II], GLANDE ENDOCRINE 1. Hiporiza (glanda pituitarei) —localizaté — la baza encefalulul; | —‘napoia chiasmei optice; | — pe saua turceasca a osului sfenoid. ~ STRUCTURA: ~ 3 LOBI - ANTERIOR (75%) _ = INTERMEDIAR (2%) } = ADENOHIPOFIZA ~ POSTERIOR (23%) = NEUROHIPOFIZA — intre HIPOFIZA si HIPOTALAMUS sunt relatii — anatomice; — funetionale. — anatomic, hipofiza este legata de hipotalamus prin tija pituitara: z ~ intre regiunea mediand a hipotalamusului si ADENOHIPOFIZA exist& o legdturd vasoulara reprezentata de sistemul port-hipotalamo-hipofizar; ~ intre hipotalamusul anterior si NEUROHIPOFIZA exist tractul nervos hipotalamo- hipofizar. Prin aceste legéituri — vasculare —nervoase ~controleazé } Secretia hipofizei, iar prin intermediul acesteia, coordoneaza ~regleaza J activitatea intregului sistem endocrin, } si produsii de neurosecretie, hipotalamusul ADENOHIPOFIZA -» secret hormoni: a) non-glandulotropi: — STH; — prolactina. b) glandulotropi -> organe-tinta alte glande endocrine: — ACTH; — TSH; — FSH; =tH, a) HORMONI NON-GLANDULOTROPI: a1) HORMONUL SOMATOTROP (STH): — hormon de crestere; ~ Stimuleaz, impreun& cu insulina, hormonii tiroidieni si gonadici, cresterea organismutui; ~ STH stimuleaza condrogeneza la nivelul cartilajelor de orestere Giafizo-epifizare, determinand cresterea in lungime a oaselor: 7 Supa Pubertate produce ingrosarea oaselor lungi si dezvoltarea oaselor late; ~stimuleaza cresterea_—muschilor: ~viscerelor (mai putin creierul). HIPOSECRETIA STH => NANISM HIPOFIZAR: — oprirea cresteri ~ dezvottare proportionalé; ~ intelect normal. HIPERSECRETIA STH = GIGANTISM (Inainte de Pubertate) > cresterea exageratai a talici (peste 2 m); = ACROMEGALIA (dupa pubertate) ~ cresterea in grosime a oaselor lungi si a tesuturilor moi, in special: ~ fata; = mainile; ~picioarele.— undele sonore: — sunt produse de: ~raretiorn } ate aot — condensari = proprietati: ~inaltime —intensitale; ~timbrul. Mecanismul receptiei aucitive: Celulele senzoriale din organul Cortitransforma energia mecanica a sunetelor in impuls nervos. Sunetul captat de pavilionul urechii > membrana timpanului -> lantul de 3 oscioare > fereastra ovala — perilimfa + endolimfa. “aati membrana bazilara (pe care se afla organul Corti) -> cilii celulelor aucitive sunt deformati mecanic la contactul cu membrana tectoria > impuls nervos > cortex Fiziologia analizatorului vestibular ~ analizatorul vestibular informeaza creierul despre: — pozitia corpului in spatiu; ~ accelerdirile liniare sau circulare la care corpul este supus. Receptorii maculari: ~ stimulati mecanic de OTOLITE in conditi: - STATICE; ~ DINAMICE (acceleratrtiniare). ~ Otolite -> cilii celulelor senzoriale -> impuls nervos > centrii nervosi Receptorii din crestele ampulare: ~ Fesponsabili de mentinerea echilibrului in condifile acceleratilor circulare ale = capului; — corpului. ~ deplasarea endolimfei > inclinarea cupolei gelationase -+ stimularea mecanicé a cillor celulelor senzoriale din canalele semicirculare — impuls nervos —> centrii nervosi. 4. NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA $I PATOLOGIE HERPESUL: | ~ aparitia unei erupfi cutanate sau mucoase (ou aspect de vezicule); ~tratament medicamentos. CATARACTA: — opacitierea cristalinului datorit& unor modificari chimice ale proteinelor din compozitia acestuia; —cauze: —intecti; = traumatisme; ~inaintarea in varsia. GLAUCOMUL: ~ cresterea presiunii intraoculare. OTITA:~ externa — infectie — micotica ~ bacteriana; = virala ~ medie purulent acuta — patogenii patrund prin trompa Eustachio. CONJUNCTIVITA: — inflamatie a mucoasai conjunctivale: —cauze: —alergice; —infectioase: — traumatice. ~ manifestare: — secretie lacrimal abundenta; ~ senzatie de corp strain in ochi.umewns } se alli cate o MACULA format din: —sacula — celule de sustinere agezate pe o membrana bazala: - celule senzoriale cu cili inglobati in membrana otolitica unde se afid cristale de carbonat de calciu si magneziu (otolite); —la polul bazal al celulelor senzoriale sosesc dendrite ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa; —la baza canalelor semicirculare membranoase se afla CRESTELE AMPULARE formate din: — celule de sustinere; — colule senzoriale + la polul apical au cili care patrund intr-o cupola gelatinoasa, la polul bazal se gdsesc terminatii dendritice ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa. b) Segmentul intermediar b1. Calea acustica: — primul neuron se afla tn ganglionu! spiral Corti: — dendritele primului neuron ajung la polul bazal al celulelor auditive cu cili din organul Corti, iar axonii formeaz& nervul cohlear care pleaca spre ~nucleul cohlear ventral = nucleul cohlear dorsal ~ axonul neuronului al II-lea se incruciseazai, apoi are traiect ascendent spre coliculul inferior din mezencetal unde se afl al Ill-lea neuron; ~ al IV-lea neuron se afla in corpul geniculat medial din metatalamus; axonul acestul Neuron se proiecteaza in scoarta. } din punte, unde se afl al lI-lea neuron; b2. Calea vestibulara ~ primul neuron se afla in ganglionu! vestibular Scarpa; dendtitele ajung la celulele senzoriale cu oli din - macule; ~creste ampulare. ~ axonil formeaz’i ramura vestibulara a perechii a Vill-a de nervi cranieni (nervul vestibulocohlear); ~ famura vestibulara se indreapta spre cei patru nuclei vestibular’ din bulbu! rahidian; aici se afla cel de-al II-ea neuron al caii vestibulare si de aici pleacd mai multe fascicule: ~ fasciculul vestibulo-spinal > spre maduva — controleaza tonusul muscular; ~ fasciculul vestibulo-cerebelos — cerebel ~ controleazai echilibrul — static ~dinamio; ~ fasciculul vestibulo-nuclear —> nuclei nervilor III si lV din mezencafal = nuclei nervilor VI din punte } a = controleaza migcairile globilor oculaa —fasciculul vestibulo-talamic -> talamus —_Ptin fibre ialamo-conticale scoarta ©) Segmentul central: ariile — acustica : ai rior: FE } se aflé in girul temporal superior Fiziologia analizatorului acustic —urechea percepe sunete cu: — freeventa intre 20-20.000 Hz; — amplitudini intre 0-130 decibeli.contine: — lant articulat de trei oscioare:_ — CIOCAN (se inser pe fata interioara a timpanului) ~ NICOVALA —SCARITA (se insera pe membrana ferestrei ovale) -aer * urechea interna: alc&tuita din LABIRINTUL —OSOS (extern) } spate in ~ MEMBRANOS (intern) J osul temporal —intre labirinturi se afié PERILIMFA. LABIRINTUL OSOS este format din: — VESTIBUL OSOS; —3 CANALE SEMICIRCULARE OSOASE; - MELCUL OSOS. ~fiecare CANAL SEMICIRCULAR se deschide la 0 extremitate a sa in vestibul printr-o dilatatie mai larga = AMPULA. — MELCUL OSOS este un canal r&sucit in jurul unui ax osos central = COLUMELA; pe columelai se prinde /ama spiraldi osoasai, intregita de membrana bazilara si membrana vestibulara Reissner ce delimiteaza: 1.2rampe —vestibulara —timpanica 2.canalul cohlear (melo membranos) situat intre membrana bazilara (inferior), peretele extern al melcului osos si membrana Reissner (superior)contine endolimfa; ~ spre varful melcului exist un spatiu liber = HELIGOTREMA, prin care rampa vestibulara comunic& cu rampa timpanicdi; } contin perilimfa; LABIRINTUL MEMBRANOS ~ format din: — VESTIBUL MEMBRANOS; —3 CANALE SEMIGIRCULARE MEMBRANOASE; —MELCUL MEMBRANOS: (CANAL COHLEAR). ~ VESTIBULUL MEMBRANOS ~ format din: — UTRICULA; — SACULA. ~ MELCUL MEMBRANOS: —porneste din partea inferioar a saculei si contine organul COAT situat pe membrana bazilara; —in centrul organului Corti se gaseste tunelul CORTI, pe laturile c&rula se afl 2 straturi de celule de sustinere: unul medial cu celule dispuse pe un singur rand si unul lateral cu celule dispuse pe 3-4 randuri; — deasupra celulelor de sustinere se gasesc colule auditive; — Ia polu! apical al celulelor auditive se géisesc cili auditivi care patrund in membrana reticulata secretata de celulele de sustinere; — deasupra cililor auditivi se aflé MEMBRANA TECTORIA:; —la polul bazal al celulelor auditive sosesc terminatiile dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti (situat in columela) care traverseaza tunelul Corti, a2. Receptoril vestibulari — situati in: —utricula si sacula din vestibulul membranos; ~canalele semicirculare membranoase.VEDEREA ALB-NEGRU $1 VEDEREA CROMATICA — stimularea bastonaselor produce senzatia de alb; — lipsa stimulari bastonaselor produce senzatia de negru; — stimularea egala a celor trei tipuri de conuri provoaca senzatia de alb: ~ stimularea unei singure categorii de conuri provoaca senzatia culorii absorbite; — stimularea inegala a celor trei tipuri de conuri provoaca diferitele senzalii cromatice. b) Segmentul intermediar (de conducere) — fotoreceptorii fac sinapsa cu neuronii bipolari din retina = primul neuron al cai; — al I-lea neuron = celule multipolare din retina; ~ axonii neuronilor multipolari formeaza NERVII OPTIC! pana la chiasma optica. Fibrele nervilor optici din aria nazala a retinei se incruciseaza. De la CHIASMA OPTICA axonii neuronilor multipolari formeaz TRACTURILE OPTICE; ~ TRACTURILE OPTICE ajung la METATALAMUS (corpul geniculat extern), unde majoritatea fibrelor fac sinapsa cu cel de-al Ill-lea neuron, al cdrui axon se propaga spre cortex si se termina in lobul occipital (in jurul scizurii calcarine). ©) Segmentul central ~ ARIA VIZUALA PRIMARA — se intinde mai ales pe fata mediala a lobilor occipitali (in jurul scizurii calcarine); ~aici se realizeaza senzatia si perceptia vizuala (lumina, culoare, forma); = in jurul ei se afl: - ARI VIZUALE SECUNDARE. CAMPUL VIZUAL = spatiul cuprins cu privirea; ~ MONOCULAR ~ ii corespunde unui ochi; ~ BINOCULAR - partea comund a oelor 2 ochi. EXTIRPAREA ARIE! VIZUALE PRIMARE produce ORBIREA. DISTRUGEREA ARIILOR VIZUALE SECUNDARE produce AFAZIA VIZUALA (bolnavul vede literele scrise, dar nu intelege semnificatia cuvintelor citite). 3. ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR - ~ Analizatorul acustic detine roluri importante legate de orientarea in spatiu, depistarea Pericolelor si mai ales perceperea vorbirii care sta la baza relatillor interumane. ~ Analizorul vestibular informeaza creierul despre pozitia corpului in spatiu si acceleratile linlare si circulare la care acestea sunt supuse, avand rol important in reglarea echilibrului. a) Segmentul periferic Receptorii acustici si vestibulari sunt situati in urechea interna. at. Receptorul auditiv: * urechea externa cuprinde: — pavilionul urechii; conduct auditiv extern. * urechea medie: cavitate in stanga osului temporal: ~somunica cu: — urechea externa prin timpan (peretele lateral) ~ urechea interna prin — fereasira — oval rotunda ~ nazofaringele prin trompa lui Eustachio (a nivelul peretelui anterior) } peretele medial~PUNCTE DE ACOMODARE: — PROXIM— punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect, cu efort acomodativ maximal; 25 om fa tinerl; — REMOTUM - punctul cel mai indepartat de ochi la care vedem clar, fra efort de acomodare; 6 m la tineri. DEFECTE DE VEDERE OCHI EMETROP (NORMAL): —imaginea obiectelor plasate la infinit este clara, 188 acomodare; OCHIHIPERMETROP: —imaginea se formeaza in spatele retinel; — persoana departeaza obiectele de ochi; — se corecteaza cu lentile convergent. OCHI MIOP (HIPOMETROP): — imaginea se formeazai in fata retinei; —persoana apropie obiectele de ochi; = se corecteaza cu lentile divergente. ASTIGMATISM: — suprafetele cristalinului (si/sau core) nu sunt perfect netede; este un defect de refractie; — se corecteaza cu lentile cilindrice. PROCESELE FOTOCHIMICE DIN RETINA: — stimul luminos cu lungimea de unda 390-770 mm; — sunt identice la cele doua tipuri de celule fotoreceptoare; — pigmentul vizual: — absoarbe energia radiatiei luminoase; — se descompune in: — RETINEN (transformat in vit. A); - OPSINA (diferita in functie de tipul de pigment); — descompunerea sa determina aparitia unui potential de receptor; — sensibilitatea receptorilor vizuali este foarte mare. ADAPTAREA RECEPTORILOR VIZUALI a) Adaptarea la lumina: — dureaza 5 minute: — pigmentul vizual este descompus in — RETINEN; ~ OPSINE. — RETINENUL este transformat in vitamina A. — sensibilitatea ochiului la lumina scade. b) Adaptarea la intuneric: dureaza 30-40 minute: ~vitamina A este transformata in RETINEN; — RETINEN + OPSINE sunt convertite in pigmenti vizuali. ~avitaminoza A compromite adaptarea la intuneric! ~reducerea vederii: ~ diurne = HEMERALOPIE; nocturne = NICTALOPIE.~ STRUCTURA RETINE! = 10 siraturi cu trei tipuri de celule functionale: —CELULE FOTORECEPTOARE —CU CON; — CU BASTONAS. — NEURON! BIPOLARI; = NEURON| MULTIPOLARI Colulele cu bastonase: - 125 milioane; ~ asigura vederea nocturna (scotopica); ~ contin pigment vizuai = RODOPSINA, Colulele cu conuri: — 5-7 milioane; — asigura — vederea diurna (fotopica) — perceperea culorilor — contin trei feluri de pigmenti = IODOPSINE, fiecare sensibila la 0 anumita culoare: — rosu; ~verde sau ~albastru Proiectarea imaginii pe retina este realizata de > => APARATUL OPTIC = alcatuit din MEDI TRANSPARENTE: ie aes ease reeee seen CORNEEA UMOAREA CRISTALIN CORP TRANSPARENTA APOASA ~ lentila biconvexa, VITROS (bogat inervata) = LICHID INCOLOR transparent, invelit. . — forma sferic’ = din activitatea _—_inir-o capsulA elastica — gelatinos secretorie a = CRISTALOIDA — transparent PROCESELOR ~ se prinde de muschii CILIARE corpului ciliar APARATUL DIOPTRIC OCULAR: — este format din: —CORNEE (putere de refractie 40 dioptrit; —CRISTALIN (putere de refractie 20 aiopirip. ~ poate fi considerat 0 singura lentii CONVERGENTA cu o putere total de aproximativ 60 digptril si cu centrul optic la 17 mm in fata retinel. ROL: focalizeaz’ razele luminoase pe retin’, unde se formeaza o imagine realé, mai mica si inversata a obiectului privit. ACOMODAREA: ~vederea clara a obiectelor situate la distante mai mici de 6 m; ~se datoreaz’: — elasticitati cristalinului — bombare; ~ apiatizare ~ aparatului suspensor al cristalinului; — muschiului clliar — este un act reflex, reglat de: - CENTRII CORTICALI; } — COLICULII CVADRIGEMENI SUPERIORI. J > = prin intermediul nucleului vegetativ parasimpatic al neuronului III (oculomotor) din mezencefal care determina: — micsorarea pupilei } ta : ~ modificarea curburii cristalinului J = Imaginea se formeaza pe retina.Segmentul periferic (receptorul) Sensibilitatea ip de receptori Receptori Localizare _ Stimuli TACTILA | MECANORECEPTORI |:CORPUSCULI _|—papile deforma FINA MEISSNER dermice lusoare ale * DISCURI |- foliculi pilogi_|tegumentului MERKEL TACTILA | MECANORECEPTORI |CORPUSCULI |=hipoderm _|—presiune GROSIERA /— RUFFINI | deformare |- VATER PACINI TERMICA TERMORECEPTORI |CORPUSCULI |-derm | rece |- KRAUSE |— hipoderm —cald |— RUFFINI |- corneea — TERMINAIII globului NERVOASE ocular UBERE DUREROASA| ALGORECEPTORI |— TERMINAtI |- epiderm | care determina NERVOASE ~ foliculi pilosi_ |leziuni LIBERE |— cornee CAmpul receptor = ria tegumentara a carei stimulare determina modificari in rata de descarcare a neuronului implicat. Acuitatea tactilé = pragul de percepere distinct a doud puncte diferite; = valoarea ei variaza intre: — 2 mm in varful limbii; ~ 50 mm in zone ale toracelui posterior. 5) Segmentul intermediar (de conducere) —fascicule ascendente (vezi SN) ©) Segmentul central —localizat in ariile somestezice din girusul postcentral, lobul parietal. 2. ANALIZATORUL VIZUAL VEDEREA — furnizeaza peste 90% dintre informatille asupra mediului inconjuritor; ~ IMPORTANTA in: ~ diferentierea luminozitati, formei si culorii obiectelor; ~mentinerea echilibrului si a tonusului cortical (atentia). a) Segmentul periferic (receptorul) = RETINA = tunica interna a globului ocular, cu doua regiuni importante: Bee et PATA GALBENA PATA OARBA (MACULA LUTEA) —pe aici iese la ~ contine 0 concavitate = FOVEEA CENTRALIS exterior nervul optic. ‘in care se gasesc numai celule cu conuri,Coma: — starea clinica a unui pacient in care acesta nu poate fi trezit si nu raspunde la nicio categorie de stimuli; : —cauze: — distuncti la nivelul emisferelor cerebrale, diencefalului si punti —traumatisme cerebrale; —hemoragii cerebrale; —afectiuni cerebrale. I. ANALIZATORII — sunt sisteme morfofunctionale prin intermediul cdrora, la nivel cortical, se realizeaz& aliza —cantitativa Seaaee eCalltatva } @stimulllor din mediul ~ extern fioneaza asupra Tintern } oafe actionea pr receptorilor; — excitatille propagate pe calle senzitive determina in ariile corticale formarea de senzatii specifice. Un ANALIZATOR este alcatuit din trei segmente: a) PERIFERIC; b) INTERMEDIAR; c) CENTRAL. a) SEGMENTUL PERIFERIC (RECEPTORUL) — formatiune care poate percepe o anumita forma de energie din mediul — exter ‘ cinterm } Sub forma de stimuli b) SEGMENTUL INTERMEDIAR (DE CONDUCERE): — format din caile nervoase prin care impulsul nervos ajunge la scoarta cerebralai; — c&ile ascendente sunt: — directe; _ ~indirecte. ~ pe calea DIRECTA — cu sinapse putine — impulsurile sunt conduse RAPID si PROIECTATE intr-o ARIE CORTICALA SPECIFICA FIECARUI ANALIZATOR; —pe calea INDIRECTA — impulsurile sunt conduse LENT si PROIECTATE CORTICAL —DIFUZ; - NESPECIFIC. ¢) SE@MENTUL CENTRAL ~ reprezentat de SCOARTA CEREBRALA, unde impulsurile ‘sunt transformate in senzatii specifice. 1. ANALIZATORUL CUTANAT a) Segmentul periferic-pielea — un imens camp receptor, datorité numeroaselor si variatelor terminatii ale analizatorului cutanat; —aleatuita din: — epiderm; =derm; —hipoderm.Efectele stimularii SNV asupra diferitelor organe Organul efector Efectul stimularii ‘simpatice Efectul stimularii parasimpatice Ochi Iris (mugchi dilatator Pupilar) | Dilatarea pupilei (midriaza) Nu are efect oo Iris (mus Nu are efect Consttictia pupilei (mioza) Muschi Relaxare (pentru vederea la_|Constrictie (pentru vederea de |distanta) |japroape) Glande Lacrimale 1 secretia + secretia | Sudoripare + secretia ++ seoretia la nivel palmar Salivare { Secretia - determina secretie|+ secretia - determina secretie| salivara vascoasa salivara apoasa Gastrice J secretia + secretia Intestinale Nu are efect + secretia Medulosuprarenale + Secretia hormonala Nu are efect Cord Frecventa t 1 ‘Conducere t 4 Forta de contractie t Nu are efect Vase sangvine Vasoconstrictie itatie in c&teva teritorii ~ afecteaza majoritatea vaselor| vasculare (arteriole din tegument, viscere |i partial din muschii striati) Plaméni Arbore brongic Dilatatie |Constrictie |Glande mucoase — secretia '+ secretia Ficat ++ glicogenoliza Nu are efect Pancreas — secretia exocrina + secretia exocring |Splina + Contractia Nu are efect Tract urinar Reduce debitul urinar_ Si Relaxeaza sfincterul vezical secretia de renina; coniractia_|intem 'sfincterului vezical Legenda tabelului:— inhiba; + stimuleaza; | scade; + creste, 8. NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE Meningita: — inflamatia meningelor de la nivel spinal; ~ cerebral. ~ poate avea multiple etiologii ~ bacteriene; ~virale. Hemoragille cerebrale: ~ afectiuni cerebrale determinate de séngerarea la nivel tesutului cerebral ~ Pol apéirea datorita: — hipertensiunii arteriale: ~Uunor traumatisme.3. INTEROCEPTIVA -> cai: — nespeeifice; ee —cu proiectie corticala diftuza. Condusa prin: —fascicule spinotalamice; —substanta retioulaté medulara. b) CAILE DESCENDENTE deservesc motilitatile - VOLUNTARA; ~ INVOLUNTARA. + MOTILITATEA VOLUNTARA — controlata prin fascicule piramidale (corticospinale) ~directe —incrucisate — ambele pornese din CORTEX -» MOTONEURONII SOMATIC] MEDULARI influxul nervos CONTRACTI MUSCULARE CONSTIENTE + MOTILITATEA INVOLUNTARA — automata = stereotipa; —controlata prin cai extrapiramidale cu origine in trunchiul cerebral = RUBROSPINALE din nucleii din MEZENCEFAL; VESTIBULOSPINALE din nucleii vestibulari bulbari; = TECTOSPINALE din COLICULII CVADRIGEMENI din MEZENCEFAL; OLIVOSPINALE din nucleii olivari bulbari; RETICULOSPINALE din SUBSTANTA RETICULATA a trunchiului cerebral. = prin axonii neuronilor somatici musculatura scheletica => + nuclei de origine ai acestor fascicule sunt subordonati cortexului; * controlul cortexului asupra nucleilor de origine ai cailor extrapiramidale se realizeaza prin intermediul corpilor striati (ganglioni bazali) de la baza emisferelor. + motiltatea automata ate ROL in: —mentinerea —tonusului muscular; — echilibrului. ~ activitatea reflex medulara; = coordonarea miscarilor; ~realizarea unor activitati umane complexe (mersul, scrisul, condusul masinii, inot). Caile ascendente si caile descendente piramidale trimit colaterale la: —nucleii trunchiului cerebral; ~ substanta reticulata a trunchiului cerebral. 2, SISTEMUL NERVOS AL VIETII VEGETATIVE — SN vegetativ — coordoneaza activitatea inconstienta a organelor interne; component: — SNV simpatic } ~ SNV parasimpatic; = porfiune centrala (centrii nervosi vegetativi) ~ portiune periterica (ganglioni nervosi + nervi vegetativi sau fibre vegetative in componenta unor nervi) ~ cele mai multe organe primesc inervatie vegetativa dubla si antagonica.* CENTRUL REFLEX: — neuroni medulari; —centri nervosi din: — trunchiul cerebral; ~cerebel; — cortex. * CALEA EFERENTA — axonii neuronilor motori — somatici; —vegetativi. * EFECTORII — muschi striati pentru SN somatic; — muschi netezi si glande pentru SN vegetativ. in substanta cenusie a maduvei spinairii se inchid reflexe: — SOMATICE: — monosinaptice (2 neuroni); Ex.: reflex rotulian; reflex ahilian. — polisinaptice (minim 3 neuroni); Ex.: reflex de flexie. ~ VEGETATIVE: — de mictiune; ~ defecatie; —sexuale; —vasoconstrictoare. 1b. Functia de conducere | a maduvei spinarii Se realizeaza prin SUBSTANTA ALBA alcatuita din fascicule: a) ascendente; b) descendente; 0) intersegmentare (de asociatie). a) CAILE ASCENDENTE MEDULARE deservesc sensibilititile: 1. EXTEROCEPTIVA = cali: - specifice: —lungi; ~ cu proiectie cortical. ~ Sensibilitatea tactila grosiera (protopatica) condusa prin fasciculul spinotalamic anterior; ~ sensibilitatea tactila fina (epicritica) condusa prin fascicule spinobulbare — Goll; —Burdach, ~ sensibilitatea termica si dureroasa condusa prin fascicul spinotalamic lateral. 2, PROPRIOCEPTIVA — cai — specifice; cu proiectie — cortical’; — subcortical (paleocerebel). Se diferentiaz’: 2a) sensibilitatea proprioceptiva inconstient condusa prin: ~ fascicul spinocerebelos direct (FLECHSIG) — pentru partea inferioara a corpului; ~fascicul spinocerebelos incrucigat (GOWERS) ~ pentru: ~ partea superioara a trunchiului; ~— membrele superioare (cu proiectie subcortical in cerebel). 2b) sensibilitatea proprioceptiva constienta (kinestezica): fascicule spinobulbare — Goll 4 i e Burdach } > CY Proiectie cortical— baza anatomica a actului reflex este ARCUL REFLEX aledituit din: * RECEPTOR; * CALE AFERENTA (SENZITIVA); * CENTRI NERVOSI; * CALE EFERENTA (MOTOARE); * EFECTOR. * RECEPTORI —potfi: a) celule epiteliale senzoriale — gustative; —auditive; — vestibulare. b) terminatii nervoase — libere; — incapsulate. ~ ROL: transforma energia stimulului in impuls nervos. Dupa provenienta stimulului: a) EXTERORECEPTOR! — primesc stimuli din afara organismului b) INTERORECEPTORI (VISCERORECEPTOR)) — primesc stimuli din interiorul organismului; - BARORECEPTORI; ~ CHEMORECEPTORI. ©) PROPRIORECEPTORI ~ primesc stimuli de la: — muschi; = tendoane; ~articulati. ~ ROL: —informeaza despre pozitia corpului; — permit controlul misc&ri. Dupa tipul de energie pe care o prelucreazai, receptor pot fi: a) CHEMORECEPTOR ~ stimulati chimi muguri gustati ~epiteliul olfactiv; Nociceptorii (receptorii pentru durere).. ~celule cu conuri; ~celule cu bastonase. ¢) TERMORECEPTOR I - stimulati de variatiile de temperatura => terminatii nervoase libere d) MECANORECEPTORI ~ stimulati de deformarea membranei celulare —receptori: — tactili; pentru vibratii; pentru presiune. b) FOTORECEPTOR!I ~ stimulati de lumin: Dupa viteza de adaptare, pot fi: a)FAZIC! ~ raspund cu o crestere a activitaiti la aplicarea stimulului, dar, in cluda mentinerii acestuia, activitatea lor scade ulterior: receptorul olfactiv; b) TONIC! — prezinta activitate relativ constanta pe toata durata aplicéirii stimulului: receptorul vizual; * CALEA AFERENTA => terminatii dendritice ale neuronilor senzitivi din: ~ ganglionii spinali; — ganglionii de pe traiectul unor nervi cranieni;1. Sistemul nervos somatic: — asiguré legatura organism > mediul extern; — transforma excitatille in senzatii = reactii - de aparare; — de adaptare. 2. Sistemul nervos vegetativ. —regleaza } activitatea organelor interne: ~ coordoneaza = nutritia; — respirati ~ circulatia: — excretia. Din punct de vedere al localiz&rii, sistemu! nervos cuprinde: istem nervos central (SNC); ~ sistem nervos periferic (SNP) Sistemul nervos central este format din: — ENCEFAL; —MADUVA SPINARII. ENCEFALUL cuprinde: a) trunchiul cerebral: 1. bulb rahidian; 2. puntea VAROLIO; 3. mezencefal. b) cerebel; ¢) diencefal: 1. talamus; 2. epitalamus; 3. hipotalamus; 4, metatalamus. d) emisferele cerebrale. ENCEFALUL $I MADUVA SPINARIII formeaza NEVRAXUL (AXUL CEREBROSPINAL). ‘Sistemul nervos periferic (SNP) este format din: - GANGLIONI NERVOSI; — NERVI. NERVII: — dupa localizare: — CRANIENI; — SPINALI. — dupa functie: ~-—SENZITIVI; —MOTORI; -MICSTI. 1. SISTEMUL NERVOS AL VIETII DE RELATIE — SN somatic — sistem unitar de organe care: —realizeaz& A} functile: | —senzitive ~regleaza —motorii ~psihice ale organismului in raport cu conditile variabile ale mediului * 1a. Functia reflexa: ~ mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este ACTUL REFLEX, care reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone Teceptoare Raspunsul reflex poate fi: — excitator; — inhibitor.