CLASICIL FILOSOFIEI UNIVERSALE ARISTOTEL | | | ETICA NICOMAHICA BIBLIOTECA Liceuiui 1.L, Caragiale Piwiestl q@) FE. OPI SS EDITURA STIINTIFICA $I ENCICLOPEDICA BUCURESTI, 1988Traducore, studiu introductiv, comentarli gi index de STELLA PETECEL1155 a 5 10 15 20 tea cetatilor, i: 25 CARTEA A VIII-a q « I Subiectul pe care-l vom trata in continuare est deci prietenia.! Ea este, in fond, ° virtute sau, cel pute este inseparabila de virtute.. $i nu existé alt lucry maj necesar vietii decit ea. Caci nimeni ‘RU a concepe viata fara prieteni, chiar dacé ar fi s& posede toate celelalte bunuri la un loc. Se pare, dealtfel, c& cea maj mare nevoie de prieteni o au chiar oamenii bogati g cei investiti cu autoritatea celor, mai inalte magistra. turi. Altfel, la ce le-ar servi prosperitatea, dac& ar fj frustrati de posibilitatea de a aduce binefaceri, posi- bilitate pus4 in valoare cel mai mult si in modul cel mai demn de lauda fata de prieteni? Si cum si-ar putea ei mentine si apara aceasta prosperitate fara ajutorul prietenilor? Caci prosperitatea, cu cit e mai mare, cu atit e mai nesigura. De asemenea, in siracie, ca si in orice alta situatie nefericita, oamenii vad in prieteni unicul lor refugiu. Pe tineri prietenia ii ajuta s& se fereasci de greseli, batrinilor le oferd ingrijire si com- pensatie pentru actele pe care sldbiciunea ii impiedicd si le mai indeplineasc4, pe cei aflati in floarea virstei ii stimuleazd la acte nobile: : »cind doi oameni merg impreuni...“?, sint mai capabili si de gindire, si de actiune. Prietenia inerenti dintre parinti si copii este, se pare, un instinct natural, si asta nu numai la oameni, ci $i la pasari si la majoritatea animalelor; natura 4 inoculat acest sentiment reciproc la indivizii aceleiagi pect 3, mai ales la cei ai speciei umane, gi de aceea mS a aaa a age PE caltoriilor Ne i vinagle oe cae bgt afinitSti of om tte orice om si alt om se pot tred! 7 fi si legituri de prietenie. ot prietenie pare si fie si ceea ce mentine unita- at legislatorii au aerul de a se preocup pare oe ro mult decit de justitie; cici concot © ceva asemanitor prieteniei si ea Com de ea incd ‘si dia 5 184ETICA NICOMAY! te tinta principala a leg . sttoie he det ance si Falster: Care Se striduie ma fel, cind oamenii sint prietenj ee dusmani. y ; e nevoie de justitie, in timp ce q Te ei, nici nu mi citi aH sint drepti; c&ci expresia cea maj vr lik a dreptatii este in ochii tut mai Inateniel® ‘uror ceva de natura ~ Dar. prietenia este un sentimen: ci si nobil 7; ii laudim pe cei ce i faptul dea at un numar mare de prieteni este pri- vit ca un luctu trumos ®, iar unii sint de pirere ci aceiagi oameni care sint capabili de virtute sint’ si cei capabili de prietenie.® Nu putine sint insd_controversele suscitate de pro- blema prieteniei. Unii © definesc ca pe un fel de afi- nitate, spunind ca cei ce se aseaman& sint prieteni, de unde si proverbele: ,,asemintor spre asemanitor tinde“ 1°, ,,corb la corb trage“ 4 si asa mai departe. Altii, dimpotriva, spun ca toti cei ce se aseamani sint unii fata de altii ca olarii intre ei.12 Asupra aceluiasi subiect, altii cauta o explicatie mai relevanta, bazindu-se pe observarea ‘naturii, ca Eu- tipide, care spune ca ,,Glia uscati doreste cu ardoare ploaia, iar Cerul maiestuos, greu de ploaie, arde de dorinta de a se arunca asupra Gliei“ ® sau ca Heraclit, pentru care ,,contrariile se atrag si ,,din disonante tezult4 cea mai frumoasA armonie“ sau ,,totul se naste din lupta“.14 Opinia contrara este sustinuta, printre altii, de Empedokles, dup& care ,,asemandtorul tinde spre asemnator™.15 54 lisim insi la o parte problemele de ordinul fiticii (ckci ele nu constituie obiectul cercetirii pre- znte) si sé le ‘examinim doar pe cele strict, at ve in Pe cele privitoare la caractere $l Pa abili : em, de exemplu, daca toti oameni sin of aiba Prietenie sau este imposibil ca un om vicios St ae ea de prieten 1 si dac exist oon chrora € ifgctenie sau mai multe. Caci cet ae Ope prietenia 20 singura specie de prietenie pentru adm: : + jndiciu Site ptusul si minusul acorda credit unut indici t nu numai necesar au vocatia prieteniei 185 30 1155 b 15™_ ARISTOTEL Se 20 25 30 neconcludent; in fapt, si lucruri diferite P admit plusul si minusul.!? Dar aceast, Problem tratat-o mai inainte.!8 hat I Chestiunile ce ne intereseazi S-ar putea clarifi mai usor dac& vom incepe prin a cunoaste obiecty ptieteniei. Se admite in general ci nu orice poate fi iubit, ci numai ceea ce este susceptibil de iubire, adicx binele, placutul sau utilul.t® Se mai poate admite, ge asemenea, ca util este ceea ce genereazi un Dine sau 9 plicere, astfel incit, in calitate de scopuri, obiecte ale prieteniei pot fi doar binele si plAcerea. Dar iubim noj binele in sine sau ceea ce este bun pentru noi insine Caci uneori aceste doua aspecte se afli in dezacord. Aceeasi intrebare se poate pune si privitor la ceea ce este placut. Or, toatié lumea este de acord ci fiecare iubeste ceea ce este bun pentru el insusi si c& astfel demn de iubire este in mod absolut binele in sine, dar pentru fiecare om ceea ce este bun pentru el insusi. Pe de alta parte, fiecare iubeste nu ceea ce realmente este un bine pentru el, ci ceea ce-i se pare ca atare. Dar asta nu are importanta aici; vom spune ci este un obiect al iubirii aparent. ie Trei 21 sint deci ratiunile ce stau la baza prieteniei. Dar atasamentul fati de lucruri inanimate nu-l de- semnam prin termenul de prietenie, pentru ca nu este posibil ca ele s& ne raspundi cu acelasi sentiment, nici ca noi si le dorim binele (ar fi ridicol, daca e vorba de vin, de pild&, sa pretindem ci-i dorim binele; tot ce-i putem dori este si se conserve, ca si avem ¢é consuma). * Cind e vorba insi de un prieten, se spune ca trebuie si-i dorim binele pentru el insusi. = Dar pe cei ce doresc astfel binele cuiva | fara Aa celalalt si le raspundi cu acelasi sentiment fi num Pentru cle pare de ajuns si-si vad’ cop! bine, iubindu-i chiar dac& starea de ignoran *¢ afla ei ii impiedici si lea dea in schimb Atoreaz’. unei_ mame. rindul ‘Jor iubire, in acelasi timp; iii mergindu-le 4a in care ceea ce Sse 197 Aror bucurie se afla in: Ja doici, iubindu-i, 20 25 3010 35 1159 b 10 15 20 ARISTOTEL Dar pentru c& prietenia Jnseamna in primul ring a iubi si pentru ca cei care-$i iubesc prietenii sint lay. dati, virtutea prietenilor pare s4 constea in faptul de a iubi. In consecint&, cei care-$i_ iubese prietenul pro. portional cu meritul acestuia, sint prieteni constanti si prietenia lor este la fel. Mai ales in acest mod pot fi prieteni chiar si oamenii de conditie inegala, cic acest lucru ii pune, pe plan de egalitate.*” Or, egalitate gi asem&nare inseam prietenie, in mod deosebit ase- mianarea in virtute; caci, fiind constanti prin natura lor, acestia din urm4 rimin constanti si in relatiile lor reciproce. In afara de asta, ei nici nu cer, nici nu aduc servicii degradante, ci se poate spune chiar ca le impie- dici; pentru c4 sti in firea oamenilor virtuosi atit sa nu comita ei insisi erori, cit si si nu-silase prietenii sa le comita. Oamenii viciosi, dimpotriva, nu au nimic stabil, caci nu ramin constanti nici fata de ei insisi. Prietenia lor dureazi putin, atita timp cit gisesc pl&cere unii in viciul altora. Cei a céror prietenie se bazeaz& pe interes sau pla- cere ramin prieteni mai mult, adic atita timp cit isi procura reciproc placere sau servicii. Se pare c& prietenia bazat& pe interes se naste cel mai adesea intre persoane de conditie opusi, de pilda prietenia dintre un sdrac si un bogat, dintre un igno- rant si un om cult; pentru ca, atunci cind cuiva ii lipseste un lucru spre care tinde, in aspiratia lui de a obtine acel lucru ofer& altul in schimb. In aceasta categorie am putea include si prietenia dintre un indr’- gostit si iubitul su, dintre un om frumos si unul urit. De aceea, indragostitii par uneori ridicoli cind au pre- tenfia s& fie iubiti la fel cum iubesc; daca sint tot atit 7 demni de iubire, ei pot pretinde, ic dar daci nu, sint ridicoli. a ai ¢@ nici contrariile nu se atrag ins& in calitate con it . . A obient ore ct in mod accidental, atractia avind are ted gl agi , vit band Do rmeiars Caci aceasta este cu ade . De all: pildi, binele pentru ceea ce este uscat desigur, acest 198°ETICA NICOMAHICA TT 7 jnseamna si devina umed, ci s& atin; mediara, lucru valabil si pentru ceag ce est i mai departe. °§ Dar s& lisim la 0 parte : om consideratii, cAci ne indeparteaza de subiect. ane ae $4 © stare inter- Ix Dupa cum am remarcat la inceput 59 se prietenia si dreptatea Se raporteaza la acted oF ects gi intereseaza aceleasi persoane. C&ci oriunde exist’ o comunitate de interese ®° exist&, se pare, si o forma de dreptate, dar si una de prietenie; astfel, oamenii ii numesc prieteni pe tovardsii lor de navigatie, pe camarazii de arme si pe toti cei de care sint legati prin alte tipuri de comunitate. . : Gradul de prietenie, ca si cel de dreptate, ~sint determinate, in asemenea cazuri, de extensiunea comu- nitatii lor de interese. Proverbul care spune cA ,,intre prieteni totul e comun“! are dreptate, pentru ca prietenia se sprijina pe comunitatea bunurilor. Dar daca fratii, ca si camarazii, au totul in comun, in alte cazuri comunitatea se limiteazi la anumite lucruri, uneori fiind mai extinsi, alteori mai restrinsa. Caci si ptietenia presupune un plus sau un minus, dupa caz. Se deosebesc aici si raporturile de drept: cele dintre parinti si copii nu sint aceleasi cu cele dintre frati, nici cele dintre camarazi cu cele dintre concetateni, lucru valabil si pentru’ celelalte forme de prietemie. Diferite sint deci si actele de nedreptate comise fata de fiecare dintre acestia si gravitatea lor este cu atit a mare cu cit prietenii fata de care sint COS ae Piati; de pildd, este mai condamnabil si-fi depos’ a le bunuri un camarad decit un concetafean, i FE ajuti un frate decit si nu ajuti un strain, siti iat ‘atl decit si lovesti © persoand oareclh ae deci ca, odaté cu prietenia, si sporeasca $1 pane si dreptate, pentru c& ele rezida in aceleagi cs extinderea lor este egald. 199 iW 35 1160 a20 25 30 12 ARISTOTEL Dar toate comunit&tile au aspectul unor parti ay comunit&tii politice. CAci oamenii se asociaza, de pilds cind navigheaza impreund, in vederea unui interes comun si pentru a-si procura cele necesare vietii; iar comunitatea politica este privita $1 ea ca fiind const. tuit& la origini si continuind si dureze in vederea inte. resului comun. Acesta este si’ scopul urmirit de legis. latori, dup& care drept este ceea ce serveste intereselor comunititii. © Celelalte comunitati, insd, urmaresc un interes particular. De pilda, pentru navigatori, navi- gatia are ca scop obtinerea de bunuri materiale sau alte avantaje asemanitoare ; camarazii de arme urmi- resc SA cistige in rizboi bogatii, victorii sau cetiti. Acelasi lucru se poate spune si in privinta .membrilor unui trib sau ai unei deme. [Se crede c4 unele comuni- titi au ca scop agrementul, de exemplu cele ale mem- pbrilor unei confrerii sau asociatiile de banchet ®, con- stituite in vederea oferirii de sacrificii si a relatiilor de societate. Dar toate aceste comunitati par s4 fie subor- donate comunit&tii politice: cici comunitatea politica nu urmireste interesul de moment, ci pe cel care se extinde asupra vietii intregi.] Cei care aduc sacrificii, intrunindu-se in acest scop, aduc astfel zeilor onoruri si in acelasi timp isi ofera lor insisi recreari placute. C&ci, dup’ cum se vede, strivechile sacrificii si intruniri aveau loc dup’ recoltele de fructe, ca ofrande de pri- mitii®, pentru ci aceea era perioada din an in care oamenii se puteau bucura de mai mult ragaz. Este evident, prin urmare, cA toate comunitatile sint parti ale comunit&tii politice si c& fiecirui fel de comunitate ii corespunde un anumit fel de prietenie- x Exist& trei forme de guvernimint si tot atitea forme de denaturare, adica de corupere a acestora. 65 Ele sint regalitatea, aristocratia si, in al treilea rind, cea intemeiata pe cens, pentru care, evident, mai propriv ar fi termenul de timocratie ®, dar pe care majoritate 200ETICA NICOMAHICA oamenilor obignuiesc s-o numeascy Tegim constit: . Itu- jonal. Fi x a P%Ceq mai bun’ dintre ele este Tegalitatea, jar . cea j rea timocratia. °? Denaturare peete ( méNambele sint monarhii, dar jen tira- este extrem de mare: tiranul isi urmiireste ee ele riul interes, regele pe cel al supusilor sii ap, pro- ate fi cu adevarat rege decit cel ce se buc aden i dent totala, detini ura de o independenta t » detinind asupra tuturor superi ritatea in privinta tuturor bunurilor. Un astfel aaa se s ‘ ee ge, neavind nevoie de nimic in plus fata de ceea ce are nu-si va urmari interesele personale, ci pe acelea ale supusilor sai ; altfel n-ar fi decit un rege tras la sorti. 69 Tirania este contrariul regalitAtii, pentru cA tiranul isi urm&reste doar binele personal. Iar faptul c& este forma constitutionala cea mai rea apare cu toati evi- denta, caci totdeauna contrariul a ceea'ce este mai bun elucrul cel mai rau. Regalitatea degenereaza deci in tiranie; cici tira- nia este o corupere a monarhiei si, in consecinti, regele rau devine un tiran. Aristocratia, la rindul ei, degene- teazi in oligarhie, cind cei ce guverneazi sint oameni viciosi; ei distribuie bunurile cetatii fara si ia in consi- deratie meritul, rezervindu-le pentru sine pe toate sau pe cele mai multe, incredintind totdeauna acclorasi persoane magistraturile, principala lor preocupare fiind imbogitirea. In astfel de situafii, guvernarea se afl in mina citorva oameni corupti, in loc sa apartina celor mai valorosi. Timocratia deviazd in democratie ; aceste dou forme de guvernimint sint apiopier: timocratia dorindu-se si ea un regim al celor Bee ii toti cei ce posed’ un cens fiind egali. Dintre ae © guvernimint corupte, democrafia este Ad aan Putin rea, pentru ci reprezint’ doar o usoar odul in ea regimul constitutional. 7 Acesta Sere seven are formele d %mint deviazd cel mal freever’ (céei 4 mele de guvernimi Ip alta este mai mnicg ™ acest fel distanta de la una $i mai usor de trecut). on Orme a i ca si spunem afa, FY acestor fe aloge ae re samint, putem 645) ¥ re munity +; lorme) de puve ‘ existent int itatile domestice. 7! Comunitatea 201 35 1160 b 15 20ARISTOTEL $a 25 tata si fiii sdi este, in fond, de tipul regalitsti (tat asumindu-si grija de copii). De aceea si Homer! desemneazi pe Zeus cu apelativul de tata 2. ae regalitatea vrea sa fie o guvernare paterna. La ers, jnsa, autoritatea paterna este tiranicd (ei isi ‘tratears copiii ca pe sclavi). De tip tiranic este si comunitateg 30 dintre stapin si sclavi (aici fiind urmarit doar inte. resul stipinului). Dar daca aceasta din urmi este justj. ficata, cea‘de tip persan este 0 eroare; caci fat de per. soane diferite autoritatea trebuie sd fie diferita, » Comunitatea dintre sof si sotie este evident de tip aristocratic (pentru c& sotul isi exercité autoritatea in virtutea meritului siu si o face doar in chestiunile ce tin de indatoririle unui bairbat, pe cind in cele ce 35 tin de competenta unei femei, ii cedeaza sotiei autori- tatea). Cind ins& sotul isi extinde autoritatea asupra tuturor lucrurilor, comunitatea conjugala se trans- forma in oligarhie (cici face asta depasindu-si atri- 1161 a butiile si nu in virtutea superioritatii sale). Uneori, e drept, femeile sint cele ce detin autoritatea, si anume cind au calitatea de mostenitoare 7; dar in asemenea cazuri autoritatea nu se bazeazi pe merit, ci decurge din bogitie si putere, la fel ca in regimurile oligarhice. Comunitatea dintre frati este asemAnitoare timo- cratiei (cici sint egali intre ei, cu exceptia diferentei de 5 virst&; de aceea, dac& diferenta de virsta este prea mare, prietenia dintre ei nu mai este fraterni). Democratia se intilneste mai ales in casele fara stapin 75 (acolo toti aflindu-se pe picior de egalitate) si in cele in care capul familiei este slab si fiecare ¢ liber si faci ce vrea. XI 13 Fiecarei forme de guvernimint ii corespunde, eV dent, o anumita forma de prietenie, in aceeasi masut in care ii corespunde si o forma de justitie. i Prietenia unui rege fati de supusii sai rezida aceea cd-i depaseste in a face binele; el le face pinele 202ETICA NICOMAHICK aaci, eee a Stor de eee D » a. : suphsneste pe Agamemnon ypistor de rot. Homer aceeasi natura este si afectiunea patent ae ‘ ge distinge Prin importanta binefacerilor; cici “fatal este pentru copil sursa existentei insdsi, recunoscut’ bunul cel mai de pret, si tot el ii asigura intretiner i ; educatia (binefaceri atribuite, de asemenea, si sri Ssilor). Pe de alti parte, atit autoritatea ‘tatalui asupra copiilor, cit si cea a stramosilor asupra descen- dentilor si a regelui asupra supusilor sint date de na- tura. 77 Asemenea prietenii implica deci un raport de superioritate $1 de aceea pirintilor li se datoreazi respect. Prin urmare, nici drepturile celor despre care este vorba aici nu sint identice, ci proportionale cu meritul fiecdruia, ca si prietenia ce-i leaga. Prietenia dintre sot si sotie este aceeasi cu cea existent in regimul aristocratic: ga este proportionala cu meritul 78, celui mai bun revenindu-i mai mult, fiecare primind in fapt ceea ce i se cuvine; si acelasi lucru este valabil si in privinta drepturilor lor. Prietenia dintre frati seam&na cu cea dintre cama- razi, cAci si ei sint egali si de virsti apropiata, conditit ce duc, in majoritatea cazurilor, la o identitate de sentimente si comportare. Cu aceasti forma de prie- tenie este comparabila cea existenté in regimul timo- cratic, unde cet&tenii aspira spre egalitate si virtute, luind parte la guvernare de pe pozifii egale; aceleasi trisituri vor caracteriza deci si prietenia dintre el. In formele de guvernimint deviate, prietenia, ca si dreptatea, detin un loc insignifiant, redus la mini- mum in cea mai rea dintre ele: in tiranie, intr-adevir, Prietenia este inexistent’ sau apfoape. Caci acolo unde intre cel ce guverneazi si cel guvernat nu exist& Mmic comun, nu exista nici prietenie, neexistind nici Iteptate, ci raporturi similare cu. cele dintre moe i ue sa, dintre suflet si corp ee eel ned av: toate acestea constitule, esigu ae tavde 7 Carecare griji din partea celui ce sé Se de deep- tate a de prietenie nu poate fi vorba, nici ted fatd , fati de lucruri neinsufletite, dupa cum jeste de Prosperitatea 203 15 20 25 35 1161 b10 14 15 20 ARISTOTEL y de un cal sau un bou, nici fata de un sclav in de sclav, pentru ca intre el si stapinul siu n nimic comun; sclavul este o unealt& animata, asa unealta este un sclav inanimat. 7° in calitate de a A deci, fata de el nu poate exista prietenie, dar in ee tate de om, da; c4ci, dupa opinia generala, intre es 7a om si alt om capabil sa aiba in comun cu el 0 lege feed un contract este posibild.existenfa unor raporturi g, justitie, deci si de prietenie, in m&sura in care acg om este om. ®° in regimurile tiranice, deci, Pprietenia si justitia ocupa un loc neinsemnat, pe cind in demo. cratii importanta lor este maxima, pentru ca acolo unde cetatenii sint egali si interesele comune sint numeroase. Calitat, WL exists XII Orice prietenie se intemeiazi, deci, dupa cum am spus 1, pe o comunitate. Un loc aparte il ocupa insi prietenia bazati pe legituri de rudenie si cea dintre camarazi. ® Cu prieteniile caracteristice membrilor unei comunitati seamin&a mai mult relatiile amicale existente intre concetiteni, intre membrii aceluiasi trib, intre camarazii de bord si altele la fel, cici ele par si se bazeze pe un fel de conventie. ® In rindul acestora pot fi incluse si relatiile de ospitalitate. ™ Prietenia dintre rude, desi se manifesti sub mai multe forme, deriva in intregime din cea care-i uneste pe pirinti de copii; c4ci pirintii isi iubesc copiii ca pe o-parte din propria lor fiint&, iar copiii isi iubesc pa- rintii ca fiind o-parte desprins& din fiinta acestora, Dar parintii isi cunosc mai bine descendentii decit 19! cunose acestia din urma pirintii; iar principiul din care descinde o fiinti este mult mai legat de ace@ fiinté decit fiinta niscuta’ de principiul care i-@ dal nastere. Caci ceea ce provine dintr-o fiin{& ii aparfine acelei fiinte (asa cum dintii, parul sau orice altcev@ apartin posesorului lor), pe cind principiul existent¢! unui lucru nu-i apartine deloc sat apartine prea putin \ 204ETICA NICOMAHICA + pe care l-a produs. suet lot fata de conii ° depavenmmenca Ba de ei $i prin durata, cici Dirintit 4 cea a copiilor aid gin clipa in care se nasc, pe cind comin copii ‘a asci parintii abia dupa ce s-a scurs PM incep sh-si capita constiint& sau cel putin sensibilitate timp, cin siderente rezultd clar si de c e. Din aceste Or i It decit tatii, 85 © mamele isi iubese copiii mai mule decit tafii © Parintii isi iubesc agadar copiii ca pe ei insisi (cici fiintele nascute din ei sint ca un alt eu al lor ee caci separat ®), iar copiii isi iubesc parintii ca ee nei existente ; Ja rindul lor, fratii se iubesc ait pe alti pentru cd s-au nascut din aceiasi parinti identi- tatea lor cu acestia din urmi facindw-i si fie identici si intre el, de unde gi expresiile ,,de acelasi singe“ sau nde aceeasi vita" si aga_mai departe. Ei sint deci, ntr-un fel, una si aceeagi fiinta, prezent& in indivizi distincti. La prietenia lor contribuie, insi, in mare masuri, si faptul cd sint crescuti impreuna gi virsta apropiata ; c&ci ,,cei de aceeasi virsta se simt atrasi de cei de aceeasi virst4“ 87 si: ,,obiceiurile comune nasc camaraderia“. De aceea, prietenia dintre frati si sea- mini cu camaraderia. Din acelasi gen de legituri de- riva si relatiile de prietenie dintre veri si dintre cele- lalte grade de rudenie, pentru ca tott descind din ace- iasi stramosi. Legitura dintre ci este mai strinsd sau mai slab’ dupi gradul de rudenie mai apropiat sau mai indepirtat fata de strimosul_ comun. Prietenia copiilor fata de parinti (ca si cea a came nilor fat de zei) este de tipul celei fafa de o a buna si superioara ; cAci parintii le aduc copiillor ce E mai mari binefaceri, dindu-le, viata, hrana $1 eu Si aceasta prictenie dintre parinfi si cop! este ie an mai plicuti si mai folositoare decit cca dintre persou™ striine, cu cit comunitatea victil lor este iene In prietenia dintre frati regasim Er ATastet feniei dintre camarazi (mai ales a cu altul). un sau _dack seamind in Benet tit mai mult cu ra fratii se iubesc unii pe alfii cu ca de la nastere it legiturile ce-i unesc dateazd MCE. ai aceiagi # cu atit mgj It cu_cit, mascutl fiin Bm ut ECA ft tenis i tL taragiale » afectiunca 25 35 1162 a 10ARISTOTEL Se 15 20 25 “parinti, crescind impreuna si primind aceeasj educay: caracterele lor sint mai asemanatoare ; jar Probate, ului este, in cazul lor, cea mai durabila si mai ga" ntre celelalte rude, gradul de prietenie variaz, propa tional cu. gradulyde rudenie. Prietenia dintre sot si sotie pare sa fie, de a: se de asemene, un sentiment natural; c&ci omul este prin natura inclinat spre viata in cuplu chiar mai mult decit spre cea in societate, cu atit mai mult cu cit familia ete anterioari cetatii si mai necesar& decit ea 88 Si cu cit instinctul procrearii este comun tuturor fiintelor vii, Dar, in timp ce la celelalte specii animale comuni, tatea se limiteazi la acest instinct ®°, oamenii coabi- teazd nu numai pentru procreare, ci si pentru a-si procura cele necesare vietii. Inc& de la inceput, indato. ririle lor au fost diferentiate, unele revenind barbatului, altele femeii; ei se ajut& deci reciproc, punindu-si in comun darurile proprii fieciruia. De aceea se si consi- dera c& in prietenia conjugal utilul se imbini cu placutul. Aceasti prietenie se poate intemeia si pe virtute, dac& cei doi sint oameni de un caracter elevat; cAci fiecare dintre ei are virtutea sa proprie si fiecare va gdsi bucurie in virtutea celuilalt.®° La legitura dintre soti contribuie, dupi cum se stie, si copiii (de aceea cisitoriile fara copii se destramA mai repede), caci copiii sint un bun comun ambilor si ceea ce este comun mentine leg&tura. _A pune problema in ce manier& trebuie si convie- fuiasci un sot cu sotia sa (si in general un prieten cu altul) inseamna, evident, a cerceta care este, in ase- menea cazuri, conduita dreapt& ®; c&ci, evident, ea nu este aceeasi fata de un prieten sau fati de un strdin, fafa de un camarad sau fata de un coleg. XIII Pentru ci, asa cu: . ist, ‘ , mam gs i 92, existd, trei forme de Meee pus la incepui i si, in cadrul fiec&reia_dintre ele, Taporturile dintre prieteni implica fie egalitate 206ETICA NICOMARICA 5 rioritatea unuia dintre ei (cici fie supjameni egali in virtute, gent pat deveni prie- ter mai putin virtuos, lucru valabil ai Virtuos cu altwje intemeiate pe plcere sau interes Tea prie- t fi egali sau diferiti in ce priveste avant € prietenii Prnzitoare %), trebuie ca cei aflati pe Se Cores- tate SA respecte egalitatea in ce priveste an de egali- ‘ i sub toate celelalt ro Sentimentele reciproce $1 SUD toa € aspecte, iar in Prieteniil dintre inegali s4 li se ofere celor ce sint superiori 4 Svantaj proportional cu superioritatea lor. i Natural, nemultumirile $i Teprogurile se ivesc exclu- siv sau cel mai adesea in prietenia bazata pe interes Cei a caror prietenie se intemeiaz4 pe virtute sint ani- mati de zelul de a-si face reciproc binele (acest lucru fiind propriu-virtutii si prieteniei) ; or, o astfel de emu- latie nu poate da nastere nici la reprosuri, nici la cer- turi (cAci nimeni nu se poate supira pe cel care-] iubeste si-i face binele, ci, dacd are delicatete sufleteasci, se revanseaz facind la rindul sau binele; iar cel care-l depiseste pe celalalt prin binele pe care i-l face, obti- nind astfel ceea ce si dorea, nu ar putea aduce repro- suri prietenului sAu, pentru ca fiecare dintre ei aspira spre bine). Nici in prieteniile intemeiate pe pliccre asemenea incidente nu au loc (pentru ci amindoi prietenii ating in acelasi timp placerea spre care aspira, daca se bucura si-si petreaci. timpul impreund; si ar parca de-a drep- tul ridicol cel ce i-ar reprosa prietenului ci nu-l face placere prezenta lui, din moment ce nimic nu-l obligA si-si petreacd timpul impreuni cu el. Expusi neintelegerilor este insi pe interes; scopul relatiilor dintre ei ' ms Prietenii de acest fel au pretentil din ce in ce on mari, imaginindu-si vesnic ci au mat See iki: cuvine si plingindu-se cA nu obtin tot ce a cle se Teazi dupa merit; la rindul lor, ce! ce le fac bine tit afli in incapacitatea de a face fafi unor cerin{e ¢ © mari din partea beneficiarilor lor. ; — dreptul ne apa, cum exist dou’ specii de en prieteniile tis si dreptul legal * —se pare © 3 azate pe interes pot fi de dowd felurl, prietenia bazatd i fiind interesul, 207 1162 b 10 20ARISTOTEL ——— 25 35 1163 a morali, alta legala. Tar neinfelegerile apar cel, adesea cind incheierea unui acord si executarea la nu se fac in sensul aceluiasi tip de prietenie. Prietenit legal’ este cea care se bazeaza pe clauze fixe, 0 fo a a ei fiind pur mercantila (cea in care | schimbul se face pe loc *), alta comportind mai mult larghete in pri. vinta termenului de plata, dar pdstrindu-si Caractery} contractual, prin obligatia de a da un anume lucry in schimbul altuia.'In aceasta din urmi, obligatia este clara si incontestabila, dar confine un element amical, prin ragazul acordat ; de aceea, la unele popoare acest gen -de intelegere nu face obiectul unor actiuni judi- ciare, considerindu-se c& cei ce incheie contracte pe incredere trebuie sd-si asume riscurile. In ce priveste prietenia interesata de tip moral, ea nu se bazeazd pe clauze determinate, ci, fie c& este vorba de un dar, fie de orice altceva, se trateaza in mod amical ; numai ca cel ce oferi se considera indrep- tatit si primeascd in schimb tot atit sau mai mult, ca si cind nu ar fi vorba de un dar, ci de un imprumut. Dar pentru ca executarea contractului nu se face in spiritul aceleiasi prietenii in care s-a incheiat, se ivesc neintelegeri. Aceasta se intimpli pentru ci, desi toti oamenii sau aproape toti aspiri spre frumos, ei prefer’ totusi ceea ce este util. Si, daci este frumos s& faci binele fara si astepti recompensi, util este si-l primesti. Cine are posibilitatea trebuie deci si dea in schimb echivalentul a ceea ce a primit, si si faci asta de la sine; cici nu trebuie si tratezi pe cineva ca pricten impotriva vointei sale. Asadar, ca si cind la inceput s-ar fi inselat_primind servicii de la cine nu_ trebuia (c&ci nu le primea de la un prieten, nici de la cineva ee 1 facut acest lucru de dragul de ao face "), me ae ee ne de obligatie ca si cind serviciile Dack rob acordate pe baza unor clauze stabilite. desigur si = 7 chit fi pus de la inceput, s-ar fi angay (in caz de im oat ing obligatie in masura posibil putea-o Tieton insd, nici cel care da nu af trebuie si se rs ). Asadar, cine are posibilitatea- angeze dind echivalentul a ceea ce 208ETICA NICOMAHICA . ar, inci de la inceput, ; Teer primi oe la cine si in ce conditii se ments ae oie, si se stie daca ele pot fi acceptate ca val Se pune insd intrebarea daca valoarea serviciului us trebuie apreciata in functie de avantajul celui ce beneficiazd de el, si dack proportional cu acest gvantaj trebuie stabilita Tecompensa, sau dup impor- fanta sa pentru. cel care-l aduce. Caci, pe de o parte, peneficiarii pretind c& wceea Ce au primit de la binefi- catorii lor este de mica insemnatate pentru acestia din urm& gi cd le-ar fi fost usor s primeasc’ acelasi jucru si de la alftii, minimalizind astfel valoarea servi- ciului primit ; pe de alta parte, autorii serviciilor sustin, dimpotriva, c& serviciile aduse de ei sint cele mai mari pe care le puteau aduce, ca cel in cauzi nu le-ar fi putut primi de la nimeni altcineva, ci pe deasupra erau aduse in imprejurari critice sau de stringenta necesitate. Dar, fiind vorba de prietenia bazati pe interes, misura nu o constituie oare avantajul beneficiarului? Caci beneficiarul este cel care cere, iar celilalt ii vine in ajutor cu gindul c& va primi in schimb echivalentul a ceea ce da; astfel, valoarea ajutorului dat trebuie luaté in functie de avantajul celui ce-l primeste si deci acesta din urmi trebuie sd-i inapoieze celuilalt atit cit a primit sau chiar mai mult, pentru ci asa e mai frumos, 99 : in prieteniile bazate pe virtute, neintelegerile sint inexistente, iar drept miasur& serveste alegerea deli- eraté a celui ce face binele; cici, in materie de vir ue $i moralitate, factorul decisiv este alegerea deli- erata, XIV Difereng ; PEED. . i implica € pot interveni si in prieteniile ce Po renee de ‘superioritate. Cxci fiecare dintre cei dol timys * aib’ mai mult decit cellalt, iar dack S° PIA acest lucru, prietenia se destrama. 209 15 20 16 25ARISTOTEL Cel mai valoros considera ca lui i se ¢ mult (pentru ci gaseste normal ca omului Virtuos < ise acorde mai mult). La fel considera si cel ce Satie: servicii mai mari (cdci, se spune, un om Nefolositor nu are dreptul la o parte egala cu omul util; alte] nu mai poate fi vorba de prietenie, ci de un Serviciy onorific, daca avantajele ce decurg din prietenie ny sint 30 proportionale cu valoarea efortului depus. Dupa opi. nia sa, in prietenie trebuie s& fie la fel ca intr-o Asociatie financiar’, unde primesc mai mult cei ce investesc mai mult 1°), Dar cel lipsit de resurse si cel mai putin Merituos gindesc contrariul, si anume c& un prieten bun are datoria sa vin’ in ajutorul prietenilor aflati in Nevoie: caci, spun ei, la ce bun s fii prietenul unui om virtuos 35 sau al unuia investit cu autoritate, dact nu te poti astepta la nici un avantaj de la el? 1163 b Se pare ins c& pretentiile ambelor parti sint la fel de justificate si cA fieciruia trebuie si i se acorde mai mult in prietenie, dar nu din acelasi lucru, ci prie- tenului superior mai mult’ onoare, iar celui lipsit de resurse avantaje materiale mai mari; cici recompensa virtutii si a binefacerii este onoarea, iar compensarea lipsei este cistigul material. 5 Ca astfel stau lucrurile si in viata politic’ este un fapt evident. Nu i se aduc onoruri celui ce nu contri- buie cu nimic la binele comun; omagiul comun ii este adus celui ce serveste interesele comune, iar onoa- Tea este un omagiu comun. Dar nimeni nu poate primi de la comunitate avantaje materiale si onoruri_in acclasi timp, dup cum nimeni nu ar suporta s& rimini 10 defavorizat in toate in acelasi timp; in consecinti, celui ce-si diminueazi avutul i se acord& in schimb Onoare, iar celui dispus si primeasc& daruri i se acord’ avantaje materiale, pentru ci ceca ce este proportional cu Meritul fieciruia stabileste egalitatea si mentine Prietenia, dupa cum am mai spus, 10 __.n acest fel trebuie deci si fie stabilite relatiile intre prietenii de conditie inegali: cel ce beneficiaz4 din partea celuilalt de un avantaj material sau mora trebuie si se revanseze fafi de prieten onorindu-t, # Uvine ma: in 210ETICA NICOMAHICA seer ECP eee Ee PEPE per PEEPS yura care acest lucru fi std in putinta; caci prie- oa nu cere decit ceea ce este posibil si nu ceea ce 15 ie strict proportional cu meritul. Acest lucru_ nici ori osibil, dealtfel, in toate cazurile, de pild’ cind Pyorba de onorurile pe care trebuie si le aducem zeilor u parintilor : nimeni nu le-ar putea fi vreodata recu- noscator dupa cum merita, dar cel ce-i onoreaza dupa puteri este recunoscut ca un om virtuos. 102 ‘Acesta este gi motivul pentru care se considera jun tata nu poate fi renegat de fiul sAu, dar un fiu de catre tata, da. +° Caci cel obligat trebuie si se arate 20 recunoscator, dar, orice ar face un fiu, el nu se poate fidica niciodata la indltimea binefacerilor aduse de arinte, astfel incit ti ramine vegnic obligat; dar cel care] obliga pe altul are latitudinea si-l elibereze de obligatie, deci si un tata poate face acest lucru. Bine- inteles c&, in acelasi timp, toatd lumea este de acord ci nu existi tat& care si-si alunge fiul daca acesta nu este excesiv de rau (caci, facind abstractie de afec- tiunea naturala ce-l leag& pe un tat’ de fiu, sta in firea omului si nu resping’ de la sine un ajutor 1). Dar fiul, dac& este rau, evita s% vind in ajutorul tata- lui, sau cel putin nu se grabeste S-o faci, pentru ca majoritatea oamenilor doresc si li se facd pinele, evi- tind s4-l fact la rindul lor, ca pe ceva ce nu le aduce un avantaj. Despre toate ac 25 estea am vorbit ins& suficient.