PRIMELE ANUNŢURI „PUBLICITARE”
ÎN PRESA BASARABEANĂ (1854-1899)
În prezent industria publicităţii a căpătat propor-
ţii imense. Însă, puţini cunosc că ea are o istorie
seculară atât în întreaga lume, cât şi în Basarbia.
Studierea istoriei publicităţii în Basarbia este
abia la început de cale, dar deja pot fi atestate
unele trăsături specifice, caracteristice mediului
basarabean.
Mijloacele de promovare a publicităţii au fost di-
verse: de la emblemele de lemn sau metal, foile
volante, afişul, „glăsuirea” mărfurilor, presa, care
datorită tehnicii realizate de ea, imprima anun-
ţului noi nuanţe atractive, până la publicitatea
modernă tehnicizată la maximum. În cele ce ur-
mează ne vom referi doar la unul din mijloacele
de publicitate şi anume la presă, unde ea capătă
o haină tipografică deosebită.
Istoricul şi geograful rus A. Zaşciuk atestă la mij-
locul sec. XIX, în Basarabia, şase tipografii dintre
care două erau de stat şi patru particulare (trei
în oraşul Chişinău şi una în Akkerman). Una din
cele trei aflate la Chişinău aparţinea lui Popov,
fondată în 1843, şi care avea şi o litografie. Alta
a fost deschisă de către secretarul gubernial De-
zideri la 1858; a treia – în 1859 de Konceakov-
ski. Tipografia cu litografie din oraşul Akkerman
a fost deschisă în 1858 de către general-maiorul
Gangardt (Защук 1862, 432).
Publicitatea cu forma sa simplă de anunţ apare
odată cu primele publicaţii din Basarabia, în a
doua jumătate a sec. XIX. Acestea sunt: ziarul
„Бессарабские Областные Ведомости”, organul
oficial al administraţiei locale, ce a apărut între
anii 1854-1873, şi prima revistă oficială religioa-
să „Kишиневские Eпархиальные Ведомости”
(1867-1917), unica publicaţie care a apărut un
timp şi în limba română. Pentru a urmări apa-
riţia şi evoluţia primelor anunţuri publicitare în
atenţie vor fi puse aceste două publicaţii, precum
şi alte periodice: calendare şi cataloage editate
în limba rusă în Basarabia (sec. XIX). Între anii
1854 şi 1899 în Basarabia s-au editat 28 de pu-
blicaţii periodice: 9 ziare (inclusiv un supliment
Tyragetia, s.n., vol. II [XVII], nr. 2, 2008, 285-290.
Vera Serjant
de literatură la ziar), 2 reviste, 14 culegeri şi 3
calendare-adrese (Трубецкой 1968, 28). Nu toa-
te publicaţiile s-au păstrat până în prezent. Din
cele 28 publicaţii au rezistat timpului doar 18: 7
ziare, 1 revistă, 7 culegeri şi 3 calendare-adrese
(Трубецкой 1968, 17).
Primele publicaţii aveau un format mic. Conţi-
nutul lor ţinea mai mult de domeniul propagan-
distic-informaţional. Pe paginile lor erau afişate
informaţii de stat, cuprinsul diferitor legi, edic-
te, ordonanţe şi hotărâri ale administraţiei lo-
cale. În acest context poate fi menţionat ziarul
„Бессарабские Областные Ведомости”, ce avea
două generice: oficial şi neoficial. La început apă-
rea săptămânal, apoi de două ori pe săptămână.
În partea „neoficială” a ziarului este prezentă ru-
brica „anunţuri” şi „înştiinţări”. Aici sunt inserate
anunţuri, ce purtau mesaje pur informaţionale:
despre vinderea proprietăţilor, darea în arendă a
moşiilor, reţinerea vagabonzilor, pierderea cai-
lor, chemări în judecată şi alte dispoziţii ale orga-
nelor locale. Iată conţinutul unora din ele:
„Direcţia regională a Basarabiei anunţă că în baza
sumei încasate (12 000 rub. argint) de la Princi-
pesa Ecaterina Cantacuzino, conform celor două
acte ipotecare, întocmite de secretara Gubernia-
lă Suzana Plonskaia (după al doilea soţ Siman),
este pusă în vânzare moşia Cantacuzinilor din
Basarabia, judeţul Chişinău, sectorul 4, s. Petri-
cani, care include aproximativ 1100 desetine de
pământ, cu toate terenurile agricole, construcţii,
obiecte şi lucruri casnice, preţuită conform ve-
nitului anual în decurs de 10 ani la 22 436 rub.
argint. Târgul se va face la Direcţia Regională, cu
drept de retârguire peste trei zile şi va avea loc
la 23 septembrie, până la orele 12 seara. Docu-
mentele respective, până la vânzare, se pot vedea
în biroul 7, secţia 2-a a acestei Direcţii” (БОВ 2,
1854).
„În Cancelaria Departamentului 2 al Senatului,
în termenele stabilite conform art. 10 al Codului
Civil (adoptat în 1812) s-a examinat dosarul ve-
 II. Materiale şi cercetări
nit de la Judecătoria Civilă din Basarabia despre
sancţionarea de către consilierul Titular Constan-
tin Stamati a urmaşilor asesorului Colegial Ion
Iamandi, a moşieriţelor Ana şi Alexandra Russo
şi a nobilului Vasile Iamandi după registru, cu 23
822 lei şi 20 parale”(БОВ 6, 1854).
Un aspect al petrecerii timpului liber al lumii
mondene ni-l prezintă anunţul „Despre alergări-
le de cai” din ziarul „Бессарабские Областные
Ведомости” nr. 14, din 5 aprilie 1858: „Admi-
nistraţia ţinutului Basarabia, în baza regulilor
despre alergările de cai, anunţă că, la 15 mai anul
curent, în oraşul Chişinău vor avea loc alergări de
cai, pentru care sunt stabilite premii mari”.
Alături de informaţiile de interes general îşi fac
apariţia şi informaţiile „comerciale” şi „particula-
re”. Astfel a apărut în „Бессарабские Oбластные
Ведомости” nr. 17, din 6 noiembrie 1854 primul
anunţ „publicitar”: „Au ieşit de sub tipar şi se află
în vânzare „Învăţăturile” protoiereului Alexan-
dru Kociubinski. Doritorii de a procura această
carte se pot adresa în oraşul Odesa în magazinul
de cărţi al lui Belov, iar la Chişinău în magazinul
negustorilor Reabcenkov şi Novosiolov. Preţul 1
rublă argint”. În nr. 50, din 15 decembrie 1856,
apare şi prima „înştiinţare particulară: „Moaşa
Ghinţ, absolventă a Academiei din Vilno, cât şi
fiica ei, recomandă şi propune onoratului public
serviciile lor persoanelor, ce necesită ajutor în
problemele de obstetrică, în casa lui Inozemţov,
strada Zolotaia”. Tot la rubrica „anunţuri parti-
culare” se include şi următorul anunţ: „Subsem-
natul, împuternicit din partea Direcţiei Societăţii
Ruse de Asigurări în caz de incendiu, fondată în
1827, având dreptul confirmat de Statutul întă-
rit, la asigurarea proprietăţii mobile şi imobile
pe întreg teritoriul Imperiului Rus, are onoarea
de a vă înştiinţa, că doritorii de a-şi asigura ave-
rea, atât cei din oraşul Chişinău, cât şi din alte
oraşe ale ţinutului Basarabia, pot să se adreseze
personal în orice moment la locul de trai: oraşul
Chişinău, strada Seminarskaia, în casa lui Cardi-
os, vis-à-vis de Bulevard. Agentul împuternicit G.
Axelbirt” (БОВ 32, 1857)1.
1
Pe clădirea cu nr. 34, str. Avram Iancu (fosta Ostapovskaja)
în timpul reparaţiei din toamna 2007, s-a găsit o placă me-
talică сu inscripţia: „Российское страховое общество 1827”.
Anunţul citat mai sus confirmă existenţa şi activitatea la Chi-
şinău a Societăţi de Asigurări în caz de incendiu, care, ulterior,
probabil şi-a schimbat sediul.
286
Din iulie 1867 a început să fie editată revista
„Kишиневские епархиальные ведомости”, or-
gan oficial religios. Conţinea două părţi: oficia-
lă şi neoficială (uneori şi suplimente), apărea de
două ori pe lună. Costul pe un an de zile cu „tri-
mitere şi aducere 6 rub., fără trimitere şi aducere
5 rub. 50 cop. argint”2. De un format mic, con-
ţinea informaţii oficiale din imperiu: edicte ale
Sfântului Sinod, noutăţi despre familia ţarului,
precum şi hotărâri, dări de seamă ale adminis-
traţiei eparhiale. Pe paginile ei erau inserate şi
o serie de articole cu conţinut religios. Sunt pre-
zente şi primele „înştiinţări”. Prima „înştiinţare”
a apărut în nr. 10, din 15 noiembrie, 1867: „Au
ieşit în lume cuvintele, învăţăturile şi vorbirile,
cele tipărite în anul curgătoriu ale Preasfinţiei
Sale, Preasfinţitului Leontie, Episcopului Podo-
lului şi Braţlavului. Cei ce doresc să aibă carte
să binevoiască a se adresa în oraşul Kameneţ-
Podolsk, în canţelaria Preasfinţiei Sale, cei de la
casa arhierească. Preţul 1 rub. 50 cop. arţ”. Acest
număr are şi un supliment cu anunţuri despre
continuarea publicării revistei „Руководство
для сельских пастырей” în 1868; despre tipă-
rirea însăşi a revistei, despre publicarea revistei
„Харьковские Епархиальные ведомости” în
anul 1868 conform aceluiaşi program, cu ace-
laşi tiraj, cu aceeaşi periodicitate (de două ori
pe lună), despre apariţia cărţii „Земная жизнь
господа спасителя нашего Исуса Христа”, tra-
dusă din limba germană de H.M. Ordî, la preţul
de 1 rub. 50 cop. cu trimitere”.
Astfel de anunţuri sau „înştiinţări” cum erau nu-
mite, predomină pe paginile acestei publicaţii pe
parcursul a multor ani. Unicul anunţ din această
perioadă cu caracter „comercial” este următorul:
„Prima în Odesa fabrică de obiecte sculptate, a lui
Stefan Bolgarov, în casa proprie, în Moldovanca
pe strada Kertomâşevscaia, mai jos de moara
lui Hava. Am onoarea de a anunţa publicul că
la fabrica mea se confecţionează diverse obiecte
sculptate pentru înfrumuseţarea podurilor, per-
vazurilor, emblemelor, faţadelor şi iconostaselor,
se primesc comenzi la lucrări de pictură, zugră-
vire şi afişare, la preţuri destul de moderate. S.
Bolgarov (КЕВ 22, 1871).Publicitatea adevărată
va apărea pe paginile acestei reviste la sfârşitul
sec. XIX, când vor fi promovate produsele mul-
2
Abonarea la această revistă se făcea la redacţia ei de la Semi-
narul Teologic din Chişinău. Cenzor era inspectorul semina-
rului, preotul Grigorie Galin.
 V. Serjant, Primele anunţuri „publicitare” în presa basarabeană (1854-1899)
tor magazine, depozite şi serviciile instituţiilor
publice.
Având o formă concisă, mesajele cu referinţă la
apariţia unor cărţi, reviste şi cele ce ţin de „în-
ştiinţări” particulare pot fi numite „anunţuri” ale
micii publicităţi.
Răsfoind presa anilor ’70 ai sec. XIX, se ob-
servă o creştere considerabilă a numărului de
anunţuri comerciale. Ce oferte propuneau pu-
blicului consumator „anunţătorii”? Să urmărim
„Бессарабский адресный календарь” pe anul
1873, editat la Chişinău în 1872: „Biroul Notarial
al lui M.B. Leontiev din Chişinău, str. Haralam-
pievskaia (Zolotaia), în casa cu nr. 173, alături cu
casa lui Grinberg, este deschis între orele 8 di-
mineaţa până la orele 8 seara; Biroul Notarial al
lui Dunin-Barcovschi, situat la începutul străzii
Seminarscaia, de-a lungul celei cu nr. 140, este
deschis de la orele 9 dimineaţa până la orele 9
seara; Patiseria lui Florian Mrozek, situată lângă
casa lui Catarji, vis-à-vis de Bulevard, primeşte
comenzi la toate produsele de patiserie; Maga-
zinul de galanterie al lui Secaciov, str. Zolotaia,
în casa lui Krauze, oferă un bogat sortiment de
articole; Magazinul lui C. Draganov, Chişinău,
vis-à-vis de Bulevard, în casa lui Krupenski co-
mercializează tutun şi ţigări turceşti de diferite
calităţi, ţigări din Havana şi Riga, diverse muş-
tucuri, produse cosmetice şi articole de galante-
rie, cerneală şi o varietate largă de rechizite de
scris; Magazinul lui E. Milan, aflat în casa lui
Virţel, acum transferat în casa lui Krupenski,
unde se afla patiseria lui Florian Mrozek, pro-
pune un sortiment bogat de stofe pentru haine
bărbăteşti: postav, trico, castor, rips şi edredon,
diverse pălării şi blănuri de calitate superioară,
la preţuri moderate; Magazinul de galanterie şi
optică al lui O. Berngard; Magazinul de cărţi al
lui Şah M.O.; Fabrica de tutun a lui Caciulcov
L.F., str. Haralampievskaia, în casa lui Zaharin;
Fabrica de carete a lui I. Rapp din Chişinău, str.
Meşcianskaia, în casa proprie cu nr.280, anun-
ţă publicul, că are de vânzare trăsuri de diferite
modele, primeşte comenzi şi repară, lucrările se
îndeplinesc conştiincios şi cu acurateţe, la pre-
ţuri destul de accesibile; Magazinul lui Şpiler,
strada Moskovskaia, vis-à-vis de Bulevard, pro-
pune o varietate largă de obiecte din aur şi brili-
ante, ceasuri de aur şi de argint, ceasuri de pere-
te şi deşteptătoare, tabachere muzicale; Magazi-
nul lui Louis Cambune, vis-à-vis de Bulevard, în
casa lui Colţev, propune parfumuri şi alte produ-
se cosmetice de la cele mai renumite fabrici din
Paris şi Londra cu reduceri de 25%, mănuşi, flori
artificiale, vestimentaţie pentru dame, cravate
mari, noi modele de cocuri femeieşti şi tot de ce
are nevoie o coafură; Magazinul lui F.I. Ivanov,
Chişinău, str. Zolotaia, pune la dispoziţia consu-
matorilor articole şi mărfuri bisericeşti, milita-
re, cosmetică, obiecte din piele, pălării şi căciuli,
încălţăminte, covoare, muşamale, pături, perne,
veselă diferită, geamantane, ceai, zahăr, cafea şi
bomboane; Depozitul de piane al lui Ivan Ku-
biţki, Chişinău, vis-à-vis de Bulevard, în casa lui
Priţîlski, lângă biroul poştal, are în vânzare pia-
ne la preţuri diferite”.
După cum se poate constata, anunţurile simple
cu mesaje informaţionale, ce erau inserate pe pa-
ginile primelor publicaţii, sunt înlocuite cu anun-
ţurile „publicitare” (plătite), care pe drept cuvânt
pot fi numite reclamă.
„Publicitatea sau reclama sunt două noţiuni si-
nonime, strâns legate de viaţa comercială şi in-
dustrială. La început termenul de publicitate era
folosit în sens juridic, ca publicitate a dezbate-
rilor, deliberare publică deschisă în opoziţie cu
secretul, iar în sec. XIX el va dobândi şi semnifi-
caţie comercială” (Petcu 2002, 140). De părerea
că „reclama este un fenomen specific al capitalis-
mului avansat şi nu atinge un stadiu semnificativ
decât odată cu jumătatea a doua a sec. XIX” este
şi cercetătorul R. Enache (Enache 2007, 52 ). Si-
tuaţia economică a Basarabiei nu ne permite să
vorbim despre un avânt industrial semnificativ.
„La 1 ianuarie 1858 în tot ţinutul s-au înregistrat
435 de fabrici şi gospodării casnice, la care lucrau
1.182 de angajaţi, venitul cărora anual îl consti-
tuia 918,45 rub. argint. Ele erau situate în jude-
ţele: Hotin (13), Soroca (29), Orhei (242), Iaşi
(1), Chişinău (14), Bender (2), Akkerman (4) şi
în oraşele: Hotin (4), Orhei (22), Bălţi (7), Chişi-
nău (63), Bender (8), Akkerman (7) şi în coloniile
bulgare (19)” (Защук 1862, 330 ). Însă aceasta
nu înseamnă că publicitatea nu avea temei de
dezvoltare în acest ţinut. Dezvoltarea comerţu-
lui interior, exterior, precum şi cel de tranzit va
favoriza apariţia pe piaţa basarabeană a măr-
furilor străine. Comerţul cu ele va fi concentrat
cu preponderenţă în mâinile „evreilor, grecilor,
armenilor, bulgarilor, ruşilor, ucrainenilor etc.,
care vor deveni elementul comercial dominant”
(Tomuleţ 2007, 55).
287
 II. Materiale şi cercetări

„Reclama este şi rămâne «sufletul» comerţului (Трубецкой 1968, 23). Deci, presa se afla sub un
când stabileşte reputaţiunea unui produs oare control riguros al autorităţilor locale, iar apariţia
care şi în acest caz ea trebuie să fie farul care ara- noilor publicaţii depindea de deciziile acestora.
tă cumpărătorului unde să meargă şi călăuza care Erau cenzurate chiar şi publicaţiile ce purtau un
să-i indice lucrurile ce-i trebuiesc” (Petcu 2002, caracter pur informaţional.
53). Reclama care se făcea produselor sau ser-
În prezentul articol m-am oprit asupra anunţului
viciilor publice urma să corespundă intereselor
sau inserţiei cum mai este numit, ca cel mai efica-
consumatorilor. Proprietarii de magazine, depo-
ce şi mai frecvent mijloc al reclamei imprimate.
zite, de localuri publice, fabrici etc. aveau grijă
Primele publicaţii basarabene au inserate pe pa-
de reclama ce se făcea produselor sau serviciilor
ginile lor anunţuri cu o redactare simplă. Textele
prestate de ei. Nu pot să confirm în etapa iniţială
lor sunt culese cu litere minuscule, lipsesc majus-
de cercetare a acestei teme, pe ce criterii îşi am-
culele, vinietele, chenarele. Toate aceste artificii
plasau ei anunţurile în paginile publicaţiilor. Un
tipografice vor apărea puţin mai târziu. Anume
lucru e cert: ele sunt prezente peste tot. Nu lipsesc
ele vor da efectul scontat reclamei de la începutul
nici din „Каталог Бессарабской выставки 1889
sec. XX, care urmează a fi cercetată.
года”, editat de Zemstva gubernială, pe paginile
căruia se face reclamă pentru magazinul fraţilor Din cele relatate mai sus constatăm: debutul
Kogan şi depozitul de piane şi instrumente muzi- anunţurilor s-a făcut pe paginile primelor pu-
cale al lui I. Kubiţki. blicaţii periodice. La început mesajele lor se re-
duceau la sfera propagandistico-informaţională,
Care era situaţia la periferie? Între anii 1854-
ca mai apoi să treacă la „înştiinţări” editoriale şi
1899, în celelalte oraşe ale Basarabiei practic lip-
„particulare”, care, de fapt pot fi numite primele
sesc publicaţiile periodice3. Ele vor apărea aici la
anunţuri „publicitare”. În anii ’70 ai sec. XIX se
începutul sec. XX.
simte un avânt al publicităţii basarabene (anun-
Spre finele sec. XIX anunţurile publicitare ocupă ţurile comerciale ocupă spaţii din în ce mai mari
spaţii tot din ce în ce mai mari pe paginile pu- pe paginile publicaţiilor), ca mai apoi, spre finele
blicaţiilor. Apar instituţii specializate în fabrica- acestui secol, să vorbim despre o adevărată înflo-
rea reclamei – birourile de anunţuri şi publicaţii rire a reclamei.
de specialitate. Astfel, în 1880, a apărut ziarul
Reclama din presa basarabeană a sec. XIX nu
„Кишиневский листок справок и объявлений”,
este doar un anunţ fugar şi neglijent, subordonat
editat şi redactat de A. Mişcenko. Ziarul se tipă-
exclusiv legilor comerţului, menit să atragă cum-
rea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi sâm-
părătorii (ori publicul, dacă era vorba de servici-
bătă, de un format mic, avea casete publicitare
ile social-culturale) şi să defăimeze concurenţa.
amplasate compact pe paginile lui. Mesajele pu-
El poate servi şi drept sursă de o reală valoare
blicitare diverse: de la ofertele magazinelor (al
artistică şi documentară, ce furnizează preţi-
lui Cauşanschi-Braunstein; de ceasuri al lui A.
oase informaţii legate de evoluţia configuraţiei
Schmidt; de cărţi a E. Porohova), promovarea
urbane, toponimia străzilor, cultura materială,
serviciilor hoteliere, bancare (hotelul „Anglia”,
şi nu în ultimul rând psihologia, moravurile şi
Biroul bancar al lui I. Gruber), la anunţuri sim-
obiceiurile momentului, contribuind astfel la în-
ple (de tipul se vinde o moşie, o casă, se dă în
chegarea unei fresce sociale şi culturale a epocii
chirie)4. B.A. Trubeţkoi, în lucrarea „Из истории
moderne.
периодической печати Бессарабии (1854-
1916)” atestă editarea acestui ziar la Chişinău în
1880 (Трубецкой 1968, 26). Tot aici el afirmă, că
un ziar cu aceeaşi denumire urma să editeze încă
în 1876 F.M. Garaşcenko, însă editorul n-a primit
acordul organelor centrale în probleme de presă

3
Este cunoscut că la Orhei s-a editat în 1893 foia umoristică
„Фонарь”, iar la Bolgrad s-au publicat ziarele „Ялпуг” şi „Эхо
Болграда” (1872-1873).
4
Au fost depistate doar trei numere ale acestei „foi informaţi-
onale” (în fondurile Bibliotecii Naţionale).

288
 V. Serjant, Primele anunţuri „publicitare” în presa basarabeană (1854-1899)

Bibliografie

Enache 2007: R. Enache, PR TREND. Teorie şi practică în publicitate şi relaţii publice. In: (coord. D. Balaban, F.
Rus) Publicitatea şi Relaţiile Publice – elemente pentru o istorie comună (Bucureşti 2007).
Petcu 2002: M. Petcu, O istorie ilustrată a publicităţii româneşti, Tritonic (Bucureşti 2002).
Tomuleţ 2007: V. Tomuleţ, Evreii în structura etnică a burgheziei comerciale din Basarabia (anii 1812-1868).
Tyragetia 2, vol. 1 (XVI), 2007, 45-56.
БОВ 1854: Бессарабские областные ведомости 17, 6 ноября, 1854.
БОВ 1854: Бессарабские областные ведомости 2, 31 июля, 1854.
БОВ 1854: Бессарабские областные ведомости 6, 21 августа, 1854, 24.
БОВ 1856: Бессарабские областные ведомости 50, 15 декабря, 1856.
БОВ 1857: Бессарабские областные ведомости 32, 10 августа,1857.
БОВ 1858: Бессарабские областные ведомости 14, 5 апреля 1858, 26.
Бессарабский 1873: Бессарабский Адрес – календарь, 1873.
Защук 1862: А. Защук, Материалы для географии и статистики России, Бессарабская область (Санкт Пе-
терсбург 1862).
Каталог 1889: Каталог Бессарабской выставки, 1889.
КЕВ 1867: Кишиневские епархиальные ведомости 10, 15 ноября, 1867, 109.
КЕВ 1871: Кишиневские епархиальные ведомости 22, 30 ноября, 1871, 558.
Кишиневский 1880: Кишиневский листок справок и объявлений, 1-3, 1880.
Трубецкой 1968: Б. Трубецкой, Из истории периодической печати Бессарабии 1854-1916 (Кишинев
1968).

First “advertisements” in the Bessarabian press (1854-1899)

Abstract
This article deals with advertising history in Bessarabia of 19th – beginning of 20th centuries. Advertising has existed
for a long time and has become a part of our lives. First periodical advertising had a large format and mainly con-
tained informational-propaganda materials, such as different decrees, laws and other administrative documents.
As the economy expanded at the end of 19th c. and foreign suppliers appeared on the Bessarabian market advertis-
ing became commercial. Newspapers, magazines, address calendars, catalogues included ads for drapery, grocery
and services published in Russian. The purpose of this work is to reveal historic and documental nature of com-
mercial advertising.

Первые „рекламные” объявления в бессарабской прессе (1854-1899)

Резюме
Реклама в мире, и в том числе и в Бессарабии имеет вековую историю. Но в форме простого объявления
появляется с началом выхода первых периодических изданий. Первые периодические издания имели не-
большой формат, а их содержание сводилось к информационно-пропагандисткой области. На их страни-
цах были напечатаны разные указы, законы и другие административные решения.
В конце XIX в. реклама принимает коммерческий характер. Это связано с развитием торговли и появлени-
ем на бессарабском рынке иностранных поставщиков. Объявления, рекламирующие мануфактурные из-
делия и бакалейные товары, а также сервисные услуги, печатаются в газетах, журналах, адрес-календарях,
каталогах, издававшихся на русском языке. Именно эти источники используются в данной работе, цель
которой состоит в раскрытии документального и исторического характера коммерческого объявления.

17.01.2008

Vera Serjant, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău,
Republica Moldova

289