Curs ar. Es Conceptul de educafie psihomottick - obiective ‘Trsdturi esenfiale ale noului curriculum Motticitate — structuri Psihomotricitate— componente, schema Capacitate motrica — schema Crestere si dezvoltare Seminar Projectare curricular anuala pe cele 2 nivele Proiectare pe unitate de invafare Proiectare semestriala Proiect de activitate Conceptul de educatie psihomotrici Educatia psihomotric% tinde spre 0 educare a omului ( in special a copilului ) prin intermediul activitifii corporale. Obiectivele pe care le urmareste sunt indreptate spre o mai bund structurare a componentelor psihomotrice: schema corporal, lateralitate, caracteristici spatio- temporale, Educatia psihomotrica este génditi de cltre Vayer citat de V Horghidan pg42 in Problematica pasihomotricititit” (2000) in strnsé corelatie cu varsta si trebuintele copilului. Ea trebuie s& rispunda trebuinfelor de moment si de perspectiva ale sale. Mediul socio-cultural si psiho-afectiv contribuie alituri de activitatea corpului, Ia dezvoltarea schemei corporale, favorizeazi dezvoltarea conditiilor organizirii perceptive, condifiile unei bune manifestiri a atenfiei, pundnd copilul in condifii favorabile de invatare. “Educatia psihomotricd are ca obiectiv fundamental dezvoltarea autonomiei corporale a copilului . Aceasta consti in stipanirea corpului propriu pentru a putea actiona $i comunica efficient si adaptat cu mediul inconjuritor. Autonomia corporal permite copilului s& profite de stimulii din ambianfZ,ii asigur deschiderea spre Iume si libertatea spiritului. Autonomia corporal presupune dezvoltarea psihomotorie” Dezvoltarea psihomotorie cuprinde 7 componente a ciror evolutie este intercorelata: Motricitatea global Motricitatea fina Schema corporal Lateralitatea Organizarea perceptiva Organizarea spatiului © Organizarea timpului si evolutia simfului ritmic Formarea abilititilor motrice este dependent de evolutia componentelor psihomotrice, improun’ constituind nivelul dezvoltarii psihomotrice.” Pg.46 V.HorghidanSpecialistii domeniului psihomotric au stabilit 9’in uma unor studi longitudinale, existenfa unei tape de varsti pe care au denumit-o interval optim de educabilitate” ,care este situatintre 6 gi 10 ani perioada de varsti in care aptitudinile psihomottice pot fi dezvoltate la maximum. De asemenea autorii consider’ cd valoarea educafiei psihomotrice este determinati in mare ‘miisurd de capacitatea educatorului de a lege etapa optima pentru dezvoltarea abilitiilor. “Educafia psihomotric pomeste de la infelegerea fiinfei in unitatea si globalitatea ei si tinde lao educare a omului (in special a copilului ) prin intermediul activititi corpului” . (V-Horghidan 2002, pg. 41) Le Boulch 1966 citat de V. Horghidan 2002 pg. 44, accentueazd asupra rolului metodelor de educare fizick pentru dezvoltarea psihomotrici, ajungénd sa construiasei o metoda de edueare prin miscare numiti psihocinetica. Acesta defineste psihocinetica cao metoda general de educaro care foloseste ca material pedagogic migcarea umand sub toate aspectele ei. Psihocinetica este ginditd 2.0 metoda fundamentala de dezvoltare « capacitifii psihomottice mai ales atunci cind se aplicd copiilor sub 12 ani, Un alt autor Francine Lauzon ( 1990) citat de V-Horghidan (2000) pg. 45, considera educatia psihomotrici o arti, care favorizeazi dezvoltarea global a copilului, folosind ca mijloc activititile comporale. Acesta consideri ci migcarea este atét 0 conditie a dezvoltirii compului cit si a structurilor intelectuale si afective si constituie totodati o sursi de energie si un mijloc de exprimare al fiinfe. Miscarea are numeroase efecte benefice pentru copil: ~ asigura dezvoltarea corporal, ~ ajuti la evolutia inteligentei prin multiplicarea activtifilor senzoriale si motrice, prin contactul cu altii, cu obiectele, cu spafiul si universul sonor, ~ contribuie 1a dezvoltarea socio-afectiva, ca efect al relafilor cu alte persoane prin mijlocirea misearii, = sigur dobindirea abilititilor motrice ce conduc la objinerea autonomiei, ~ realizeaz4 eliberarea de tensiumi, — realizeazi echilibrarea energetic’ . “Qbicctivele educatiei psihomotrice Obiectivele generale de instruire ce pot fi formulate in domeniul psihomotricitifi sunt: & organizarea schemei corporale gi a lateralitatii; b. dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice de culoare; © dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice de forma; d_ dezvoltarea structurilor perceptiv-mottrice de miirime; © dezvoltarea capacititilor perceptive legate de spatiu si dezvoltarea conduitei perceptiv-motrice spatiale: £ dezvoltarea conduitelor perceptiv-motrice temporal.” “ Educatia fizick pentru prescolar si scolari mici” Monica Stineseu (Bucuresti 2002 pe,91,92,)‘Tabel nr. Obiectivele educatiei psihomotrice in functie de evolutia componentelor sale z a Scemt Lateralitate | Structurare f = Corporal spatial Orientare temporal insusirea Cumoasterea | Formarea | nofiunilor | Dezvoltarea capacitifii de corpului si | primelor legate de | diferentiere a sunctelor si a notiuni de spatiu, | surselor de producerea posibilititilorde | lateralitate | cunoastere Tor. 21/2 -4 migoare, aspatiului imediat. Cunoasterea partilor compului (migciri posibile, denumire ) Dezvoltarea | _ Dezvoltarea | Formarea | capacititiide | fnsusirea notiunilor de capacititiide | notiunilorde | reproducerea | —ordine si succesiune 4-5 | discriminare | Iateralitatela | —formelor ani | vizuali, utilizarea| —nivelul | (inclusiv trasee | Dezvoltarea capacititii de nofiunilorlegate | _membrelor | reale,din | —percepere a duratei de corp inferioare si | memoric), intervalelor. superioare, | — mirimii, Dezvoltarea migeirilo. | Dezvoltarearitmului. orient spatio- Cunoasterea corporal, notiunilor de nsusirea pozitilor| rind, coloani, compului gia Dezvoltarea segmentelorsale. capacititi de dliscriminare vizwal.Schema Corporal Dezvoltarea capacititii de recunoastere si insusirea denuminii ozitiilor corpului, Dezvoltarea capacitifii de reproducere a formelor, migcirilor. Dezvoltarea capacititii de recunoastere a migcirilor similare la nivelul diferitelor segmente, Lateralitate | Structurare spatial capacitiii de orientare (cu $i in lipsa vazului) Dezvoltarea capacitatii de orientare a altor stinga, subiecti cu ajutorul comenzilor verbale Dezvoltarea | Dezvoltarea capacititii de Orientare temporaki reproducere a unei succesiuni ritmice. Dezvoliarea ritmului,Schema Lateralitate | Structurare | Orientare temporali Corporala spatial Dezvoltarea capacititii de Dezvoltarea Dezvoltarea Dezvoltarea_ reproducere a unei capacititiide | capacititiide | capacititiide | — succesiuni ritmice teproducere | diferentiere | orientare in prin desen si | dreapta -stinga | spatiu apropiat migcare a si deplirtat actiunilor conform unor | Dezvoltarea ritmului motrice posibil repere precise 6-8 | afietiuate ani ‘cu coxpul si segmentele acestuia “ Educaria fizica pentru prescolart si scolari mici” Monica Stineseu ( Bucuresti 2002 p3.91,92,93,94)‘Trisituri esentiale ale now! i curri¢ m1 Noul curriculum pentru invétimantul prescolar promovat la inceputul acestui an scolar respectiv 2008-2009, introduce conceptul de educatie timpurie, promovand in acelasi timp si conceptul de dezvoltare global a copilului, concept care accentueaz importanta. domenii de dezvoltare a copilului. in cadrul actualului curriculum se opereazi cu cele 5 domenii experientiale care se intilnesc cu domeniile de dezvoltare a copilului, Aceste domenii sunt: domeniul estetic si creativ, domeniul om $i societate, domeniul limba gi comunicare, domeniul stiinfe si domeniul psiho-motric. “Structural, prezentul curriculum aduce in atenfia cadrelor didactice urmitoarcle componente: finalititile, confinuturile, timpul de instruire si sugestii privind strategiile de instruire si de evaluare pe cele dou niveluri de varst& (3-5 ani si 5-6/7 ani). Obiectivele cadru sunt formulate in termeni de generalitate si exprimA competentele care trebuié dezvoliate pe durata invatiméntului prescolar pe cele cinci domenii experientiale. Obiectivele de referinfZ, precum gi exemplele de comportament, ca exprimari explicite rezultatelor invafirii (conceptelor, cunostinfelor, abilitafilor i atitudinilor, dar si ale competentelor vizate) sunt fromulate pentru fiecare tema si fiecare domeniu experiential in parte. > (pag.9, Curriculum pentru invtmantul prescolar 2008 . Organizarea programului anual de studiu pe cele 2 nivele se face in in functie de cele 6 teme. 1 Cine sunt/ suntem? 2 Cand, cum $i de ce se imtimpli? 3. Cum este,afost si va fi aici pe pamant? 4 Cine gi cum planific’, organizeaza o activitate ? 5 Cu ce si cum exprimim ceea ce simtim ? 6 Ce si cum vreau si fiu? Metodologia de aplicare a noului curriculunm precizeazi la punctul nr.13 urmiitoarele in_programul_zilnic este obligatoriu s& existe cel putin o activitate san un momentisecventi de migcare (joc de miscare cu text $i cdnt, activitawe de educasie fizict, moment de inviorare, intreceri sau trasee sportive, plimbare in aer liber etc,). Totodati, educatoarea va avea in vedere expunerea copiilor 1a factorii de mediu, ca i conditie pentru ‘mentinerea stirii de stinitato si de calire a organismului gi va scoate copiii in acr liber, cel putin o dati pe zi, indiferent de anotimp. DOMENIUL - Dezvoltarea fizici, siniitate si igieni_personalii — cuprinde o gamé larga de deprinderi gi abilitafi (de la migcari largi, cum sunt sAritul, alergarea, pan la migcdri fine de tipul realizirii desenelor sau modelarea), dar si coordonarea, dezvoltarea senzoriald, alaturi de cunostinte si practici referitoare la ingrijire si igiend personal’, nutritie, practici de mentinerea sindtatii si securitiii personale.Dimensiuni ale domeniului: Dezvoltare fizied: Dezvoltarea motricitifii grosiere Dezvoltarea motricitifii fine Dezvoltarea senzorio-motorie Sandtate si igiendi personal Promovarea sinatafii si nutriiei Promovarea ingrijiri si igienei personale Promovarea practicilor privind securitatea personal (pag.14, Curriculum pentru invitimantul prescolar 2008-2009 ), Domeniul psihomotric Obiective cad: + Formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si utiitar-aplicative; © Stimularea calititilor intelectuale, de voiné si afective in vederea aplic&rii independente a deprinderilor insusite; ‘* Cunoasterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menfinerea stirii de séndtate, biestive de referinta - Sa fie capabil si execute misetri motrice de bazi: mers, alergare, s&rituri, rostogoliri, ‘cafarari. ~ Sd cunoascd gi si aplice regulile de igien’ referitoare la igiena echipamentului — Sa cunoasc’ gi si aplice regulile de igien’ a efortului fizic. ~ Si-gi formeze o finut’ corporal coreeti (in pozifia stand, sezdind si in deplasare). Si perceapi componentele spatio-temporale (ritm, durata, distanti, localizare) ~ Si fic apt si utilizoze deprinderile motrice insusite in diferite contexte. = S& se foloseasci de acfiunile motrice invifate pentru a exprima sentimente si/sau comportamente, pentru a rispunde la diferiti stimuli (Situafii), la diferite ritmuri. ~ Si manifeste in timpol stvitii atu de coopera, spit de echips, de competi, fair play.Tabel nr.2 Domenia! de dezvoltare Dezvoltarea fizici, sindtate si igien’i personal ‘Dimensimni ale domeniului © Dezvoltare fizied: Dezvoltarea motricititii grosiere Dezvoltarea motricitafii fine Dezvoltarea senzorio-motorie © Siiniitate si igieni personali: Promovarea sinataii si nutriiei Promovarea ingrjiri $i igienei personale Promovarea practicilor privind securitatea personal Domeniu! experiential Do Obicctive cadru: ~ Formarea gi dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si utilitar-aplicative; - Stimularea calitifilor intelectuale, de voinja si afective in vederea aplicarii independente a deprinderilor insusite;, - Cunoasterea deprinderilor igienico-sanitare pentru mentinerea strii de sAn&tate. Obiective de referinti ~ Si fie capabil s4 execute migcisi motrice de baz: mers, alergare, strituri, rostogoliri, ciférari ~ Si cunoasca gi si aplice regulile de igien’ referitoare la igiena echipamentului, — Si cunoascé si si aplice regulile de igien’ a efortului fie. — S&-si formeze o finut’ comporalii corecti (in pozitia, stand, sezand si in deplasare) — 88 perceapi componentele spatio-temporale (rim, durata, distant, localizare). ~ Si fie apt si utilizeze deprinderile motrice insusite in diferite contexte. = Sie foloseasci de actiunile motrice invijate pentru a exprima sentimente si/sau comportamente, pentru a rspunde la diferiti stimuli (situatii), la sensibilitatea kinestezic’ - simtul echilibrului ~ _ simful ritmului gi al aprecierii duratelor scurte - coordonarea membrelor-homolaterala sau heterolaterala - coordonarea ochi-mana sau ochi-picior - coordonare general ~ agilitatea + precizia gi stabilitatea misc&rilor ~ _aprecierea oportunitiii actiunilor in diferite momente de timp - _lateralitatea - schema corporal - ideomotricitatea * + Bpuran M, , Metodobogia actvitatilor corporate, Edit...2005 pg.368 Principalele fenomene ce intra in sfera psihomotricitatii sunt: + Coordonirite! - statice, dinamice si perceptiv-motrice -care se manifesta la nivelul tuturor efectorilor sistemului osteomuscular, + Schema corporala - sistemul central de comand& si control a motricitatii, structurd automatizati, dobindit’ prin activitatea motricd (experient& motric’), avand localizarea cortical in homunculus motor. Dup& V. Horghidan 2000, schema corporalii este 0 "structurit dinamicé, ciireia experienta ii imprimd permanent trdsdturi noi, in care se realizeazé supliniri (in anumite limite diferitele segmente care 0 compun pot lua pe rand importanti diferita, erijandu-se in "figura", pentru ca apoi sit se topeaseet in ansamblu," + Ideomotricitatea - este reflectarea constienti sau inconstient& a potentialului motric fixat in schema corporal si care se manifest concret in sistemul coordonarilor; inteligenja motricd Manifestirile de exceptie ale ideomotricititii pot fi considerate ca fiind semne de inteligenfi motricd superioard - creativitate motricd. + Lateralitatea- reflect’ pe planul motricitatii asimetria functionala a emisferelor cerebrale; Astfel, din punct de vedere al lateralititii, subiectii se impart in stangaci gi dreptaci si ambidecstr 4* Rapiditatea misedritor (inclusiv viteza de reactie) ~ este influenjati de particularitatile temperamentale, care sunt conditionate genetic (viteze diferite de propagare a influxului nervos si de traversare a sinapselor).” St. Tudos (2000) ,,Concepte psihologice de baza” ...ps. 74,75 ,76. Tabel nr.5 Evolutia componentelor motricittii si psihomotri i la varsta prescolara precizie de la I, 1,5m varsta | Motricitatea general | Schema corporal | Orientarea Perceptii spatio-temporal Mers Indic&elementele | — Capabils’ | Capabil s& compare echilibrat,menfinere | componente ale | execute deplasiri | Iungimi de distante | echilibru pe un picior, capului gi intre dou repere | —parcurse (Jung, in sirituri de pe un sogmentele impuse. scurt) si sorteze __ | picior pe altul,si peste corpului. forme si mirimi | Sani | “obstacole mici. Are identice. precizie in executarea unor aruneiri cu 0 | ming si cu dows i 4ani_ | Mers, alergare, sirituri] Indica, urechea, | Indic& pozitii sus- | Sorteaz8 obiecte clar delimitate. Prinde | ochii,manapiciorul | jos, fati-spate. dupa culoere, si paseazi mingea cu compari obiecte cu greutiti diferite, Dispune de o gama mai largi de sirituri se dezvolta echilibrul. Se amelioreaza preizia executirii aruncarilor, prinderilor. Se consolideazi achizifiile etapei precedente. invata noi pozitii spatiale: alaturi, inainte-inapoi. Percepe si distinge ozitii spatiale, culo si nuante. lyAchizifiilor precedente | __ Recunoaste Utilizeaza si Se amelioreaza lise adaugi siriturile | dreapta-stinga | —aplici nojiuni calitatea Gani | pe vertical’. Capabil spatiale si _| perceptiilorin toate si reproduc mige&ri temporale registrele simultan cu modelul. senzoriale. (aici, acolo, ‘acum, apoi) Capabil si execute | Execut& migcdri Executi Se amelioreazi structuri de misclri | variatepebazide | independent capacitatea rani | cate soliciti un grad imitatie, migcari conform | discriminatorie sporit de coordonare; reperelor spatiale se dezvolti indicate, motricitatea find Sani | Seimbundtijeste | Creste fidelitatea | Seorienteazi | Creste acuitatea viteza de execufie si | reproducerilor dupa repere vizuals. precizia miscarilor. motrice. naturale = ( rasdrit-apus) M. Stnescu, “ Educatia fizie8 pentru prescolari si scolari mici — 0 abordare psihomotrica ,, (2002) pg. 63. 8Capacitatea motries Provenind din latinescul ,capacitas’, capacitatea reprezint& posibilitatea indivizilor de a reusi in executarea unei sarcini sau a unei profesii (Pieron, 1968), Prin capacitatea motrica se ‘infelege ansamblul posibilitatilor motrice naturale si dobandite prin care se pot realiza eforturi variate ci structur’ si dozare. Capacitatea motric& este un potential uman dinamic (progresiv sau regresiv) dat de unitatea dintre calitifile si deprinderile sau priceperile motrice, aptitudini si abilitafi. Capacitatea motrica este — logic si legic — influentati de “sarcina” de indeplinit gi de o multitudine de alti factori, intre care se remarca procesele psihice, procesele biochimice si nivelul indicilor de dezvoltare fizic8. Faptul c& acesti factori o influenfeazi, “o conditioneazai”, nu inseamna, nu presupune ci ei si intre obligatoriu in definitia capacititii motrice. Capacitatea motricd cuprinde: + componentele stabile: aptitudini, calitati motrice, deprinderi motrice, structuri opera- ionale, cunostinfe, experienti; + componentele de stare: motivafie, stiri emofionale, care pot favoriza, reduce sau bloca exprimarea capacititii motrice. Capacitatea este intotdeama demonstrat si demonstrabil’, spre deosebire de aptitudinea mMotrica care este o virtualitate ce urmeazii a fi pusd in valoare. Capacitatea mowricd, de cele mai multe ori, nu se reduce doar la rezolvarea unor situatii standard, ci a unor situafii variate, posibila prin structuriri si recombinari ale componentelor sale, manifestindu-se ca réspuns original, strict individual. »»Terminologia educatii fizice si sportului” (1979) citat de A.Dragnea (1999) in“ Teoria activititilor corporale” ofer3 o alti definitie despre capacitatea motrica astfel: Capacitatea motricd este ansamblul posibilititilor motrice naturale si dobandite prin care se pot realiza eforturi variate ca structura si dozare. in literatura anglo-saxona capacitatea motrica este echivalentul termenului fitness. Edw. Fleishman citat de A.Dragnea (1999) infelege prin capacitatea motricé un complex de factor reprezentat astfel: pg.42 Fig3 q1 Forta (dinamic& Staticd explozivit) be »| 4. Viteza (reactie, actionare) 5. Rezistenti (in regimuri diferite, cardiopulmonara, 2. Motricitatea : dinamick si de relaxare [| _Capacitate musculard local) 6, Coordonare ( simpli, multilaterala, general, precizie, static’, motrica, ll {___+] exactitate) 3. Echilibrul dinamic sistatic A. Dragnea concluzioneaza definind capacitatea motric’ ast! “Capacitatea motrici reprezinti un complex de manifestiri preponderent motrice ( riceperi si deprinderi) conditionat de nivelul de dezvoltare a calititilor motrice, indicii morfo- functionali, procesele psihice(cognitive,afective,motivationale) si procesele biochimice metabolice, toate insumate, corelate, $i reciproc condifionate, avand ca rezultat efectuarea eficient’ a actiunilor si actelor solicitate de condifiile specifice in care se practic’ activititile motrice.”” M.Epuran “ Metodologia activitatilor corporale” ( 2005), propune 0 abordare din doud puncte de vedere a capacititii motrice astfel, aceasta trebuie priviti atat din p.d.v.psihologic oat si metodic. “Din p.dv. psihologic confinutul capacititii motrice este alcituit din aptitudinile psihomotrice- misurate prin teste specifice pentru vitezi de reactie, precizie, coordonare, echilibru, etc. si se exprimé in randament / performanta. Din pv. metodologic, si metodic (al educafiei psihomottice, fizice, etc), capacitatea motricé este alcituiti din aptitudini motrice (viteza, forti, rezisten{i, coordonare, mobilitate, anduran{i, ) misurate prin probe de teren ca alergir, sirituri, aruncari, tragere la inti, tactiuni, echilibru. Toate aceste aptitudini vor sta la baza invari actiunilor tehnice gi tactice.” De asemenea definitia oferita de M.Epuran capacititii motrice este urmtoarea: * Capacitatea motricd a individuiui este 0 reactie complex’ la stimuli ambiantei. Ea cuprinde intr-o unitate caracteristici mai multe elemente cum sunt: aptitudinile psihomotrice (ca inzestrare naturala psihofizica), aptitudinile motrice-sportive, toate influentate, structurate divers si potenfate, la niveluri diferite, de maturarea fireasci a functiilor, de exersare gi de factorii interni motivaionali.” Autorul precizeaza asupra importanfei cunoasterii capacititii motrice a unui individ sau a unei colectivititi gcolare acesta fiind 0 necesitate si totodati o obligatie, nivelul capacitatii motrice fumnizind informafii care arata in ce mAsuri procesul instructiv-educativ a fost eficient, precum si asupra diferentelor individuale sau de grup determinate de anumifi factori psiho- sociali 40Crestere si dezvoltare fizic Jn ,, Terminologia educaiei fizice si sportului ” se face precizarea c&, prin dezvoltare fizicd se infelege rezultatul, precum $i actiunea indreptald spre influentarea cresterii corecte gi amonioase a organismului uman, concretizatd in indici: morfologici (somatici) si functionali, cat ‘mai apropiafi de valorile atribuite in acest sens organismului sinatos la diferite varsto. Dezvoltarea fizici presupune deci, dou’ categorii de indici: somatici, morfologici (care se vad, se observ cu ochiul sau se obfin prin misurare, indlfimea corporal, perimetrele sau diametrele la anumite niveluri, greutatea corporala, lungimea segmentelor corpului, etc.) si functionali, fiziologici, care nu se vad cu ochiul liber dar care constituie motorul organismului, frecventa cardiac’, frecventa respiratorie, capacitate vital, tensiune arteriala, ete. Nivelul dezvoltirii fizice umane este multifactorial determinant. Acest nivel este un rezultat cumulativ al factorilor ereditari si de mediu ( natural, ambiental gi social). Organismul uman se dezvolta, creste — pana la o anumita varsta — odata cu derularea ontogenezei. Aceast’ crestere poate fi influentati in sens de accelerare si mai ales de armonizare prin practicarea special a exercitiilor fizice. De aceea se foloseste frecvent expresia Dezvoltare Fizic& Armonioasa. Ceea ce insofeste 0 dezvoltare fizicd sinitoasi este insusirea deprinderilor de igien’ personalii gi a celor de securitate personal. Copiii invati de mici ce inseamna un program de viati sindtos. Deprinderile de somn, spalat, nutrfie, imbrcare gi activitate fizica se dezvolta de la nastere si constituie repere importante in prevenirea imbolnavitilor. Sanatatea, condifia fizica si dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi in procesul de crestere si dezvoltare a lor in perioada timpurie. Cresterea si dezvoltarea reprezinta procese complementare, chiar daci cresterea se refers la anumite schimbiiri de ordin fizic, Precum cresterea in greutate, in inljime gi a dimensiunilor corpului, iar dezvoltarea la nivelul de complexitate fine de schimbirile care parcurg un mod gradat de progres de la schimbirile simple Ia cele mai complexe. Desi pasii schimbatilor sunt mai mult sau putin aceiasi pentra tofi copii, ritmul schimbirilor prezint& o putemica variabilitate individuala. Dezvoltarea fizicd normal, sinitatea, motricitatea sunt fundamentale pentru intregul proces de invafare si reprezinti baza de plecare pentru un stil de viafi sindtos. Miscarea si dezvoltarea fizici au o contributie importanté la dezvoltarea creierului, Sinitatea fizicd aduce energie, echilibru gi disponibilitatea de implicare in experiente de invatare. Dac pentru perioada anteprescolari era specific ritmul alert al cresterii in inaltime gi pondere a copilului, in acest nou stadiu cresterea se realizeuza diferemtiat. Astfel, intre 4-5 ani cresterea traverseaz 0 perioad’ mai lenti — in medie 4-6 cm anual - pentru ca la sfarsitul prescolarititii ritmul cresterii s& fie mai alert. ,,in ansamblu, intre 3 ~ 6/7 ani copilul ereste in inalfime de la aproximativ 92 cm la aproximativ 116 cm, iar ponderal de la 14 kg la 22 kg. Trebuie spus c& fetele au talia si greutatea mai mic& decdt baietii, dar inalfimea si greutatca variaza in functie de alimentafie, igiend, starea sinatatii etc”. {in aceasti perioada viteza de crestere a diferitelor parfi ale corpului duce la schimbarea proportiilor sale. Daca la 2 ani capul reprezenta circa 1/5 din corp la 6/7 ani el va reprezenta circa 1/6 din comp. Regula cresterii si dezvoltirii inegale se extinde si asupra altor parti ale * Verza, E., Versa, F-E., Psihologia varstelor, Bucuresti, Editura: Pro Humanitate,2005, p.93 lforganismului — abdomen, torace, bazin, membrele inforioare si membrele superioare — ca gi asupra altor organe si {esuturi — fesutul epitelial, scheletul, musculatura. Aceasti crestere diferetiati face ca in infafisarea fizicd a prescolarului si fie 0 oarecare disproportie intre dezvoltarea capului, care este relativ mare si dezvoltarea membrelor inferioare ceva mai scurte, de aici si aspectul caricatural al pregcolarului, Nu de putine ori copilul se ‘impidica, igi pierde echilibrul, cade, acestea sunt consecine ale dezvoltirii disproportionate care afecteaz stabilitatea corporala gi echilibrul. in prescolaritate toate celelalte sisteme ale organismului suport modificdri importante. Desi procesul de osificare continu, oasele prescolarului sunt inca destul de elastice, maleabile. Exercifiile practicate in cadrul activitijilor de educafie fizic& solicit foarte mult, iar discrepanjele dezvoltiti fizice 1a aceasta varsta face ca rezistenfa copilului la efort si fie foarte scdzuti, Desi copilul este intr-o continua migcare si de cele mai multe ori simfi c& nu reusesti s& fii pasul cu el, totusi, cdnd prin exercifii fizice sunt solicitati timp mai indelungat vedem cum mica tomada se linisteste. De aceea in aceasta perioada a dezvoltirii, educatoarea trebuie s& propund exercifii fizice care si respecte particularitatile dezvoltarii, sé dozeze cu mare atentie timpii de solicitare la efort dar, si si diversifice exercitiile propundnd 0 gama cat mai variata, respectnd intotdeauna etapele de desfiigurare de la simplu Iz compex, de la un timp mai scurt la ‘inceput ca pe parcurs sa se creasca gradat si timpul si complexitatea exercitiilor. in ceea ce priveste elasticitatea oaselor, acest lucru este benefic dac& sunt respectate prevederile de mai sus. Pentru practicarea unor sporturi de performanfa, gimnastica spre exemplu, aceasta este varsta recomandati de initiere gi formare a deprinderilor Exercifiile fizice sunt foarte indrigite de copii, iar practicarea lor angreneazi intreaga musculatur, actioneazi pozitiv asupra dezvoltirii simfului echilibrului gi ortentiri in spafiu, contribuie intr-o oarecare masura la dezvoltarea tuturor calitifilor motrice si ‘indeosebi a indemanarii si a coordonarii Revenind la procesul de osificare, putem spune ca spre sfarsitul acestei perioade ,,punctele de osificare” incep si devina vizibile in toate oasele carpiene; curburile coloanei vertebrale s-au constituit desi nu au inc’ o foarte mare stabilitate, Elasticitatea coloanei vertebrale poate si duc lao deformare a ci, daca fiecare exercitiu efectuat nu este studiat metodic si tehnic de educatoare inainte de efectuare. Trobuie alese, din multitudinea de exercitii, acele exercifii fizice care cu adevarat si dezvolte armonios gi corect copilul de varsta prescolar’. Sistemul muscular este la fel de inegal dezvoltat; muschii lungi ai membrelor superioare gi inferioare progreseazi mai rapid decat mugchii scurti ai mainii, fapt care explicd de ce prescolarul efectueazi mai usor migcdrile largi, mai ample (mers, aruncare, lovire) decat migcdrile de precizie ( desenat, scris, decupaj). Spre finalul perioadei prescolarit3tii copilul capt o infitisare mai armonioasa si fenomenul are efect pozitiv in cresterea preciziei migc&rilor si in intacirea echilibrului, Organismul, in intregime, devine mai elastic, iar migcdrile mai suple si mai sigure. Cea mai spectaculoasi modificare o intilnim insi la nivelul sistemului nervos. Celulele sistemului nervos se diferengiaza, cresc sub raport morfologie, isi perfectioneaza funcfile Totodata, creerul isi méireste volumul. La nastere el céntireste circa 370g, ccitre 3 ani isi tripleazit gruatea, iar Ja sfarsiuil prescolariiatit reprezinta aproximativ 4/5 din greutatea lui finali, ednttirind circa 1200g {in acest stadiu este important procesul de diferentiere a neuronilor care formeazi straturile corticale, cresterea numarului fibrelor mielinice si a fibrelor intercorticale, perfecfionarea functional Golv, P,,Zlate,M., Verza, E., Psihologia copilului:manual pentru clasa a Xi-a, Bucuresti, FDP. RA., 1994, p78,a diferitelor regiuni corticale. Cea mai important modificare o reprezinta, ins, schimbarea raportului de fort dintre sistemul nervos periferic si sistemul nervos central. Spre deosebire de etapele anterioare cénd segmentele inferioare, periferice, ale sistemului nervos erau dominante, acum segmentele superioare ale sistemului nervos, indeosebi scoarfa cerebral devin dominante. Ele isi manifest’ actiunea reglatoare, cea ce permite 0 mai bun& coordonare, ditijare, si controlare a activititi Ca urmare a dezvoltirii scoarfei cerebrale creste mumiirul si viteza de formare a teflexelor conditionate, precum si stabilitatea lor. Diferite forme de inhibitit condifionate, indeosebi inhibitia de diferentiere $i inhibitia de intarziere, ajutt la perfectionarea si precizarea reactiilor de invétare, la aménarea unor reactii, care m corespund cu cerintele mediului. Voinga ar fi imposibil de explicat in fara inhibitici de intérziere.’ Predominarea unuia sau altuia dintre cele doua procese nervoase fundamentale — excitatia si inhibitia ~ sti la baza unor conduite cum ar fi: somnolenta, lipsa de vlags, nereactionarea la stimulirile mediului sau neastimpirul, capriciul etc. Totodat, se contureazi mai pregnant dominanta asimetric& a emisferelor cerebrale, ceea ce se va repercuta asupra diferentierii manualititii copilului: dreapte, stinga, ambidextru. Biochimismul intern al copilului cunoaste 0 evolutie interesanti: se diminueazi activitatea timusului (glanda eresterii), atat de activa in perioada anterioara, si se intensifica funcfiile glandei tiroide si a hipofizei, Aceasta explick de ce ritmul cresterii este mai lent, dar si de ce mobilitatea copilului este mai mare, tiroida intensificaind procesele metabolice, Ca urmare a dezvoltirii generale, la 4 ani copilul devine mai putemic, dar si mai indeménatec. Miscétile sale sunt mai brutale, fapt explicabil prin antrenarea si constituirea relativa a conduitelor implicate in cerinfele de autonomic. Dezvoltarea motorie este deosebit de important’ pentru sporirea autonomiei, dar ea are semnificatie si pentru dezvoltarea psihied general& a copilului. Anumite tipuri de joc, mai ales cele de migcare si de constructii, cele de desen si de modelare a plstilinei, aliituri de celelalte componente ocupationale, contribuie la cresterea preciziei migcdrilor, la consolidarea forfei fizice si la dezvoltarea abilitafilor motorii fiziolos 1: escolar ‘mul de general de crestere in indltime gi greutate este accelerat, insi, in noul stadiu al prescolaritifii cresterea se va realiza diferentiat. in cartea “ Educatia fizicd in gridinyi”, autoarea Buruian L.( 2004) prezinta trasaturile esenfiale de naturk anatomo-fiziologicd a pregcolarilor astfol Intre 4-5 ani cresterea traverseazi o perioad’ mai lent& de 4-6 centimet sfargitul pregcolaritafii ritmul s& fie usor intensificat. Copii intre 3-7 ani cresc in inaltime de la 92 centimetri la 116 centimetri, iar ponderal de la 14 kilograme la 22 kilograme. Fetele au talie mai mici decat baiefii, dar inaltimea si steutatea variazd in func de alimentafie, ipiend, starea de sindtste, In sceasth perioada viteza de crestere a diferitelor parti ale corpului duce la schimbarea proportiilor sale. Cresterea gi dezvoltarea inegalé se extinde si asupra altor parti ale corpului, abdomen, torace, bazin, membre inferioare si superioare ca si asupra organelor si fesuturilor. La prescolari exist o disproportionalitate intre dezvoltarea capului si dezvoltarea membrelor inferioare, care duce de multe ori la pierderea echilibrului. Dantura provizorie se deterioreaza in timp ce apar mugurii danturii definitive. Curburile coleanei vertebrale sau stabilizat dar se pot deforma usor. Aparatul locomotor al prescolarului se deosebeste calitativ de cel al adultului, Rezistenta oaselor, precum si forta musculara sunt reduse. Ceea ce caracterizeazi sistemul osos al copiilor este , Pentru ca spre 7 Schiopu, U., Verzs, E., Psihologia wirstefor, Bucuresti, ED.P., 1981, p127. 43