Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Veronica Roth Four PDF

    Uploaded by

    miryangel
    67 views252 pages
    SF

    Original Title

    275875200 Veronica Roth Four PDF

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    SF

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    67 views252 pages

    Veronica Roth Four PDF

    Uploaded by

    miryangel
    SF

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 252
    O SINGURA ALEGERE Liao SAS T ay © ANTOLOGIE DIVERGENT © VERONIGA ROTH ri Pe = I Oe ohhh ie mew fy lone ToT NRA hao ar Toy] SUR OCR eR SRC CRLF ORO CC WMC CUMURCC ie trecut prin acelagi lucru, Transferul lui Tobias citre Neinfricare reprezinté sansa de ao lua de CT CRC RG Cac m OMe de parinti. Aici, el nu va permite ca teama sa fl OOM Re eC Ie ne ela COU CDC Mae RRC TA CT UCC MCE Ck I TU CoO EC CN TCC aon MIR ae Cre} iT ST aM MTT RCC Cir Ty CCU, PTC MUO CMC tA Cae $i viltorul intregului sistem de CFT TU CUCM (ea Ta tae) actioneze, dar cursul lucrurilor este Inca neclar, CUE CORO CRT ERC Rem Cr) SURO Mere ewer I} Cea CCRC TT} limpede. Aldturi de ea, el SCOR a Ge Veronica Roth completeazd seria DIVERGENT cu un volum adiacent palpitant, relatat din CROCE TA me to an tT PEN Tobias. Cele PO COU CMe Te | Cot SEU ea (ea oa gi SSSR) CCRC) SCCM CR rete | COCR ty SUC TE CPCI C Oe) SCR ORG acre VERONICA ROTH FOUR mA gandeam ca voi avea musafiri, aga. ci nu mi-am il sa fac curatenie. am mai intalnit niciodata un Bajos care si fie atat de spune el. Se apropie de mine si se incrunta: imi pari eu, inconjurat de case identice in cel mai monoton sr al orasului, inconjurat de oameni cu haine gri identice utunsoriidentice. Apoi ma fulgeri un gind: oricat de tare ar incerca tatal meu sa ma find ascuns, el ramane liderul con- siliului, unul dintre cei mai importanti oameni din orasul nos- “tru, si inc’ seman cu el. = Imi cer scuze ci te-am deranjat, spun eu pe tonul pe ite folosesc cei din Abnegatie. Plec. _ — Te cunosc! insist barbatul. Tu esti fiul lui Evelyn Eaton, nu-i asa? Inlemnesc la auzul numelui ei. Au trecut cativa ani buni de cand l-am auzit ultima oara, deoarece tatal meu nu vrea s4-l rosteasca, nici macar sa-] recunoasc atunci cand il aude. Sa fiu din nou legat de ea, chiar i intr-o asemanare la nivel facial, pare ciudat, ca si cand ai pune pe tine o haina care nu-ti ‘mai vine. NaN ‘margine, astfe| asteptand un Cea care apare stam grija, u Fens lamin exclams el), iar incruntarea mi se ‘Nu s-a intamplat nimic bizar cu testul tu? timpul testului stiam unde mi aflam — stiam ca, desi m senzatia c4 stateam in cantina coli, eu eram, de fapt, ‘intins pe un scaun din camera de testare, conectat la 0 magi- "parie printr-un sir de cabluri. Asta a fost ciudat. Dar nu vreau “sivorbesc cu el despre acest lucru, nu cand vad ci stresul frea- “mata inliuntrul lui, pregatindu-se de furtuna. _ — Nu, spun eu. —Nu mi minfi! exclami el si ma apuca strans de brat. Nu mi uit in ochii lui. — Nu mint, spun eu. A iesit Abnegatie, aga cum mi as- teptam. Femeia de-abia s-a uitat la mine cand am iesit din sala. Iti jur! Imi da drumul. Bragul imi pulseaza in locul in care el m-a strans. — Bine, spune el. Sunt sigur ca ai multe lucrurila care tre- buie sa te gandesti. Ar trebui si te duci in camera ta. —Da, domnule! ‘Ma ridic gi traversez incdperea, extrem de usurat. — A, adaugi el. Diseara voi avea in vizita cativa membri din consiliu, aga cA va trebui sa iei cina mai devreme. — Da, domnule! Inainte ca soarele si apuni, insfac niste mancare din camara sidin frigider: doui chifle si morcovi cruzi cu tot cu frunze, o bucata de branza si un mar, cateva bucati necondimentate de cAnd voi sta cu un cufit in mana printre . Exista patru factiuni pe care nu le stiu ila. Daca alegerea Abnegatiei nu imi va de fericire, cel putin imi va oferi un loc alung gandul din minte, deoarece stiu de n acel cotlon copilaros al meu, caruia ii este batul care se intretine cu prietenii in camera de i carui pumni ti cunosc mai bine decat ii cunosc cA usa e inchisa si var spatarul scaunului sub 1a fi linistit. Apoi ma ghemuiesc langi pat si scot ul pe care il tin acolo. daruit cand eram mic gi i-a spus tatei cd era de prisos gi ci il gasise pe o alee. Dar cand l-a nea, nu |-a umplut cu paturile de prisos. A in- il la buze gi l-a pus pe pat, lisindu-ma FOUR apoi ma arunc spre scaun $i il trag de sub clan, astfel cat tata si poata intra. "Cand o face, priveste suspicios scaunul din miinile — Nu, domnule! Asta ea doua oara cand m-ai minfit azi! zice Marcus. “Nu mi-am educat ful sa fie un mincinos. — Eu... ‘Nu gtiu ce si spun, aga ci inchid gura si duc scaunul {napoi unde ii este locul, in spatele teancului perfect de _manuale. Ce ficeai aici si nu voiai ca eu sa vid? Strang tare speteaza scaunului gi privesc lung spre cArtile de scoala. — Nimic, ingaim eu. —Treiminciuni, spune el, iar vocea ii este calma, dar dura precum cremenea. ‘Porneste spre mine si, din instinct, dau inapoi. Dar in loc simi apuce de haina, se apleaca sitrage cufarul de sub pat, in- ‘cercind si-l deschida. Nu se clinteste. ‘Teama imi traverseaz stomacul precum un cutit. ‘M& apuc de tivul tricoului, dar nu-mi pot simti buricele degetelor. — Maici-ta pretindea ca era pentru paturi, spune el. Zicea ‘& fi-e frig noaptea. Dar eu mereum-am intrebat — daca tot are paturi, de ce il fii incuiat? Intinde mana, cu palma in sus, si ridica din sprancene. $tiu ce vrea — cheia. $i trebuie si i-o dau, intrucat vede ca mint} rm pe burt, cici durerea imi strapunge obiectele dragi mie sunt distruse si im- ‘Dupa ce m-a lovit pan’ cand am fost -pumnul in gura pentru a-mi inabusi tipatul, toate obiectele, pana ce le-a distrus sau du-le de nerecunoscut, apoi a izbit cufarul de i-asirit din balamale. Ja suprafati: Daca alegi Abnegatia, nu vei scapi de el. fata in pern’. ‘suficient de puternic pentru a rezista acestei i, acestei temeri care ma impinge pe dru- meu. eee eata fac un dus rece, nu ca si-mi consery re- im ne sfatuiesc cei din Abnegatie, ci pentru cA atele. Ma imbrac incet cu hainele mele sim- ima agez in fata oglinzii de pe hol, ca si ma tund. pe mine, spune tata din celalalt capat al holu- -urmei, e Ziua Alegerii tale. -etajul care trebuie si tofi oamenii se oprese sa inainte si intre. Inciperea e in pe- acoperite gi scaunele asezate in jurul contin sticla, apa, pietre, crbuni si pa- sul alocat, intre o fata din Abnegatie si un Marcus se opreste in fata mea. uie s faci, zice el, dandu-mi senzatia cA gi-o nu mie, $tii care e alegerea potrivita. $tiu cd punct de langa ochii lui. ‘mai tarziu, imi spune el. tA cAtre sectorul Abnegatiei si se asaz4 in pri- ri de alti cAtiva lideri din consiliu. Treptat, oa- | sala, cei care sunt pe cale si aleaga stand in un patrat de la margine, cei care au venit si asiste inele din mijloc. Usile se inchid si urmeaza un -liniste in timp ce reprezentatul Neinfricatilor in eindreapta spre pupitru. fl cheama Max. Apuca cu inea pupitrului si vad, chiar si de-aici, ca in- Neinfricare esti invatat sa te lupti? Probabil. ‘ati venit la Ceremonia Alegerii! spune Max si umple cu usurinta incdperea. nevoie de microfon; vocea lui e suficient de tare si c4 pentru a-mi penetra craniul si a se infagura in ui meu. va veti alege factiunile. Pana acum ati urmat dru- x vostri, regulile parintilor vogtri. Astazi va veti il drum, va veti crea propriile reguli. trat testul de Fe pa cite cu.c fora ncobiy linistit in timp ce ma agez prin- t trai? Nu Erudifie, nici Candoare. Sub locul de care incerc si scap. Nici ‘sunt prea distrus pentru a mA putea doresc ca alegerea mea sa fie asemenea tatalui meu, s4-l strapunga gi sa-i pro- rugine si dezamagire. alegere care poate face asta. privindu-l cum da din cap, si imi tai adanc ‘tare, incat imi aduce lacrimi in ochi. Clipesc a si strang mana pumn, pentru alisa sangele colo. Ochii lui seamané la perfectie cu ai mei, un care intr-o astfel de lumina difuza dau senza- ‘si simplu niste adancituri in craniu. Spatele ima pigca, iar cimasa imi strange pielea tu- pe care el a lovit-o cu acea curea. na deasupra carbunilor. Am senzatia ci imi umplandu-mi din cap pana-n picioare cu foc eee le Neinfricatilor, ci doar un zumzait. sa factiune e asemenea unei creaturi cu multe se spre mine. Ma indrept spre ea si nu in- uit inapoi pentru a vedea privirea tatei. Sunt am revendicat. Sunt atat de galagiosi si de 31 putea gasi locul printre ei? Nu stiu. de-ales. cautandu-i pe colegii mei novici, insa ul r mut intr-o parte a grupului, sperand rt tam, si vad sinele de tren suspendate ‘ul fata noastra, inconjurate de o cusca cu lai . Neinfricatii urcd scarile si se im- La baza scarilor sunt atat de multi oameni, ta q 1 modalitate de a urca, insa stiu ci daca nu ile putea sa pierd trenul, asa ca ma ho- ‘u ‘ printre ei. Trebuie si scragnesc din dinti tal scuze de fiecare data cand imping pe ire 0 coatele. rau, spune Tori, apropiindu-se de mine uc cont ca esti un pusti din Abnegatie. ib- cu ; si se-ntample, nu-i asa? Se intoarce gi ri- lumina din departare, care apartine unui hii j pie cu repeziciune. N-o sA se opreasca. Pur gi ascA un pic. $i daca nu apuci si te sui, s-a [sa 0 si scrie pe fruntea ta. Uite-asa de ‘© miscare a capului. Nu mi surprinde ca ceput deja, cd au inceput din clipa in care firesc, dar, in acel mo- im sd fie noii mei prieteni, - nu mai vreau — sa fiu ba- daca vrei, mi-e indiferent, e ale Neinfricatilor, pe care pe culoare si in salile de trenul incepe sa prinda vi- mi in urechi. ire ciudata si, pret de o clipa, mi-e rnumele meu, pe care sunt sigur il de aptitudini. Ins ea pur si sim- cap si, usurat, ma intorc spre usa tinuare de maner. ata prin minte c-ag putea refuza ag putea da unul fals, si-mi cladesc — liber si le vorbesc raspi- liber chiar si mint. versele de lemn care sustin liniile os de noi. Insa in fata, vechile gine fac -daci nu m-as fi uitat in jos in timp ce vibreaza prin tot corpul si cad in patru ad cum pietricelele de Ppeacoperis imi patrund in 'Privesc degetele. Am senzatia ca timpul ci mea disparand cu totul din me- rag pic + exclama cineva din spatele meu. m gi eu cd mai tarziu aveam si desprindem de pe furios si mi ridic pe vine, Acoperisul se lea- rele mele — nu stiam ci © persoana poate si i ma prefac ca nu sunt aici, ingenunchind Cu acesti oameni nebuni, plini de tatuaje, Am yenit aici pentru a evada, insa asta simplu un alt tip de tortura gi e prea : ea, Asadar, singura mea speranti e si un biiat cu ntru a-si in- ea pe care 0 am cu privire ‘spre randul format, de parca arti- male ruginite. Amar se uit la ceas gi vale de de secunde. dizolvandu-se. amas doar eu. MA sui pe cornisi Soarele apune pe dupa cladirile lor nu imi par cunoscute din straluceste aproape de orizont din Iateralul cladirii, ridicandu-mi alizat; nici macar nu pot sa sar. sa cad. Stomacul mi se desprinde se agite prin aer in cdutare de ceva, orice | prinde, insa nu e nimic, doar cide- icd a pamantului. meu, invaluindu-mi in niste corzi pu- pe margine imi fac semn sa cobor. m4 imping inspre ei. Aterizez in pi- ‘lemn gi sunt primit de zambetul unui uis $i cu articulatiile degetelor invi- stogolindu-se expresie salba- a cascadorie de- opie de el sine ani am absolvit FOuR ‘Memiscat pret de o clip’, apoi igi scoate sa- Himpatureste in dou’ sil pune pe spatarul unui rile ii sunt lente si intentionate — banuiese ci a pe Amar pe cat de mult posibil. Eric se apro- eiiintroduce proape violent seringa in gat. ‘in cealalti camera. afla'in mijlocul incaperii, Amarse conec- Ta aparatul de simulare si apasa pe ului pentru a porni programul. it, cu mdinile pe lingi corp. Ne priveste as $i o clip& mai tarziu, cu toate ci nu s-a mis- ‘€4 priveste spre altceva, ca si cand simularea Ins4 nu fips, nu se zbate sinici nu plange, delaun om care © pus fata-n fat cu cele Fiale lui. Pulsul, inregistrat pe monitorul ‘tidic3 neincetat, precum o Pasare care-si ‘ia o gura mare de aer sio elibereaza pe se infioara, ca si cum pamantul se cu- Jacrimeze inainte de injectie. Intru cu fata spre geam, care din partea asta arata { pe mine insumi aga cum probabil m-au vazut gi ingropat in tricoul larg, inalt si costeliv si ‘si stau drept si sunt surprins de cum se , surprins de umbra de putere in care ma se inalte cu mine deasupra, indepartandu-ma ai tare de pamant. Gaura se astupa cu asfalt tare. |indepartez de marginea ei, dar vantul nu ma i bate mai tare si mai repede cand imi dau ‘sh fac; trebuie si sar din nou, iar de data asta ii permit vantului si ma doboare, plonjand Ma izbesc de pamant. 4 gi orbitoare imi strabate trupul, chiar o secunda. |, Habar nu am ce va fi. Nu am stat sa ma fi temerile sau ce ar insemna si ma des- ig. Ma gandesc ca, daca n-ag avea Ht procedeaza la fel, j, in sfori de Metal cy limbile lor Negre gj gurilor lor intunecate, Mp din tofi rarunchi exista nimic care sa mi poati Proteja, i din nou, ins’ durerea persista, la fel si in casa mea un comportament care fri- mi-am educat fiul si fie un mincinos! vreau si aud. fir’ si vreau, o imagine cu sculptura unde am pus-o pe birou, iar durerea in- {. Imi canalizez toate gandurile asupra ei si obiecte distruse, imprastiate prin camera, ului sarit din balamale. Imi aduc aminte ‘cu degetele lor subtiri, inchiz4nd cufarul, -mi cheia. vocile dispar, pana ce nu mai rimane pamént, asteptand urmatorul obstacol. or mangaie podeaua, care e rece si mur- ‘mi pregatesc pentru ceea ce urmeaza, dar Amar. treaba el. Asta-i tot ce ai? Dumnezeule, dreptul meu gi imi intinde mana. O iau si il | picioare. Nu mi uit la el. Nu vreau si-i vad u sa stiu ceea ce stie deja, nu vreau sa devin care aavut o copilarie dificila. # Bs: De ce? intreab; mun nou record, concluzioneazi ea, ne Amar, dupa care se intoarce si por- ‘ori. ‘Se uit& la mine, tacuti gi cu ochii cat ce- fricii, eu eram doar o Persoana pe n picioare pentru a-si face intrarea la ca Eric — o persoana de care trebuie chiar 0 persoani de care trebuie sa se rit mai mult decat un nume. Mi-a oferit te cheama cu adevarat? incepe cu un ficind ochii mici, de parca ar sti ceva, momentul si il impartaseasca. ca gi ceilalti si-si aminteasci vag numele tia Alegerii, aga cum eu mile amintesc pe -dintr-un alfabet, ingropate sub o negura alegerii mele, Daca acum as face un lucru, s4 le ramAna intiparit in minte, daca as de- nfricat in ochii lor, poate ci m-ag putea clipe, apoi imi pun coatele pe masa si el. ! rostesc eu raspicat. Daca-mi mai :”, 0 s-avem o problema. iile degetelor ma inteapa de fie- uw pumnul in sacul de box, dupa ce o mente Neinfricate m-a lsat cu rani lupta, care a fost contra fetei cum si o bat fara sa o lovesc, sinu putin, nu pana cand nu m-a apucat intunece vederea. Atunci, instinctele Jasat-o lati cu un singur cot in man- cand ma gandesc la asta. a doua lupta, impotriva baiatu- Four et {trecut niciodata prin minte c-ag ci ar trebuie sa incerc si fiu. tsa fiu singur. od esti pe cale s-o iei razna si nu vreau si fiu si se-ntmple, zice el. Hai cu mine. in seara ru un joc Neinfricat. ‘imi acopera incheieturile degete- ‘si mi joc. Ar trebui sa stau aici si sa rm astfel incat maine sa fiu pregatit re spune ,ar trebui”, suna acum ca si (meu, poruncindu-mi si fiu cuminte, venit aici deoarece eram pregatit si a acea voce. inatatesc statutul de Neinfricat doar tine, spune el. Nu fi prost si accepta ata, se tine de manerul aflat in la- agana intruna si am senzatia ca o sa ste si se retrage induntru, ca gi cand tre- yreo dou’ etaje deasupra strazii, itul daca ar cidea. ez Veronica Roth pe cineva gi il provoaca , ies pieee neon’ does bun sfary ed pe altcineva. $i cand toti camen; provocare — sau au murit incercand s-o faca — putin si ne intoarcem acasa leganandu-ne , ~sechie a cégtigi? strigi un Neinfricat din celalalt ¢, vagonului, un baiat care se sprijina de Amar de parca arfip teni la cataram4 sau chiar fragi. Nu sunt singurul novice din acest vagon. Vizavi de » se afli Zeke, primul care a sarit in plasa, gio fata cu Par sat si breton drept si cercel in buza. Ceilalti sunt mai ma; totii membri ai Neinfricarii. Sunt foarte dezinvolti, spr nindu-se unii de alfii, lovindu-se in gluma sau ciufuling pirul, f; camaraderie sau prietenie sau flirt, lucruri care ;, sunt deloc familiare. Incerc si ma relaxez, petrecandu-m; ele in jurul genunchilor. Chiar sunt un Batos. — Castigi prin anu fi un mic tontalau, spune Lau, r hei, o regula noua, castigi si prin a nu pune intrebari t4 Tinand cont ci sunt pastratoarea alcoolului, am si. adauga ea. Amar, te provoc si intri in biblioteca Eruqj, in timp €e toate Nasurile invata, si si strigi ceva obscon Pune la loc dopul sticlei i i-o arunci, Toti ceil neaza in timp ce Amar scoate dopul si ia o dusci — Sa-mi spui doar cand ajungem unde trebuie! st peste aclamatii. Zeke gesticuleaza spre mine. — Hei, esti transferat, nu-i aga? Four? alti o el nd eu. Ai avut o saritura tare misto! ‘mult prea tarziu, cA ceea ce am spus s-ar njeze — momentul lui de triumf, furat de un derea echilibrului. Ins el nu face decat sa ‘sicind s-au oferit alfii si spargi gheata, inter- el. Apropo, eu sunt Shauna. E adevarat ca se trage si numele, spun eu. ‘ea, dand din cap. Pare impresionata, ceea ce -de spate, apoi adauga: Banuiesc ca te-ai numeri, de parca ceea ce spune ar putea fi ade- cA eu sunt sigur cA nu e. Ea nu stie cd am venit ‘recunosc cA sunt un impostor. Nascut in ezultat de Abnegatie, intr-un refugiu Nein- ca gi cum a intristat-o ceva, ins4 nu pun luptele? ma intreaba Zeke. ‘bine, fi rispund, fluturand mana spre chipul cum se poate vedea. asta! ‘capul, aritandu-mi o vanataie mare de 1 fa tine, epti dejaexpert; zice Amar, inghion. na cu cotul. Hai, ia o gura. Arati de parc-ai avea mare jintinde sticla. jpus niciodata gura pe alcool. Cei din Abnegatie nu ‘e4 nici macar nu era disponibil. Totusi, am vazut sili face pe oameni, iar eu imi doresc cu disperare cA nu govai: iau sticla si beau. plul ma arde si are gust de medicament, dar aluneca mi incalzeste. na treaba! exclam’ Amar, dupa care se duce la Zeke, [de git silipindu-i capul de pieptul lui. Vad c-ai facut ygtinfa cu tandrul meu prieten Ezekiel. pentru cd maici-mea imi spune asa, nu inseamna s-0 faci, protesteazi Zeke, impingandu-| pe aducse spre mine. Bunicii lui Amar erau prie- ~ $i parinfii ti? il intreb pe Amar. din umeri. ‘murit cand eram mic. Accident de tren. Foarte trist. parca nu ar fi. [ar bunicii mei au sarit cand am smembru oficial al Neinfricatilor. mana un gest de cAdere libere, sugerind 0 ci au sirit? (Of nui povesti cit sunt aici, spune Zeke, latinand dir cap. Nu vreau s8-4 vad expresia. ‘Amar nu-l bagi In seama. —Uneoni, bitrinii Neinfricafise arunc’ in adancurile: eunoscute ale pripastiei cind ajung la o anumiti varsta, fac asta, ori sfirgesc prin a fi fira factiune, imi explica Ar Jar bunicul meu era tare bolnav. Avea cancer. Bunica me voia si-gi continue viata fara el. Ridica privirea spre cer, iar luna i se oglindeste in priv Pentru o clip’, am impresia ca imi arata o latura secreta una ascunsa cu grijd pe sub straturile de garm si umor 5 yuri Neinfricat’, iar asta ma sperie, cAci acea latura sec: dura, rece gi trista. — Imi pare riu, spun eu. — Micar am putut si-mi iau ramas-bun. De obice tea vine chiar daca ai apucat sau nu s3-ti iei la revedere cei dragi. Latura secreta se risipeste cu un zambet, iar Am neste in pas alergitor spre restul grupului, tinind st ‘mana, Eu riman in spate cu Zeke, care inainteaza in cumva neindemanatic si elegant in acelasi timp, prec caine silbatic. — $i tu? intreaba Zeke. Ai parinti? — Unul, ii spun. Mama mea a murit acum ce Imiamintesc inmormantarea, discutiile soptite al din Abnegatie, care ne umpleau casa si impartas: rea noastra. Ne-au adus de mancare pe tavi de me perite cu folie de aluminiu, ne-au curatat bucit adunat in cutii toate hainele mamei, astfel incat s. FOUR na nicio urma de-a ei. Imi amintesc cum murmurau ci rit din cauza unor complicatii ale sarcinii. Insi aveam ‘eu €a, eu cateva luni inainte sa fi murit, stand in : scrinului, pundndu-si o cimasi larga peste tricoul “mnulat, care ii scotea in evidenti abdomenul plat. Clatin usor din cap, alungand amintirea. A murit. E o amintire nesigura -aunui copil. _ = $i tatal tau a fost de acord cu alegerea pe care ai “facut-o? mi intreaba el. Stii doar ca se apropie Ziua pentru ‘Vizite. _— Nu, spun eu distant. Nu a fost deloc de acord cu ale- & gerea mea. ‘Tata nu va veni la Ziua pentru Vizite. Sunt sigur de asta. ‘N-osi mai vorbeasca in veci cu mine. f Sectorul Eruditiei e mai curat decat oricare alta parte a & oragului; au indepartat fiecare firisor de gunoi si pietris de pe strada si au acoperit toate fisurile cu smoala. Simt ca trebuie t si pigesc cu grija pentru a nu distruge trotuarul cu baschetii in mei. Ceilalti Neinfricati umbla neglijenti, iar incaltarile lor imitd rapiitul ploii. un Toate sediile factiunilor au voie sa tina lumina aprinsa la miezul noptii in holurile principale, insa in toate celelalte parti trebuie si fie intuneric. Aici, in sectorul Eruditiei, toate cla- dirile care alcatuiesc sediul Eruditiei sunt ca niste stalpi de lu- lor mina, Ferestrele pe langi care trecem ni-i arata pe Eruditi (re stand la niste mese lungi, cu nasurile ingropate in carti si E ecrane sau vorbind in soapta unii cu alti. La fiecare masa sunt an atit tineri, cat si batrani, in vegminte albastre impecabile si cu parul pieptinat cu grija, mai bine de jumitate dintre ei Veronica Roth ochelari. Vanitate, ar spune tatal meu. Sunt atat de preocupati sd para inteligenti, incat se fac de rds pentru asta. Mi opresc.ca si mi uitla ei. Mie nu mi separ vanitosi. Mi se pare cf arata ca niste oameni care se straduiesc si se simta la fel isteti pe cAt se presupune c-ar trebui si fie. Daca asta in seamni ca trebuie s8 poarte ochelari fara a fi nevoiti s-o faci eu nu am de ce si-i judec. Ei reprezinta un refugiu pe care eu I-as fi putut alege. In schimb, am ales refugiul care ride « ei, care il trimite pe Amar in holul lor principal pentru a-i deranja. ‘Amar ajunge la ugile cladirii principale sile deschide. Nc ne uitim de afara, razand. Arunc o privire spre portretul lu Jeanine Matthews, care atarna pe peretele opus. Are pirul blond strans la spate, iar sacoul albastru-inchis pana la draguta, ins nu acesta este primul lucru care imi atrage aten LE fia la ea, ci severitatea. $i, dincolo de asta... Ar putea fi imaginatia mea, dar nu cumva pare putin speriata? ‘Amar da fuga in holul principal, ignorand protestele Eru- ditilor de la receptie, si strig’: — Hei, Nasurilor! Ia priviti aici! ‘oti Erudiii din holul principal igiridica privirile din cary sau ecrane, iar Neinfricatii izbucnesc in hohote de ris cand din Amar se intoarce cu spatele, aratandu-le fundul. Eruditii di spatele receptiei incearca sal prinda, dar Amar isi ridici pan fuga, sprintand departe de usile sediului. Nu mi pot abtine — rad gi eu, si ma surprinde ca m: doare burta de la atata ras. Zeke alearga linga mine si ne talonii si o taie din loc, alergand spre noi. O rupem si noils LELSEERe RES i 1i aE tat de ‘ta. gi Mi Bee ya ne recapita risuflarea, Fiatn. sultimul, cu mainile ridicate, si noi ovatio- eeicx, (de parca ar fiun trofeu si o indreapta spre tareeu Pe a le de c ne el. Te provoc si escaladezi sculptura tres ilor Superioare. finde sticla cand el i-o arunca si ia o gura. de. Noi ! zambind cu gura pani la urechi. tetul lui att fe parul ie randul, aproape toti sunt beti, clati- lagat.E care pas gi razand la orice glumé, indiferent geaten- ie. 2 In pofida aerului rece, mie mi-e cald, ins m mintea limpede si si ma bucur de tot ceea 4, dar nu fea: mirosul bogat al mlastinii si sunetul , negrul albastrui al cerului si contururile tele Eru- ‘ ‘care se profileaz pe el. Mi dor picioarele dtea i, plimbari si ca}arari, iar eu tot nu am fost ¢din carti piem de complexul Neinfricatilor. Cladirile ras cand ‘se inalfa in mijlocul ruinelor. ‘uditii din ‘amas? intreaba Lauren, iar ochii ei impa- idic& pan- feazi pe fiecare in parte pana ce ajunge la nsinoila sle din Abnegatie care are un nume numeric. ide cd ma nine gine Veronica Roth Baiatul care statea confortabil lang’ Amar se uit) |, mine, vorbind impleticit. Ele cel care fine sticla, cel care \, stabili urmAtoarea provocare. Pana acum am vazut oame, escaladand cladiri inalte, i-am vazut sarind in puturi int necate si umbland prin cladiri pustii pentru a iesi cu un; inet sau un scaun de birou, i-am vazut fugind goi-pusc3 , alei gi varandu-gi ace prin lobii urechilor, fara a-i amo, inainte. Dac& mi s-ar cere si nascocesc 0 provocare, ; putea si ma gandesc la vreuna. E bine ci sunt ultima ; soand rimasa. Simt un fior in piept, de la emofii. Oare ce-o si ma pu; sa fac? — Biatogii sunt ¢fnosi, zice baiatul linistit, de parca ar j fapt incontestabil. Agadar, pentru a demonstra ci acum es, cu adevarat un Neinfricat... te provoc si-ti faci un tatu Vad tatuajele lor, care se intind peste incheieturi, bray, umeri si gaturi. Cerceii metalici din urechi si nasuri si bure sprancene. Pielea mea e alba, vindecati, intreag’. Insa nu se potriveste cu persoana mea — ar trebui si fiu plin de cic; trice, de insemne, asa cum sunt ei, nu cu amintiri despre dy rere, cu cicatrice care arat prin ce am trecut. Ridic dintr-un umar. — Bine. Imiarunca sticla, pe care o golesc, desi bautura imi gatul si buzele si e amara ca otrava. Pornim spre Turla. eee C4nd ne raspunde la usa, Tori este imbracata cu o pereche de boxeri barbitesti gi cu un tricou, iar parul ii atirna peste ita Ja tare va fameni fiintu. jun ro. ge pe amorti Fe, n-as ma per. a puna aarfiun cum esti atuaj. iti, brate, sibuze gi sa nu se ide ci 4 espre du ‘ni inteap’ o pereche ama peste Four Pa i. Cand mi vede, ridica din sprancene. o dintr-un somn adanc, ci ugor morocanoasa. ‘oimplora Amar. E pentru 0 Provocare gur cd vrei cao femeie obosita Si-titatueze insi nu pare deloc in tine, ti zic. d si ma sustrag de la provocarea asta, pe tofi indeplinindu-si-le pe-ale lor. Tori, cascand. Ce nu fac eu pentru tra- Vin imediat, ma duc si-mi pun niste pan- nu noi, Pe drum m-am tot gindit ce mi-as siunde. Nu m-am putut hotari — gandu- a incefosate. Inca sunt. tarziu, Tori iese imbricata in panta- probleme pentru ci am aprins lumina la ¢-au fost niste vandali pe-aici gi-am si Prin spate. Haideti! spune ea, fi- de zi, care e destul de ordonata, cu ie impristiate peste misuta de cafea, en diferit. Unele dintre ele sunt aspre si tatuaje pe care le-am vazut, in vreme 72 Veronica Roth Mi opresc in dreptul mesei. Una dintre coli infatiseaza toate simbolurile factiunilor, firs cercurile care de obicei le leags. A; borele Prieteniei sta la baza, formand un soi de sistem de ri. dacini pentru ochiul Eruditiei si balanta Candorii, Deasup, lor, mainile Abnegatiei arata de parca leagana flacarile Nein fricarii, E ca si cand simbolurile crese din unul intr-altul. Ceilalti m-au depagit. Pornesc in pas alergitor pentru 3. ajunge, trecdnd prin bucataria lui Tori — gi ea imaculata, c, toate ca electrocasnicele sunt demodate, robinetul ruginit ,j usa frigiderului inchis’ cu ajutorul unei cleme uriase. Usa din spate e deschisi gi da intr-un coridor scurt sirece, care se des chide spre atelierul de tatuaje. Am mai trecut prin dreptul lui, dar nu am intrat niciodat; fiindca eram sigur cd nu aveam sa gasesc niciun motiy pentry a-miataca trupul cu ace. Banuiiesc ci acum am un motiy — acele ace sunt o forma de a ma separa de trecutul meu, ny doar in ochii colegilor mei Neinfricati, ci si in ochii n fiecare data cand ma uit la propria mea reflexie Peretii incdperii sunt plini de desene. Peretele de lings usa este complet dedicat simbolurilor Neinfricarii, a negre gi simple, altele colorate si de-abia recognoscibile. To aprinde lumina de deasupra unuia dintre scaune si aranjeaxs acele de tatuaj pe o tava de alaturi. Ceilalti Neinfricati se im prastie pe bancile si scaunele din jurul nostru, ca si cin pregatiti si asiste la un soi de spectacol. Simt cum mi se in- calzesc obra| — Principiile de baz ale tatuajului, spune Tori. Cu cit ai mai putin’ came sub piele sau cu cat esti mai osos intro anumita zona, cu atat mai dureros va fi tatuajul. Avind | FOuR 73 ef © primul, cel mai bine ar fi si-l facem pe, nu 10 fesi, sugereaza Zeke, pufnind amuzat N-ar fi pentru prima data. Sau pentru ultima. ait la baiatul care m-a provocat. El ridica din sprain ‘mine. $tiu la ce se asteapti el, la ce se asteapta cu ni voi face ceva mic, pe un brat sau un picior, ceva ins cu ugurinta. Arunco privire spre peretele ri. Unul dintre desene imi atrage atentia in mod i gindit unde il vrei? itrice — 0 vag scobitur in genunchi, pe care 9 cand eram mic si am cAzut pe trotuar. Mi s-a tampit ca durerea pe care am cunoscut-o il; uneori, fard vreo metoda de a ‘incep si ma indoiesc ci am trait asa ceva, gan- dispar de-a lungul timpului. Imi do- ceva care si-mi aduci aminte ca ranile, desi se ar pentru totdeauna — le duc cu mine peste Asta e cursul lucrurilor, cursul cicatricelor. enta tatuajul pentru mine: o cicatrice. $i mi cyat sa certifice cea mai groaznica amintire a du- reo am. u pe cutia toracica, aducandu-mi aminte de re le-am avut si de frica pe care am simtit-o ea viata. Tatal meu a avut cateva nopti difi- ting. — Perfect, spun eu si ma asez pe scaun. Neinfricatii chiuie si incep s& treacd de la unul la altul o noua sticla, mai mare decat ultima gi de culoarea bronzului in locul de argintiu. — Carevasizic’, azi avem in scaun un masochist. Minunat! Tori se asaza pe taburetul de lang’ mine si igi pune o pe reche de manusi de cauciuc, Ma aplec in fata, ridicindu-mi tivul tricoului, iar ea inmoaie un tampon de vata in alcool me- dicinal, frecandu-ma pe coaste cu el. E pe cale sa se indepar- teze de mine, cand se incrunta si ma trage de piele cu buricele degetelor, Alcoolul imi patrunde in pielea de pe spate care inc nu mi s-a vindecat, ficandu-ma sa tresar. — Four, cum s-a intamplat asta? ma intreaba ea. imi ridic privirea si observ cd Amar se uit atent la mine, incruntandu-se. — Enovice, ii explica Amar. E normal si fie cu fofii taiati si invinefifi. Ar trebui si-i vezi cum gchiopiteaza impreun’ prin sediu. E de-a dreptul trist. — Fuam una uriasa pe genunchi, se ofera Zeke. E cea mai bolnavicioas’ culoare albastra... Zeke isi ridica cracul pantalonului pentru a le arata celor- alti vanataia lui, ficindu-i pe toti si-si dezvaluie propriile vi- natai, propriile cicatrice: — Am capatat-o cand m-au scdpat dupa ce am coborit de pe linia de zbor. — Ki bine, eu am o plaga injunghiata cand ti-a scapat tic mana in timpul aruncarilor de cutite, aga cd suntem chit €4 ti arde gitlejul cind acul de tatua) imi Jar eu tresar, dar, cumva, nu ma deranjears » capul meu! saltelei de langa mine, legindu-si si- jurul piercingurilor lui din buza pare gile-a pus recent. N-am fost prea atent loaselor si aceasti miscare brusca imi face ‘si mai tare. cand vei pierde, n-ai si folosesti asta aruncandu-mi un zambet usor dispretui- fi batut oricum. le si iese din dormitor. Imi legan capul in inde, dup care ma ridic si fac un dus. ite de trup sub apa si jumitate in afar, : pe coaste. Neinfricatii au rimas cu mine d si imi fie finalizat tatuajul, iar cand am goale. Toria ridicat degetele mari in ‘iegeam din atelierul de tatuaje, iar te umerii mei sia spus: fata. Toata durerea piciorul lui Eric Four 2 mA rasucesc pentru a evita lovitura, izbeste fix in coaste. Am senzatia ca in meu a avut loco descarcare electrica, it credeam, afirma Eric, Tugine, insd profit de deschiderea aroganta iti aplic un ‘Upercut in stomac. | peste ureche, facand-o sa fiuie, si imi ie sa ating pamAntul cu degetele pentru it, cred ci mi-am dat seama care-j Aienjeniti de la vreo gase tipuri diferite | exista atat de multe variante, | pumni si intepaturi. i, de data asta incercand spre fat, insa clavicula. Igi scutura mana si spune: cu voce tare? Sa il dezvalui tuturor? dinti, Eaton, o arma mult mai ame- ele sau coatele sau pumnii lui. Cei voci soptite, ca problema celor mai , ins& eu cred ci mai degrabi e aro- e ) afigeaza cand stiu lucruri pe care [ moment, coplesit de teama, o recu- i Eric. El nu crede ca il pot ranila rani el pe mine. El crede ca sunt la bun inceput cA sunt: umil, al- Pprecum e transforma in furie siil apuc de -ce-] lovesc din nou gi din 78 Veronica Roth nou sidin nou. Nici micar nu vad unde illovese; nu vad, nu simt ginu aud nimic. Sunt pustic, singury aterist: Apoi, la un moment dat, ii aud fipetele ¢i il vid apu candu-se de fai cu ambele maini. Sangele fi curge suvoi pe barbie si fi pateaza dintii. Incearca sa scape de mine, ins fin cat pot de bine, ca si cand viafa mea ar depinde de asta. Jl lovese puternic in coaste, astfel ca-si pierde echilibrul Iprivesc in ochi pe deasupra mAinilor lui impreunate. Ochii fi sunt inlacrimati $i lipsiti de concentrare. Sangel ii straluceste pe piele. Ma gandesc ca eu i-am facut-o, ci eu sunt vinovatul, iar frica se intoarce pe furis, de data asta dif rita — ma tem de ceea ce sunt, de ceea ce ag putea deveni Articulatiile degetelor imi zvacnesc $i ies din ring fara s mise acorde permisiunea. ‘ tee Sediul Neinfricatilor este un loc bun pentru a-ti reveni, intu necat gi plin de locuri secrete si linistite. Gasesc un coridor in apropierea Carierei si ma agez spatele rezemat de perete, sand ca raceala pietrei si ma pi. trunda. Durerea de cap a revenit, laolalta cu alte cateva du reri cipatate in urma luptei, ins’ de-abia le bag in s Articulafiile degetelor imi sunt manjite de sangele lui F fncere si le sterg, dar problema e ca singele s-a uscat reped ‘Am castigat lupta, ceea ce inseamné ca locul meu in Neir care e deocamdata sigur — ar trebui si mA simt satisfacut speriat. Poate chiar fericit, cd in s rsit apartin unui loc, ci m aflu printre oameni care nu ma evita cu privirea la masa. Ins. sti c& toate lucrurile bune au un pref. Oare cat ma costis fiu Neinfricat? [wad ci Shauna bate in piatra de parca ar fi nsul victoriei la care ma asteptam, adaugi ea. 2, fi spun, -fi trebuit si-mi dau seama. ‘in fata mea, cu spatele lipit de peretele opus. Isi ri- ii Ia piept gi ii cuprinde cu miinile. Picioarele -afla doar la cativa centimetri distanta. Nu stiu de ce Ki bine, ba da, stiu — pentru ci ea e fata. m s& vorbesc cu fetele. Mai ales cu o fata Nein- ‘imi spune ca nu poti sti niciodata la ce sa te as- fata Neinfricata. -e la spital, ma informeaza ea, zmbind cu toata ‘cAi-ai spart nasul. Nu incape indoiala ca i-ai scos a in pamant. Am scos dintele cuiva? intrebam daca m-ai putea ajuta, zice ea, impin- cu -varful piciorului. fetele Neinfricate sunt imprevizibile. Nu sunt prea buni la capitol asta. Conti- ta in ring. Clatina din cap si continua: Peste fe sa lupt cu o fata. O cheam’ Ashley, dar pre- ‘spuni Ash, adaug’ Shauna, dandu-si ochii peste gi, flacarile Neinfricarii, cenugi', ma rog. In orice ‘dintre cei mai buni oameni din grupul nostru si s4ma omoare. Pe bune. ash inseamna ,cenusi” (n. tr.). deasupra manci- ‘ease’ si bea cafea, membrii familiei lui: fratele lui mai mic, alta mas impreuna cu Lynn, sora mai mica a 2 ‘Hana — cea mai blind’ Neinfricata pe gi care igi arata factiunea doar prin care le poarti — e inca la coada pentru a-si lua or sa locuiesti acasa? il intreb. ‘ca Neinfricatii au o inclinatie spre dulciuri. sti cel putin doua feluri diferite de prijituri, din apropierea cozii pentru micul dejun exista faspunde el. Vreau sa zic, ei sunt alaturi de i nascuti Neinfricati nu prea au voie si intre in pana la Ziua pentru Vizite, ins stiu ci dacd nevoie de ceva, ei ar fiacolo pentru mine. ‘Langs el, ochii Shaunei se inchid si ea ja sprijinit in mana. i el. Nu ti-e dor de casi? mnec& de pe mani gi ea intri cu fafa in brioga cu Ade atat de tare, incat incepe si licrimeze, nineat’, ma intAlnesc cu Shauna in sala prins la spate parul scurt, iar bocancii igi clampanind atunci cand intra pe un- strinse. Loveste cu pumnii aerul, mana pentru Oc si-si antre- Se opreste observa, sare infiorator, spune c4 o alta persoani i ajutatoare as falcii. $i care-s aire ne infruntam in zona de | imi ating partea inferioaria sbui sa fie de-ajuns. Haisi satisfactie ca genunchiifi 4, care mai devreme m ecunde ne invartim in cere, fata in fats, Intimp ce face asta, mana stings fefei. Parez prima lovitura, dupa care por- 1a pe care a lasat-o neprotejata, In ultima se- wul in aer gi ridic din sprancene. invafa lectia dacd m-ai lovi cu adevarat, | pe frunte i-au aparut cateva broboane | sunt luminosi si critici. Obsery, pentru muta. Nu in forma la care ma gindesc de ealitate un soi de insulta, spune ea. . Nu mi deranjeaza putintica durere. eu. Nu e din cauza cA tu esti fati. Doar e violenta fara motiv. ha? intreaba ea. pur gi simplu nu le place violenta, Neinfricare si o sa accepte si fie luati itandu-mi un mic zambet. Nu sunt jul argotic al Neinfricatilor, insi ma ‘ca fiind al meu, cand mi relaxez in ar $i simplu nu mise pare a fi un joc, vreme a fost realitatea mea, cand mi trezeam si cand ma euleam. Aici, am invatat sama apar, am invatat s& fiu ma tern, nsi singurul lucra pe care pu Lam invafat, pe care nu vreau si-] invap, € cum s§ mA bucur cnd provoc durere unet alte persoane. Daci 0 sa devin Neinfricat, am s-o fac conditiile mele, chiar daca asta inseamni ca o parte din mir va fi vegnic Batoasa. — Am infeles, spune ea. Hai si incercam din nou. Ne antrenim pina ce stipaneste upercutul si aproapc ratiim cina. Cand plecim, imi multumeste si, nonsalant petrece un braf in jurul meu. E doar o imbratisare iute, rade cand vede cat de incordat am devenit. — ,Cum si fii Neinfricat: curs introductiv”, zice ea. Lec fia numarul unu: aici e in regula sa-ti imbratisezi prieteni _— Suntem prieteni? intreb eu, glumind doar pe jumat — 0, mai tacé-ti fleanca! zice ea si porneste in pas aler gator spre dormitor. wee Adoua zi dimineati, toti novicii transferati il urmeaza p¢ ‘Amar dincolo de sala de antrenament, spre un culoarlugub cu o usa masiva in capat. Ne cere si ne asezam pe jos si apoi dispare dincolo de usS, fara sa ne mai spun’ nimic. Ma vita ceas. Din clipa-n clipa, Shauna va intra in lupta — nascutilor Neinfricati le ia mai mult decat noua sa treaca de prima etap. a initierii, de vreme ce ei sunt in numar mai mare Eric s-a asezat ct mai departe de mine cu putint aceasta distanta ma bucura. A doua zi dupa ce ne-am luptat m-am gandit cA ar putea si le spun tuturor ca eu sunt fiul lu Marcus Eaton, doar pentru a se razbuna ca |-am batut FOUR as ~~ daca asteapta momentul potrivit pen- ir daca se abtine dintr-un alt motiv, Fie ce-o cel mai bine pentru mine si pastrez distanta e acolo? intreaba Mia, fata din Prietenie, itat nde nimeni. Nu stiu de ce, dar eu nu ma simt le acelei usi nu exista nimic care mi-ar putea face ca, atunci cand Amar iese din nou pecu- numele, nu le arunc priviri disperate colegi- si simplu il urmez induntru, luminata si murdara, si exist’ numai un ter, Scaunul e rabatabil, ca cel pe care am titudini. Ecranul calculatorului e luminos si um care stocheaza siruri de texte negre pe . Cand eram mai mic, obisnuiam sa ma ofer vo- arele de informatica de la scoala, intretinand ori chiar reparand calculatoarele atunci cand n lucrat sub supravegherea unei femei Eru- ne, care m-a invatat mult mai multe decat impartaseasc’ toate cunostintele acumu- care era dispusi s-o asculte. Astfel ci, pri- spre ce program e vorba, cu toate ci n-ag sa fac prea multe cu el. ? intreb. ‘mai putine, cu atat e mai bine, zice el. du-ma de spatar si punandu-mi bratele egateste o sering3, ridicand-o in dreptul Hai si ¢ 1 temeri ale tale apare prima, imi explici el. $tii, au cam inceput s3 mi plicti seasci, aga ci poate incerci si-mi arafi ceva nou. _— Am si mi striduiesc, fi spun. Simularea pune stipanire pe mine. see BW Stau pe o banca din lemn intr-o bucatarie din Abneg: d 0 farfurie goalA in fafa mea. Toate jaluzelele sunt trase d A singura sursa de lumina vine de la becul care atirn ut asupra mesei, filamentul lui aruncind o strilucire port M Privesc lung la materialul intunecat care imi acopera g chiul. De ce port negru in loc de gri? Cand imi ridic capul, el — Marcus — se afla in fat gal Pret de o secunda, arata ca barbatul pe care |-am viru lui in sala de la Ceremonia Alegerii, cu ochi albastri care s pre cu ai mei, cu buzele stranse intr-o strambatura posor ing Port negru, deoarece acum fac parte dintre Nei : reamintesc eu. Asa ca de ce ma aflu intr-o casa din A ; stand fafa-n fafa cu tatal meu? mi Vad conturul becului reflectat in farfuria mea gc | babil cate simulare, gandesc eu. = Lumina de deasupra noastra palpaie, iar el se tr 2 in barbatul pe care I-am vazut in peisajul fricii, un < stramb, cu cavitati pe post de ochi si o gura larg Eosi arunca peste masa, cu ambele maini intinse as are lame de ras implantate in buricele degetelor egatie, cu ase, astfel itarna de. jortocalie. 'r& genun- a fati mea, izut recent ire semana somorita, africafi, imi | Abnegatie, goal, Pro transformi an monstru 38, goala. Se oc de unghii FOUR gy agirie, iar eu ma trag in spate si cad de pe de-a busilea pe Podea pentru a-mi pastra Shottai spre-camera de zi, Acolo se afla un alt ‘Incearcd si ma inhage, Caut usa de la intrare, |inchis-o cu blocuri de Piatra pentru a mi tine a precipitat, sprinter pe sciri. Cand ajung in ima impiedic si cad grimadi Pe pardoseala idorului. Un Marcus deschide dinuntru usa altul iese din dormitorul Parintilor mei; si inci dinspre baie, racaind podeaua cu ghearele, yerete. Casa e intunecati. Nu exist ferestre, -e plin de el.

    You might also like