PARTICULARITATILE ACTIVITATH PSIHOMOTRICE Activitatea psihomotried reprezinta activitatea de psihomotricitate efectuati eu pregcolarii, in cadrul e&ieia se formeazi clementele si migcirile de bazi ale motticitifii grosiere si fine,urmérindu-se dezvoltarea corespunzitoare a componentelor psihomotricititii copiilor, Tntr-0 manieri organizati, specifica educatiei psihomotrice, cu mijloace, formatii, materiale si metode adecvate particularititilor de varst& ale copiilor si mai ales nivelului lor de pregatire Principalele fenomene ce intra in sfera psihomotsicititii sunt + Coordondirile' - statice, dinamice $i perceptiv-motrice -care se manifest’ la nivelul tuturor efectorilor sistemului osteomus-cular. + Schema corporal - sistemul central de comand si contol a motrivitstii, structurd automatizati, dobandité prin activitatea motric’ (experien{é motrica), avand localizarea cortical in homunculus motor. Dup& V. Horghidan 2000, schema corporal este 0 "structurit dinamict, céreia experienja i imprimd permanent iriséturi noi, in care se realizeazd supliniri (1 anumite limite diferitele segmeme care 0 compun pol lua pe rand importanié diferité, erijdndu-se in "figura", pentru ca apoi sié se topeascat in ansamblu," + ideomotricitaea - este reflectarea constienti sau inconstient’ a potentialului motric fixat in schema corporali si care se manifesté concret in sistemul coondoniiilor, + iieligema motricd Manifestarile de exceplie ale ideomotricitifii pot fi considerate ca fiind semne de inteligent& motric’ superioard - ereativitate motric, + Lateralitsed- reflect’ pe planul motricitatii asimetria functional a emisferelor cerebrale; Astfel, din punct de vedere al lateralitifii, subiectii se impart in stangaci si dreptaci si ambidecstri, + Rapiditatea miscdrilor (inclusiv viteza de reactie) — este influonfati de particularitafile temperamental, care sunt condifionate genetic (viteze difesite de propagare a influxului nervos si de traversare a sinapselor). Convepte psihologice de baza ....pag. 74,75,76 Specialista domeniului Monica Stinescu in cartea ,, Educajie-fizick pentru pregcolati si soolari mici ,, prefigureazi o abordare noua fata de psihomotricitate, si implicit fafi de instruirea componentelor psihomotricitafii. ., lucrarea igi propune si-ofere un model practic de abordare a componentelor psihomotricitafi in cadrul activitajii de educatie-fizic’,” Se propun uncle programe de instruire pentru fiecare dintre componentele psihomotricitifii atat in cadnul activititilor psihomotrice cu prescolaci edt yi anumite acfiuni motrice adecvate instruirii realizate in cadrul familial. In continuare sunt prezentate schematic detaliile instruirii componentelor psihomotrice asa cum sunt cle tratate in cartea mai sus amintita. “in domeniul educatiei psihomotrice coordonatele care stay la baza alcatuirii programelor de instruire sunt: (M Stanescu 2001 pag 91) * Cunoasterea particularititilor fiecdrui copil, printr-o evaluare corespunzitoare, periodick profesorul va fi capabil si stabileasca cele mai adecvate confinuturi si dozari ale acestora 4* Concordanta continuturilor propuse pentru a fi realizate cu nevoile de dezvoltare ale copiilor, ca individualitifi; 1n acest sens se va poi de la principala activitate a copitului la varstele mici- jocul ( propus de elitre profesor sau chiar de citre copil). ‘© Unniricea dezvoltirii globale a personalitaji copiilor, obiectivele oricanui program trebuie si evidentieze valenjele acestuia pe toate planurile personalitifi, si nu s& se limiteze la cel fizic si psihomotric: + Aplicarea programului se va face in cadrul unor grupuri mici, activitatea eu intreg grupul gi chiar individual& , pentru a duce la bun sfarsit o astfel de intervenjie didactic’, trebuie si se und un accent deosebit pe constientizarea timpurie a copiilor asupra importangei activins pe care 0 desfisoara Componentele psihomotricitatii vizate de citre educatia psihomotricd sunt: schoma corporala, lateralitatea, structurarea spatial, orientarea temporals. Schema corporal presupune cunoasterea segmentelor compului, precum si a anumitor pozitii ale corpului gi a posibilelor migciri ale corpului, De nivelul de dezvoltare al schemei corporale depind celelalte componente ale psihomotricitatii, respectiv structurarea spatio-temporal gi coordonarea oculo-segmentard Formarea si consolidarea schemei rporale va urmirii realizarea urmatoarelor etape Etapal © Constientizarea corporala © Cumoasterea posibilitifilor de migcare ale corpului ( motricitatea globala) incepand cu vairsta de 2% ani + Dezvoltarea echilibrului static si dinamie + Dezvoltarea motrcitifii fine , incepand cu varsta de 3 ani * Cunoasterea segmentelor corpului incepand cu vérsta de 2 "4 ani in mediul familial, de 1a 4 ani in cadrul activitafilor psihomotrice. Dupa ce copilul isi cunoaste propriul corp si segmentele avestuia se trece la 0 etapa superioara in dezvoliarea schemei corporale Aceast etapa presupune valorificarea modalitisilor senzoriale in procesul de cunoastere a mediuluiEtapa alla ¢ Orientarea spatio-corporala solicit’ Dezvoltarea modalitifilor senzoriale — pentru sensibilitate auditiva, pentru sensibilitate tactila, pentru sensibilitatea proprioceptiva. © invatarea pozifiilor corpului si a segmentelor corpului Htapaa Ia ‘+ Organizarea spafio-corporalai incopand cu varsta de 5 ani, in cadrul activitifilor care vizeazi acest aspect al schemei corporale, se va urmari realizarea unor obiective cum ar fi: pereeperea corecti gi reproducerea migelrilor, dezvoltarea coordoniri segmentare, dezvoltarea echilibrului. Influentarea lateralitiitii, are ca principal obicctiv dezvoltarca ambidextriei, respactiv a capacitajii de a utiliza cu aceiasi cficienti toate segmentele corpului. Aceasti component. a psihomotricitifii se va aborda incepand cu varsta de 4 ani, prin intermediul unor actiuni motrice pentru membrele inferioare, pentru membrele superioare. in acclagi timp sc va urméri si intrirea parfii dominante prin exercilii care s& solicite precizie, acuratele, prin solicitarea segmentului indeminatic, in timp ce segmentul nedndeménatic va contribui la eficienta actiunii motrice a celui ‘indeménatic. Structurarea spatiald implicd miscarea copilului in spatiul general, gi in spatiul personal, Spatiul general esie acel spajiu in care copilul se migc’ jinand cont de cei din jurul sau, iar spafiul personal presupune propriile migcri ale copilului asupra cArora copilul isi concentreaz atenfia. Incepand cu vrsta de 2 ani gi jumAtate copilul igi va cunoaste spafiul familial, camera lui jucdnile, dormitorul, bucatiria ete. Includerea copilului in activitétile organizate din cadrul gefidinitei tl vor solicita in cunoasterea nafiunitor spatiale .in cadrul activitifilor psihomotrice prin utilizarea diferitelor mijloace specifice cum ar fi parcursurile aplicative, sau alte exercifii fizice ca genuflexiunile san unele deplasiri, copilul va cunoaste noiunile spariale de sus, jos, sub, peste, pe, printre. De asemenea structurarca spatial se va dezvolta pe baza cunosterii oriemtirii spatiale. Accentul in formarca acestora se va realiza prin insugirea notiunilor de rénd,coloana, cere, prin jocuri de migcare “Mingea pe pod”, ~Mingea pe sub pod,” ete incepand cu varsta de 4 ani, se vor crea condifii de dezvoltare a memoriei spafiale, Prin regisirea locului intt-un spafiu delimitat, memorare a reperelor intr-un spatiu precizat, exercitii de plasare a obiectelor fai de un partener seu all reper, inainte, Inapoi, la dreapta, la stanga,sus,jos. De mare importanya va fi $i formarea aprecierii vitezei de deplasare a corpului sau a obiectelor in spajiu. Se vor utiliza exercifii de mers, alergare, cu orpriri, pomiri, ou diferite viteze de deplasare, mai incet, mai repede, si mat repede, ne oprim, pornim, in diferite formatii in coloanit, pe perechi,etc.Organizarea spatiali, va solicita copiilor, capacitatea de a combina diferitele notiuni spatiale si de a le utiliza int-o anumiti situagie. De asomenca organizarea spajiala presupune si formarea capacitalii de a actiona in grup. Orientarea_temporaliAccesti component psihomotric& urmireste realizarea urmétoarelor dezvoltarea capacitafii de reproducere a unor ritmuri sau acfiuni motrice, dezvoltarea iti de executare a acfiunilor motrice acompaniate de diverse lini melodice.Vor fi recomandate exercifii care s8 presupund asocierea informefiilor auditive cu cele de naturh kinestezicd, mai ales in cadrul sarcinilor motrice in care executantii trebuie si marcheze accentele Tiniei melodice prin anumite acfiuni motrice: sirituri, variante de pasi, opriri, intoarcer. Exercifiile destinate dezvoltarii orientirii temporale trebuie desfigurate pe fond muzical, acesta va sustine emotional activitatea, si va accentua expresivitatea miscirilor. Vor fi recomandate teme2.2. PARTICULARITATILE ACTIVITATH DE EDUCATIE-FIZICA Activitatea de educatie fizied im gridinitf conslituie o etap% important in viaga copilului. Stilul de predare, de Iucru al educatoarei va influenta clanul, dorinta copilului de participare, implicare la activititile programului zilnic. Activitatea de educatie fizic’ ttebuie si imbrace forme specifice varstei prescolare, si se raporteze la nivelul de infelegere, pregatire si varsti a grupei de prescolari ‘Omiterea realiztii cbiectivelor previzute de programa scolar poate avea consecinje nefavorabile asupra cresterii si dezvoltirii fizice, asupra stini de singtate a copiilor gi a capacititi lor de efort fiustrandu-i de bucurile si satisfactile specifice activititii de educate fizica. Educafia fizic& completeazA instruirea si educatia copiilor. Marcle pedagog, ceh, Jan Amos Komensky spune: ,, un spirit sindtos nu poate exista decd intr-un corp siniiios” Educatia fizicd la nivelul pregcolar este prezenta prin intermediul activitigilor de educafie - fizicd , activitati al c&ror conjinut vizeaz4 practicarea exercitiilor fizice tntr-un mod organizat, sub conducerea si indrumarea educatoarei Confinutul activitifiilor este programat, planificat de citre educatoare in functie de programa activititilor instructiv-oducative in gridinifi Aceasti planificare cuprinde att succesiunen activititilor de pe intregul an scolar, numarul de activititi destinat pe unitafile de invatare,cat gi fixarea temelor de activitate Cele doua niveluri de pregcolaritate respectiv nivelul I - 3-3 ani si nivelul II 5- 6/7 ani, presupun acclasi tip de organizare si planificare a activitatilor, educafia fizic& fiind prezent& pe tot parcursul gridinitei Pentru o planificare optima si eficienti a confinuturilor activititilor educatoarea trebuie sit stabileasc& nivelul initial de pregttire al erupei de pregcolari, abilitiile gi aptitudinile mottice ale copiilor, ined de la inceputul procesului instructuv educativ gi mai ales si urmareasca progresul grupei dar si progresul individual al fiecérui copil obfinut pe parcursul procesului instructiv educativ.Educatoarea trebuie de asemenea si cunoasct un numér diversificat de mijloace specifice educajiei-fizice pentru copiii de acest nivel, pe care sil selecjioneze, adapteze si dozeze corespunzitor particularitatilor de varsta sinivelului de pregitire al prescolarilor, dar si in functie de obiectivele temelor de activitate, Migcirile gi exercifile, jocurile de migcare organizate in cadrul activitifilor de educafie fizica, realizeazi echilibrul inure solictarile intelectuale pretinse copilului in cadrul programului zilnic de activitigi, si recreerea, recomfortarea necesard particularititilor de virst& O importanti deosebiti in desftigurarea acestor activititi o vor avea urmétoarele aspecte: ritmul si armonia migcatilor.gratia, frumuselea corporal ambianfa in care se va desffjura activitatea, prin echipament, finuti, prin confinut, structurd si succesimne a migcatilor, toate acestea formand gustul pentru frumos gi estetic al copiilor. Acompaniamentail muzical la rindul siu va imprima elegant, rtm siexpresivitate migcitilor gi exerctillor executate. Programul de educatie fizich din gridiniti unmareste cregterea gi dezvoltarea fizicd corecta si armonioasé a copiilor, menjinerea optim a stiri lor de sindtate, dezvoltarea motricitiii, formarea gi consolidarea deprinderilor motrice, precum si educarea calitajilor matrice de bev. Educatia fizic& este 0 component a educajiei generale, alituri de educafia intelectual’, educatia moralicducatia esteticd si educatia tehnico-profesionala. intre toate aceste componente existi interdependent&, relatii reciproce, ele formand un sistem. Educatia fizicd poate influenta foarte mult atat sfera intelectual a personalititii umane, dar gi celelalte sfere. Sensul principal al relajici in cadrul sistemului componentelor educafiei generale esto de la educatia fizied cdtre celelalte gi nu invers” (Educafie-fizica si sport” ~ Teorie gi didactica — FEST Bucuresti pag26)23. TIPURILE ACTIVITATIL DE EDUCATIE ~ FIZICA Specialistul domeniului Gh Carstea prezinta tipurile de activitagi de edvcatic fizica in functie de ‘componenta tematic astfel © lectii cu teme numai din deprinderi motrice #Lecfii mixte ou teme atit din deprinderi cat gi din caliti motrics in functie de etapele invaarii deprinderilor motrice abordate tematic avem: © lecfii de invajare © lecfii de consolidare * leefii de verificare * lecfii mixte — combinate de — inv’ifare ~consolidare, consolidare-verificare, ‘Dupa numérul de teme abordate avem: © lecfii cuo tem © leetii cu dou’ teme (Gh, Carstea “Teoria si metodica educafiei fizice si sportului” , Edit AN-DA Bucuresti 2000, pag, 132) Un alt specialist al domeniului $.F. Todea consideré cA ., din marea varietate a tipurilor de lectii de educate fizicd ce se pot organiza in funcfie de obiectivele umarite, de locul si condigile in care se desfiigoara, cel mai fecvent intalnite sunt: + lecfii de invijare prin care se insugese gi se formeaz deprinderi mattice ,- activititile de educatie-fizic&) * , lecfii de consolidare (fixare) a deprinderilor motrice, de dezvoltare a calitétilor motrice printr-o activitate de exersare a unor structuri stabile. + lecfii de verificare, pentru aprecierea giadului de slipanire deprinderilor motrice, a dezvoltisii calititilor motrice, valorificarea acestora in cadrul unor activitéti practice concrete + lecfii miste sau combinate sunt cele mai frecvent folosite in predarea in scoala a educatici- fizice si vizeazi transmiterea de noi deprinderi motrice, dar si repetarea celor transmise anterior Deci intr-o leetie de aducatie fizick se poate realiza: invajarea si consolidarea, inva{area si verificarea, consolidarea gi verificarea. ,, (SF Todea “ Metodica educatiei- fizice gi sportive” Bue. 2006, pag. 147,148) ‘Un alt criteriu pe care specialisti ai domeniului il iau in calcul este in functie de tipul unitagii de invitare abordate, astfel in lectile pot ft © lecfii care vizeazi deprinderilesi -sau priceperile motrice © lectii care vizeazi calititile motrice ‘© lecfii in care este urmarita dezvoltarea fizic& armonioass, preseolar * lecfii care urmarese formarea capacititii de autoorganizare, autoconducere, autoapreciere, in ‘cazuri mai rar intalnite de sine stalatoare. © Lecfii mixte al c&sor continut vizeeza combinalii ale situafilor anterioare De asemenca nu este uitat nici criteriul — amplasdrii lectiei in structura anului scolar, lectiile pot fi + Leofii introductive,(organizatorice) care se desfigoari la inceputul anului scolar sau la Inceputul semestrului si care urmiresc specte informative cu privire la coea ce urmenzi si cuprinda activititile viitoare si eventual se pot cealiza anumite probe motrice, teste de evaluare a nivelului motricitifi san a nivelului de insusire & deprindetilor motrice. © Leofii curete desfaisurate siptimanal * Lecfii bilan realizate Ja sfirsitul semestrutui sau ta sfirgitul anului scolar care permit evaluarea rezultatolor objinute la educatie-fizicd cazul nostru talnite in special in invifamantul 6in functic de locul gi condifitle de desfEgurare lectiile pot fi ‘+ Lectii desfigurate in aer liber,in conditii atmosferies favorabile, + Lecfii desfigurate in acr liberjn conditit almasferice nefavorabile, ‘© Lecfii desfisurate in interior, in condifiile unei dotiri materiale optime, ‘© Lecfii desfisurate in interior, in spatii improvizate. Putem concluziona ca in gradinita putem intalni urmatoarele tipuri de activitati de educatie-ftzi ‘© Activititi de invafare atunci cand avem ca tema de activitate invitarea unei deprinderi motrice, sau ambele teme de activitate de invatare a doud deprinderi motrice a céror variant au clemente de structura aseméndtoare cum ar fi- mers cu genuchii sus sau ,, mersul berzei” si alergare cu yenunchii sus ; sau - invagarea unei deprindent motrice si educarea unci calitafi motrice. © Activititi de consolidare atunci cdnd avem ambele teme de consolidare a doud deprinderi ‘motrice, cu conditia ca cele dow’ deprinderi s& fie diferite, adic sSriturd — siritura ca mingea ceea ce va presupune desprinderea pe vertical gi cea de a doua teméi aruncare — prindere a mingii realizatA individual, tot pe verticala., sau consolidarea unei deprinderi motrice gi educarea unei calit§i motrice Nu trebuie programate dowd variante din aceiasi deprindere motricd ca teme in aceiasi activitate— Nu — siriturii in lungime de pe loc gi séritura in indljime cu atingerea unui obiect suspendat, ambele ca teme de consolidare in aceiasi activitate + Activitiiti de verificare, atunci cind se va verifica nivelul de insusire- stipinire a unor deprinderi motrice consolidate anterior. Verificarea se poate face prin intermediul unui parcurs aplicativ care si confina deprinderile motrice supuse verificirii. Se va urmarii in special corectitudinca realizarii deprinderilor motrice respective si nu viteza de executie a acestora ‘© Activititi de tip mixt, atunci cénd cele dou’ teme de activitate sunt combinate astfel a- invafarea unei deprinderi mottice $i consolidarea unei deprinderi motrice b- consolidarea unei deprinderi motrice si vorilicarea nivelului de stipanire-insusire a unor deprinderi motrice anterioare sau ‘a unei deprinderi motrice consolidate anterior cum ar fi — stritura in lungime de pe loc, sau aruncarea la tint. © Activititi introductive mai ales in cazul copiilor noi in gradinita care se fimiliarizeazd cu activitajile in general, trebuie si li se explice prifitreun limbaj specific adaptat rolul gi importanfa gi specificul activitatilor de educafie-fizica, a jocurilor si exercifiilor care urmeazi si se realizeze pe parcursul acestor activititi. Tot in cadrul acestor tipuri de activitigi se pot face testiri somatice de evaluare a cresterti si dezvoltirii optime sau testiri motrice de evaluare fie a unor componente ale psihomotricitafii cum ar fi echilibru, schemA comporalA, lateralitate, sau a de evaluare a nivelului motricitatii sau de evaluare a nivelului co insusire & deprinderilor motrice. + Activita{i bilant care se realizeazi in scopul evalurii nivelului de cunostinte practice acumulate la sfirsitul unui semestru sau an scolar. Activititi desfisurate in aer liber, in conditii atmosferice favorabile. Ocazional Activititi desfiisurte in interior, fn condifiile unei dotari materiale optime. in cazurile ideale..de sala. ‘+ Activititi desftisurate in interior, in spat improvizate. Ocavional24. STRUCTURA ACTIVITATI DE EDUCATIE—FIZICA Structura activitifii de educatie fizied, presupune succesiunea in timp a7 momente,in funefie de obisctivele urmarite, particularitatile sale sunt determinate de urmatorii factori © Prezenfa a doud teme intr-o activitate astfel - 0 tem de invalare sau consolidare a unei deprinderi motrice gio tems de educare a une! calititi motrice avind ca mijloc de actionare un joc de migcare, sau cea de a doua tem poate si fie de consolidare a unei deprinderi motrice Insugite anterior si s& se sealizeze tol print-un joc de migcare, sau parcurs aplicatiy sau stafeti. + Necesitatea pregitini onganismului copillor pentru efort, ceea ce presupune respectarea primului moment a activititii si a acjiunilor specifice de realizare a acestuia, prin utilizarea -variantelor potrivite de mers, alergare precum gi dozarea lor corespunziitoare gi altemarea lor cu exercifiile de respiraie + Acfionarea asupra dezvoltérii fizice armonioase a organismului copiilor prin exercifile segmentare - analitice prezentc in momentul al treilea al activitti -Solicitarea permanenté a priceperilor si deprinderilor insusite, predate gi formarea altura noi. Dezvoltarea calititilor motrice de baz in cadrul momentului 4 sau 6. ‘Revenirea obligatozie a organismului copiilor dup efortul depus prin intermediul umui joc de ‘migcare linistitor san a unor exercifii de respiratie executate din deplasare sau de pe loc + Analiza activititii se va face atit global cat si individual prin stimularea cu apreciesi pozitive a evolutiilor executiilos bane, darsi a color mai-putin-bune Specialistii domeniului au promovat pe parcursul treceni timpulut mai multe modalitaji de structurare awactivititit de educatiefizici: pe piri, momente, etape, verigi.sau pe situatii de instruire. Indiferent care ar fi denumirea componentelor din structura activitifii, prin aceasta trebuie s& se creeze cadrul propice de rezolvare a unor cerinte de naturit organizatoricit, fiziologici si metodica. Principalele momente ale activititii de educafie fizica sunt: = 1 Organizarea grapei + 2, Pregitirea organisinului peniru efort 3. Influentarea selectivl a aparatului locomotor 4, Dezvoltarea calitatilor motricé viteza sau indemanarea 5. inviarea, consolidarea sau verificarea deprinderilor motrice 6. Dezvoltarea calitifilor motrice forza sau indeménare 7, Revenirea organismului dupa efort + 8, Analiza activitaii Cu menfiunea cé momentele 4 respectiv 6 nu vor fi prezente impreund in nici o activitate ci numai separat, fic numai momentul 4, fie numai momentul 6, in functic de calitatea motricé ce apare ca tem de aeiivitate Aceste detalii demonstreaza faptul ci educafiafizica exprimata prin prisma procesului de predare- ‘invifare nu este aceiagi Ia toate nivelurile de invitimént, fiecare nivel incepand eu cel pregcolar impune prin specificul siu si a particularitatilor de virsta alc subicctilor trisituri, clomente de instruire specifice nivelului respecty. Astfel, nivelul educatiei timpunii a copiilor de varsti de la 3 1a 6/7 ani, contureazi urmitoarele elemente de specificitate ale educafiei izice pe care le reg’sim bine-nfeles in cadrul activititilor de educatie-fizicl © timpul de desffigurare a activititii grupa mica 30 min, grupa preg. 40 min/ 45 min organizarea colectivului gr. mica ( linie, cerc, ) mijloacele -jocul de miscare, exercitile de dezvoltare fizici, stafeta, parcursul aplicativ materialele specifice lerminologia adaptata‘* ponderea momentelor de activitate gi contopirea unora (momentul 2 cu 3 nivel I) © melodele telor de educa Momentul | - Organizarea colectivului Obieetive: - realizarea unui inceput organizat al activitatii - _informarea copiilor cu privire la confinutul activitdlii ~ stimularea intersului gi captarea atentiei Continut; - verificarea echipamentului gi a starii de sindtate = anunfarea temelor activitisii ijloace specifice nivelului de captare a atentiei Detalii: - Organizarea erupei de copii Acest moment dureazi 1-2 minute, in functie de varsta copiilor, de spatiul in care se desfigoar’, de nivelul de pregitire si intelegere al copiilor. Prin acest moment se realizezi urmatoarele sarcins: ~Inceperea organizati a activittii; - verificarea finutei gia stiri de snatate a copiilor; -comunicarea obiectivelor unmarite si motivarea copiilor, -captarea afentici si trezirea interesului pentru activitate; - disciplinarea colectivului, Formatiile de adunare cele mai potrivite sunt: pe unul sau doué linii lang’ dulapioare, perete, in careu, semticero, cerc.in acest moment se pot executa intoarceri la inceput prin pisire, apoi prin s&ritur’, Se invath pozitia de drepfi, utilizand o terminologie adaptata,- vom sta drep{i ca saldapii. Se pot realiza misc&ri_ sau jocuri de atentie. Momentul 2 - Pregitirea organismului pentru efort Obiective: - angrenarea gradati a principalelor aparate functionsle in efort gi atingerea unui nivel optim in vederea abordarii temelor activitatit - formarea, educarea perceptiilor spafio-temporale Continut: - exercitii de deplasare specifice nivelului de varsti = variante de mers gi alergare, pasi de dans Detalii: Pregtirea organismului penta efort Acest moment dureazdi 2-3 mimute $1 variazd in fuictie de grup, spafiul de desfagurare si temele activitafii. In acest moment se urmareste: ~ angrenarea treptati in efort a marilor funciii ale organismului, = realizarea unei stiri optime de incalzire a intregului organism; - educarea percepliilor spafiale de orientare in spatiu si timp Acest moment este prezent in toate activitalile, exerciile utilizate trebuie s& fie cunoseute de copii sau trepiat se vor introdueo migei si clomente noi accesihile Formatiile de Iucru: pe unul sau dou randuri, pe unul sau dou’ coloane copii se vor deplesa circular, ‘in acest moment se acfioneazd cu ummitoarele mijloace de actionare: ~ mers gi alergare in difente vaniante cu gradarea corespunzitoare a efortulni, tri combinate cu exervifii pentru brafe, picioare gi trunchi, - jocuri de atentic, jocuri muzicale, mers cu cintec. Educatoarea va stimula permanent interesul copiilor pentru efectuarea corecta a exercifiilor, evidentiind copii care au executat coreetMomentul 3- Jnfluentarea selectivit « aparaticlui locomotor Obiective:- formarea unei tinute corporale corecte > acfionarea asupra tonifierii musculare ~ _ formarea schemei corporale ~ dezvoltarea optima a tururor segmentelor corporale ~ educarea mobilitAtii articulare si a clesticitiqit musculare - formarea actului respirator Confinut: - exercitii analitice pottivite nivelului de varsti ale colectivului care s& realizoze incalzirea segmentari a corpului - _ exercitii analitice abordate Tn ordinea schemei corporale care influenteazé modelarea corporala si incalzirea optima a organismului = complexe de dezvoltare fizict cu grupe de exercitii din agezat, culcat, cu elemente din gimnastica, cu partener, cu obiecte portative. Exercifii pentru educarea actului respirator. ‘Detel juenaiten slectid a opuratate lecimoge Durata acestui moment variazitin functic de nivelul prupei, pentru grupele de nivel I dureaz’ 2-3 minute, pentru grupele de nivel II 3-4 minute. Influentarea selectiva este prezenté in fiecare, activitate, vizind in principal dezvoltarca armonioas| a segmentelor corpului, a tonicit§pii, mobilitigii si supletei intregului organism. Acest moment se poate realiza in orice conditii de dotare material8, dispundnd de un qumér infinit de oxercifii ce pot fi utilizate, in acest moment se urméreste: influenjarea, in mod selectiv, segmentar, analitic a aparatului locomotor, + educarea atitudinii comporale corecte, prevenirea instalarii unor vieii atitudinale, de reguli scolioze, cifoze, lordoze, picior plat; - educarea ritmului de executie a miscatilor exercitillor, ~ educarea tonicitifi si elasticitéjii musculare; ~ educarea mobilititi articulare, si formarea corecta a ritmului respirator. Fomnatii de lucru: pe unul sau doua linii cu fata spre educstoare, pe dou’ linii de o parte si alta a sali, in cere, semicerc, coloane de gimnastica. {in toate situafiile, formafile de lucru trebuie si asigure executantilor posibilitatea efectuirii miscasilor in toate planurile fird.a se incomoda reciproc inclusiv atunci efnd folosese obiecte portativ. Exersarea se va face frontal cu pauza intre exercifi sau firi pauz& atunci cind exercifile sunt cunoscute La grupele de nivel I se executi 3-Sexercitii, Ia grupele de nivel I $-7 exercifii si grupa regititoare chiar 8 exert. Aceste exercifii se succed {indnd cont de schema corporal, adic incepénd cu. exert segmentare dela cap spre picioare, Exercifiile analitice sunt simple localizate, apoi gradat se vor combina. Exervitiile pot fi executate separal pe grupe de exercifii sau sub forma de complex, lihere, pe perechi, sau cu obiect portativgla comanda sau pe fond muzical. Efectuarea exercitiilor pe fond muzical va creste starea emotional’ si va asigura un cadni propice unor execulii corects si placute. Pentru obfinerea eficientei exercitiilor oste necesar si se faci o dozare corecti a numirului de repetiri, a ritmului de execulie si a altemérii grupelor musculare in alcituirea complexelor de exercifii trebuie si respectim principiul altemarii, de-a angaja in activitate toate grupele musculare si scgmentele cocporale intr-o succesiune care si respecte ~ schema corporal - alterndnd contractia cu intinderea, flexia cu extensia. loVarictatea se va cbtine prin schimbarea periodicd 2 confinutului complexelor de exercifi, modificarea formelor de exersare gi a formatiilor de lucru, alternarea exercitiilor individuale cu cele in perechi sau cu obiecte. Momentul 4 Dezvoltarea calitétii motrice indeménare sau viteza Objective: ~lezvoltarea calitajii motrice indemAnare cu accent pe componente: orientare in spafiu. precizie a miscdrilor, coordonare a migedtrilor, ete. ~ dezvoltarea calitifii motrice vitezi — vitezA de reactie Ja diferiti stimuli auditivi, vizuali, - _ formarea deprinderilor de conmmicare de colaborare, contucrare intre coechipieri. Confinut:- jocuri de migcare selecfionate si eventual adaptate la nivelul grupei ,si care si vizeze una dintre componentele indemanari ~ jocuri de migcare cu participarea intregului colectiv, fra tmpartirea copiilor pe echipe, jocuri cu ‘impartirea colectivului in echipe, jocuri cu mingg, jocuri care necesita deplasarea copiilor pe perechi, in coloand, in sir, jocuri care presupun dispersia copiilor si regruparea acestora, in locuri marcate, ~ Stafete, parcursuri aplicative, combinatii de elemente gi exerciti,si cresterea gradului de complexitate. - Evaluarea dezvoltarii calititilor motrice Detalii:- Dezvoltarea calititii motrice indeménare sau vitextt Acest moment este prozent in structura activitati alunci cénd una dintre temele activitifii este dezvoltarea indemfn&rii sau dezvoltarea vitezci. Durata momentului este de $-7 minute, el variazi in funclie de complexitatea mijloavelor utilizate, in functie de rapiditatea organizarii colectivului gi de ntmul de execufie, de participare, de implicare a copiilor. Tocmai de aceea, educatoarea trebuie si imprime un ritm optim de derulare a jocurilor respective, sau a stafetelor, fir . timpi mori", prin multe aprecieri si incurajari verbale oportune, care si menjind un ritm optim de derulare a mijloacelor. Mijloacele cele mai potrivite de acjionare vor fi jocurile de migcare, stafetele, parcursurile aplicative, Momentul 5 - {nvdtarea sisaut consolidarea deprinderilor motrice Objective: - invatarea si /sau consolidarea deprinderilor motrice de baz area gi /Sau consolidarea deprinderilor motrice aplicative ~invajarea si /sau consolidarea deprinderilor motrice specifice dansului ~ invaijarea gi /sau consolidarea deprinderilor motries specifice gimnasticii de baz ~invatarea gi /sau consolidarea deprinderilor motrice specifice minibaschetului si minifotbalului ~ formarea capacitifii de autoorganizare, autoconducere, autoevaluare - formarea Conrinut: jocuri de migcare, parcursuri aplicative, stafete, elemente statice si dinamice din gimmastica de baz, dansuni cu tem’, dansuri,, jocuri pregatitoare pentru inifiere in mimibaschet si ‘minifotbal Detalii:-— Invearea si‘sau consolidarea deprinderilor motrice ‘Durata acestui moment este de 7-15 minute. in acest moment se urmareste: + formarea unei reprezentiri corecte a deprinderii suspuse invifirit - _insugirea elementolor componente ale mecanismulni de baza a deprindetii respective. Se va unnari selectionarea si adaptarea potriviti a mijloacelor de acfionare- joc de migcare, parcurs aplicativ, stafeté., prcum gi o dozare corespunzitoare particularitiilor de varst& ale copii. Obicetivele acosiui moment uméresc realizarea confinutului unitStii de invatare planificata pentru o activitate si pentru intreg ciclul tematic constituit cu acceasi categoric de continut uEducatoarea trebuie s4 conduc activitatea copiilor spre insusirea corecti a acjiunilor motrice respective, in etape bine gradate, ele vor fi repetate pani la insugirea corecti, Acest aspect nu se va realiza intr-o singura activitate, necesitand un sistem de activitati. ‘Demonstrafia si explicafia acfiunilor motrice ce umeaza si fie insugite trebuie si creeze copiilor © reprezentare cfit mai clari asupra componentelor deprinderilor motrice, si si imprime un ritm de execulie potrivit cu etapa de insusire a deprinderii respective. Ritmul de execujie al deprinderilor motrive trebuie si fie la inceput moderat, aproape de ritmul de execufie specific acestora. intre repetiri se va realiza pauza necesari reluiri execufiei miscdrilor repective ‘in acest moment se execut&: deprinderi motrice de baz, aplicativ utilitare, cxercitii preg&titoare $i findamentale executate frazmentar sau vlobal Formafiile de lucru trebuie si permita acfionarea frontal, a tuturor prescolarilor sau actionarea pe rand cou intoarcere Ia girul de unde s-a pomit, intoarcere care se va realiza in mers si va asigura revenirea organismului dupa efort. Asupra executiei fiecirui copil educatoarea va face corectirile si precizirile necesare, in timpul derulérii miscdrilor deprinderii respective si dupa finalizarea lor. Educatoarea va stimula prin aprecieri pozitive si incurajari permanente executile prescolarilor Momentul 6 ~ Dezvottarea culititii motrice rezistenti san fort Obiective:- dezvoltarea calitifi motrice rezistenfi general& a organisnului san - dezvoltarea calitifii motrice fort. Contient Detalii- Dezvolarea culitatii motrice rezistenia sau fort Acest moment este prezent in structura activitSti atunci cdnd una dintre temele activitigii oste dezvoltarea rezistenfei sau dezvoltarea fortei. Durata momentului este de 5-7 minute, el variaza in functic de mijloacelor utilizate, in funcjie de rapiditatea organizarii colectivului si de ritmul de executie, de participare, de implicare a copiilor. Educatoarea trebuie si selectionezo gi si adapteze corespunzitor mijloacele potrivite. Se vor utiliza jocuri de migcare care presupun alergare, sau diferite exercifii sau jocuri de migcare, stafete care presupun tracfinunea corpului pe suprafete alunecoase, sirituri, sau transportul unor greutii mici, parcursuri aplicative Momentul 7 — Revertirea organismului dupé efort Objective: - sciderea indicilor marilor functiuni ale onganisrmului la valori cft mai apropiate de valorile inifiale din momentul inceperii activitii ‘Congirut:- jocuri de miscare care si aiba drept scoprevenirea organismului dup’ efort = deplasari in alergare sau mers combinate cu exercifii de respirafii, cateyorii de exercifii pentru revenirea organismului dupa efort Detalii: — Revenirea organismului dupd efort Acest moment dureaz4 2 minute si urméreste revenies pulsului gi a frecvenfei respiratorii_a copiilor la valori apropiate valorilor de repaus, Acest obiectiv se va realiza prin intermediul unui joc de migcare linigtitor sau a unor exercifii de bansare si relaxare sau de ‘intindere a musculaturii segmentelor corpului care au fost mai solicitate pe parcursul activitati © categorie importanta de exercitii care sunt f eficiente pentru realizarea acestai moment sunt excreitile de respuratic care pot fi executate din mers sau din stind gi care pentru nivelul I uflizeaz’ o terminologie adaptati, - . mirosim florile, suflim lumfniile”, etc. Momentul 8 — Anatiza activititi Obiective:- apreciewea nivelului de execugie si participare a copiilor pe parcursul activitajii ~ stimularea activitajii independente AConginut: apreciori pozitive, laudative la adresa copiilor care au avut cele mai bune prestatii pe parcursul activitaji, = aprecieri pozitive, stimulative asupra intrest grupei Detatii: — Analliza activiedpit Durata acestui moment este de 1 minut, timp in care se urmareste - evaluarea activititii colectivului; - orientarea activitifii independente, = pregiitirea activititii viitoare. jn finalul activitifii educatoarea, va face unele aprecieri asupra activitatii desfasurate, subliniind aspectele pozitive si apreciind comportamentul bun al prescolarilor ‘in cauza. [%