COLEGIUL NATIONAL RADU GRECEANU

SLATINA

ATESTAT

Nume elev: Profesor coordinator,

Nonea Maria Luiza Radulescu Rodica

COLEGIUL NATIONAL RADU GRECEANU

SLATINA
2014

GALERIE DE ARTA CU VANZARE

 CUPRINS

1. Introducere. pag 4
2. Galerie de arta cu vanzare.pag 6
3. Explicatii ale diagramei entitate-relatie...pag 10
4.Construirea bazei de date...pag11
5. Maparea..pag 13
6.Bibliografie..pag 21
 INTRODUCERE

Oracle consta intr-un set complet de constructori de aplicatii si produse pentru

utilizatori,cautand sa asigure solutii complete in tehnologia informatiei.
Aplicatiile Oracle sunt purtabile peste un numar mare de statii de lucru si sisteme de
operare,de la calculatoare personale pana la procesoare paralele.
Un sistem de baze de date Oracle cuprinde cel putin o instanta a aplicatiei,impreuna cu
stocarea datelor.O instanta cuprinde un set de procese de operare a sistemului si de structuri
de memorie care interactioneaza cu stocarea.
Utilizatorii bazelor de date Oracle se refera la structura de memorie din partea serverului ca la
SGA(System Global Area).SGA-ul,in mod normal,detine informatii precum comenzi
SQL,data-buffere si informatii cu privire la utilizatori.Pe langa stocare,baza de date cuprinde
log-uri ledo online(ce contin istoria tranzactionala).Procesele pot,pe rand,transforma log-uri
ledo online in log-uri de arhiva(log-uri ledo offline),care ofera baza(daca este necesara) pentru
recuperarea datelor si pentru unele modalitati de replicare a datelor.
RDBMS Oracle stocheaza date in mod logic sub forma de tabele si fizic sub forma fisierelor
de date.Tabelele pot contine numeroase tipuri de segmente,precum:segmente de
date,segmante de index etc.Segmentele cuprind,pe rand,una sau mai multe extensii.Extensii le
cuprind grupuri de blocuri de date.Blocurile de date reprezinta unitatile de baza ale stocarii de
date.La nivel fizic,fisierele de date cuprind unul sau mai multe blocuri de date,iar marimea
blocurilor poate varia in functie de fisierele de date.
Managementul bazelor de date Oracle tine evidenta stocarii datelor in computer cu ajutorul
informatiilor stocate in tabelul SYSTEM.Tabelul SYSTEM contine dictionarul de date(un
dictionare de date este constituit dintr-o colectie speciala de tabeluri ce contin informatii
referitoare la toti utilizatorii bazei de date).
Conventiile bazei de date Oracle se refera la grupuri definite de proprietari(in general
associate cu un nume de utilizator) ca fiind scheme.
Majoritatea instalatiilor Oracle vin,de regula,cu o schema de baza numita SCOTT.Dupa ce
procesul de instalare a realizat tabelurile ca mostre,utilizatorul se poate loga in baza de date cu
numele de utilizator scottsi parola tiger.Numele schemei SCOTT isi are originea de la
Bruce Scott,unul din primii angajati Oracle(pe atunci cunoscu6t drept Software Development
Laboratoties),care avea o pisica pe nume Tiger.
Schema SCOTT este mai puitn folosita,intrucat utilizeaza foarte putine din trasaturile unui
model modern Oracle.Cele mai recente exemple sunt schemele HR sau OE.
Alte scheme includ:
SYS(structuri si utilitati esentiale de baze de date)
SYSTEM(structuri si utilitati aditionale de date,precum si cont privilegiat)
OUTLN(utilizat pentru a stoca metadata pentru planuri de executie)
 BI,IX,HR,OE si SH(scheme de baza,ce contin mai multe date si structuri decat vechea
schema SCOTT)
Tabelele contin:
SYSTEM(structuri si utilitati esentiala de baze de date)
TEMP(date aditionale,care sa suplimenteze schema SYSTEM)
TEMP(table temporar)
UNDOTBS1(anuleaza tabelul)
USERS(table de baza al utilizatorilor,creat de Sistemul de COnfigurare al BAzelor de
Date-dar inlocuibil de catre DBA)
4
Istoric
1979:Larry Ellison si prietenii fondeaza Software Development Laboratories
1979:SDL isi schimba numele in Relational Software Inc.(RSI) si isi lanseaza
produsul Oracle V2 ca un sistem de baze de date relational,disponibil comertului
devreme.Versiunea nu suporta tranzactii ,dar implementa functionalitatea query-urilor
si join-urilor de baza (RSI nu a lansat niciodata o prima versiune,hotarand sa
numeasca prima versiune V2 ca o strategie de marketing).
1982:RSI si-a schimbat numele in Oracle Corporation,pentru a se alinia produsului sau
1983:compania lanseaza Oracle Version 3,care a fost rescrisa cu ajutorul limbajului de
programare C si care suporta functionalitate COMMIT si ROLLBACK pentru
tranzactii
1984:Corporatia Oracle lanseaza Oracle Version 4 ,care prezinta consistenta in citire
1985:Oracle RDBMS a inceput sa promoveze modelul client-server,ale caror retele au
devenit disponibile mondial la mijlocul anilor 80.Eete lansat Oracle Version 5
1988:A iesit pe piata Oracle Version 6,cu suportul PL/SQL,prezente in formele Oracle
V3(Oracle Version 6 nu putea stoca PL/SQL in mod corespunzator)
1989:Corporatia Oracle intra pe piata produselor aplicate si isi dezvolta produsul
ERP(care mai tarziu va devi parte a Oracle E-Business Suite),bazat pe bazele de date
relationale Oracle
1990:Lansarea aplicatiilor Oracle
1992:Apare Oracle Version 7,ce sutine integritatea referentiala si proceduri stocate
1997:Corporatia Oracle lanseaza Version 8,ce permite efectuarea de operatii
multimedia
1999:Lansarea Oracle V8i,cu scopul de a oferi o baza de date care sa relationeze mai
bine cu Internetul(i-ul din nume vine de la Internet).Baza de date Oracle V8i incorpora
o masina virtuala Java
2000:Pionerii Oracle E-Business Suite au integrat aplicatii software
2001:Lansarea pe piata a Oracle V9i,ce contine 400 de trasaturi noi,inclusive abilitatea
de a citi si a scria documente XML.9i a oferit,de asemenea,o optiune pentru Oracle
RAC(Real Application Clusters),o baza de date folosita ca inlocuitor pentru optiunea
Oracle Parallel Server(OPS)
 5
Galerie de arta cu vanzare
Galeria de arta Olin,situata in campusul Universitatii Nationale de Arte ,sustine misiunea
educationala a Universitaii prin intermediul expozitiei de opere originale ale artistilor
locali,regionali si nationali.Expunand o gama larga de forme si stiluri de arta,galeria Olin
cauta sa stimuleze crearea si intelegerea artei contemporane pentru beneficiul Universitatii
Nationale de Arte si a intregii comunitati.
Infiintata in 1994, galeria Olin sustine opere tridimensionale, sculpturi, precum si picturi in
cei 100 metri patrati pentru expozitie.In ultimii ani, galeria a gazduit lucrari ale unor
cunoscuti artisti nationali si internationali,precum:Davis Sengel,Carmen Secareanu,Trevor
Brown.
Galeria gazduieste anual expozitii apartinand intregului curent artistic medial,atragand
participarea artistilor recunoscuti si premiati din toata tara si din strainatate.Mai multe
expozitii sunt organizate in fiecare an,incluzand chiar si o expozitie a studentilor ce are loc la
sfarsitul primului semestru.
Din cand in cand,expozitiile vor fi amplasate in conjunctura cu spectacole W&J Arts Series si
colaborari speciale cu diferite departamente si programe artistice.Fiecare spectacol include o
receptie de deschidere-o oportunitate de a-i cunoaste pe artistii participanti si de a interactiona
cu membri ai facultaii si alti studenti ai artei.
Anul acesta,cei curiosi sa vada despre ce este vorba vor avea surpriza de a asista la un mini-
concert muzical oferit de o formatie locala si un spectacol de teatru,realizat in colaborare cu
studentii Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica.
In plus,pe langa expozitia propriu-zisa,vizitatorii interesati de domeniul artelor si dornici sa-si
dezvolte cunostiintele in legatura cu acesta,vor avea placerea de a asista la cursuri oferite de
profesori din cadrul Universitatii.In timpul acestora,participantii au posibilitatea de a-si
perfectiona indemanarea in ceea ce priveste crearea de obiecte decorative sau picturi,precum
si de a-si dezvolta cunostiintele cu privire la teoria artei.Vor primi informatii referitoare la
principalele curente artistice,reprezentanti ai lor si se vor tine dezbateri in legatura cu
conceptiile fiecaruia asupra semnificatiilor diferitelor opere sau artisti.
Realizarea evenimentului nu ar fi posibila fara ajutorul sponsorilor,care au oferit resursele
banesti necesare si au contribuit la decorul salilor utilizate in cadrul galeriei.
Programul evenimentului va fi afisat la intrarea in sala,realizat intr-o forma originala de catre
o parte a studentilor la Grafica din cadrul Universitatii de Arte.
Pe langa faptul ca toate creatiile expuse vor fi admirate de catre cei prezenti,invitatii vor avea
posibilitatea de a cumpara obiectele preferate.
De aceea,pentru a tine o evidenta a tuturor evenimentelor din cadrul
Universitatii,organizatorul va constitui o baza de date care sa retina informatiile privind
galeria de arta:artistii ale caror opere sunt expuse,numarul de vanzari,datele clientilor si ale
personalului implicat.
Aceasta baza de date trebuie sa fie optimizata si sa permita dezvoltarea si extinderea
activitatilor Universitatii.
Este necesar ca o evidenta a tuturor tranzactiilor infaptuite in cadrul activitatii sa fie
tinuta,pentru evitarea oricarei confuzii ulterioare.Absolut fiecare persoana implicata se va
regasi in baza de date,care va contine datele sale,precum si rolul si activitatea efectuata in
cadrul evenimentului.Baza de date va retine si operele expuse,dupa criterii precum curentul
artistic in care se incadreaza sau material specific utilizat.

6
Studiul si analiza sistemului existent are ca obiectiv principal stabilirea cerintelor
informationale ale conducerii in vederea realizarii unui sistem informatic. Activitatile din
cadrul acestei etape includ studiul sistemului existent, analiza si evaluarea sistemului existent
si definirea directiilor de perfectionare ale actualului sistem. Studiul sistemului existent consta
in : definirea caracteristicilor generale ale sistemului economic, studiul activitatilor de baza
desfasurate in sistem, studiul sistemului de conducere i studiul sistemului informational.

7
In urma investigarii sistemului existent se obtin o serie de informatii. Evaluarea acestora se
realizeaza prin activitatea de analiza. Aceasta se realizeaza sub trei aspecte:

Analiza structurala evidentiaza modul de structurare a datelor si legaturilor dintre ele. In

urma acestei analize se obtine modelul structural (static) al sistemului existent (modelul
datelor).
Analiza functionala evidentiaza modul de asigurare a cerintelor informationale respectiv a
transformarilor de date (a tranzitiilor) din cadrul sistemului prin care sunt satisfacute
cerintele informationale asociate domeniului economic (fluxul prelucrarilor din cadrul
sistemului prin care intrarile sunt transformate in iesiri). Cea mai utilizata tehnica este
diagrama de flux a datelor. Conform acestei tehnici se delimiteaza aria de cuprindere a
sistemului informatic existent (granitele sistemului), se identifica sursele de date, modul
de circulatie si prelucrare a lor si apoi rezultatele obtinute. Rezulta modelul functional
(modelul prelucrarii datelor).
Analiza dinamica evidentiaza comportamentul elementelor sistemului la anumite
evenimente. Una din tehnicile utilizate este diagrama stare-tranzitie.

Modelarea proceselor este o tehnica de analiza ce identifica modul cum se desfasoara

evenimentul. Modelele de proces (diagramele de flux a proceselor) reprezinta un flux de
activitati dintr-o organizatie si :
furnizeaza o descriere naturala a modului cum se desfasoara activitatea modelata;
descrie secventa de etape si inregistreaza evenimentele care rezulta sau initiaza aceste
etape;
stabileste cerintele informationale.
8
Explicatii ale diagramei entitate-relatie:

-fiecare sectiune are activitati proprii.De exemplu,sectiunea galeriei ce ofera participantilor

pregatire practica si teoretica reprezinta o oportunitate pentru cei interesati de fi initiati in
domeniul artistic,dar si pentru cei care deja au cunostiinte sau experienta in domeniu sa-si
puna la punct cultura artistica sau sa-si perfectioneze tehnica de lucru.
-fiecare membru al personalului ocupa o anumita functie,fapt care face necesara folosirea
subtipurilor pentru definirea clara a entitatii angajat.Sponsorii sustin echipa in desfasurarea
normala a evenimentului si imbunatateste simtitor intreaga organizare.
-la o anumita perioada dupa deschiderea salii de expozitie,vizitatorii se vor putea bucura de
recitalul unei formatii locale si de interpretarea unei piese de teatru moderne de catre studenti
ai actoriei.
-in cazul hotararii sale de a achizitiona un bun,clientul va primi o factura,ca dovada a
operatiunii incheiate.

In realizarea modelului trebuie respectate constrangeri:

a)Galeria de arta face parte din cadrul Universitatii Nationale de Arte si poate fi impartita in 3
sectiuni,in functie de natura activitatilor ce sunt organizate.
b)Se poate beneficia de o sponzorizare a expozitiei,care va duce la o crestere semnificativa in
ceea ce priveste calitatea desfasurarii evenimentului,ceea ce va atrage mai multi vizitatori si
potentiali clienti.
c)Galeria are unul sau mai multi angajati care ocupa posturi specifice in cadrul sectiunilor.Nu
poate sa existe un angajat in afara unei sectiuni.Intre angajati exista o relatie de
subordonare(un angajat este seful celorlalti) figurate in ERD prin intermediul unei relatii
recursive de la entitatea angajat la ea insasi.
d)Un client poate lua parte la una sau mai multe sectiuni ale galeriei.El poate participa doar in
cadrul expozitiei operelor de arta care vor fi oferite spre vanzare , poate lua parte in calitate de
spectator si la concert si piesa de teatru sau poate beneficia in acelasi timp de cursuri de
pregatire.Sala de expozitie poate beneficia de un agent de vanzari care sa se ocupe de
operatiile de vanzare-cumparare a creatiilor;in spatele celor petrecute in sala de concerte se
poate afla un organizator,iar un asistent trebuie sa fie prezent in sala de cursuri,cu scopul
asistarii profesorilor in eventualele lor cerinte sau dificultati.
e)Clientul poate cumpara unul sau mai multe produse,in functie de preferintele si de
necesitatile sale
f)Fiecare gen de arta poate fi oferit spre vanzare,intrucat picturile si sculpturile au fost
realizate in primul rand cu scopul obtinerii de fonduri pentru sprijinirea viitoarelor proiecte si
a intregii miscari artistice nationale.

10
Construirea bazei de date

Prin construire se determina un model semantic, care sa reflecte cat mai fidel lumea reala,
construit astfel:
1. Se identifica o multime de concepte semantice (entitati, tipuri de entitati, proprietati
ale entitatilor, identificatorii entitatilor, relatii intre entitati) ce dau informatii despre
lumea reala.
2. Se asociaza obiecte simbolice formale, prin care sunt reprezentate conceptele
semantice.
3. Se defineste o multime de operatori formali ce pot sa transforme obiectele formale.

Etapele construirii unei baze de date sunt urmatoarele:

1. Studiul de fezabilitate, ce consta in cercetarea sistemelor existente, evaluarea costurilor

pe diversele alternative.
2. Cercetarea sistemului existent (tipuri de date, dimensiuni etc.).
3. Analiza sistemului prin determinarea cauzelor diferitelor evenimente si a adoptarii
metodelor si a alternativelor posibile.
3. Proiectarea sistemului prin determinarea celui mai bun model de reprezentare si
prelucrare a datelor, de asigurare a securitatii si integritatii.
4. Dezvoltarea sistemului prin stabilirea detaliilor asociate datelor prevazute a fi luate in
considerare, a relatiilor dintre ele si a modului de reprezentare fizica.
5. Implementarea sistemului prin proiectarea, scrierea si testarea programelor, antrenarea
utilizatorilor, alcatuirea documentatiei, crearea si incarcarea fisierelor.
7. Revizuire si intretinere prin probe de lucru ale noului sistem, efectuarea unor eventuale
modificari, adaugarea de noi componente si urmarirea procesului de prelucrare a datelor.

Proiectarea urmareste obtinerea de baze de date care sa intruneasca urmatoarele calitati:

corectitudine, consistenta, distribuire, flexibilitate.
Criteriile de clasificare pentru determinarea modelului logic de date optim corespunzator
unei baze de date sunt:
- Validare structurala - reflectarea consistenta a modului de utilizare a informatiilor in
lumea reala;
- Simplitate - usurinta intelegerii structurilor chiar de catre utilizatori fara o pregatire
speciala;
- Neredundanta - eliminarea, pe cat posibil, a reprezentarii de mai multe ori a aceleiasi
informatii sau a informatiilor ce se pot deduce logic din altele;
- Distribuire - un model general aplicabil mai multor domenii, fara caracteristici
specifice unor aplicatii sau tehnologii particulare;
- Extensibilitate - posibilitatea de a dezvolta noi componente cu efecte minime asupra
bazei de date existente;
- Integritate - consistenta in modul de utilizare si intretinere a valorilor din informatii.

11
 Proprietati ale bazelor de date relationale:
O baza de date relationala apare ca o colectie de relatii(tabele) catre utilizator.
Formatul coloanei/randului este familiar si usor pentru vizualizarea datelor .
Exista o multime de operatori pentru partitionarea si combinarea
relatiilor(selectia,proiectia,produsul,joinul,uniunea, intersectia, diferenta).
Nu sunt pointeri expliciti;conexiunile sunt facute numai pe baza datelor.
Limbajul utilizat pentru interogarea bazei de date este non-procedural si similar limbii
engleze.
Utilizatorul nu specifica calea de acces si nu are nevoie sa stie cum este informatia
aranjata fizic.
Comenzile pentru refacerea datelor si acelea pentru realizarea schimbarilor in baza de
date sunt incluse intr-un singur limbaj SQL.
Exista o independenta totala a datelor.

Proprietatile relatiilor tabelare:

O singura tabela are urmatoarele proprietati:

Nu exista randuri duplicate

Nu exista nume de coloana duplicate
Ordinea randurilor este neimportanta
Ordinea coloanalor este neimportanta
Valorile sunt atomice(nedecompozabile).

12
Entitatile UNIVERSITATEA NATIONALA DE ARTA si GALERIA DE ARTA intre care
exista o relatie 1:1 devin doua tabele UNIVERSITATI S si FACTURI. Pentru fiecare dintre
ele transformarea in tabele se face astfel:

Tabela UNIVERSITATI are cheie primara campul Id_Universitate, tabela GALERII campul
Id_Galerie.Cheia primara din tabela GALERII devine cheie straina in tabela
UNIVERSITATI.Scrierea efectiva a tabelelor se face prin comanda SQL:

CREATE TABLE Universitati (

Id_Universitate VARCHAR2(6) PRIMARY KEY,
Data infiintarii DATE NOT NULL,
Adresa VARCHAR2(50) NOT NULL,
Decan VARCHAR2(15) NOT NULL,
Telefon VARCHAR2(10) NOT NULL,
Id_Galerie VARCHAR2(6) FOREIGN KEY);

CREATE TABLE Galerii(

Id_Galerie VARCHAR2(6) PRIMARY KEY,
Nume VARCHAR2(20) NOT NULL,
Dimensiune NUMBER(5) NOT NULL);

13
In mod asemanator se transforma in tabele si entitatile GALERIE DE ARTA si ANGAJAT.
Atributele specifice numai unui subtip devin campuri optionale in tabela finala:

Cheia primara din entitatea GALERII devine cheie straina in tabela ANGAJATI iar scrierea
efectiva a tabelelor se face prin comenzile:

CREATE TABLE Galerii(

Id_Galerie VARCHAR2(6) PRIMARY KEY,
Nume VARCHAR2(20) NOT NULL,
Dimensiune NUMBER(5) NOT NULL,
CNP_Angajat VARCHAR2(13) FOREIGN KEY);

CREATE TABLE ANGAJATI(

CNP_Angajat VARCHAR2(13) PRIMARY KEY,
Nume VARCHAR2(12) NOT NULL,
Prenume VARCHAR2(10) NOT NULL,
Adresa VARCHAR2(30) NOT NULL,
Telefon VARCHAR2(10) NOT NULL,
Functia_indeplinita VARCHAR2(20) ,
Nr_tranzactii NUMBER(3),
Nr_evenimente NUMBER(3),
Cursuri de specializare VARCHAR2(100) );

14
Entitatea ANGAJAT poate fi modelata folosind o unica tabela. Un angajat este in relatie cu
ceilalti angajati ,fapt figurat printr-o relatie recursiva.Aceasta va fi trecuta in tabela prin
introducerea unui camp care va fi cheie straina, de exemplu Id_Manager. Se va face o
relationare intre cheia primara (Id_Angajat) si aceasta cheie straina:

Crearea efectiva a tabelului se face astfel:

CREATE TABLE ANGAJATI(

CNP_Angajat VARCHAR2(13) PRIMARY KEY,
Nume VARCHAR2(12) NOT NULL,
Prenume VARCHAR2(10) NOT NULL,
Adresa VARCHAR2(30) NOT NULL,
Telefon VARCHAR2(10) NOT NULL,
Functia_indeplinita VARCHAR2(20) ,
Nr_tranzactii NUMBER(3),
Nr_evenimente NUMBER(3),
Cursuri de specializare VARCHAR2(100),
Id_Manager VARCHAR2(6) FOREIGN KEY);

15
In continuare, pentru modelarea legaturii dintre entitatile SPONSORIZARE si SPONSOR
tinand seama ca relatia dintre ele este nontransferabila, la trecerea in tabele (SPONSORIZARI
respectiv SPONSORI), cheia primara din SPONSORI trebuie sa devina cheie straina in
SPONSORIZARI SI, in plus, trebuie sa contina valori care nu se modifica, deci va fi o
coloana cu valori care nu se pot modifica.

Tabelele se creeaza astfel:

CREATE TABLE SPONSORIZARI(

Data DATE PRIMARY KEY,
Valoare NUMBER(9),
Clauza VARCHAR2(60),
Denumire VARCHAR2(60),
Durata VARCHAR2(30),
Descriere VARCHAR2(100),
Nume_Sponsor VARCHAR2(35) FOREIGN KEY);

CREATE TABLE SPONSORI(

Nume VARCHAR2(35) PRIMARY KEY,
Adresa VARCHAR2(50) NOT NULL,
Telefon VARCHAR2(10) NOT NULL);

16
Sponsorizarile se acorda Galeriei de Arta. Astfel, cheile primare din GALERII, respectiv
SPONSORI, devin chei straine in SPONSORIZARI:

CREATE TABLE Galerii(

Id_Galerie VARCHAR2(6) PRIMARY KEY,
Nume VARCHAR2(20) NOT NULL,
Dimensiune NUMBER(5) NOT NULL);

CREATE TABLE SPONSORI(

Nume VARCHAR2(35) PRIMARY KEY,
Adresa VARCHAR2(50) NOT NULL,
Telefon VARCHAR2(10) NOT NULL);

CREATE TABLE SPONSORIZARI(

Data DATE PRIMARY KEY,
Valoare NUMBER(9),
Clauza VARCHAR2(60),
Denumire VARCHAR2(60),
Durata VARCHAR2(30),
Descriere VARCHAR2(100),
Nume_Sponsor VARCHAR2(35) FOREIGN KEY,
Id_Galerie VARCHAR2(6) FOREIGN KEY);

17
Pentru modelarea unui arc,de exemplu pentru entitatea GEN, aflata in relatie cu entitatile
PICTURA sau SCULPTURA, se definesc trei tabele:

Cheile primare din tabelele PICTURI si SCULPTURI devin chei straine in tabela
GENURI.Campurile Id_Pictura si Id_Sculptura sunt insa optionale.Cheile straine din tabela
GENURI trebuie sa fie optionale deoarece pentru o inregistrare doar una din ele este active,
cealalta fiind nula.Tabelele se creeaza dupa cum urmeaza:
CREATE TABLE PICTURI(
Id_Picturi Varchar2(6) PRIMARY KEY,
Dimensiune NUMBER(2) NOT NULL);

CREATE TABLE SCULPTURI(

Id_Sculptura VARCHAR2(6) PRIMARY KEY,
Material VARCHAR2(15) NOT NULL);

CREATE TABLE GENURI(

Id_Gen VARCHAR2(6) PRIMARY KEY,
Artist VARCHAR2(30) NOT NULL,
Pret NUMBER(6) NOT NULL,
Id_Pictura VARCHAR2(6) FOREIGN KEY,
Id_Sculptura VARCHAR2(6) FOREIGN KEY);

18
Executarea acestor comenzi au ca efect crearea tabelelor picture, sculpturi si genuri iar
vizualizarea structurii acestor tabele se realizeaza cu ajutorul comenzii describe.

Describe picture

Describe sculpturi

Describe genuri

Pentru adaugarea datelor intr-o tabela se foloseste comanda INSERT INTO.

Insert into picture

Values (100,16);

Insert into picture

Values (200,40);

Insert into sculpturi

Values (1000,lemn);
19
Insert into sculpturi
Values (2000,bronz);

Pentru vizualizarea tuturor inregistrarilor dintr-o tabela se foloseste comanda SELECT astfel:
Select * from genuri

Pentru selectarea datelor despre anumite picturi, precum si a artistilor sau preturilor acestora
se va realiza un join intre tabelele picture si genuri pe baza campului comun id_picturi.

select p.id_picturi,p.dimensiune,g.artist,g.pret
from picturi p
join genuri g
on (p.id_picturi=g.id_pictura);

select s.id_sculptura,s.material,g.artist,g.pret
from sculpturi s
join genuri g
on (s.id_sculptura=g.id_sculptura);

20
 BIBLIOGRAFIE

http://cibernetika.3x.ro/seminar1_designer.html
http://www.washjeff.edu
Kevin Loney, Oracle Database 10g:The Complete Reference(Osborne Oracle Press
Series),5 mai,2004
www.pentalog.ro/echipa/rcv_irit.html