecanismul cardiac are ca suport stimulul nervos simpatic si parasimpatic- simpaticul

accelereaza ritmul cardiac, iar parasimpaticul il rareste.

CAPITOLUL 2

INSUFICIENTA CARDIACA

DEFINITIE SI TABLOU CLINIC

2.1. DEFINITIE

Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a

expulza intreaga cantitate de sange primita si de a mentine astfel un debit sanguin
corespunzator nevoilor organismului , in conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare.

Termenul de insuficienta cardiaca are doua componente: una arteriala si una venoasa.

Din punct de vedere al componentei arteriala inima insuficienta este incapabila ca prin
contractie sa expedieze o cantitate suficienta de sange. Din aceasta definitie reiese conceptul
dinamic asupra insuficientei cardiace care nu tine seama numai de debitul cardiac propriu-zis
la un moment dat, ci de raportul acestuia cu necesitatile metabolice. O aplicare concreta a
acestui concept o constituie descrierea unor forme de insuficienta cardiaca cu debit crescut:
cele din anemie , hipertiroidie, fitulele arteriovenoase, etc.

30
 Din punct de vedere al componentei venoase, insuficienta cardiaca se caracterizeaza
prin incapacitatea inimii de a accepta intregul volum sanguin rezultat din intoarcerea
venoasa.

In concluzie , putem defini din nou insuficienta cardiaca fiind un sindrom clinic
caracterizat prin simptome si semne distincte, consecinta a perturbarilor in asigurarea
debitului cardiac si in asigurarea intoarcerii venoase.

2.2 ETIOPATOLOGIE

Din punct de vedere etiopatogenic se deosebesc factori clinici care declanseaza

insuficienta cardiaca si cauze profunde ale insuficientei cardiace .

I.) Factori clinici care declanseaza insuficienta cardiaca sunt urmatorii:

a) Infectiile (cum ar fi infectiile acute ale cailor aeriene superioare )pot

determina febra , tahicardia, cresterea nevoilor metabolice. Acesti factori
constituie o suprasolicitare a inimii unui bolnav, cu o cardiopatie cronica,
putand determina decompensarea.

b) Emboliile pulmonare , mai frecvente la cardiopatii nevoiti sa-si restranga

activitatea fizica, duc hipertensiune pulmonara cu suprasolicitare a
ventriculului drept si cu declansarea decompensarii sau cu intarzierea
recompensarii.

c) Anemia severa , mai ales cand este rapid instalata ( in urma unei hemoragii
digestive) constituie o intensa solicitare pentru inima care incearca sa asigure
nevoile in oxigen ale tesuturilor printr-o crestere a debitului; o inima lezata in
prealabil, aprovizionata ea insasi cu oxigen in conditii precare si in plus
suprasolicitata , sfarseste prin a ceda .

d) Insuficienta debitului coronarian la un vechi valvulopat cu hipertrofie

cardiaca ( deci un aport de oxigen insuficient), aparitia aterosclerozei
coronariene, cu scaderea consecutiva a debitului coronarian, constituie un
factor important in aparitia manifestarilor insuficientei cardiace.

e) Tulburari de ritm ale inimii deseori insuficienta cardiaca a unui bolnav cu

inima lezata in prealabil, poate fi declansata de o tahicardie peroxistica
supraventriculara sau ventriculara , fibrilatie atriala sau de flutter-ul atrial.
Aceste tulburari de ritm pot duce la decompensare prin : cresterea nevoilor
inimii, scurtarea diastolei ca o umplere ventriculara deficitara.

f) Solicitarile fizice si psihice- eforturile fizice mari, caldura excesiva a

mediului ambiant si emotiile puternice pot determina o decompensare cardiaca.
La decompensarea inimii mai contribuie si ingestia unei cantitati mari de sare,
suprimarea intempesiva a digitalei si diureticilor , transfuziile de sange si
perfuziile saline.

g) Tireotoxicoza si sarcina - hipertiroidia si sarcina solicita un debit cardiac

crescut, putand declansa o insuficienta cardiaca la un vechi valvulopat.

31
 II.) Cauzele profunde ale insuficientei cardiace sunt reprezentate de bolile care
lezeaza miocardul:

II.1. Cauzele insuficientei cardiace stangi sunt:

a) hipertensiunea arteriala

b) bolile valvulei aortice

c) bolile coronarelor

d) insuficienta mitrala

e) miocarditele

f) unele cardiopatii congenitale

II.2. Cauzele insuficientei cardiace drepte pot fi grupate astfel:

a) bolile ce constituie cauze ale insuficientei ventriculare stangi, acestea

determinand o congestie si o hipertensiune pulmonara si realizand
supraincarcarea ventriculului drept. Astfel hipertensiunea arteriala, bolile
coronarelor, bolile mitrale si bolile valvelor aortice determina mai intai o
insuficienta ventriculara stanga , iar ulterior si insuficienta ventriculara dreapta.

b) bolile ce efectueaza intregul miocard, dar care pot determina cu

precadere o insuficienta ventriculara dreapta. Dintre aceste boli amintim:
miocarditele. anemiile severe, fistulele arteriovenoase, avitaminoza B1.

c)bolile primitive ale plamanului, vaselor pulmonare si valvulelor

pulmonare. Dintre acestea cele mai importante sunt bolile pulmonare, si anume
brohopneumopatia obstructiva cronica.

Alaturi de cauzele prezentate mai sus, care sunt cele mai frecvent intalnite, la
producerea insuficientei cardiace drepte mai pot contribui: stenoza
triscupidianasi mixomul atrial drept, inima dreapta ( pericardita constructiva),
tahicardiile heterotrope prelungite.

2.3. CLASIFICAREA INSUFICIENTEI CARDIACE

A.) Dupa localizare se deosebesc:

- o insuficienta cardiaca stanga

- o insuficienta cardiaca dreapta

- o insuficienta cardiaca globala

B.) Dupa debut se deosebesc :

32
 - o insuficienta cardiaca acuta ( stanga sau dreapta )

- o insuficienta cardiaca cronica( stanga sau dreapta )

C.) Dupa toleranta de efort se clasifica in patru stadii: in primul stadiu la efort nu
apare nici un semn de insuficienta cardiaca, in stadiul al patrulea simptomele de
insuficienta apar si in repaus, iar in stadiile doi si trei reprezinta forme
intermediare.

D.) Din punct de vedere al debitului cardiac se deosebesc:

- o insuficienta cardiaca cu debit scazut (cea din diversele valvulopatii,

hipertensiune)

- o insuficienta cardiaca cu debit crescut ( hipertiroidie, anemie severa).

2.4.INSUFICIENTA CARDIACA STANGA

Insuficienta cardiaca stanga se datoreste scaderii debitului inimii stangi, cu staza si

hipertensiune in mica circulatie.

Simptomatologia este dominata de disconfortul respirator, care imbraca diferite

aspecte de dispnee.

A.)Dispneea este simptomul cel mai precoce si cel mai constant si se caracterizeaza prin
respiratii frecvente si superficiale. La inceput apare la eforturi mari , apoi progresiv, pe
masura cedarii miocardului, la eforturi din ce in ce mai mari.

A.1. O forma de dispnee de efort este dispneea vesperala, minima dimineata,

accentuandu-se spre seara. In forme avansate de insuficienta stanga, dispneea apare si
in repaus, bolnavul luand o pozitie semisezanda. Aceasta dispnee se numeste ortopnee.

A.2. Un alt tip de dispnee este dispneea paroxistica nocturna ce apare sub forma unor
crize ce survin dupa una, doua ore de somn bolnavul se trezeste cu sete de aer, este
anxios, se ridica in pat in pozitie sezanda sau coboara si deschide fereastra sa respire aer
proaspat. Dispneea imbraca aspectul de tahipnee superficiala , regulata, crizele dureaza
aproximativ 20 de minute pana la o ora terminandu-se de multe ori cu cateva chiute de
tuse,cu eliminarea unei expectoratii mucoase.

B.)Edemul pulmonar acut este cea mai grava,dar si cea mai caracteristica manifestare a
insuficientei cardiace stangi. Apare in atacuri bruste, brutale , de obicei nocturne sau dupa
efort mai mare, uneori dupa incarcarea cu lichide a organismului. Se manifesta cu o
dispnee extrema cu ortopnee stringenta. Bolnavul este socat, anxios agitat, palid, cu buze
usor cianotice , cu transpiratii reci. El prezinta hipnee ampla zgomotoasa si tahipnee de
30-40 respiratii /minut .Apare tusea care la inceput este seaca , apoi apare o expectoratie
serioasa, spumoasa, albicioasa, iar in cele din urma devine rozata, expresie de transvazarii
sangelui din alveolele pulmonare. Edemul pulmonar acut de origine cardiaca trebuie

33
 deosebit de edemul pulmonar toxic, de edemul pulmonar de origine cerebrala sau de
edemul pulmonar al fenalilor.

C.) Respiratia Cheyne-Stockes- se caracterizeaza prin succesiunea unor perioade de

apnee si de hiperventilatie. Se intalneste in special la varstnici , hipertensivi si sclerotici.

D.) Tusea- este un simptom intalnit frecvent la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga,
producandu-se mai ales cu prilejul crizelor de dispnee paroxistica nocturna, dar si in afara
lor. Tusea poate imbraca mai multe forme: tuse de efort, tuse seaca cu senzatie neplacuta
de iritatie la nivelul traheei si laringelui, tuse de decubit , tuse umeda cu expectoratie
mucoasa, hemoragica sau mucopurulenta.

E.)Hemoptizia- bolnavii pot avea o expectoratie rozata si spumoasa in cazurile edemului

pulmonar acut sau franc sangvinolent in cazul infarctului pulmonar. In insuficienta
pulmonara stanga sau in insuficienta atriala stanga, bolnavii pot expectora spute ruginii ce
contin celule de insuficienta cardiaca.

2.5. INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA

Insuficienta ventriculului drept determina scaderea relativa a debitului sanguin din

sistemul arterei pulmonare si staza in sistemul venelor cave. Simptomatologia insuficientei
cardiace drepte , care constituie si criteriile sale de diagnostic, cuprinde urmatoarele:

a.)Hepatalgia hepatomegalia de baza - cresterea de volum a ficatului, se manifesta

prin :

- dureri in hipocondrul drept (hepatalgia), care la inceput apar dupa eforturi, apoi devin
persistente.

- constatarea marimii anatomice a ficatului ( hepatomegalia). Hepatomegalia de staza trebuie

diferentiata de alte cauze de marirea ficatului (hepatite acute / cronice, ciroze hepatice ,
tumori hepatice etc.)

b.) Cianoza incetinirii vitezei in mica circulatie este generalizata cu

predominanta la extremitati si proeminente( buze , urechi, pometi, maini, picioare, etc.).
Tegumentele sunt ceva mai rosii si mai calde , cu transpiratii ( mai ales la palme ), daca
debitul cardiac este crescut, mai palide si mai reci daca debitul cardiac este scazut.

c.) Turgescenta venelor superficiale mai ales jugulare expresia hipertensiunii

din sistemul venos si este mai evidenta la nivelul venelor gatului, deoarece aceste vene mari
sunt foarte apropiate de atriul drept, au peretii subtiri, iar in mod normal sunt turtite, avand o
presiune relativ negativa.

d.) Fenomenele de staza renala apar ca urmare a cresterii presiunii in venele renale
si scaderii gradientului de presiune dintre artere si vena renala. Se manifesta prin nicturie,
oligurie cu urina normal concentrata, iar in stazele mai avansate poate aparea o discreta
proteinurie.

34
 e. ) Fenomenele de staza portala se manifesta prin materism , constipatie ,
inapetenta, greata, iar in cazul cu aliura mai rapida prin varsaturi si diaree.

f.) Fenomenele de staza cerebrala - expresia congestiei venoase a encefalului, a

scaderi relative a debitului arterial a hipoxiei si a . Aceasta encefalopatie se manifesta cu
:somnolenta diurna si adesea somnolenta nocturna, apatie si torpoare , uneori evolueaza pana
la coma , alteori agitatie ( delir cardiac).

g.) Edeme cardiace fac parte din manifestarile cele mai caracteristice ale
insuficientei cardiace drepte. Natura cardiaca a edemelor se cunoaste prin caracterul lor
generalizat, predominant declin, progresiv,la inceput vesperale, apoi permanente, cu extindere
de la partile cele mai joase ale corpului ( maleole si gambe, regiunea sacrala) in sus.

h.) Hidrotoracele pentru insuficienta cardiaca dreapta este caracteristic

hidrotoracele drept sau in cazuri severe ,hidrotoracele bilateral.

O complicatie a insuficientei cardiace drepte este cordul pulmonar cronic. Apare dupa
unele boli pulmonare cronice si in special dupa bronhopneumopatia obstructiva cronica. Cele
mai obisnuite cauze sunt: emfizemul pulmonar obstructiv , astmul bronsic ,bronsitele
cronice,diferite scleroze pulmonare.

Simptome: tabloul clinic reuneste semnele bolii cauzale , semne de insuficienta

respiratorie si semne de insuficienta cardiaca dreapta. Boala evolueaza in trei stadii:

- Stadiul de pneumopatie cronica in care sunt prezentate semnele bolii pulmonare si

ale insuficientei respiratorii,dar lipsesc semnele unei insuficiente cardiace. Boala se manifesta
in acest stadiu prin dispnee de efort, tuse cu expectoratie si daca este prezenta insuficienta
respiratorie prin cianoza. In acest din urma caz, in sangele arterial scade oxigenul si creste
dioxidul de carbon.

- Stadiul de cord pulmonar cronic compensat apare dupa ani de evolutie, sub influenta
evolutiilor acute bronhopulmonare si a fumatului. Dispneea se accentueaza si se instaleaza la
cel mai mic efort. Cianoza apare chiar si in repaus, fiind foarte intensa. Poliglobulia si
degetele hipocratice devin manifeste . Apar semne de hipertrofie si de dilatare a inimii
drepte.

- Stadiul al treilea se caracterizeaza prin aparitia semnelor de insuficienta cardiaca

dreapta, constituind cordul pulmonar cronic decompensat. Cianoza este intensa, nuanta
pamantie, de unde si denumirea de cardiaci negri data acestor, bolnavi. Dispneea este foarte
pronuntata, la fel poliglobulia si degetele hipocratice. Uneori apar dureri anginoase si
somnolenta care poate merge pana la coma.

Semnele insuficientei cardiace drepte devin evidente :jugulare turgescente, edeme ale
gambelor, tahicardie,hepatomegalie, uneori ascita. Prognosticul este in general
grav,insuficienta respiratorie odata aparuta evolutia acestei boli este invariabil catre agravare.
Aparitia insuficientei cardiace agraveaza si mai mult diagnosticul.

2.6.INSUFICIENTA CARDIACA GLOBALA

35
 Prin insuficienta cardiaca globala sau de tip biventricular se inteleg acele cazuri care
prezinta manifestari evidente clinic atat de insuficienta cardiaca stanga cat si de insuficienta
cardiaca dreapta.

In consecinta tabloul clinic prezinta:

a) Fenomene de staza pulmonara : dispnee de tip cardiac,raluri de staza, aspect

radiologic de hil de staza ,eventual chiar atacuri de edem pulmonar si astm cardiac.

b) Fenomenele de staza in sistemul venelor cave: hepatomegalie de staza, edeme de

tip cardiac, cianoza, oligurie, hipertensiune venoasa periferica si centrala, etc..

Insuficienta cardiaca globala poate fi:

- Primara, cand manifestarile de insuficienta ale celor doi ventriculi apar si evolueaza
simultan. Acesta este cazul insuficientei cardiace in miocardite si miocardiopatii distrofice,
ischemice, unde se produc leziuni difuze si proportionale in intregul miocard, ceea ce
determina decompensarea in acelasi timp a ambilor ventriculi.

- Secundara, atunci cand intr-o prima faza se manifesta numai insuficienta unuia din
ventriculi si mai tarziu, intr-o a doua faza apar si semnele decompensarii si celuilalt ventricul.
In acest tip de insuficienta se pot remarca: tabloul clinic tinde sa fie dominat de semnele
insuficientei cardiace drepte si pe masura ce afectiunea cardiaca se agraveaza, se accentueaza
si gradul de predominanta a semnelor de insuficienta cardiaca dreapta. De aceea ,e multe ori,
afectiunea pare ca o insuficienta cardiaca dreapta cu toate semnele tipice descrise, la acre se
constata in plus raluri de staza, ca semn al coexistentei unei insuficiente cardiace stangi.

In cadrul insuficientei globale se pot distinge doua variante aparte, caracterizate prin
particularitati fiziopatologice specifice si care se oglindesc in unele caractere ale
simptomatologiei:

a.)Insuficienta cardiaca congestiva consecutiva reducerii reintoarcerii venoase la inima

si scaderii debitului cardiac, este asa-numita insuficienta cardiaca de tip hipodiastolic. Acesta
este cazul in pericardita consecutiva , in sindroamele de restrictie cardiaca ( hipertrofii
concentrice, fibroza, tumori cardiace mai mari, etc.), in insuficienta cardiaca din unele
tahicardii excesive si prelungite. In aceste cazuri, pe langa tabloul cunoscut al insuficientei
cardiace globale (cu predominanta dreapta) se mai constata urmatoarele particularitati:

- tegumentele sunt reci si palide , cu transpiratii reci;

- tensiunea arteriala este mica , iar formula tensionala este convergenta prin scaderea
presiunii sistolice;

- timpul de circulatie este in general mai prelungit decat in alte cazuri de insuficienta
cardiaca;

- masurarea debitului cardiac arata o scadere evidenta a acestuia in valoare absoluta.

36
 E.) Insuficienta cardiaca congestiva consecutiva cresterii reintoarcerii venoase la inima
si cresterii debitului cardiac , este asa - numita insuficienta cardiaca de tip hiperdiastolic care
insoteste sindroamele cardio-circulatorii hiperkinetice, hipertiroidismul, anemiile severe,
unele cazuri de cord pulmonar cronic cu insuficienta respiratorie pronuntata, in
miocardiopatia din boala Paget, etc..

In aceste cazuri, pe langa tabloul cunoscut al insuficientei cardiace globale (cu

predominanta dreapta) , se mai constata urmatoarele particularitati:

- tegumentele sunt calde , cu transpiratie apoasa alba, cu roseata generalizata, dar mai
exprimata in palme ;

- pulsul este tahicardic , dar plin , amplu, uneori cu caracter saltaret;

- tensiunea arteriala sistolica este mai adesea crescuta, formula tensionala fiind
divergenta;

- timpul de circulatie este , in general, mai scurt decat in alte cazuri de insuficienta
cardiaca;

- masurarea debitului cardiac arata valori absolute crescute uneori considerabil, dar debitul
este totusi mai mic decat ar fi in acelasi caz in lipsa unei insuficiente cardiace.

2.7. EVOLUTIA SI COMPLICATIILE INSUFICIENTEI CARDIACE

Evolutia insuficientei cardiace depinde de gravitatea cardiopatiei cauzale si de prezenta

sau absenta complicatiilor.

La unii bolnavi, insuficienta cardiaca stanga poate evolua un numar relativ mare de ani
(10 ani sau peste), fara a aparea insuficienta cardiaca dreapta.

In cazul unei cardiopatii cu insuficienta de cord drept supravietuirea, care in urma a

doua decenii era de numai 1-2 ani,a devenit astazi de 5- 10 ani si chiar mai mult.

Complicatiile insuficientei cardiace sunt urmatoarele:

- trombozele venoase ale membrelor inferioare;

- emboliile pulmonare ( secundare trombozelor venoase);

- emboliile arteriale ( ca urmare a formarii unor trombi in atriul stang sau in

ventriculul stang);

- complicatiile pulmonare edemul pulmonar acut, bronhopneumonia;

- complicatiile cerebrale tromboza sau embolie cerebrala;

- ciroza cardiaca;

- insuficienta renala ;

37
 - endocardita bacteriana subacuta.

2.8. TRATAMENTUL SI INTERVENTII SPECIFICE IN

INSUFICIENTA CARDIAC

Tratamentul insuficientei cardiace are trei obiective importante:

- usurarea activitatii inimii( repaosul fizic constitue una din principalele masuri prin
care se urmareste realizarea acestui obiectiv ; tratamentul hipotensor este extrem de util in
cazul bolnavilor hipertensivi, la care au aparut manifestarile clinice ale insuficientei cardiace
stangi);

- marirea fortei de contractie si a eficientei miocardului ( cu ajutorul tratamentului

tonicardic);

- restabilirea echilibrului hidrosalin ( prin dieta hiposodata si prin tratamentul cu

diuretice).

A. Tratamentul igieno-dietetic
- Tratamentul igieno-dietetic consta in primul rand in repaus si in dieta saraca in sodiu.

Repausul-durata si gradul repausului depind de afectiunea cauzala; el este util in toate

formele de insuficienta cardiaca. Prin repausul fizic se realizeaza urmatoarele: scaderea
tensiunii arteriale, diminuarea travaliului muschilor respiratori, rarirea alurii ventriculare.

Alaturi de repausul fizic , un rol important il au repausul psihic si moral. In

insuficienta cardiaca repausul la pat va fi mentinut acasa sau la spital timp de 1-2 saptamani.
In acest interval bolnavul se va gasi in pozitia semisezanda in pat sau in fotoliu, aceasta
pozitie fiind convenabila mai ales pentru bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga. Se va evita ,
in masura posibilului imobilizarea absoluta si prelungita
Reluarea activitatii se face in functie de reducerea semnelor de insuficienta cardiaca si
de posibilitatea controlarii acesteia printr-un tratament de intretinere: reluarea activitatii se va
face in etape progresive.

Unii bolnavi isi pot prelua serviciu, dar cei care au de facut eforturi fizice trebuie sa-si
schimbe locul de munca. In orice caz, tuturor bolnavilor li se recomanda un program de
munca redus, cu perioade de odihna in timpul zilei si cu repaus la pat in cele doua zile de la
sfarsitul saptamanii.

Dieta saraca in sodiu reprezinta, de asemenea un mijloc de mare importanta in

tratamentul insuficientei cardiace. De altfel in formele usoare de insuficienta cardiaca, dieta
hiposodata plus repausul fizic determina o neta ameliorare.

Gradul de restrictie al ingestiei de sodiu depinde de severitatea insuficientei cardiace.

In insuficienta cardiaca severa se recomanda o restrictie mare a ingestiei de sare ( sub 1 gr/ zi)
ceea ce se poate realiza prin regimul Kempner ( 1 kg . de fructe, 200 gr orez, 30-50 gr .zahar,
300 gr compot cu un continut de 0,5 gr de NaCl ) sau prin regimul Carel ( 800 ml lapte cu un
continut de 1 gr de NaCl ). In general, in cadrul regimului hiposodat se evita alimentele cu
sodiu ( branza , mezeluri , cereale , paine , etc.).

38
 Restrictia de lichide nu este necesara in mod obisnuit. In conditiile unei diete
hiposodate, bolnavul cu insuficienta cardiaca poate bea apa dupa nevoi, adica 1,5-2 l in 24 h.
In cazul hiponatremiei de dilutie , aparuta tardiv la bolnavii cu insuficienta cardiaca ce
isi pierd capacitatea de a excreta apa , se recomanda o restrictie a ingestiei de apa.

Regimul alimentar consta intr-o alimentatie variata si bogata in vitamine, mese

fractionate , regim hipocaloric la obezi, hipertensivi si coronarieni. Se va urmari greutatea
bolnavului sa nu depaseasca valoarea normala. Alcoolul , cafeaua si ceaiul sunt permise in
cantitati mici, fumatul trebuie interzis. Se vor asigura proteine suficiente (1 gr/kilocorp ),
cantitatea de lipide va fi redusa, iar fructele, sucurile, zarzavaturile si zeama de fructe vor fii
administrate in cantitati mai mari. Se reduce sarea, in formele severe se permit 1 -1,5 gr sare
de bucatarie/ zi, iar in unele cazuri ( Nefrix ) se permit 3 gr sare; cantitatea de lichide zilnica
nu va depasii 1-1/2 litri lichid-iarna si 2 litri - vara .
Regimul va fi normocaloric, hipocaloric sau hipercaloric, in functie de necesitatile
bolnavului in cauza. Trebuie sa fie bogata in vitamine, sa contina proteine (se administreaza
multe fructe si legume ) , deoarece pierde potasiu prin diuretice si va contine 1 gr proteine/ kg
corp, fiind echilibrat in glucide si moderat in lipide. Mesele vor fi mici si fractionate ( 4-5 /
zi), ultima masa va fi luata inainte de culcare.

A. Sunt permise urmatoarele alimente

- laptele ( numai in limita cantitatii permise) , cas, urda, branza;

- carne de vaca, pasare slaba in cantitate limitata cca . 100 -150 gr/ zi; pestele de rau slab,
fiert, fript sau copt;

- paine alba fara sare;

- grasimile - untul nesarat, smantana, frisca, uleiul vegetal;

- fructele fierte in compoturi, sucuri de fructe;

- legume sub forma de salate, piureuri, budinci , evitand pe cele care produc meteorisme si
cele bogate in sodiu ( varza, telina, spanacul);

- bauturile sub forma de ceaiuri de plante, sucuri de fructe.

B. Sunt interzise urmatoarele alimente:

- branzeturi grase ( cascaval, branzeturi topite);

- carnea grasa de porc, gasca, rata, mezelurile , pestele sarat;

- ouale in cantitate excesiva;

- painea cu sare sau fainoasele preparate cu bicarbonat sau sare;

- legumele bogate in sodiu: telina, sfecla, spanac;

39
- dulciuri preparate cu sare sau cu multa grasime;

- bauturi: alcoolul sub orice forma , apele minerale, iaurtul, ceaiul tare, cafeaua;

- condimentele cele iuti, boiaua piperul;

- mustarul cu sare, ceapa, usturoiul.

B. Tratamentul medicamentos

a) Tonicardiace- sunt substante obtinute din unele plante si anume: Digitalis

purpureea, Digitalis lanata, Strophantus gratus, Strophantus kombe. Medicatia tonicardiaca
reprezinta medicatia de baza a insuficientei cardiace. Se administreaza ori de cate ori
insuficienta cardiaca nu se compenseaza prin repaus si regim desodat.

Preparatele digitalice actioneaza imbogatind metabolismul miocardului, marind forta

de contractie a inimii, scazand frecventa cardiaca. Datorita acestor actiuni creste debitul
cardiac, scade presiunea venoasa , se reduce volumul inimii, creste diureza si se diminua
edemele.

Tonicardiacele cele mai des folosite sunt Digitala si Strofantina . Strofantina are o
actiune rapida si de scurta durata fiind utilizata in formele acute, dar nu este recomandata in
tratamentul cronic. Digitala actioneaza mai lent, are o durata de actiune mai lunga si se
acumuleaza in organism.

Cele mai cunoscute preparate de Strofantina sunt: SROFANTINA KOMBETINUL si

DUABAINA. Se administreaza numai intravenos, fiind indicate doar in cazurile de urgenta.

Nu se administreaza imediat dupa Digitala, ci dupa o pauza de 1-2 zile.

Preparatele de Digitala sunt extrase din Digitalis purpureea sau din Digitalis lanta
(Lanatosid-C, Digoxin, Dezlanosid, Cedilanide- substante care se administreaza fie pe cale
intravenoasa , fie oral).

-Lanatosid- C ( 0,4 mg /fiola) isi manifesta efectul dupa 10 min. ,cu intensitatea maxima de 1-
2 h . In tratamentul de atac se folosesc intravenos 1,8- 1,6 mg /zi, administrate in 4 prize sau
per os 1-2 mg ( de 3 ori /zi ,I zi cate 12-25 picaturi sau 4-8 drajeuri). Tratamentul de
intretinere se realizeaza cu picaturi sau drajeuri cu doza ce reprezinta aproximativ din doza
tratamentului de atac ( 0,5 1 mg /zi ).

Digoxin- se prezinta sub forma de comprimate ce contin 0,25 mg glicozid si sub forma de
solutie alcooloica glicerinata ce contine 0,5 mg glicozid. La adulti in tratamentul de atac se
folosesc 0,5 mg/ zi, administrat oral, pana la compensare ( cateva zile) , apoi intretinere cu
0,125- 0,5 mg / zi; in urgente ,daca pacientul nu i s-a mai administrat digitala, se injecteaza
intravenos lent 0,5 1mg, repetand la nevoie dupa 4-8 ore inca 0,5 mg. La copii se
administreaza oral 0,025mg/ kilocorp la 8 ore in 2-4 doze pentru digitalizare, apoi intretinere
cu 0,0125mg/kilocorp si pe zi.

-Nidacil- in tratamentul de atac se foloseste doza de 0,6-1mg/zi timp de 3-5 zile, iar in
tratamentul de intretinere doza de 0,1-0,2mg/zi.

40
-Dezlanosid- se prezinta sub forma de fiole a 2ml solutie injectabila continand
dezacetillanatozida 0,4 mg . Are actiune rapida , isi manifesta efectele dupa 10 -30 min.,
intensitatea maxima fiind realizata dupa 1-2 h . Pentru digitalizarea rapida se foloseste doza
de 0,8-1,6 mg ( 2-4 fiole/zi), dozele fiind fractionate si administrate la 4-6 h interval.

- Digitalina se prezinta sub forma de solutie hidroalcoolica gicerinata continand digitoxina

1 mg /ml sau 50 picaturi. Se administreaza la adulti oral 0,2-0,5 mg /zi ( 10-15 picaturi), pana
la corectarea tahicardiei si compensare, apoi 0,6 mg/zi timp de 3-6 zile . La copii , dupa varsta
, in prima zi se administreaza 0,1 -0,4 mg, in 2-3 zi 0,1-0,2 mg, apoi intretinere cu 0,025- 0,05
mg zilnic sau la 12 zile .

Contraindicatiile Digitalei sunt reprezentate de fenomenele de supradozaj digitalic si

de cazurile de soc sau colaps. Intoxicatia cu Digitala se manifesta prin tulburari de ritm si
conducere ( extrasistola, tahicardii paroxistice), tulburari gastrointestinale ( greturi, varsaturi,
anorexie).In caz de supradozare principala masura consta in oprirea tratamentului cu Digitala,
apoi incetarea administrarii de diuretice , limitarea efortului fizic, sarii de potasiu, chinidinei.

In tratamentul cu Digitala foarte util este sa se masoare in fiecare zi pulsul pentru a

aprecia rezultatele terapeutice si pentru a surprinde eventualele fenomene de intoxicatie.

B .Diureticele- reprezinta o medicatie importanta avand drept scop eliminarea de

sodiu si de apa din organism ameliorand munca inimii. Ele pot fi administrate in orice forma
de insuficienta cardiaca, avand o toxicitate slaba, efect diuretic prelungit si important, fara
reactii adverse deosebite si fara grave tulburari electrolitice. Pericolul hipopotasemiei se
previne administrand concomitent clorura de potasiu.

Dintre diureticele tiazidice fac parte: Nefrix, Ufrix, Furosemid, ele putand fi
administrate in orice insuficienta cardiaca.

- Nefrix- se administreaza pe cale orala 2-4 tablete zilnic( 50-100 mg )sau 2-3 ori /
saptamana.

- Furosemid- se prezinta sub forma de fiole a 2 ml solutie apoasa continand furosemid

20 mg. Prezinta un efect important , imediat si rapid. Se administreaza intravenos lent ( 1-3
fiole a 20 mg) sau 1-3 comprimate a 40 mg /zi sau la 2 zile. La bolnavii cu edeme cardiace 1
doza, de 40 mg, poate duce la pierderea de pana la 8 litri de apa. Furosemidul este eficace la
bolnavii rezistenti la diuretice tiazidice. Poate fi utilizat in doze de 40 mg pana la 500 mg.
Poate produce dezechilibre electrolitice: hiponatremie, hipopotasemie, hiperuricemie,
accidente alergice si tulburari digestive.

- Alte diuretice utilizate sunt: inhibitorii aldosteronului ( Aldactana, Spironolactona),

acidul etacrinic cu efect important si rapid, se administreaza comprimate de 0,050 g , 1-4 /zi ,
dupa mese si fiole de 0,025 g, 1-4 /zi intravenos.

In insuficienta cardiaca refractara la tratament se administreaza cure discontinue de

corticoizi ( Prednison).

C. Alte tratamente:

- Oxigenoterapia este indicata in cazurile acute si in vazurile cronice cu leziuni pulmonare;

41
- Emisia de sange (300-500 ml) se practica in insuficienta cardiaca acuta si forma cronica
severa cu edeme mari;

- Evacuarea colectiilor lichidiene cand respiratia este stanjenita;

- Morfina se face in edemul pulmonar acut si cordul pulmonar acut , iar anticoagulantele, in
formele cu accidente tromboembolice.

C . TRATAMENTUL COMPLICATIILOR

Tratamentul edemului pulmonar acut se aplica de urgenta in urmatoarea succcesiune:

pozitia sezanda cu membrele inferioare in pozitie declina, garouri prin rotatie ( la 5 minute )
la cele 4 extremitati, oxigen prin sonda nazala, Morfina intravenos (1-2cg),sangerare (300-
500ml in 5 minute), diuretice ( Furosemid 2 fiole, 0,40mg intravenos sau Edecrin 50 mg in
perfuzie), tonicardiace ( Lanatosid-C intravenos 1 fiola, Digoxin sau Strofantina intravenos),
Miofilin intravenos.

Daca tensiunea artiala este scazuta se administreaza tonicardiace Isuprel 2-8 fiole de
0,2mg in 250ml ser glucozat 5%, oxigen, Morfina, HHC, Dextran. In E.P.A. de origine
infectioasa se face sangerare si se administreaza HHC, tonicardiace si oxigen. In E.P.A. din
marile hipertensiuni se combate energic hipertensiunea cu Raunervil (1 fiola intravenos lent),
Catapresan sau Regitina.

B) Tratamentul insuficientei cardiace congestive rapid instalate implica repaus la pat ( nu

absolut) , oxigen, restrictie mare de sare, Furosemid, Acid etacrinic, Lanatosid-C (3-4 fiole
intravenos pe zi).

c.) Tratamentul cordului pulmonar acut: oxigen pe cale nazala, analgetice ( Algocalmin,
Mialgin ), Atropina , in caz de bradicardie si hipotensiune ; Papaverina intravenos ,
Izoproterenol in perfuzie, Noradrenalina in caz de soc , digitalice injectabile (Lanatosid C ),
asociat cu Furosemid intravenos tratament anticoagulant sau trombolitic ,antibiotice in zilele
urmatoare.

Tratamentul cordului pulmonar cronic se adreseaza, in primul rand, bolii pulmonare

cauzale .Se administreaza antibiotice ( Tetraciclina 2gr/zi sau Ampicilina 4gr/zi ),
bronhodilatatoare ( Miofilin 1-2 fiole intravenos lent ), Bronhpdilatin sau Alupent;
corticoterapie oral sau H.C.C.; se urmareste dezobstruarea cailor aeriene prin eliminarea
secretiilor bronsice, prin hidratare corecta, cu Trecid, Bisolvol, oxigen intermitent, antitusive
cu prudenta; in stadiul de insuficienta cardiaca: sangerare, diuretice, tiazidice (Nefrix ) si
tonicardiace.

CAPITOLUL 3

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

BOLNAVILOR CU INSUFICIENTA CARDIACA

La bolnavii cu insuficienta cardiaca forta de contractie a inimii este scazuta si nu

poate asigura debitul de sange necesar functiilor normale ale organismului. Din aceasta
cauza, aportul deficitar de substante nutritive si oxigen creeaza grave tulburari ale

42
metabolismului tisular, care reduce la randul sau forta de contractie a inimii si staza in
circulatia de intoarcere. Aceasta categorie de bolnavi necesita o ingrijire speciala care are ca
scop :

a) reducerea nevoilor energetice ale organismului pentru a putea face fata imbolnavirilor,
deci , pentru a scadea fortul cardiac;

b) marirea fortei de contractie a inimii, marindu-se astfel capacitatea functionala.

Asistenta medicala detine o pozitie importanta in ingrijirea acestor categorii de bolnavi.

Pentru a-si indeplinii menirea nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa aplice,
chiar perfect, diferite tehnici de ingrijire a bolnavului , ci trebuie sa cunoasca si notiuni
teoretice care sa-i permita depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia si chiar,
daca este nevoie, interventia in situatiile in care viata bolnavului depinde de cunostintele
sale.

1.Asigurarea repausului fizic

- asistenta se va ingrijii ca bolnavii sa aiba maxim de confort, sa evite efortul fizic ,

saloanele sa aiba o ambianta placuta.

- bolnavii cu insuficienta cardiaca fiind dispneici, vor fi tinuti in pozitie sezanda sau
semisezanda, asistenta medicala va avea grija sa le asigure aceasta pozitie.

- patul va fi prevazut cu utilaj auxiliar , precum si cu un numar mare de perne. In

cursul zilei patul va fi inlocuit cu un fotoliu avand grija ca bolnavul sa aiba sprijin sub
picioare

2. Asigurarea repausului psihic

- asistenta medicala va avea grija sa fereasca bolnavul de tot ceea ce ar putea tulbura
echilibrul nervos, trebuie sa castige increderea bolnavului printr-o buna pregatire profesionala.

- pentru a evita starile de neliniste va administra la timp medicamentele prescrise de medic si

va raspunde prompt la orice solicitare a bolnavului.

- asistenta medicala va insotii bolnavii la consultatiile de specialitate ( examinari radiologice,

EKG.); va examina starea psihica a bolnavilor, vizitandu-l cat mai des si va instrui vizitatorii
asupra modului de comportare fata de bolnav.

3. Asigurarea igienei personale a bolnavului

- Asistenta medicala va executa zilnic toaletele bolnavului fara ca acesta sa faca eforturi prea
mari, va face apoi o frectie cu alcool diluat pentru a imbunatatii circulatia periferica. Pielea
trebuie mentinuta in permanenta curata si uscata , deoarece pielea umflata se infecteaza usor.

- Se va schimba lenjeria de pat si de corp zilnic.

4. Prevenirea formarii trombozelor

43
- Asistenta medicala va executa zilnic masajul membrelor inferioare, in directia curentului
venos.

- In acelasi scop, asistenta medicala va asigura ridicarea membrelor inferioare la 35 grade prin
ridicarea patului sau prin asezarea unor suluri sub picioarele bolnavului.

- Bolnavul va fi ajutat sa execute muscari de flexie si extensie a membrelor inferioare prin

care se impiedica trombozarea si se elimina edemele.

5. Urmarirea functiilor vitale si vegetative

- Asistenta medicala va urmarii zilnic T.A. , pulsul central si periferic, respiratia, diureza,
tranzitul intestinal, temperatura.

- Se urmareste bolnavul cu atentie pentru a observa semnele de agravare si complicatiile care

pot aparea ( edem pulmonar, embolie pulmonara, tromboflebita) si va anunta imediat medicul.
Starile de constipatie vor fi combatute cu purgative.

- Asistenta medicala va tine evidenta exacta a lichidelor consumate si eliminate de bolnav, va

urmari zilnic greutatea corporala dupa eliminarea scaunului si a urinei inainte de masa.

6. Regimul alimentar

- Asistenta medicala va urmari cu strictete respectarea regimului alimentar care va fi

hipocaloric pentru mentinerea greutatii corporale; hiposodat pentru a impiedica retinerea apei
in organism, contribuind la reducerea edemelor. Se vor evita alimentele care contin natriu :
salicilat de sodiu; cantitatea de lichide zilnica nu va depasi 1-2 l/24h . Ratia zilnica de
alimente va fi impartita in 4 -5 mese, iar ultima masa se va lua cu 3 ore inainte de culcare.

7. Administrarea tratamentului medicamentos

- Asistenta medicala va administra medicatia prescrisa de medic; medicatia folosita consta in

cardiotonice , cel mai frecvent e Digitala care se administreaza per os si daca nu se
administreaza dupa prescriptia medicala da fenomene de supradozare. Se administreaza si
diuretice: Furosemid, Ederen, Nefrix, iar asistenta va avea grija sa urmareasca diureza.

- Reducerea edemelor si masei sangelui circulant se mai poate face si prin atarnarea
membrelor inferioare, reducand astfel fluxul venos spre inima.

- Oxigenoterapia este indicata si usureaza starea bolnavilor cu insuficienta cardiaca.

8 Educatia sanitara

- Asistenta medicala contribuie la educarea bolnavului asupra noului regim de viata, dupa
externare bolnavul va duce o viata ordonata evitand suprasolicitarile; se va evita munca fizica.
Se respecta regimul dietetic, numarul meselor, se reduce sarea , cafeaua , alcoolul, tutunul. In
caz de imbolnaviri respiratorii: viroze, gripe, vor fi tratate imediat, deoarece orice neglijenta,
poate agrava boala.

3.1ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INVESTIGATIILE PARACLINICE

44
 Colaborarea cu medicul la examinarea paraclinica este una din sarcinile importante ale
asistentei medicale.

Sarcinile asistentei medicale in pregatirea si asistarea unui examen paraclinic sunt

urmatoarele:

- pregatirea psihica a bolnavului : i se explica bolnavului in ce consta examenul care

trebuie sa i se faca, caracterul inofensiv al examinarii;

- pregatirea si verificarea instrumentarului necesar efectuarii examinarii sau recoltarii;

- dezbracarea si imbracarea bolnavului Imbracarea si dezbracarea bolnavului se face

la solicitarea medicului si trebuie efectuata cu mult tact si finete, pentru a nu provoca dureri
sau miscari inutile ;

- aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examinarilor si sprijinirea lui;

- servirea medicului cu instrumentele necesare examinarii si ajutarea medicului in

efectuarea tehnicii;

- recoltarea produselor patologice si a analizelor biologice.

A. Examenele paraclinice cuprind:

- examene de laborator care constau in recoltarea de sange pentru determinarea V.S.H.

ului ( valori normale 5-10 mm /h, sau 20-50 mm/24 h ), glicemiei ( valori normale 65-100
mg %) , lipidemiei ( normal 500- 700 mg% ) , colesterolul ( normal 150-259 mg % ).

- examen radiologic prin care se pot evidentia aspecte utile pentru diagnostic. Astfel se
observa o silueta cardiaca marita cu o configuratie ce depinde de boala cauzala, iar la
examenul plamanilor, se constata o crestere a dimensiunilor arterelor pulmonare, dar
transparenta pulmonara, nu este redusa.

- explorari hemodinamice care sunt utile atat pentru diagnostic cat si pentru urmarirea
insuficientei.

In insuficienta cardiaca stanga, viteza de circulatie este incetinita, constatandu-se:

1.timpul brat-limba este crescut cu mult peste limita superioara a normalului ( 16 secunde),
atingand 30 secunde;

2. timpul brat-plaman este normal.

In insuficienta cardiaca dreapta viteza de circulatie este incetinita, constatandu-se:

- timpul brat-limba este prelungit( poate atinge sau depasi 24 secunde);

- timpul brat-plaman este prelungit( peste valoarea normala de 8 secunde).

Presiunea venoasa determinata la nivelul venelor de la plica cotului este mult crescuta.

45
 3.2.DEFINITIA NURSING-ULUI

Nursing-ul a primit foarte multe definitii, dar cele mai importante sunt definitia
O.M.S.-ului, definitia Virginiei Henderson si definitia consiliului I.N.( C.I.N.).

Definitia prezentata de O.M.S. stabileste ca nursing-ul este o parte importanta a

sistemului de ingrijire a sanatatii cuprinzand :

- promovarea sanatatii ;

- promovarea bolilor;

- ingrijirea persoanelor bolnave fizic-mintal, handicapate.

Cea mai acceptata definitie a fost a Virginiei Henderson; ea defineste nursing-ul

astfel: Sa ajuti individul fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau
recuperare, sa ajuti individul fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca actiunile pentru
promovarea sanatatii sau recuperare, cu conditia ca acesta sa aiba vointa, taria sau cunoasterea
necesare pentru a o face,si sa actioneze in asa fel incat sa-si poata purta singur de grija cat mai
curand posibil.

Definitia prezentata de C.I.N. :

Nursing-ul ca o parte integrala a sistemului de asistenta sociala cuprinde ocrotirea

sanatatii, prevenirea bolilor si ingrijirea bolnavilor fizic-psihic si a celor infirmi de toate
varstele in toate formele de asistenta sociala si asezari comunitare.

3.3. FUNCTIILE ASISTENTEI MEDICALE sunt:

1. de natura independenta

2. de natura dependenta

3. de natura interdependenta

1. Cele de natura independenta se refera la faptul ca asistenta asista sau ingrijeste pacientul
din proprie initiativa, temporal sau definitiv. Aceste ingrijiri sunt:

a.) De confort atunci cand persoana bolnava nu-si poate indeplini aceste functii. Ingrijirile
de confort sunt in functie de varsta pacientului, de natura bolii si de alte dificultati fizice,
psihice, sociale.

b.)Asistenta stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si apartinatorii.

46
c.) Le transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si il sustine.

d.) Este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de
viata si sanatate.

2. Cele de natura dependenta se refera la faptul ca asistenta la indicatia medicului aplica

metodele de observatie, de tratament sau de readaptare, observa la un pacient modificarile
provocate de boala sau tratament si le transmite medicului.

3.Cele de natura interdependenta in cadrul acestei functii asistenta colaboreaza cu alti

profesionisti din domeniul sanitar, social educativ, administrativ si participa la activitati
interdisciplinare, de exemplu:

- actiunea de depistare a tulburarilor de ordin fizic, psihic, social.

- actiunea de educatie pentru sanatate si sensibilizare asupra responsabililor si asupra

drepturilor pe care le are populatia in materie de sanatate.

- actiuni de rezolvare a problemelor psiho - sociale.

- participa la organizarea sau gestionarea centrelor sau unitatile de ingrijire.

Mai exista o serie de functii care de fapt se regasesc in cele anterior amintite:

1.Functia profesionala este rolul cel mai important al asistentei,acela de a se ocupa de

pacient in scopul mentinerii echilibrului sau de a face pentru pacient ceea ce el nu poate sa
faca; aici intra functia tehnica, de grup psiholog, preventiva; tot aici intra promovarea
mentinerii sanatatii,prevenirea imbolnavirilor si ingrijirea in situatii de imbolnaviri si
recuperare.

2.Functia educativa presupune alaturi de calitati psihologice si aptitudini pedagogice, de a

sti sa comunice, de a sti sa fie convingator.

3.Functia de cercetare aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice, dar si
acestea pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare. Asistenta ca participanta in
echipa de cercetare alaturi de medic, devine o parte componenta si poate sa-si aduca aportul la
dezvoltarea stiintelor medicale.

3.4.APLICAREA NORMELOR DE CONDUITA SI TEHNICA SECURITATII IN

MUNCA

Ingrijirea bolnavilor este o munca de mare raspundere, personalul mediu sanitar

(asistenta) isi desfasoara activitatea in vederea prevenirii si tratarii unor boli, iar timpul pe
care il petrece la patul bolnavului este in general de 8-12 ore. Datorita misiunii delicate
personalitatea asistentei medicale trebuie sa fie marcata de sensibilitate impletita cu tarie de
caracter fundamentata pe o complexa pregatire profesionala, de gradul de constiinciozitate
depind vieti omenesti. Pentru exercitarea meseriei de asistenta este necesar a fi inzestrat cu
anumite inclinatii si aptitudini care printr-o pregatire temeinica se dezvolta in trasaturi morale
ce vor influenta in mod pozitiv conduita personalului mediu sanitar. Cunostintele si baza
pregatirii teoretice a unei asistente se castiga in scoala prin verigile din lanturi disciplinare

47
care contribuie la pregatirea profesionala. Dupa terminarea scolii, dezvoltarea cunostintelor
profesionale nu trebuie sa se opreasca nici un moment, trebuie sa fie autodidacta si pentru
acest lucru are la dispozitie reviste, carti, simpozioane, cursuri de pregatire profesionala

3.5. CALITATILE ASISTENTEI MEDICALE

Calitatile asistentei medicale se impart in 3 mari categorii:

1. Calitati morale

2. Calitati fizice

3. Calitati de bun tehnician

1. Calitatile morale cuprind:

- stapanire de sine, rabdare datorita carora asistenta poate sa depaseasca momentele critice
create de starea psihica si fizica a bolnavului

- optimism, seninatate

- calitatea de a se apropia de bolnav, de apartinatorii acestuia, de a castiga increderea si

pentru a le oferi un confort medical

- constiinciozitate de care depinde nu numai evolutia bolii, dar si viata bolnavului

- punctualitate in toate sarcinile de serviciu

- devotament fata de bolnav dus pana la abnegatie

- promptitudine in luarea deciziilor, ingeniozitate, luciditate, initiativa in fata unor situatii

problema

- pastrarea secretului profesional

- atitudine principala fata de tovarasi, de munca sau fata de echipa in care lucreaza.

2. Calitati fizice

Asistenta trebuie sa aiba forta fizica pentru a face fata unor actiuni ca:

- transportul, mobilizarea bolnavului

- rezistenta fizica necesara activitatii in ture si in timpul indelungat petrecut de

asistenta in picioare pe parcursul orelor de munca

48
 - miscari sigure si coordonate

3.Calitati de bun tehnician se refera la cunoasterea functionalitatii aparaturii medicale,

se utilizeaza in investigatii, tratamente, sali de sterilizare, avand in vedere tehnicile moderne
care patrund si in domeniul aparaturii medicale.

2.6. LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE

Locul de munca al asistentei medicale este cuprins in:

- spitale

- policlinici

- circumscriptii sanitare

- crese, gradinite, centre de recoltare si conservare

Spitalul este unitatea sanitara care asigura asistenta sociala completa de

specialitate, preventiva, curativa si de recuperare a bolnavilor.

Spitalul ingrijeste anumite categorii de bolnavi:

- bolnavi in stare grava care au nevoie de o permanenta supraveghere

- ingrijeste imbolnaviri, cazuri rare care se diagnosticheaza mai greu si este nevoie
de tot felul de investigatii si supraveghere

- bolnavii care necesita interventii chirurgicale

- bolnavii cu boli infecto contagioase pentru a fi izolati de restul populatiei

Spitalul este amplasat sub forma de:

a.) spital pavilion

b.) spital bloc

Spitalul pavilion asigura mai multa liniste pentru bolnav, previn infectiile intra

spitalicesti ( nozocomiale).Dezavantajul este ca intretinerea lor este mai costisitoare, necesita

mai mult personal, colaborarea dintre sectii este mai greu de realizat

49
Spitalul bloc avantajele sunt tocmai dezavantajele spitalului pavilion. Atat la spitalul
pavilion, cat si la cel bloc se intalnesc mai multe componente functionale:

- serviciul de primire

- sectie de spital

- servicii de diagnostic si tratament ( laborator, serviciul de radiologie, explorari

functionale)

- serviciul administrativ gospodaresc.

2.7. TINUTA ASISTENTEI MEDICALE

Tinuta asistentei medicale, echipamentul de protectie trebuie sa fie totdeauna curat

apretat, calcat, adecvat cu statura fiecaruia.

Durata purtarii aceluiasi echipament nu trebuie sa depaseasca 3 zile ( dar poate fi

schimbat ori de cate ori este nevoie).Halatul si boneta trebuie sa fie adaptate la statura
asistentei pentru a avea prestanta, pentru a fi ordonata in fata bolnavilor si a intregului
personal medico sanitar, pentru a castiga increderea, nu dispretul.

Asistenta inainte de a-si lua echipamentul, verifica integritatea si curatenia acestuia.

Halatul se imbraca dupa ce au fost scoase hainele de strada . Boneta va fi aranjata incat sa
acopere foarte bine parul. Ghetele vor fi curate, comode si silentioase. Mastile de tifon care
protejeaza gura vor fi curate, dezinfectate prin sterilizare si vor cuprinde 4 -5 straturi de tifon.
Aceste masti sunt purtate in saloanele de nou nascuti, sali de operatie, sali de nastere, la
bolnavii contagiosi la care asistenta executa diverse tehnici. Manusile sunt de cauciuc si sunt
indispensabile diverselor tehnici ( recoltat de analize, pansat de plagi, transport de produse
patologice ale bolnavului) si alte tehnici de ingrijire a bolnavilor

.Asistenta este obligata sa poarte echipament de protectie in timpul serviciului si sa

pastreze toate regulile de igiena personala.

2.8. OBIECTIVELE ASISTENTEI ]N SATISFACEREA NEVOILOR

FUNDAMENTALE

In modelul conceptual al Virginiei Henderson se enunta faptul ca orice fiinta umana

indiferent de varsta, sex, are o serie de necesitati care trebuie satisfacute. Cadrul conceptual
al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea a 14 nevoi fundamentale cu corespondentele
lor bio- psiho- sociale. Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea nevoilor este
telul profesiei de asistent. In conceptul Virginiei Henderson asistenta trebuie sa stie ca o
nevoie fundamentala este o necesitate vitala a fiintei umane pentru a-si asigura starea de bine
in apararea fizica si mentala.

Cele 14 nevoi fundamentale in conceptul Virginiei Henderson sunt:

1. Nevoia de a respira

50
 2. Nevoia de a alimenta si hidrata

3. Nevoia de a elimina

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

5. Nevoia de a dormi ;i a se odihni

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

8. Nevoia de a fi curat, de a-si proteja tegumentele

9. Nevoia de a evita pericolele

10. Nevoia de a comunica

11. Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale

12. Nevoia de a se realiza

13. Nevoia de a se recrea

14. Nevoia de a invata

Toate aceste 14 nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane. Prima
dimensiune cea biologica,psihologica,culturala si spirituala . In afara de Virginia Henderson s-
a mai facut o clasificare a nevoilor umane conform teoriei lui Maslow. Maslow a fost psiholog
si umanist american care afirma ca exista 5 categorii de nevoi umane ierarhizate in ordinea
prioritatilor. Aceste 5 nevoi sunt:

1. Nevoi fiziologice

2. Nevoi de securitate

3. Nevoi de apartenenta

4. Nevoi de cunoastere

5. Nevoia de realizare

Dupa teoria lui Maslow trebuie satisfacute mai intai nevoile de baza, fiziologice,
securitate, ca persoana sa poata tinde spre celelalte nevoi din cele 14. Ca sa mentina un
echilibru fiziologic si psihologic pacientul si individul in general trebuie sa atinga un nivel
minim in satisfacerea nevoilor sale.

1.ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN PREGATIREA

BOLNAVULUI PENTRU RECOLTAREA DE PRODUSE BOILOGICE
SI PATOLOGICE

51
 Produsele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul de analizat. Ele
pot fi produse normale sau patologice. Pentru recoltarea acestor produse provenite de la
individ e nevoie sa se respecte o serie de reguli si conditii de recoltare. Examenul de laborator
exprima in ceea ce priveste morfologia,fizionomia si biochimia acestuia. Examenele de
laborator efectuate produselor biologice ( normale) si patologice, completeaza
simptomatologia bolii cu elemente obiective, reflectand modificarile aparute in organism.

Analizele de laborator pot confirma sau infirma diagnosticul clinic.

- reflecta evolutia bolii

- reflecta eficienta tratamentului

- confirma vindecarea

- semnaleaza aparitia unor complicatii

De asemenea, examinarile de laborator permit depistarea unor cazuri de boli

infectioase precum si persoanele purtatoare de germeni patogeni,ele avand rol in profilaxia
bolilor contagioase.

Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul cum

se efectueaza examenul de laborator. Dupa modul de efectuare a analizelor intra in sarcina
personalului de laborator, recoltarea produselor este efectuata de asistenta medicala, in
majoritatea situatiilor.

Pentru a se realiza in conditii optime recoltarea, asistenta trebuie sa respecte

urmatoarele norme:

1. Orarul recoltarii

2. Efectuarea pregatirii psihice si fizice a bolnavului

3. Pregatirea instrumentarului si a materialului necesar pentru recoltare.

4. Tehnica recoltarii propriu-zise

5. Completarea buletinului de trimitere la laborator si etichetarea produsului

recoltat

6. Pastrarea si transportarea produsului recoltat

Efectuarea pregatirii psihice

Pregatirea psihica va fi facuta cu mare atentie si consta in instruirea lui privind

comportamentul sau in timpul recoltarii, colaborand cu asistenta pentru reusita recoltarii si
inlaturarea starii de teama. Din punct de vedere fizic, bolnavul este pregatit fie printr-un regim
alimentar, fie printr-un repaus la pat asezandu-l intr-o anumita pozitie, fie prin intreruperea
unui tratament medicamentos care ar putea influenta rezultatul analizelor.

52
 Completarea imediata a buletinelor de analiza si etichetarea produselor, asigura
evitarea inlocuirii rezultatelor intre ele,de fapt, ce ar putea duce la grave erori.

Buletinul de analiza se completeaza cu numele,prenumele bolnavului,sectia si numarul

salonului,natura produsului,analiza ceruta,data recoltarii,numele celui care a recoltat. Pentru
anumite examinari ( serologice) se mai completeaza sexul, varsta,dispensarul medical si
intreprinderea unde lucreaza.

Etichetarea produselor se face prin scrierea unor etichete cu datele bolnavului care se
lipesc pe recipientele respective.

Un produs neetichetat nu poate fi utilizat pentru analiza. Recoltarea unor produse in

conditii sterile urmareste ca produsul recoltat sa nu fie suprainfectat- introducerea in produs a
unor germeni introdusi din afara. Suprainfectarea produsului se poate face cu germeni straini
proveniti de la bolnavi, de la asistenta, din aer sau din instrumentarul folosit. Asistenta va
transporta produsele recoltate astfel incat ele sa ajunga la laborator cat mai repede si-n starea
in care au fost in organism. Se trimit imediat pentru a evita alterarea. Cand se transporta de la
un spital la altul sau dintr-o localitate in alta,se ambaleaza astfel incat sa nu se sparga, sa nu se
deterioreze. Aceeasi grija o va avea asistenta si pentru transportul de pe sectie la laborator.

Recoltarea sangelui pentru examene hematologice si biochimice

Recoltarea se face prin intepare( la adult pulpa degetului sau lobul urechii, la copil fata
plantara a halucelui sau calcai ) prin punctie venoasa,punctie arteriala.

Pentru majoritatea recoltarilor de sange este necesar ca bolnavul sa fie nemancat(nu a

ingerat nici un aliment solid sau lichi timp de 12 ore). In practica se recomanda bolnavului sa
nu mai manance nimic de la cina pana dimineata cand se face recoltarea.

Materiale necesare: tava medicala acoperita cu camp steril, doua seringi de 10 cm

sterilizate, trei ace de punctie venoasa cu mandren sterilizate, uscate si verificate,
alcool,tinctura de iod, tampoane de vata, garou de cauciuc, casoleta cu compuse sterile,
leucoplast, musama, perna tare elastica pentru articulatia cotului, recipienti de recoltare,
eprubete si flacoane sterile, uscate, goale sau cu substante chimice, anticoagulante sau de alta
natura in functie de felul analizei pentru care se face recoltare, numerotate cu creion, medii de
cultura,tavita renala.

Etape de executie:

1. Pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:

- se aleg materialele necesare si se aseaza pe tava;

- se transporta tava cu materialele in apropierea bolnavului.

2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii

- se aseaza bolnavul in pozitia necesara ( in functie de locul punctiei);

53
 - se dezbraca bratul ales astfel ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere;

- se aseaza sub bratul bolnavului perna elastica si apoi musamaua;

- se solicita bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara.

3. Se monteaza seringa.

4. Stabilirea locului punctiei:

- se stabileste bratul la care se face punctia;

- se examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului;

- se stabileste locul de executare a punctiei.

5. Executarea punctiei:

- se aplica garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului;

- cu indexul mainii stangi se palpeaza locul pentru punctie;

- se dezinfecteaza locul punctiei;

- se cere bolnavului sa inchida si sa deschida pumnul de cateva ori si sa ramana cu el

inchis ;

- avand seringa in mana dreapta intre police si celelalte degete, cu indexul se fixeaza
amboul acului atasat;

- cu policele mainii stangi fixeaza vena la 4-5 cm sub locul punctiei si executa o
compresiune si o tractiune in jos asupra tesuturilor vecine;

- se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei si se

impinge de-a lungul ei la o adancime de 1-1,5 cm;

- cu mana stanga se trage incet pistonul, aspirand sange ( sangele trebuie sa apara in
seringa);

- se continua aspirarea sangelui in seringa pana se extrage cantitatea de sange

necesara;

- se desface garoul si bolnavul deschide pumnul;

- se aplica un tampon de vata uscat peste locul unde este acul si se retrage acul printr-o
miscare rapida;

- se dezinfecteaza locul punctiei cu un tampon cu alcool sau tinctura de iod care va fi

mentinut la bolnav timp de 5-10 minute, pentru hemostaza;

54
 - se scoate acul de la seringa si sangele recoltat se goleste in recipientul pregatit;

- spalare pe maini cu apa curenta si sapun.

6. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica; reorganizarea locului de munca si pregatirea

sangelui recoltat pentru laborator.

Din sangele recoltat se fac urmatoarele analize:

V.S.H.- ul

Se va recolta prin punctie venoasa, fara staza. Pentru aceasta se aspira in prealabil in
seringa 0,4 ml citrat de sodiu 3,8% si se recolteaza 1,6 ml sange. Valorile normale:5-10 mm/h
sau 20-50 mm/24 h. La femei valoarea este cu 1 sau cu 3 mm mai crescuta fata de barbat.

Analize biochimice

Lipidemia se recolteaza dimineata pe nemancate, 2-5 ml de sange fara substanta

anticoagulanta prin punctie venoasa.

Valori normale:500-700 mg%

Colesterol - se recolteaza dimineata pe nemancate 2-5 ml sange prin punctie venoasa

fara substanta anticoagulanta.

Valori normale:150-250 mg%

Glicemia se recolteaza sange prin punctie venoasa 2 ml sange pe substanta

anticoagulanta(florura de natriu) 4 mg si se va trimite la laborator.

Valori normale: 1 g -1,20g.

2.PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORARI RADIOLOGOCE

Examenul radiologic al inimii cuprinde :radiografia , radioscopia, kimografia,

radiocardiograma, angiocardiografia.

In practica obisnuita se intrebuinteaza examenul radiologic si radioscopic.

Radioscopia- examen direct, proiectandu-se silueta cardiovasculara pe un ecran fluorescent.

Permite examenul in miscare, dar ramane un examen subiectiv, care nu permite comparatia an
timp.

Radiografia- ofera o imagine obiectiva, care permite comparatia in timp , sesizeaza

numeroase amanunte care scapa radioscopiei si prezinta un grad mai redus de periculozitate
pentru medic.

Etapele de executie:

55
 1. Pregatirea psihica a bolnavului- bolnavul este anuntat si i se explica conditiile in care
se realizeaza (camera in semiobscuritate ):

- va fi condus la serviciu de radiologie;

- se explica bolnavului cum trebuie sa se comporte in timpul expunerii ( va executa

cateva miscari de respiratie, iar radiografia se va face in apnee dupa o respiratie
profunda).

2. Pregatirea fizica

- asistenta ajuta bolnavul sa se dezbrace complet in zona toracica;

- se departeaza obiectele radioopace ;

- se aseaza bolnavul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte

fara sa ridice umarul cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul in spatele
ecranului. Cand pozitia verticala este contraindicata se aseaza bolnavul in pozitie sezanda sau
decubit. Asistenta are rolul de a ajuta bolnavul in timpul examinarii , sa ia pozitiile ceruta de
medic.

3. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica

Bolnavul va fi ajutat sa se imbrace , va fi condus la pat, medicul va nota in foaia de

observatie examenul radiologic si data.

3.PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU ELECTROCARDIOGRAMA

Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor

bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Ea reprezinta o metoda de investigatie extrem de
pretioasa in diagnosticul unei cardiopatii, in general, in suferintele miocardului si este o
metoda care recunoaste o boala de inima cu evolutie lenta atunci cand EKG se efectueaza
la efort. Inregistrarea electrocardiogramei se face cu ajutorul unor aparate speciale numite
electrocardiograme de tipuri diferite. Bolnavul este racordat la aparat printr-un cablu cablu
bolnav; la extremitatea distala a cablului sunt atasate niste placute metalice numite
electrozi in numar de 10, necesare pentru a inregistra 4 derivatii standard si unipolare si 6
derivatii precordiale notate cu V1-V6.

Etapele de executie:

1. Pregatirea bolnavului

- asistenta pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a inlatura factorii
emotionali;

- se transporta bolnavul in sala de inregistrare, de obicei cu caruciorul, cu 10-15

minute inainte de a inregistrare;

- bolnavul va fi dezbracat in partea superioara a corpului si la nivelul membrelor

inferioare;

56
 - va fi culcat pe canapea si rugat sa-si relaxeze musculatura.

2. Montarea electrozilor

Placile electrozilor se monteaza pe partile moi, sub placa de metal a electrozilor se

aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit( o lingura sare la un pahar de apa) , iar
la aparatele noi se foloseste o pasta speciala. Cei 10 electrozi( 4- pentru membre si 6-
pectorali) se fixeaza pe bolnav in felul urmator:

a) Montarea electrozilor pe membre:

- rosu-mana stanga

- galben-mana dreapta

- verde-picior stang

- negru-picior drept

b) La nivel precordial derivatiile precordiale se noteaza cu V1-V2;V3-V4;V5-V6.

V1- in spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului (rosu);

V2- spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sternului(galben);

V3- intreV2-V4(verde);

V4- spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara(maro);

V5- intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia anterioara axilara stanga(negru);

V6- intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga(verde).

O electrocardiograma normala cuprinde undele numite conventional P,Q,R,S,T,U;

segmentele - distanta dintre doua unde(PQ si ST), iar intervalele sunt portiuni de traseu
care cuprind unde si segmente P-Q si Q-T. In practica, electrocardiograma este foarte utila
pentru diagnosticul tulburarilor de ritm, tulburarilor de conducere, cardiopatiilor
ischemice coronariene, intoxicatii cu unele droguri ( Chinidina, Digitala).

4.ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI

IN SATISFACEREA NEVOII DE A SE MISCA SI DE A MENTINE O BUNA

POSTURA

Scopul este de a cunoaste care sunt pozitiile pe care le ia bolnavul in pat sau in care
acestia trebuie asezati pentru ingrijiri, examinari speciale si alte acte medicale.

Pozitia bolnavului in pat este determinata de boala si starea lui generala. In functie de
aceasta bolnavul poate avea:

57
 1. Pozitia activa reprezinta pozitia pe care o ia bolnavul singur, se misca singur, nu are
nevoie de ajutor.

2. Pozitia pasiva in stare grava, bolnavul este lipsit de forta fizica si are nevoie de
ajutor pentru miscare si pentru a-si schimba pozitia.

3. Pozitia fortata este o pozitie neobisnuita impusa de bolnav.

Pozitiile in care poare fi asezat un bolnav sunt:

- pozitia decubit dorsal

- pozitia semisezanda

- pozitia sezanda

- pozitia decubit lateral

- pozitia trendelemburg (declina)

- pozitia decubit ventral

- pozitia ginecologica

- pozitia genu-pectorala

La bolnavii cu insuficienta cardiaca pozitia indicata este cea sezanda cu gambele

atarnate ce se realizeaza aducand bolnavul sezand pe marginea patului, iar sub picioare
asezandu-se un taburet, bolnavul fiind invelit cu o patura.

5.ROLUL PROPRIU SI DELEGAR AL ASISTENTEI

IN SATISFACEREA NEVOII DE A SE ALIMENTA

Alimentatia constituie substratul vietii fiind realizata prin aportul permanent de

substante nutritive. La omul bolnav alimentatia are in vedere stabilirea unui regim echilibrat
corespunzator bolii.

Alimentatia rationala reprezinta aportul unor alimente in concordanta cu nevoile

organismului, diferite dupa varsta, munca, starea de sanatate sau boala, starea fiziologica.

Alimentatia rationala la bolnav trebuie sa cuprinda:

- inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului necesare cresterii la copil sau
refacerii pierderilor prin consum exagerat la adulti;

- asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal si

celorlalte functii;

- favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave;

58
- prevenirea unei evolutii nefavorabile in bolile latente transformand bolile acute in boli
cronice si aparitia recidivelor;

- consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute prin alte tratamente.

Ratia alimentara reprezinta proportia alimentelor de origine animala sau vegetala in 24

ore. Ratia alimentara este variabila dupa varsta, munca prestata, starea de sanatate sau de
boala. Ea trebuie sa corespunda atat calitativ, cat si cantitativ. Ratia se masoara in calorii, la
ratia minima de 1600 calorii necesara organismului in repaus, se adauga ratia care trebuie sa
acopere necesarul de calorii pentru munca depusa in plus. Un bolnav in repaus absolut la pat
necesita 25 calorii/kg corp in 24 ore.

Valoarea nutritiva a principiilor alimentare este:

-1 g glucide = 4,1 calorii;

-1 g proteine = 4,1 calorii;

-1 g lipide = 9,3 calorii.

Foaia de alimentatie zilnica este un document in care se centralizeaza regimurile

alimentare zilnice prescrise de medic fiecarui bolnav in parte in scop terapeutic. In timpul
vizitei, medicul prescrie regimul alimentar al bolnavului consemnand in foile de alimentatie
clinica medicala; in acelasi timp asistenta de salon noteaza in caietul propriu si in caietul de
activitate al sectorului regimul alimentar, mentionand numarul salonului, numele bolnavului si
tipul de regim.

Regimul cardiovascular are doua variante in functie de bolile inimii si ale sistemului
circulator:

Varianta I normocaloric, normoglucidic, hidroprotidic,hiposodat. Este compus din:

iaurt, branza de vaca, branza desarata, supe, creme, legume, pireuri, fainoase cu lapte, salate
de morcovi, sfecla rosie, carne fiarta, tocata, biscuiti, galuste.

Varianta II normohipocaloric, normoprotidic, normohipoglucidic, normohipolipidic,

hiposodat. Este compus din: iaurt, lapte, carne alba, fiarta, peste, paine alba fara sare, legume
crude, pireuri, fructe crude sau coapte, compot, biscuiti, dulceata, unt 10 g/zi, ulei 30 g/zi.

Regimul bolnavilor cu insuficienta cardiaca va fi hipoaloric sau hipercaloric,

normocaloric; bogat in vitamine, sa contina proteine, bogat in legume si fructe; echilibrat in
glucide si moderat in lipide. Mesele vor fi mici si fractionate (4-5 /zi), ultima masa fiind
inainte de culcare.

Se dau urmatoarele alimente: lapte, iaurt, branza, carne de vaca, peste de rau slab, fiert
sau copt, paine alba fara sare, legume crude, pireuri, fructe crude sau coapte, dulceata, ceaiuri
de plante, sucuri de fructe.

In functie de starea bolnavului alimentatia se face astfel:

a). activ bolnavul mananca singur in sala de mese;

59
b). pasiv sau dependenta bolnavul este ajutat sa manance;

c). artificial in care alimentele sunt introduse artificial in organism in conditii nefiziologice.

6. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI

IN SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA

Respiratia este o nevoie esentiala a fiintei umane, este o functie vitala a organismului,
prin care organismul isi asigura procesele de oxigenare si eliminare a dioxidului de carbon.

Scopul il constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, evolutia bolii,

recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii.

Materialele necesare pentru masurarea respiratiei sunt: ceas cu secundar, pix albastru,
foaia de temperatura.

Etapele:

1.Se pregatesc materialele si se transporta langa bolnav.

2.Pregatirea fizica si psihica bolnavul este asezat in decubit dorsal, nu se anunta bolnavul
deoarece pe baza emotiilor se modifica ritmul respirator si nu se obtin valorile reale.

3. Efectuarea tehnicii: asistenta numara frecventa miscarilor respiratiei prin inspectie cand
bolnavul este treaz, constient sau cand doarme prin asezarea mainii cu fata palmara pe
suprafata toracelui bolnavului. Se numara inspiratiile (miscarile de ridicare a cutiei toracice)
pe timp de 1 minut.

4. Notarea cifrica asistenta noteaza in cifre in carnetul propriu valoarea frecventei

respiratiei, numele si prenumele bolnavului.

5. Notarea grafica se noteaza grafic in foaia de temperatura, cu un punct de culoare albastra

si se uneste printr-o linie cu valoarea anterioara.

Valorile normale ale respiratiei sunt:

- femei 18 respiratii/minut;

- barbati 16 respiratii/minut.

Bolnavii cu insuficienta cardiaca prezinta tulburari grave respiratorii care constau in

diferite forme de dispnee (respiratie dificila).

Dispneea se caracterizeaza prin respiratii frecvente si superficiale, care la inceput apar

la eforturi mari, apoi progresiv, pe masura cedarii miocardului la eforturi din ce in ce mai
mici.

O alta forma de dispnee de efort este dispneea vesperala, minima dimineata,

accentuandu-se spre seara. In formele avansate de insuficienta cardiaca stanga, dispneea apare

60
si in repaus, bolnavul luand o pozitie semisezanda, aceasta dispnee purtand numele de
ortopnee.

Un alt tip de dispnee este dispneea paroxistica nocturna ce apare sub forma unor ce
survin dupa una-doua ore de somn bolnavul se trezeste cu sete de aer, este anxios, se ridica
in pozitie sezanda sau coboara si deschide fereastra sa respire aer curat. Dispneea imbraca
aspectul de tahipnee superficiala

Scopul consta in obtinerea de informatii privind starea morfofunctionala a aparatului

urinar si a intregului organism; calitatea si cantitatea urinei furnizeaza date importante in
stabilirea diagnosticului, a prognosticului, urmarirea evolutiei bolii si-n stabilirea bilantului
nutritiv in bolile metabolice.

Ritmul fiziologic este de 5-6 mictiuni/24 ore la barbati si 4-5 mictiuni/24 ore la femei.
Exista insa o serie de tulburari de mictiune:

- polikiuria cantitati frecvente, iar ca si cantitate, scazuta;

- iskiuria retentie de urina (imposibilitatea de a urina);

- disuria durere in timpul eliminarii;

- enurezisul eliminarea involuntara a urinei in timpul noptii, mai frecventa la copiii cu

tulburari nevrotice si dupa varsta de 3 ani;

- nicturia inversarea sau egalarea dintre raportul numarului de mictiuni si cantitatea de urina
emisa ziua fata de cea emisa noaptea.

Valorile fiziologice ale volumului de urina sunt:

-1000-1400 ml/24 ore la femei;

-1200-1800 ml/24 ore la barbati.

Valorile patologice ale volumului de urina sunt:

- poliurie cresterea volumului de urina peste 3000 ml/24 ore

- oligurie volum sub valoarea normala (mai mic de 1000 ml/24 ore)

- anurie lipsa urinei din vezica.

La bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta, datorita fenomenelor de staza renala ce

apar ca urmare a cresterii presiunii in venele renale si scaderii gradientului de presiune dintre
artere si vena renala, apare nicturie, oligurie cu urina normal concentrata, iar in stazele
avansate poate apare o discreta proteinurie.

Scaunul face si el parte din nevoia de a elimina din organism resturile alimentare
supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin anus prin actul de defecatie.
Valorile normale sunt: 1-2 scaune/zi, iar valorile patologice constau in 3-6 scaune/zi.

61
 Diareea se caracterizeaza printr-un aspect deosebit si o culoare de la galben pana la
negru in functie de afectiune (20-30 scaune pe zi in sindromul dizenterie). Constipatia consta
in scaune la 2-4 zile. La bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta datorita fenomenelor de
staza portala apare meteorismul, constipatia, inapetenta, greata, iar in cazurile cu aliura mai
rapida prin varsaturi si diaree.

Expectoratia face parte din actul de a elimina si reprezinta actul de eliminare pe gura
dupa tuse a produselor formate in caile respiratorii. Bolnavii pot avea o expectoratie rozata si
spumoasa (hemoptizia) in cazurile edemului pulmonar acut sau franc sangvinolent in cazul
infarctului pulmonar. In insuficienta ventriculara stanga sau insuficienta atriala stanga
bolnavii pot expectora spute ruginii ce contin celule de insuficienta cardiaca.

7. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI

IN OBSEVAREA EDEMELOR

Edemul reprezinta o acumulare de lichid seros in tesuturi si se manifesta prin:

- cresterea in volum a regiunii edematiate;

- pielea devine palida, lucioasa, stravezie;

- pierderea elasticitatii tesutului edematiat tesutul pastreaza urma presiunii

digitale, situatie denumita semnul godeului.

Edemul pulmonar acut este cea mai grava, dar si cea mai caracteristica manifestare a
insuficientei cardiace stangi. Apare in atacuri bruste, brutale, de obicei nocturne sau dupa fort
mai mare, uneori dupa incarcarea cu lichide a organismului. Se manifesta cu o dispnee
extrema, cu o ortopnee stringenta. Bolnavul este socat, anxios, agitat, palid, cu buze usor
cianotice, cu transpiratii reci. El prezinta hipernee ampla, zgomotoasa si tahipnee de 30-40
respiratii/minut. Apare tusea care la inceput este seaca, apoi apare o expectoratie serioasa,
spumoasa, alicioasa, iar in cele din urma devine rozata, expresie a transvazarii sangelui din
alveolele pulmonare. Edemul pulmonar acut de origine cardiaca trebuie deosebit de edemul
pulmonar toxic, de edemul pulmonar de origine cerebrala sau de edemul pulmonar al
fenalilor.

Dintre manifestarile cele mai caracteristice ale insuficientei cardiace drepte fac parte
edemele cardiace. Natura cardiaca a edemelor se cunoaste prin caracterul lor generalizat,
predominant declin, progresiv, la inceput vesperale apoi permanente, cu extindere de la partile
cele mai joase ale corpului (maleole si gambe, regiunea sacrala) in sus. O alta manifestare
importanta la bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta o reprezinta cianoza ce reprezinta
expresia incetinirii vitezei in mica circulatie ce este generalizata cu predominanta la
extremitati si proeminente (buze, urechi, pometi ,nas, maini, picioare). Tegumentele sunt ceva
mai rosii si mai calde cu transpiratii (mai ales la palme) daca debitul cardiac este crescut, mai
palide si mai reci daca debitul cardiac este scazut.

8.ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI

IN SATISFACEREA NEVOII DE A SE ODIHNI

62
 Este o nevoie a fiecarei fiinte de a dormi si a se odihni in bune conditii timp suficient
incat sa-i permita organismului sa obtina randament maxim.

Odihna este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se

completeaza resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului,
fie ficat (acid lactic), fie rinichi (produsi de excretie). Somnul este forma articulara de odihna
prin absenta starii de veghe; somnul elibereaza individul de tensiuni psihologice si fizice si
permite sa regaseasca energia necesara activitatii cotidiene.

La bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta apar fenomene de staza cerebrala

expresie a congestiei venoase a encefalului, a scaderii relative a debitului arterial, a hipoxiei si
a hipercapniei, apar de obicei in stadii mai avansate ale insuficientei cardiace drepte. Aceasta
encefalopatie se manifesta prin somnolenta diurna si adesea prin insomnie nocturna, apatie,
care uneori evolueaza pana la coma, alteori agitatie (delir cardiac).

Durata somnului la persoanele varstnice este de 6-8 ore. Somnul trebuie sa fie
odihnitor, fara intreruperi, fara cosmaruri, sa adoarma cu usurinta, sa se trezeasca odihnit.
Daca exista perturbari ale somnului apar urmatoarele probleme: insomnia, hipersomnia,
oboseala. Insomnia reprezinta dificultatea de a dormi.

Bolnavii cu insuficienta cardiaca supusi la eforturi fizice mari, caldura excesiva a

mediului ambiant si emotii puternice pot determina o decompensare cardiaca. Totodata la
decompensarea inimii mai contribuie si ingestia unei cantitati mari de sare, suprimare
intempestiva a digitalei si diureticelor, transfuziilor de sange si perfuziile saline. Asistenta se
va ingriji ca bolnavii sa aiba maxim de confort, sa evite efortul fizic; sa fereasca bolnavul de
tot ceea ce ar putea tulbura somnul.

9. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI

IN EFECTUAREA TRATAMENTULUI

Tratamentul insuficientei cardiace are trei obiective importante:

- usurarea activitatii inimii (repaosul fizic reprezinta una dintre principalele masuri
prin care se urmareste realizarea acestui obiectiv; tratamentul hipotensor este extrem de util in
cazul bolnavilor hipertensivi, la care au aparut manifestarile clinice ale insuficientei cardiace
stangi);

- marirea fortei de contractie si a eficientei miocardului (cu ajutorul tratamentului

tonicardic);

- restabilirea echilibrului hidrosalin (prin dieta hiposodata si prin tratamentul cu

diuretice);

Medicamentele sunt substante de origine minerala, animala, vegetala si chimica de

sinteza, transformate prin operatii farmaceutice intr-o forma de administrare (comprimate,
fiole) folosite pentru prevenirea tratarea sau ameliorarea bolilor.

Caile de administrare a medicamentelor sunt:

63
 1) cai directe (calea bucala sau mucoasa)

2) cai indirecte (parentale) ce intereseaza tesutul celular, intravenos, intradermic,

muscular.

Deoarece medicamentul poate deveni toxic, asistenta trebuie sa cunoasca doza de

administrare:

a) doza terapeutica cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului terapeutic dorit;

b) doza maxima cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor
fenomene toxice;

c) doza toxica cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru organism;

d) doza letala cantitatea care provoaca moartea.

Asistenta medicala are obligatia sa cunoasca si sa respecte urmatoarele reguli de

administrare a medicamentelor:

1. respectarea medicamentului prescris;

2. Identificarea medicamentului de administrat prin verificarea etichetei inainte de

administrare sau a medicamentului insusi;

3. verificarea calitatii medicamentului;

4. respectarea caii de administratie;

5. respectarea orarului de administratie;

6. respectarea dozei prescrise;

7. respectarea somnului fiziologic al bolnavului;

8. evitarea incompatibilitatii intre medicamente;

9. servirea bolnavului cu doza unica de medicament prescris;

10. respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor;

11. lamurirea bolnavului asupra medicamentului prescris;

12. anuntarea imediata a greselilor de administratie a medicamentelor;

13. administrarea imediata a medicamentelor deschise;

14. prevenirea infectiilor intraspitalicesti.

64
 Asistenta medicala va administra medicatia prescrisa de medici bolnavilor cu insuficienta
cardiaca, medicatie ce consta in cardiotonice, cel mai frecvent fiind Digitala ce actioneaza mai
lent, are o durata de actiune mai lunga si daca nu se administreaza dupa prescriptia medicala
da fenomene de supradozare. Se mai administreaza diuretice: Furosemid , ce se administreaza
intravenos lent (1-3 fiole a 20 mg sau 1-3 comprimate a 40 mg); Nefrix pe cale orala se
administreaza 2-4 tablete/zi (50-100 mg) sau de 2-3 ori pe saptamana.

Reducerea edemelor si a masei sangelui circulant se face prin atarnarea membrelor

inferioare, reducand astfel fluxul venos spre inima. Oxigenoterapia este indicata in cazurile
acute si in cazurile cronice cu afectiuni pulmonare.

Emisia de sange (300-500 ml) se face in insuficienta cardiaca acuta si in forma cronica
severa cu edeme mari. Morfina se face in edemul pulmonar acut si cordul pulmonar acut, iar
anticoagulantele in formele cu accidente tromboembolice.

CAPITOLUL 4

PROCESUL DE INGRIJIRE NURSING

Procesul de ingrijire este o metoda organizata, sistematica, care permite acordarea de

ingrijiri individualizate.

Planul de ingrijire astfel conceput este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ
sau grup de indivizi la o modificare reala sau potentiala de sanatate.

Demersul nu poate fi definit ca un proces fara gandire deoarece el este compus din diverse
etape logic structurate avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului sau demersul
mai poate fi definit ca aplicare a modului stiintific de rezolvare a problemelor, de analiza a
situatiilor, de ingrijire care sa corespunda nevoilor fiziologice, psihosociale ale persoanei.

Procesul de ingrijire este un mod de a gandi logic care permite interventia constienta,
planificata a ingrijirilor in scopul protejarii si promovarii starii de sanatate a individului.

Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de ingrijire usureaza

identificarea problemelor pacientului in plan bio, psiho, social si cultural gasind sursele de
dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor. Permite stabilirea interventiilor capabile sa
reduca influenta acestor surse cu scopul de a ajuta persoanele sa-si recapete autonomia pe cat
posibil.

Procesul de ingrijire cuprinde 5 etape:

1.Culegerea datelor permite sa se faca o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul

in globalitatea lui. Se poate spune ca ele ne informeaza asupra ce este pacientul, asupra
suferintei, asupra modului sau de viata, asupra modului de satisfacere a nevoii.

2.Analiza si interpretarea datelor (problema sau diagnosticul de ingrijire) ne permite sa

punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care i-a generat,
adica elaborarea diagnosticului de ingrijire.

65
3.Planificarea ingrijirilor ne permite determinarea obiectivelor care trebuie urmarite si
stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea acestor obiective.

4.Realizarea interventiilor aici asistenta va executa toate ingrijirile ce trebuie acordate

bolnavilor fie prin actiuni autonome, fie prin actiuni delegate. Interventia presupune realizarea
obiectivului propus.

5.Evaluarea este ultima etapa si consta in analiza rezultatului obtinut si daca au aparut noi
date in evolutia pacientului.

Procesul de ingrijire constituie un instrument de individualizare si de personalizare a

ingrijirilor.

PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVULUI

CAZ NR.1

NUME SI PRENUME: Buzatu Dumitru

DATA NASTERII: 5 mai 1942

DOMICILIUL: Drobeta Turnu Severin

DATA INTERNARII: 1martie 2004, ora 22.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Insuficienta cardiaca clasa functionala 2/3;

Cardiopatie ischemica dureroasa;

Fibrilatie arteriala.

MOTIVELE INTERNARII: Dispnee la efort mic, precordialgii, edeme gambiene,

palpitatii.

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: Neaga.

ANTECEDENTE PERSONALE: Angor de efort

ISTORICUL BOLII: Bolnav cunoscut cu cardiopatie ischemica cronica dureroasa;

Fibrilatie arteriala se interneaza pentru precordialgii;

Dispnee cu ortopnee, palpitatii edeme gambiene, simptome ce au

debutat in urma cu doua saptamani si s-au accentuat progresiv.

Z Problema Obiective Interventii Evaluare

i

66
2 Dispnee de Combaterea Am pozitionat bolnavul in Reducerea in
efort mic dispneei prin pozitie semisezanda. Am intensitate a
m asigurarea aerisit salonul. I se cere dispneei.
oxigenului bolnavului sa evite efortul fizic
a necesar si psihic si sa stea la pat.
respiratiei
r

t Precordialgi Combaterea Repausul absolut la pat. Am Se observa o

i durerii administrat 1 f/i.m. scadere in
i intensitate algocalmin. intensitate a durerii.
mica
e

2 Cianoza Asigurarea unei Oxigenoterapia prin Cianoza scade in

accentuata oxigenari administrare de oxigen cu intensitate.
0 periorona- corespunzatoare ajutorul sondei nazofaringiene
. 4-5 l/minut. Schimbarea
0 zala cu lenjeriei de corp si de pat.
tegumente Scaderea
4 umede. debitului
cardiac

Edeme Combaterea Am urmarit daca bolnavul Edemele persista in

gambiene. edemelor. respecta regimul desodat continuare.
prescris. Am asigurat masajul
membrelor in directia
curentului venos. Am indicat
bolnavului sa tina ridicate
partile edematiate punandu-si
sub picioare o patura si sa
execute miscari active cu
membrele inferioare. La
indicatia medicului am
administrat 1 fiola Furosemid.

Masurarea, Masurarea, observarea si T.A. = 180/70 Hg

observarea si notarea T.A.
notarea T.A.
Tensiunea arteriala reprezinta
presiunea exercitata de peretii
arteriali asupra presiunii
sangelui circulant. T.A. se
masoara cu stetoscopul si
tensiometrul cu mercur (Riva-
Rocci) a carui manseta se
aseaza pe bratul bolnavului

67
 sprijinit si in extensie.

Masurarea, Pulsul arterial este senzatia de A.V.=80/minut

observarea si soc perceputa la palparea unei neregulat
notarea artere superficiala, comprimata
pulsului. incomplet pe un plan rezistent.
Pulsul se masoara in artera
radiala prin comprimarea
arterei pe un plan dur.

Masurarea, Diureza reprezinta procesul de Diureza=600 ml/24

observarea si formare si eliminare a urinei ore
notarea din organism timp de 24 ore.
diurezei. Urina se colecteaza in
recipiente, apoi se citeste
gradatia de pe vas care indica
urina pe 24 ore.

Masurarea, Respiratia reprezinta functia Respiratie = 15

observarea si prin care se realizeaza aportul respiratii/ min
notarea de oxigen necesar proceselor
respiratiei vitale ale organismului paralel
cu eliminarea in atmosfera a
CO2 rezultat din arderi. Se
masoara notand inspiratiile
(miscari de ridicare a cutiei
toracice) timp de 1 minut.

Masurarea, Temperatura reprezinta Temperatura = 37

observarea si rezultatul proceselor oxidative grade Celsius
notarea ale organismului generatoare
temperaturii de caldura prin degradarea
alimentelor energetice. Se
masoara prin aplicarea
termometrului in axila, timp de
10 minute.

Masurarea, Scaunul reprezinta resturile Scaun normal

observarea si alimentare supuse procesului
notarea de digestie, eliminate din
scaunului. organism prin anus prin actul
defecatiei.

68
Insomnie Combaterea Am supravegheat starea
datorata insomniei si psihica a bolnavului, vizitandu-
anxietatii linistirea l cat mai des, am administrat o
bolnavului tableta de Diazepam inainte de
culcare.

Urmarirea Masurarea, observarea si Temperatura = 37

functiilor vitale notarea T.A., pus, respiratie, grade C.
diureza, scaun, cantarire. Dupa
masurarea temperaturii, T.A.=180/70
termometrul se dezinfecteaza si mm/Hg
se pastreaza separat in solutia
dezinfectanta care se schimba A.V.= 80/min.
zilnic.
Neregulat

Scaun normal

Diureza= 600
ml/24 ore

Greutate=80kg

Pregatirea Am pregatit materialele

bolnavului in necesare recoltarii, le-am
vederea transportat la patul bolnavului
recoltarii cu masa de tratament
probelor (materialele fiind sterile). In
biologice si prealabil am facut pregatirea
efectuarea fizica si psihica a bolnavului,
EKG. atentionandu-l ca analizele se
recolteaza. Am recoltat sange
pentru VSH, lipomie,
colesterol, glicemie, HT, Hb,
timol. Apoi am explicat
bolnavului in ce consta tehnica
EKG

Educatia Schimbarea lenjeriei de pat. Bolnavul se simte

sanitara privind Am ajutat bolnavul sa-si faca mai bine.
igiena personala toaleta pe regiuni (pielea
a bolnavului. trebuie mentinuta uscata si
curata pentru ca cea edematiata
se infecteaza usor).

69
 Administrarea Am administrat Digoxin 2tb. Stare generala
tratamentului (1/zi), Dipiridamol 6 tb. (3/zi ameliorata.
medicamentos. inainte de masa), Malsidolat 4
tb. (2/zi), vitamina B1 6 fiole
(3/zi), vitamina B6 6 fiole
(3/zi).

Notarea in F.O. VSH=36mm/h

a analizelor
biologice. Colesterol=230mg
%

Lizemie=600mg%

Glicemie=100mg%

Timol= 5 UML

HT= 38%

Leucocite=4300

HB= 14 -16 g

Zi Problema Obiective Interventii Evaluare

5/6 Pregatirea Am insotit medicul la Vizita medicala a decurs

documentelor si vizita, notand normal.
m a salonului recomandarile. Am
pentru vizita transportat mancarea la
a medicala. patul bolnavului si l-am
Asigurarea ajutat sa se alimenteze.
r alimentatiei.

t
Urmarirea Masurarea, notarea si Temperatura=37,2grade
i functiilor vitale. inregistrarea TA, pus, C
diureza. Am cantarit
e bolnavul. Am masurat Av=65/min regulat
TA cu tensiometrul si cu
2 stetoscopul. TA=140/80mm Hg

0 Diureza=1000ml/24ore

0 Greutate=84 Kg

70
 Administrarea Am administrat Digoxin Stare generala
tratamentului 2tb. (1/zi), Dipiridamol ameliorata.
medicamentos 6tb.(3/zi inainte de
masa), Malsidolat 4tb.
(2/zi), vitamina B1 6
fiole (3/zi), vitamina B6
6 fiole (3/zi).
4

Dureri in Calmarea durerii Se administreaza o fiola Diminuarea durerii.

hipocondru algocalmin I.M. pentru
l drept indepartarea durerii.

Ameteli. Imbunatatirea Am cerut bolnavului sa TA=158/80mm Hg

starii stea linistit in pat. La
bolnavului. cerea acestuia am
masurat T.A.

Crearea Am aerisit salonul, am

conditiilor de efectuat toaleta pe
regiuni a bolnavului, l-
Mediu am ajutat sa schimbe
lenjeria de corp. Am
schimbat lenjeria de pat.

Alimentatia Am servit bolnavul la Bolnavul accepta

pasiva. pat cu alimentele alimentatia. Bolnavul
Administrarea indicate de medic. Am este multumit de felul
tratamentului administrat: Digoxin cum i-a fost administrat
medicamentos. 2tb. (1/zi), Dipiridamol tratamentul.
6tb. (3/zi inainte de
masa), Lasilactoza 4 tb.
(2/zi), vitamina B1 12
fiole (3/zi), vitamina B6
12 fiole (3/zi)

Zi Problema Obiective Interventii Evaluare

7/10 Observarea, Am masurat TA, pulsul, TA=150/80 mmHg

masurarea si diureza. Am masurat TA
notarea cu ajutorul

71
m functiilor vitale tensiometrului si al AV= 80/minut
stetoscopului. Pulsul l-
a am masurat prin Temp.= 37grade C
comprimarea arterei
r radiale. Diureza=1100ml/24ore

t Scaun normal.

i Respiratie
normala=18/minut
e

2 Crearea Am aerisit salonul. Am

conditiilor de schimbat lenjeria de
0 mediu corp si pat.

0
Usoara Calmarea, A administrat Bolnavul nu mai tuseste.
4 tuse prevenirea bolnavului pentru
agravarii tusei combaterea tusei Trecid
3 tb./zi.

11 martie 2004:

La cererea bolnavului s-a facut externarea, cu urmatoarele instructiuni:

- sa duca o viata ordonata, evitand efortul;

- sa respecte regimul prescris de medic;

- se instruieste asupra modului cum se administreaza medicamentele;

- se va prezenta periodic la medic.

PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVULUI

CAZ NR. 2

NUME SI PRENUME: Vladescu Maria

DATA NASTERII: 3 ianuarie 1955

DOMICILIUL: Drobeta Turnu Severin

DATA INTERNARII: 4 februarie 2004

DIAGNOSTIC: Insuficienta cardiaca decompensata;

72
 Fibrilatie arteriala la ritm scazut.

MOTIVELE INTERNARII: Dispnee cu oropnee, edeme gambiene masive, palpitatii si

dureri retrosternale.

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: Neaga.

ANTECEDENTE PERSONALE: Angor la efort.

ISTORICUL BOLII: Cunoscuta ca fiind bolnava de 3 ani datorita nerespectarii

regulilor de igiena si alimentatie, se interneaza pentru precardialgii, dispnee cu
ortopnee, edeme gambiene masive, simptome ce au aparut in urma cu 10 zile.

z Problema Obiective Interventii Evaluare

i

4 Dispnee cu Combaterea Am pozitionat bolnava in pozitie Usoara reducere

ortopnee dispneei prin semisezanda. Am aerisit salonul. a dispneei
f asigurarea I-am cerut bolnavei sa evite
oxigenului efortul fizic, psihic si sa stea in
e necesar respiratiei pat.

b
Precardialgi Combaterea I-am recomandat bolnavei sa Usoara reducere
r i la efort durerii stea numai in pat cu a durerii.
mic administrarea 1 fiola de
u Algocalmin I.V.

a
Insomnie Combaterea Am supravegheat starea psihica Bolnava poate sa
r datorata insomniei si a bolnavei; am purtat discutii adoarma.
anxietatii linistirea bolnavei incurajand-o si i-am administrat
i 1 tb. de Diazepam.

e
Edeme Combaterea Am urmarit daca bolnava Din cauza starii
2 gambiene edemelor respecta regimul desodat prescris generale usor
de medic. Am efectuat masajul alterate, edemele
0 membrelor inferioare in directia persista in
curentului venos. Am indicat continuare.
0 bolnavei sa tina ridicate partile
edematiate punandu-si sub
4 picioare o patura si sa execute
miscari active cu membrele
inferioare. La indicatia
medicului am administrat 1 fiola

73
 Furosemid.

Urmarirea Masurarea, observarea si notarea Temp.=37grade

functiilor vitale T.A., puls, respiratie, diureza, C
scaun, cantarire.
Greutate=70Kg
Dupa masurare, termometrul se
dezinfecteaza si se pastreaza T.A.=140/80mm
intr-o solutie dezinfectanta.
Hg

A.V.=80/min.

Neregulat

Diureza=500ml

Administrarea La indicatia medicului i se Starea bolnavei

tratamentului administreaza 1 tb. Digoxin, 1 f nu prezinta nici
medicamentos. Furosemid si 3 tb. de Nifedipin. o schimbare.

Pregatirea Am insotit medicul care a Vizita medicala

documentelor si a efectuat o vizita speciala, data a decurs normal.
salonului pentru fiind starea bolnavei si am notat
vizita medicala. toate datele importante.

Zi Problema Obiective Interventii Evaluare

5 Dispnee cu Asigurarea Am asezat bolnava in pozitie Se constata o usoara

oropnee oxigenului necesar semisezanda. I-am imbunatatire a starii
f persistenta respiratiei. administrat bolnavei bolnavei.
necesarul de oxigen,
e indispensabil pentru
respiratie. Am aerisit salonul
pentru o mai buna ventilatie

74
b a aerului.

u
Edeme Combaterea edemelor Am efectuat masajul Bolnava respecta fara
a gambiene membrelor inferioare in a crea probleme
directia curentului venos si regimul prescris de
r am supravegheat respectarea medic
regimului desodat prescris
i bolnavei de catre medic.

e
Astenie Reducerea asteniei Bolnava va sta permanent in Se constata o usoara
2 repaus absolut la pat, iar ameliorare in starea
pentru nevoi fiziologice va fi bolnavei.
0 ajutata sau servita la pat.

0
Urmarirea functiilor
4 vitale
Masurarea, observarea, Temp.=37gradeC
notarea si inregistrarea in
F.O. a T.A., puls, diureza, T.A.=150/95mmHg
scaun, temperatura.
A.V.=80/minut regulat

Diureza=600ml/24ore

Scaun normal

Anxietate Combaterea anxietatii Pentru combaterea starii de Starea bolnavei se

anxietate i-am administrat imbunatateste.
bolnavei Diazepam,
dimineata si seara.

Pregatirea bolnavului Am pregatit materialele

in vederea recoltarii sterile necesare recoltarii, le-
probelor biologice. am transportat la patul
bolnavei cu masa de
tratament si am recoltat
sange pentru VSH, HL, HB,
HT, colesterol, lipemie,
glicemie si urina pentru
examenul de urina.

Administrarea La indicatia medicului i-am

tratamentului administrat 1 tb de Digoxin,

75
 medicamentos 1 f de Furosemid, 3 tb. de
Nifedipin.

Pregatirea Am insotit medicul la vizita Vizita medicala a

documentelor si a medicala, am notat decurs normal.
salonului pentru indicatiile date de medic.
vizita medicala

Educatia sanitara in I-am explicat bolnavei ca Bolnava respecta

privinta regimului ce trebuie sa respecte un regim indicatiile date fara
trebuie respectat alimentar desodat nici o impotrivire.
monocaloric, bogat in
proteine. Alimentele vor
trebui impartite in 4-5 mese
mai mici, ultima masa fiind
luata cu mai multe ore
inainte de culcare.

Zi Problema Obiective Interventii Evaluare

6- Dispnee Asigurarea I-am administrat bolnavei Se observa o usoara

usoara oxigenului necesar oxigenul necesar, de asemenea imbunatatire a starii
8 respiratiei am aerisit salonul pentru o mai bolnavei.
buna ventilatie a aerului si am
f asigurat bolnavei o pozitie
favorabila.
e

b Edeme Combaterea Am efectuat masajul Bolnava nu ridica nici

usoare edemelor membrelor inferioare in o problema.
r directia curentului venos si am
administrat 1 f Furosemid.
u

a Educatia sanitara Am schimbat lenjeria de corp si

privind igiena de pat. Am ajutat bolnava sa-si
r personala a efectueze toaleta pe regiuni.
bolnavei.
i

e Urmarirea Masurarea, notarea si Temp.=37grade C

functiilor vitale inregistrarea T.A. puls, diureza,
2 scaun, temperatura. A.V.=75/minut regulat

76
 T.A.=150/95mm Hg

Diureza=900ml/24ore

Scaun normal.

Administrarea Am administrat tratamentul Bolnava este

tratamentului prescris de medic: multumita de felul
medicamentos cum i s-a efectuat
Digoxin 3 tb. (1/zi), tratamentul.

Furosemid 3f(1/zi),

Miofilin 6tb(2/zi),
0
Trecid 9tb(3/zi),
0
Spironolactoza 3 (1/zi),
4
Dipiridamol 9dj(3/zi), inainte
de masa.

Tuse Combaterea tusei In dupa amiaza zilei de 6 Dupa administrarea

februarie 2004 bolnava a tabletelor de Trecid
manifestat accese de tuse, i-am starea bolnavei se
administrat Trecid. imbunatateste.

Zi Problema Obiective Interventii Evaluare

9- Notarea in F.O. a VSH=10mm/h

analizelor
10 biologice Colesterol=160mg%

f Lipemie=450mg%

e Glicemie=100mg%

b Timol=9 UML

r HT=45%

u HB=15,62 g

a HL=4000 lc

77
r

2 Asigurarea Am transportat la pat mancarea Bolnava a acceptat

alimentatiei bolnavei si am ajutat-o sa alimentatia.
0 manance.
0
Urmarirea Am urmarit temperatura, Temp.=36,8gradeC
4
functiilor vitale pulsul, T.A., am cantarit
bolnava. T.A.=150/80mm Hg

A.V.=68/minut

Diureza=1200ml/24ore

Greutate=70 kg

Administrarea Am administrat tratamentul Starea bolnavei se

tratamentului prescris de medic: amelioreaza.
medicamentos
Digoxin 3tb(1/zi)
Crearea
conditiilor de Furosemid 3f(1/zi)
mediu
Miofilin 6tb(2/zi)

Dipiridamol 9dj(3/zi)

Spironolactoza 3 (1/zi)

Am aerisit salonul pentru o mai

buna ventilatie a aerului, am
schimbat lenjeria de corp si de
pat a bolnavei, am ajutat sa-si
efectueze toaleta pe regiuni.

Participarea la Am participat la vizita Vizita medicala a decurs

vizita medicala medicala, am notat indicatiile normal.
date de medic, de asemenea
datorita imbunatatirii starii de
sanatate a bolnavei, medicul a

78
 hotarat sa o externeze.

10 februarie 2004

Externarea bolnavei s-a facut cu urmatoarele recomandari:

- sa duca o viata ordonata evitand efortul;

- sa respecte regimul prescris de medic;

- se instruieste asupra modului cum se iau medicamentele;

- se va prezenta periodic la control.

PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVULUI

CAZ NR. 3

NUME SI PRENUME: Popescu Gheorghe

DATA NASTERII: 5 august 1945

DOMICILIUL: Drobeta Turnu Severin

DATA INTERNARII: 14 mai 2004, ora 9

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Insuficienta cardiaca clasa functionala 2/3;

Cardiopatie ischemica cronica;

Aritmie extrasistolica.

MOTIVELE INTERNARII: Dispnee, palpitatii, tuse seaca.

ANTECEDENTE HEDEROCOLATERALE: Neaga.

ANTECEDENTE PERSONALE: Angor la efort.

ISTORICUL BOLII: cunoscut cu cardiopatie ischemica dureroasa, se interneaza cu

oropnee, palpitatii, tuse seaca simptome ce au debutat in urma

cu o saptamana.

Zi Problema Obiective Interventii Evaluare

79
1 Anxietate Comunicarea cu Pentru inlaturarea Bolnavul este mai
bolnavul singuratatii am discutat cu linistit.
4 bolnavul, i-am explicat
despre boala si i-am
m administrat 2tb de
Nitrozepam, dimineata si
a seara.

i
Tuse seaca Calmarea tusei Pentru a i combate tusea, i- Tusea persista, dar
2 cu iritarea am administrat Codenal, cate de intensitate mai
esofagului 2tb, de 3 ori pe zi. mica.
0

0 Dispnee cu Combaterea La indicatia medicului am Reducerea in

oropnee dispneei prin pozitionat bolnavul in pozitie intensitate a
4 asigurarea semisezanda; de asemenea dispneei.
oxigenului am aerisit salonul.
necesar

Inapetenta Educatie I-am explicat bolnavului ca Bolnavul intelegand

sanitara in trebuie sa respecte un regim necesitatea
privinta alimentar strict desodat respectarii regimului,
regimului monocaloric, bogat in nu ridica nici o
alimentar ce proteine. Alimentele vor problema cu privire
trebuie respectat trebui impartite in 4-5 mese la dieta.
mici, ultima masa trebuie
luata cu cateva ore inainte de
culcare.

Urmarirea Am masurat T.A. cu ajutorul T.A.=160/80mmHg

functiilor vitale tensiometrului, am masurat
pulsul prin comprimarea A.V.=80/min regulat
arterei radiale pe un plan dur
osos si am recoltat urina/24 Diureza=900ml/24or
ore, precum si scaunul; de e
asemenea am masurat
temperatura in axila. Temp.=37gradeC

Scaun normal

Pregatirea Am pregatit psihic si fizic Se observa o usoara

bolnavului in bolnavul. Prin punctie ameliorare a starii

80
 vederea venoasa am recoltat sange bolnavului.
recoltarii pentru determinarea VSH,
probelor lipemie, HT, HV, timol. Am
biologice si explicat tehnica efectuarii
efectuarea EKG EKG si am ajutat medicul la
efectuarea procedurii. Am
Administrarea cerut bolnavului ca a doua zi
tratamentului sa urineze in recoltator
medicamentos pentru un examen de urina.

La indicatia medicului am
administrat:

Furosemid 1f I.V.

Dipiridamol C 200 3dj/zi

inainte de masa

Nitropector 2tb/zi

Chinidina sulfurica 2tb/zi

Zi Problema Obiective Interventii Evaluare

Facies anxios Linistirea Am stat de vorba cu bolnavul Bolnavul s-a linistit.

bolnavului linistindu-l, explicandu-i ca
numai respectand indicatiile
medicului i se va imbunatati
starea. Am administrat
Nitrozepam 2tb, dimineata si
seara.

Tuse seaca Combaterea tusei Am continuat sa administrez Se constata o usoara

iritativa Codenal 2tb de 3 ori pe zi diminuare a tusei.
pentru a-i combate bolnavului
tusea.

Dispnee cu Asigurarea La indicatia medicului am Respiratia bolnavului

ortopnee oxigenului pozitionat bolnavul in pozitie devine normala.
necesar respiratiei semisezanda; de asemenea am
aerisit salonul pentru o mai
buna ventilatie a aerului.

81
 Urmarirea Am indicat bolnavului sa stea T.A.=150/90mmHg
functiilor vitale cat mai relaxat pentru
masurarea pulsului, T.A., A.V.=80/min
temperaturii.
Temp.=36,8 gradeC

Educatie sanitara Am ajutat bolnavul sa-si

privind igiena efectueze toaleta pe regiuni;
personala a am schimbat lenjeria de corp
bolnavului si de pat.

Notarea in F.O. a VSH=36mm/h

analizelor
biologice Colesterol=260mg%

Lipemie=600mg%

Timol=4 UML

HT= 38%

HB= 12,68 g

Administrarea La indicatia medicului i-am Starea bolnavului s-a

tratamentului administrat bolnavului: ameliorat.
medicamentos
Nitropector 4tb (2/zi)

Chinidina sulfurica 4tb (2/zi)

Dipiridamol C drajeuri (3/zi)

Furosemid 2f (1/zi) I.V.

Zi Problema Obiective Interventii Evaluare

1 Usoara Asigurarea La indicatia medicului am Respiratia bolnavului

dispnee oxigenului pozitionat bolnavul in pozitie devine normala.
8 necesar semisezanda si am aerisit
respiratiei salonul.

82
m Constipatie Combaterea La ora 9 bolnavul mi-a relatat Starea de constipatie s-a
constipatiei ca este constipat. I-am indicat diminuat dupa
a sa consume multe lichide efectuarea clismei
(ceaiuri, sucuri), iar mai tarziu evacuatoare.
i i-am facut o clisma cu apa
calduta si sapun.
2

0 Insomnie Combaterea Am indicat bolnavului sa faca Bolnavul a depasit

insomniei plimbari seara inainte de starea de insomnie.
0 culcare prin curtea spitalului.
Am administrat la indicatia
4 medicului Diazepam 2tb
(1/zi)seara inainte de culcare.

Usoara tuse Combaterea La indicatia medicului i-am Tusea isi diminueaza din
tusei administrat bolnavului intensitate.
Codenal 2tb de 3 ori pe zi
pentru a-i combate tusea.

Urmarirea I-am masurat bolnavului T.A. Temp.=37,2gradeC

functiilor vitale cu ajutorul stetoscopului, am
masurat pulsul prin T.A.=120/80mmHg
comprimarea arterei radiale pe
un plan dur osos timp de un A.V.=75/min
minut, am masurat respiratia
prin masurarea inspiratiilor Diureza=1000ml/24ore
timp de 1 minut, am cantarit
bolnavul si am notat valorile Greutatea=64kg
obtinute in foaia de observatie
a bolnavului.

Crearea Am aerisit salonul pentru o

conditiilor de mai buna ventilare a aerului,
mediu am schimbat lenjeria de corp
si de pat a bolnavului, am
supravegheat alimentatia
bolnavului.

Anxietate Combaterea Pentru combaterea starii de Bolnavul a depasit

anxietatii anxietate am discutat cu starea de anxietate.
bolnavul si i-am administrat
2tb de Nitrozepam dimineata
si seara.

83
 Astenie fizica Combaterea Din cauza asteniei bolnavul
asteniei este mentinut in repaus
absolut la pat,iar pentru nevoi
fiziologice este ajutat sau
servit la pat.
Se constata o usoara
ameliorare a starii de
astenie.

Administrarea La indicatia medicului i-am Bolnavul se simte mai

tratamentului administrat bolnavului bine.
medicamentos tratamentul ce consta in :

Dipiridamol 6dj (3/zi) inainte

de masa

Nitropector 4tb(2/zi)

Furosemid 2tb (1/zi)

Pregatirea Am participat la vizita Vizita medicala a decurs

documentelor si medicala, am notat indicatiile normal.
a salonului date de medic, am sustinut
pentru vizita bolnavul in pozitie de
medicala. examinare.

Zi Problema Obiective Interventii Evaluare

19 Anxietate Combaterea Pentru combaterea starii de Bolnavul a depasit

anxietatii anxietate am discutat cu bolnavul starea de anxietate.
- si i-am administrat 2tb de
Nitrozepam dimineata si seara.
20

m Insomnie Combaterea Am indicat bolnavului sa faca Bolnavul a depasit

insomniei plimbari seara inainte de culcare starea de insomnie.
a prin curtea spitalului. Am
administrat la indicatia medicului
i Diazepam 2tb (1/zi)seara inainte
de culcare.
2

0 Usoara tuse Combaterea La indicatia medicului i-am Tusea isi

tusei administrat bolnavului Codenal 2tb diminueaza din
0 de 3 ori pe zi pentru a-i combate intensitate.
tusea.

84
 Crearea Am aerisit salonul pentru o mai
conditiilor de buna ventilare a aerului, am
mediu schimbat lenjeria de corp si de pat
a bolnavului, am supravegheat
alimentatia bolnavului.

Administrarea La indicatia medicului i-am Bolnavul se simte

tratamentului administrat bolnavului tratamentul mai bine.
medicamentos ce consta in :

Dipiridamol 6dj (3/zi) inainte de

masa

4 Nitropector 4tb(2/zi)

Furantril 2tb (1/zi)

Pregatirea Am participat la vizita medicala, Vizita medicala a

documentelor si am notat indicatiile date de medic, decurs normal.
a salonului am sustinut bolnavul in pozitie de
pentru vizita examinare. Deoarece starea de
medicala. sanatate a bolnavului s-a
imbunatatit, medicul a hotarat sa-l
externeze.

21 mai 2004

Externarea bolnavului s-a facut cu urmatoarele recomandari:

- sa duca o viata ordonata evitand efortul;

- sa respecte regimul prescris de medic;

- se instruieste asupra modului cum se iau medicamentele;

- se va prezenta periodic la control.

CAPITOLUL 5

PROFILAXIA SI EDUCATIA SANITARA

Educatia sanitara a bolnavilor spitalizati presupune o munca continua serioasa si uneori

dificila din partea personalului sanitar mediu in scopul obtinerii colaborarii bolnavilor pentru
vindecarea lor cat mai rapida.

85
 Ea trebuie efectuata in acelasi timp pentru prevenirea contaminarii de la un bolnav la altul
sau a personalului muncitor care ingrijeste bolnavii.

Succesul educatiei sanitare depinde in foarte mare masura de educatia anterioara a

bolnavului, de gradul sau de cultura precum si de calitatea asistentei medicale, de competenta
sa profesionala si de comportamentul la locul de munca, de interesul pe care il arata
bolnavului privind ingrijirile si tot ceea ce intreprinde pentru vindecarea bolnavului.

Educatia sanitara in spital are particularitatile sale, vizand intre altele:

a) Cooperarea stransa a bolnavului la tratamentul terapeutic

Asistenta medicala explica bolnavului importanta fiecarui medicament, orarul de

administrare si efectele lui, instruieste bolnavul despre doza ce i se administreaza, explicand
riscul nerespectarii acestuia.

Explica pericolul transmiterii medicamentelor de la unul la altul sau a altora

introduse in mod fraudulos de apartinatori; va colabora cu bolnavul pentru a cunoaste efectul
medicatiei prescrise.

Asistenta medicala va informa bolnavul despre regimul alimentar care trebuie sa-l
urmeze, de ce trebuie regimul prescris, care sunt alimentele admise si interzise, riscul
consumarii alimentelor interzise. Explica bolnavului importanta informarii de catre acesta
asupra modificarilor care apar in intensitatea simptomelor bolii pentru care a fost internat,
simptomele noi de insanatosire.

b) Asigurarea unei atmosfere morale care sa evite dezorientarea afectiva si

sentimentul de insingurare a celui internat.

c) Respectarea linistii bolnavului si crutarea sa de stres din partea familiei si a

vizitatorilor.

d) Asigurarea ordinei, curateniei in unitatea spitaliceasca.

e) Profitand de internare administrarea unor lectii de educatie sanitara.

Educatia sanitara trebuie sa includa si notiunea de igiena a muncii intelectuale ca si

deprinderea unei bune imbinari a muncii cu repausul.

Asistenta medicala va explica bolnavului unele masuri de prevenire, de profilaxie

care constau in:

1. evitarea efortului fizic si psihic;

2. evitarea consumului de alcool, tutun, cafea si alimentatiei bogata in clorura de sodiu;

3. tratarea corecta a bolilor respiratorii.

86
 CAPITOLUL 6

FISA TEHNOLOGICA. MASURAREA SI

INREGISTRAREA RESPIRATIEI

Respiratia este o functie importanta prin care se realizeaza aportul de oxigen necesar
proceselor vitale ale organismului, paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de
carbon, rezultat din arderi. Respiratia are mai multi timpi:

Primul timp ventilatia adica circulatia aerului prin plamani ce se realizeaza prin
cele doua miscari ventilatorii de sens opus: inspiratia si expiratia.

Scopul constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, evolutia bolii,

recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii.

Materiale necesare:

- ceas cu secundar;

- pix albastru;

- foaia de temperatura;

- carnetelul propriu al asistentei.

ETAPA DE TIMPI DE EXECUTIE

EXECUTIE

1.Pregatirea Materialele necesare se transporta langa patul bolnavului.

materialelor

2. Pregatirea Bolnavul va fi asezat in decubit dorsal; nu se anunta bolnavul timp

psihica si fizica a deoarece pe baza emotiilor se modifica ritmul respirator si nu se mai
bolnavului obtin valorile reale.

3. Efectuarea Asistenta medicala numara frecventa miscarilor respiratiei prin

tehnicii inspectie cand bolnavul este treaz, constient, cand doarme sau prin
asezarea mainii cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului. Se
numara inspiratiile ( miscarile de ridicare a cutiei toracice) pe timp

87
 de 1 minut.

4. Notarea cifrica Asistenta medicala noteaza in cifre in carnetul propriu, valoarea

frecventei respiratiei, numele si prenumele bolnavului, salonul,
patul.

5. Notarea grafica Se noteaza grafic in foaia de temperatura cu un punct de culoare

albastra si se uneste cu o linie cu valoarea anterioara. Pentru fiecare
linie orizontala se socotesc 2 respiratii/minut.

Valorile normale: 18 respiratii/minut la femei

16 respiratii/minut la barbati

CAPITOLUL 7

CONCLUZII

Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a

expulza intreaga cantitatea de sange primita si de a mentine astfel un debit sanguin
corespunzator nevoilor organismului, in conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare.

Insuficienta cardiaca este de asemenea un sindrom clinic caracterizat prin simptome si

semne distincte, consecinta a perturbarilor in asigurarea debitului cardiac si in asigurarea
intoarcerii venoase.

La declansarea insuficientei cardiace contribuie o serie de factori clinici cum ar fi:

infectiile, in special cele acute ale cailor aeriene superioare; emboliile pulmonare, anemiile
severe, insuficienta debitului coronarian, tulburarile de ritm ale inimii, solicitarile fizice si
psihice, tireotoxicoza si sarcina precum si hipertensiunea arteriala, bolile valvulei aortice,
bolile coronarelor, insuficienta mitrala, miocarditele si unele cardiopatii congenitale.

Scaderea debitului cardiac, consecutiv scaderii fortei de contractie a miocardului,

duce la lipsa oxigenului in tesuturi si organe, in special la nivelul rinichiului, glandelor
suprarenale si hipofizei posterioare, determinand scaderea filtratiei glomerulare, cresterea
reabsorbtiei tubulare, hipersecretia de aldosteron si AND fenomene ce explica retentia de
apa si sare si aparitiei edemelor.

Prin urmare, bolnavii cu insuficienta cardiaca necesita o ingrijire speciala care are ca
scop:

- reducerea nevoilor energetice ale organismului pentru a putea face fata

imbolnavirilor, deci, pentru a scadea efortul cardiac

88
 - marirea fortei de contractie a inimii, marindu-se astfel capacitatea functionala.

In concluzie, pentru reducerea muncii inimii se impune repaus psihic moral si-n

special repaus fizic, controlul retentiei hidro saline prin restrictia aportului de sare,
administrarea de diuretice ca: Nefrix, Furosemid; cresterea eficientei inimii cu preparate
digitale ca: Digoxin, Lanatosid C, Dezlanosid, Cedilanide. Evolutia insuficientei cardiace
depinde de gravitatea cardiopatiei cauzale si de prezenta sau absenta complicatiilor.

La unii bolnavi, insuficienta cardiaca stanga poate evolua un numar relativ mare
de ani ( zece ani sau peste ), fara a aparea insuficienta cardiaca dreapta. In cazul unei
cardiopatii cu insuficienta de cord, supravietuirea, care in urma cu doua decenii era de numai
1-2 ani, a devenit astazi de 5-10 ani si chiar mai mult.

BIBLIOGRAFIE

1. DIAGNOSTUCUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

de Roman Vlaicu, Corneliu Dudea

2. GHID NURSING

de Lucretia Titirca

3.MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE

ASISTENTA MEDICALA

de Lucretia Titirca

4.PROFESIA DE ASISTENT

de L. Clocotici

5. MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII

de Constantin Borundel

6. BREVIAR EXPLORARI FUNCTIONALE

de Lucretia Titirca

7. TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI

de Carol Mozes

8. TEHNICI DE EVALUARE

de Lucretia Titirca

89
90