Basmul cult,,Povestea lui Harap-Alb” de lon Creanga . Tema si viziunea despre lume Context Este un basm cult, publicat in revista ,,Convorbiri literare”, in anul 1877. 1. Trdsaturi ale speciei ® Basmul cult este o specie narativé pluriepisodic’ implicand fabulosul, cu personaje cu valori simbolice intruchipand binele si réul, cu puteri supranaturale; funcfii ale personajelor: protagonist, antagonist, ajutoare, donatori. @ Conflictul: lupta dintre bine gi rau se incheie prin victoria fortelor binelui. & Reperele temporale si spatiale sunt vagi, nedeterminate. & Elemente de compozitie: cligee compozitionale/formule specifice, cifre si obiecte ma- gice, triplicarea 2. llustrarea temei prin doud episoade comentate @ Tema: maturizarea mezinului craiului, Motive narative: superioritatea mezinului, ci- latoria, supunerea prin viclegug, muncile, demascarea riufacitorului (Spanul), pe- deapsa, cisitoria. Dous episoade care infitiseaz tema sunt supunerea prin viclegug si demascarea réuficdtorului. 3. Elemente de structura side compozifie ale textului narativ 1 Perspectiva narativa: intamplirile din basm sunt relatate din perspectiva unui narator omniscient, uneori subiectiv, care alterneazi naratiunea la persoana a Ill-a cu dialogul. % Compozitia: etape ale devenirii eroului, triplicarea, simetria incipit final prin formu- le tipice. Actiunea respect modelul structural stereotip si ciclic al basmului: situatia initial’ (expozitiunea), tulburarea echilibrului (intriga), actiunea de recuperare a echilibrului (desfagurarea acfiunii), actiunea reparatorie (punctul culminant), refacerea echilibru- lui si rasplata eroului (deznodamantul). ® Conflictul: lupta dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. & Personajele (oameni, dar $i, inte himerice” cu comportament omenesc) sunt purtatoare ale unor valori simbolice si reprezinta binele si riul in diversele lor ipostaze. Harap-Alb, protagonistul, este sprijinit de ajutoare si de donatori (fiinfe cu insusiri supranaturale, animale fabuloase) in infruntarea cu antagonistii, Spanul si imparatul Ros. W Registre stilistice: regional, oral, popular. Limbajul personajelor se caracterizeaz’ prin umor gi oralitate. 4, Opinie Harap-Alb nu intruchipeaza tipul eroului voiric din basmele populare, ci al eroului vrednic. Evolufia sa reflecta conceptia despre lume a scriitorului, prin umanizarea fan- tasticului. Concluzie »Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult avand ca particularit tasticului, individualizarea personajelor prin limbaj, umorul. Planul eseuluiBasmul cult,,Povestea lui Harap-Alb” de lon Creanga I. Particularitati de constructie a personajului principal Context Povestea Iui Harap-Alb’ de lon Creanga este un basm cult, publicat in revista ,Con- vorbiri literare”, in anul 1877. 1, Statutul social, psihologic, moral etc, al personajului | Harap-Alb este protagonistul basmului, intruchipare a binelui, dar personaj lipsit de insusiri supranaturale. Este construit realist, invat& din greseli si progreseaza; este un personaj rotund. 4 Statutul initial al eroului: neinitiat/naiv; caracterizat prin bunatate. @ Numele Harap-Alb semnifici rob de origine nobila, dar si conditia de invatacel. Cele trei nume ale protagonistului corespund celor trei etape ale initierii: , fiul craiului” — mezinul (naivul), Harap-Alb ~inviificelul, imapeiratul ~ inipiatul. 2. Elemente de structurd si de compozitie ale basmului Titlul sugereaza tema basmului: maturizarea mezinului craiului. Actiunea respect modelul structural al basmului; prezenfa fabulosului, dar mai pu- tin in ceea ce-l priveste pe mezin; confictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. 1 Personajele sunt oameni, dar gi ,finfe himerice” avand comportament omenesc; exist’ erou, antagonist, ajutoare, donatori, ca in basmul popular, dar tofi acestia sunt indi- -vidualizati, mai ales prin limbaj. '® Limbajul naratorului si al personajelor se caracterizeaz4 prin umor si oralitate; apar registrele stilistice popular, oral si regional. 3. Trasaturile personajului ® Eroul este vazut in evolutie, de la naivitate Ja ingelepciune. In episodul coborarii in fantana, naivitatea tandrului face posibila supunerea prin viclesug. 4 Naivitatea se inscrie in codul ritual al inifierii, dar bundtatea este calitatea inndscuta a protagonistului. 4 Probele: Spanul fi cere si aduci ,silifi” din Gradina Ursului, pielea cu pietre pretioa- se din Padurea Cerbului si pe fata Imparatului Ros. @ in aducerea fetei impiratului Ros, este sprijinit de adjuvanti si donatori, trecdnd mai multe serii de probe. Pentru vrednicia lui, primeste rasplata: nunta si imparatia. 4. Opinie Potrivit viziunii despre lume a scriitorului, calitatile necesare unui imparat ,,mare gi tare” sunt: intelepciunea, bundtatea si cinstea, calitati dovedite de ,ontul de soi bun" Concluzie Eroul nu reprezinta doar tipul voinicului, ca in basmele populare, ci este si un om ,de soi bun" (G. Calinescu), eroul,,vrednic", care devine imparat. Planul eseuluiPlanul eseului e\ Nuvela realista, psihologica:,,Moara cu noroc” eS de loan Slavici 1. Tema si viziunea despre lume Context Publicat’ fn 1881, in volumul ,Novele din popor”, nuvela realista, de factura psihologi- 4 ,Moara cu noroc” devine una dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui foan Slavici asupra lumii si asupra vietii satului transilvanean. 1.Incadrarea nuvelei intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematica 1 Specialiteraré: nuveld psthologica — argumente: friméntirile de constiinté ale perso- najului principal, surprinderea confictului interior gi folosirea nor tehnici de inves- tigare psihologica. © Curent literar: nuvela realist ~ argumente: tema familiei si a dorintei de inavutire, obiectivitate, personaje tipice pentru o categorie socialé (crciumarul, jandarmul), tehnica detaliului. 2«Hlustrarea temei Tema: consecinele nefaste si dezumanizante ale dorintei de imbogitire. 3. Elemente de structurd si de compoziti Titlul nuvelei este mai degrabi ironic: daci la inceput moara aduce prosperitate, in final va aduce ghinion. 1 Perspectiva narativa este obiectiva. 1 Simetria incipit final. Intervenfiile batranei din incipitul gi din finalul nuvelei, , On! sii fe mulfumit cu siritcia sa, cc, dact-i vorbn, nu bogitia, ci linistea colibei tale te face feri- cil” si aga le-a fost data!.”, puncteaza cele doua teze morale ale nuvelei, formulate in prolog si epilog. 5 Viziunea despre lume in nuvela lui Ioan Slavici are caracter clasic, moralizator. @ Fiind o nuveld psihologica, conflictul central este unul moral, mai precis conflictul terior al protagonistului, dintre dorinfa de a rane om cinstit si dorinta de a se imbogati alituri de Lic’. Conflictul exterior este cel dintre Ghif’ si Lica. 1 Spatiul sitimpul: carciuma este la rascruce de drumuri, izolat’; acjiunea se desfiigoara ppe parcursul unui an, de la Sfantul Gheorghe pind la Pastele din anul urmator. ‘Acfiunea: Alcituit’ din 17 eapitole, cu prolog si epilog, nuvela are un subiect concentrat 1 in expozitiune, Ghifa ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a cagtiga rapid bani. Aparitia lui Lick SmAdaul la Moara cu noroc constituie intriga nuvelei, declanseaz’ conflictul interior si tulbur& echilibral familie 1 Desfasurarea actiunililustreaza procesul instrdinaril circiumarului de familia sa si al dezumanizarii provocate de dorinfa de imbogatire prin complicitatea cu Lica 15 Punctul culminant: De Paste, Ghitd prefer’ si-gi lase sofia singur& cu Simadul, ea nestiind ci Ghita merge dupa jandarm. Dezgustati, Ana i se daruieste lui Lica. 5 Deznodémantul este tragic. Ghia o ucide pe Ana gi este omorat din ordinul lui Lic; incendiul mistuie crciuma de la Moara cu noroc; Lic se sinucide. Nuvela are final moralizator. © Constructia personajelor: In nuvelé, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe com- plexitatea personajelor. Ghit& este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici, destinul su ilustrand consecintele nefaste ale dorin{ei de imbogafire. ‘In cursul nuvelei, Lied rimane egal cu sine, ,un om ru si primejaios.” Ana suferd tran- sformari interioare majore, care ii ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a psihologiei feminine. 4 Stilul nuvelei este sobru, concis, fra podoabe. Limbajul naratorului sial personajelor valorific’ aceleasi registre stilistice: limbajul regional, ardelenesc, limbajul popular, oralitatea 4. Opinie Nuvela ilustreaza o tez morala: goana dupa inavutire cu orice pret distruge echilibrul interior silinistea familiei. Concluzie »Moara cu noroc” de loan Slavici este o nuvela realists, psihologic’, din care reiese ‘pregnant viziunea lui Ioan Slavici asupra vietii satului transilvinean.Planul eseului Nuvela realista, psihologica: »Moara cu noroc” de loan Slavici Il. Particularitati de constructie a personajului principal Context Publicata in 1881, in volumul ,Novele din popor”, nuvela realist, de factura psihologi <&,,Moara cu noroc” devine una dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui loan Slavici asupra lumii si asupra vietii satului transilvanean. 1, Elemente de structura si de compozitie ale nuvelei, semnificative pentru realizarea personajului din nuvela studi 4 Tema nuvelei: consecintele nefaste si dezumanizante ale dorinfei de imbogitire. & Titlul nuvelei este mai degraba ironic, cArciuma numit& Moara cu noroc ajunge s& in- semne de fapt, Moara cu ghinion, castigurile obtinute aici ascunzénd nelegiuiri §i crime. 1 Perspectiva narativa este obiectiva. & Simetria incipit - final, creat de interventiile simetrice ale batranei: ,, Ormul sit fie mul- jumit cu sitrcia sa, citci, daci-i vorba, nu bogiitia, ci linistea colibei tale te face fericit” si ,aga Te-a fost datal...". @ Find o nuvela psihologic’, conflictul central este cel interior, al protagonistului, intre dorinfa de a rimane om cinstit si dorinta de a se imbogati alaturi de Lic’. Conflictul exterior este cel dintre Ghit’ si Lic’. 2. Statutul social, psihologic, moral etc. al personajului ales 4 Ghiga este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici; destinul s&u ilustreaza consecintele nefaste ale dorinfei de imbogatire. 1 Statutul initial: Cizmar sarac, dar hamic si cinstit, doreste si-gi schimbe statutul soci- al si ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc ca s& asigure bundstarea familiei. Sot si tata iubitor. semnificative 3. Hustrarea trasdturilor personajulul ales, prin secvente narative/situa sau prin citate comentate ma, incepe procesul de instrdinare a lui Ghiti fata de familie. Gesturile si gandurile carciumarului trideaz conflictul interior si contribuie la realizarea analizei psihologice. ® Carciumarul se trezeste implicat far voie in jefuirea arendagului gi in uciderea unei femei sia unui copil. & Orbit de dorinfa de rézbunare, isi arunca sofia in brafele Simadauh 4. Opinie Destinul tragic al Iui Ghit’, personajul principal al nuvelei , Moara cu noroc”, are un rol moralizator, potivit avertismentului rostit de batrana in prolog. Concluzie »Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o nuvela realista, psihologica. Analiza psihologi- c& detaliaza gi sustine teza morala.Nuvela istorica, romantica, pasoptista: Alexandru Lépusneanul” de C. Negruzzi 1. Tema si nea despre lume Context Prima nuvela istoricd din literatura roman’, Alexandru Laipusneanul” de Costache Ne- gruzzi, apartine prozei romantice, fiind publicat’ in perioada pasoptista, in primul nu- mar al revistei ,. Dacia literars” (1840). 1. Incadrarea nuvelel intr-o tipotogie, intr-un curent cultural/literar, inte-o orientare tematica 1 Specia literard: nuveld istorica. 1 Curent literar: nuveld romantica — argumente: tema de inspiratie istorics, constructia liniard, personaje exceptionale in situafii exceptionale, antiteza blandefe — cruzime, culoarea epocii. 2, llustrarea temei 1 Tema istoricé: Iupta pentru putere in a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (1564 — 1569), in Moldova secolului al XVI-lea. Doua episoade ilustrative: replica domnitorului ,.Dacit voi mu mit vrei, eu vi vreu..”, in capitolul I, gi scena uciderii celor 47 de boieri, in capitolul al Ill-lea. ' Raportul realitate -fictiune este ilustrativ pentru viziunea despre lume a scriitorului, influenfata de estetica romantica si de ideologia pasoptisti. Surse de inspiratie: , Leto~ piseful Tarii Moldovet” de Grigore Ureche gi cel al lui Miron Costin. 3. Elemente de structurd si de compozitie 1 Perspectiva narativa este obiectiva: narator omniscient, sobru, detasat; naratiune la persoana a Ill-a, ‘5 Titlul evidentiaza personalitatea puternica a personajului principal. Compozitia: naratiune linear’, alcatuit& prin inknuire. Incipitul si finalul se remarca prin sobrietate. ‘5 Echilibrul compozitional: Nuvela cuprinde patru capitole, care fixeazi momentele su- biectului, fiecare cu cate un motto cu rol rezumativ: capitolul I (expozifiunea gi intriga) = ,Dacit voi nu mui oreti, eu vit orew..."; capitolul al I-lea (desfigurarea actiunii) —,,Ai si dai sami, doammiit”; capitotul al T-lea (punctul culminant) ~ ,,Capul lui Mofoc vrem...”; capitolul al IV-lea (deznodamantul) — ,.De ma voi scula, pre mulfi amt si popesc $i eu 8 Actiunea nuvelei; principalul conflict: lupta pentru putere intre domnitor gi boieri; con- flictul secundar, dintre domnitor si tridatorul Mofo, ilustreaza dorinfa de réizbunare, 18 Timpul si spafiul actiunii: a doua domnie a lui Lapusneanul, in Moldova. 1 Personajele sunt romantice: personaje exceptionale (au calitafi gi defecte iesite din comun) in situafil exceptionale, construite in antitezé, liniare psihologic, rostesc re- plici memorabile. 1 Personajul principal: Alexandru Lapugneanul este personaj romantic, ce intruchipea- 24 tipul domnitorului séngeros, tiran si crud. '& Personaje secundare: Doamna Ruxanda apare in antiteza cu Lapugneanul: blandefe = cruzime, caracter slab ~ caracter tare. Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tré- ator, viclean, lag, intrigant. 1 Personajele episodice: Spancioc si antiteza cu boierul tradiitor. 5 Personajul colectiv, reprezentat de mulfimea revoltatd de targoveti, apare pentru pri- ‘ma datd in literatura noastra. 1 Stilul narativ se remarci prin sobrietate, concizie. Registrele stilistice arhai nal contribuie la culoarea locala. Limbajul personajelor este un mijloc de caracteriza- te indirect, mai ales prin replici memorabile: ,,Daci voi nu md vreti, eu vit vren", Prost, dar mulfil” etc 4.0) Nuvela istorici ,Alexandru Léipugneanul” de C, Negruzzi ilustreaz& principiile roman- tismului romanesc 1 idealurile pagoptiste. Concluzie Prima noastr’ nuveld istorica este o capodopers, potrivit criticului G. Calinescu: ,.Nuve- la istoricd «Alexandru Lapusneanul> ar fi devenit o scriere celeb ca si «Hamlet» dacit itera- ture roménit ar fi avut fn ajutor prestigiul unei limbi universale”. Planul eseului ici sunt tineri boieri patti i cu rol justitiar, inNuvela istorica, romantica, pasoptista: Alexandru Lapusneanul” de C. Negruzzi Il. Particularitati de constructie a personajului Pl cipal Context Prima nuvela istorica din literatura roman’, , Alexandru Lapusneanul” de Costache Ne- gruzzi, apartine prozei romantice, fiind publicata in perioada pagoptista, in primul nu- mar al , Daciei literare” (1840). 1, Elemente de structura si de compozitie ale textului & Perspectiva narativa: obiectiva, naratiune la persoana a IIl-a, narator omniscient, omniprezent; apar gi epitete de caracterizare (,,tiran”). @ Titlul pune in lumin& personalitatea puternic& a personajului principal & Actiunea nuvelei este pusi pe seama unor personaje ale ciror caractere puternice se dezvaluie in evolutia gradati a conflictului. in functie de rolul lor in acfiune, persona- jele sunt puternic individualizate, construite cu minutiozitate sau portretizate succint. Timpul si spatiul actiunii: a doua domnie a lui Lapusneanul, in Moldova. | Conflictul nuvelei vizeaz lupta pentru putere intre domnitor si boieri. Conflictul se- cundar, intre domnitor si Motoc (boierul care il tridase), particularizeaz dorinta de razbunare a domnitorului. 2, Statutul social, psihologic, moral etc. al personajului Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, excep- fional, care actioneaza in situa excepfionale (scena uciderii boierilor). Intruchipeaz tipul domnitorului 3, Trasdturile personajulul Crud, hotérat, viclean, disimulat, inteligent, bun cunoscator al psihologiei umane, abil politic, personajul este puternic individualizat si memorabi ‘§ Caracterizarea indirecta prin fapte evidentiaza in maniera romantic sonajului ¢i hotdrrea dea avea puterea domneasca. @ Modalitatile de caracterizare sunt directe (de citre narator, de alte personaje, autoca- racterizare) gi indirecte (prin fapte, limbaj, atitudini, comportament, relatii cu alte personaje, gesturi, tinut’, vestimentatie). ® Naratorul realizeaz4, in mod direct, portretul moral (,vodi”, ,dommul", , tiranuil”, ,,bol- navul”). Caracterizarea indirecta prin limbajul personajului are in vedere replici de- venite celebre: ,Dacit voi nu mi vreti, eu vit vreu” sau ,,Progti, dar muilfil”. cruzi ea per- 4. Opinie Caracterul sngeros al actiunilor lui Lapugneanul pentru impunerea autoritatii domnesti este veridic. Portretul tiranului se contureaz din lumini gi umbre, rezultand un perso- naj ilustru prin caracterul exceptional al faptelor si insusirilor sale. Concluzie Monumentalitatea, spectaculosul actiunilor gi al replicilor fac din protagonist un perso- naj memorabil. Planul eseuluiContext Ton", primul roman publicat de Liviu Rebreanu (in 1920), este un roman realist de tip ‘Obiectiv, cu tematicd rural, din literatura romana interbelic’. 1.Incadrarea in tipotogie, in curent literar 1 Specia cireia ii aparfine este romanul, datorit amplori si complexititi actunii (desfa- suraté pe mai multe planuri), con‘lictului complex, personajelor numeroase gi realizi- ri unel imagini ample asupra vieti. 1 Romanul este unul dettip oblectly, prin specificul naratorului (omniscient) sal relatiet narator-personaj. 1 Se incadreazé in curentulliterar realist prin tematica sociald, obiectivitatea perspecti- vei narative, construirea personajelor in relatie cu mediul in care acestea triese, per- sonajele tipice, tehnica detaliului, veriicitatea, stilul sobru. 2.Temele romanului sunt: problematica pamantulul (lupta unul féran sdrac pentru a obtine pamantul si consecinfole actelor sale}, tema iubirii, tema destinului Romanul are un earacter monografic deoarece sunt infatisate aspecte ale lumii rurale ~ obiceiuri si traditi, relali socio-economice, de familie, relafia cu autoritatile. 3. Elemente de structurd side compozitie 15 Perspectiva narativa este obiectiv’, naratiunea se realizeaza la persoana a Ilka 1 Simetriaincipit final e data de o descriere (Ia inceputul sla sfarsitulcirfi) a drumu- lui care intra si iese din satul Pripas, loc al actiunii romanului; drumul semnifict simbolic destinul. B Titlul este dat de numele personajului principal, un exponent al farénimii (prin dra- gostea Ini pentru pimént),individualizat ins& prin moctl in care obfine averea. © Compozitie: Romanul este alcituit din dowd parti: ,Glasul piémantului” si ,Glasul iubirii”, Titlurile celor 13 capitole sunt semnificative, discursul narativ avand un ,f1- ceput” si un ,Sfirsit” 18 Tehnici narative: Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viafa fardinimii gia in- telectualitati sitesi, iar prin cea a contrapunctului, nunta, ® Actiunea romanului incepe intr-o 2i de duminied, in care locuitorii satului Pripas particip§ la 0 hora in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea. Simbolic, este vorba despre ,0 hort a soarte". Rebreanu descrie jocul traditional, somesana. Agezarea p' vitorilo® reflect relatile dintre clasele si grupurile sociale: féranii bogati, cei mijlo- casi, sArintocul Alexandru Glanetagu; fereile; intelectualii satului, Aceasté prima parte este expozitiunea 1 Intriga reuneste urmatoarele episoade: Ion o a pe Ana la joc, desi o place pe Florica; Vasile Baciu il numeste of” si, ilar”; lon vrea sa se razbune; bataia cu George. 18 Desfasurarea acfiunii prezinta dezumanizarea protagonistului in goana lui dupa avere: dup’ seducerea Anei urmeaz4 nunta, apoi batdle; preotul Belciug mediaza conflictul, iar Ion obtine pamantul lui Vasile Baciu; sinuciderea Anei; moartea copilului; incerca- rea lui lon de a se apropia din nou de Florica. | Deznodimantul: George il omoara pe lon cu sapa, fiind apoi arestat. Averea ui lon revine biserici. In planul intelectualitatit,actiunea prezinté mai multe evenimente: rivalitatea dintre preot si invajitor; conflictul lui Herdelea cu autoritiile austro-ungare; compromisul la alegeri; preotul Belciug construiste o biseric& nous in sat. ' Conflctul central este reprezentat de lupta pentru pimant in satul traditional. Conflic- tul exterior, dinire lon gi Vasile Baciu, pentru pamant, este dublat de conflictul interior, intre glasul pdintuluisiglasuliubivé. Conflicte secundare sunt cele dintre Ion $i Simi fon Lungu, pentru pimént, precum si dintre Ion si George, pentru Ana. Conflictul tragic dintre om si pamént este provocat tocmai de iubirea Yiranului pentru acesta 1 Personajele realiste sunt tipice pentru o anumita categorie sociald. lon, personajul principal, tiranul slrac gi lacom de avere, se dezumanizeaza treptat. Ana ¢i Florica reprezinta, pentru Ion, averea $i iubirea, 5 Mijloacele de caracterizare ale personajelor sunt indirecte— prin fapte, gesturi, lim- bj, relat si directe, realizate de narator, prin intermediul portretului sal biografii. 5 Stilul narativ este neutru, impersonal — sil! cenusiv; se remarcd autenticitatea tim- bajului regional. 4,Opinie Relatia dintre fran si pimant este infatigat’ in trei ipostaze simbolice: pentru copi pamantal-mama, pentru barbat, pmédntul-ibovnicé, pentru omal cu destin tragic, p méntul-stihie. Concluzie Apreciat la aparitie de crticul E. Lovinescu drept cea mai puternicicreaie obietivia litera- turii romaine”, romanul ,Jon” este o capodoper’ a literaturii realiste interbelice. Planul eseuluiPlanul eseului NA Romanul interbelic realist de tip obiect | = Jon” de Liviu Rebreanu L a personajului Context @ ,on”, primul roman publicat de Liviu Rebreanu (in 1920), este un roman res obiectiv, cu tematicd rural, o capodopera a literaturii romane interbelice. @ Tema central’, problematica pimantului, se impleteste cu tema iubirii gi cu tema des- tinului. . . 1, Elemente de structura si de compozitie ate textului Actiunea se desfaisoara pe mai multe planuri, cu personaje numeroase. @ Perspectiva narativa este obiectiva, iar naratorul, omniscient. @ Titlul este dat de numele personajului principal, care, prin dragostea pentru pamant, devine exponent al tardnimii. 8 Compozitia: Titlurile celor doua parti ale romanului denumesc cele doua patimi ale personajului principal: ,Glasul pdméntului” si ,Glasul iubirii". Romanul este alc’- tuit din 13 capitole cu titluri sugestive, avand un ,fnceput” si un, Sfirsit” B Tehnica narativa: Prin tehnica planurilor paralele este prezentati viata firdnimii si a intelectualitifii satesti, iar prin tehnica contrapunctului, nunta. @ Planul taranimii are in centru destinul lui Ion, evolutia conflictelor sale cu Vasile si cu incipitului cu finalul e data de o descriere, la inceputul si la sfarsitul c&rtii, a drumului care intra in Pripas, simbolizind destinul. 1 Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminicé, in care locuitorii satului Pripas se afl& a hor’, in curtea Todosiei, viduva lui Maxim Oprea (expozitiunea). Ion hotariigte si 0 ia pe Ana cea bogats la joc; apare Vasile Baciu ¢i urmeazé confruntarea verbal (intriga). La sfargitul romanului, George il ucide pe Ton cu sapa (deznodamantul), 2, Statutul social, psihologic, moral etc. al personajului Abordarea personajelor ca tipologii este specific’ realismului. Tipica pentru acest curent literar este gi prezentarea relatiei lor cu mediul social. Conflictul central este reprezentat de lupta pentru pim4nt dintre Ion si Vasile Baciu; conflictul interior apare intre ,glasul peiméntului” gi ,glasul iubirii", simbolizate de Ana si de Florica. 1 Ion este personajul eponim si principal al romanului. Tipologii realiste in constructia protagonistului: din punct de vedere social, el este tipul téranului sarac; moral, el este tipul arivistului far scrupule; psihologic, el este ambitiosul dezumanizat de lacomi 3. Trasaturile personaiului ® Jon este un personaj complex, cu insusiri contradictorii: viclenie si naivitate, gingasie gi brutalitate; in plus, este perseverent si cinic. La inceputul romanului ise face un portret favorabil, dar lécomia il dezumanizeaza. 5 Ceea ce il defineste este dragostea pentru pimédnt si pentru munc&. Lacomia de pamant este cauza actiunilor sale: ,trebuie saiba pimant mult, trebuie!". Tangrul sirac si ambifios piiseste calea de a se imbogiiti prin cisitoria cu o fat bogati, Ana, pe care o seduce. La~ comia se manifest prima data cind intra cu plugul pe locul Iui Simion Lungu. @ Este viclean cu Ana, folosindu-se de ea, dar se dovedeste naiv la nunt&, fiinde nu cere acte pentru pim4nt. Ana este batuta si alungaté fara mild. La interventia preotu- lui, Vasile ti di toate paménturile lui Ion. Brutalitatea fafé de Ana este inlocuit’ de indiferenta. Simuciderea ei nu-1 tulbura, si nici moartea copilului. Dezumanizarea perso- najului se manifesta in atitudinea fat de Ana. Socruluiii ia tot paméntul, dintr-o icomie nemasurati. Apoi o vrea pe Florica. Ion cade victim’ licomiei si orgoliului su. Este caracterizat direct (de c&tre narator, de alte personaje gi prin autocaracterizare) si indirect (prin fapte, limbaj, atitudini, comportament, relafii cu alte personaje, ges- turi, atitudine, vestimentatie). ia fundamentala din roman se stabileste intre protagonist si un personaj simbolic mai puternic decat el, pamantul: conflictul tragic dintre om si pamantul-stihie. Concluzie Ion este un personaj monumental, ipostazi a omului care pune dragostea pentru pa- mint inainte de orice si care are un destin tragic.Romanul realist-balzacian: »Enigma Otiliei” de G. Calinescu | _|. Tema si viziunea despre lume Context Publicat in 1938, romanul ,,Enigma Otiliei” apare la sfarsitul perioadei interbelice gi este al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Calinescu. 1. incadrarea romanului intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematicd @ Specie literara: Enigma Otiliei” este un roman deoarece are o actiune ampli, dest surat pe mai multe planuri, cu un conflict complex, la care participa numeroase personaje. 1 Tipologie / Curent literar: Este roman realist de tip balzacian, deoarece apar: tema famili- ei, motivul mostenirii si al paternititii, un narator obiectiv, tehnica detaliului semnifica- tiv, personaje tipice pentru mediul in care traiesc si pentru o anumit& categorie social’. Depésegte modelul realismului clasic prin elemente ce fin de modemitate. 2. Temele romanului 5 Prin tema, romanul este balzacian si citadin: realizeaz o fresc& a burgheziei bucureg- tene de la inceputul secolului al XX-lea, prezentand istoria mostenirii lui Costache Giurgiuveanu gi formarea/maturizarea tandrului Felix Sima, care, inainte de a-si face 0 cariera, trdieste experienta iubirii gi a relatiilor de familie. 3, Elemente de structurd side compozitie BTitlul initial, ,Parinfii Otiliei”, reflecta ideea balzaciana a paternitati schimbi titlul din motive editoriale si accentueaza misterul protagonistei. @ Perspectiva narativa: intmplarile din roman sunt relatate la persoana a Ill-a, din perspectiva unui narator omniscient si omniprezent. = Compozitie: Romanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe planuri narative, care urméresc destinul unor personaje: Otilia, Felix, membrii clanu- lui Tulea, Stanicé etc. B Simetria incipitului cu finalul se realizeazA prin descrierea striz Costache, din perspectiva lui Felix, intrusul/striinul din familia Giurgiuveanu, in momente diferite ale existentei sale (in adolescent si aproximativ zece ani mai tarziu, _lupat rizboi”), dar si prin reluarea, in final, a replicii de la inceput a lui mog Costache (Aici mu sti nimeni”). & Conflicte: Perspectiva mostenirii averii lui Costache Giurgiuveanu genereaza con{lic- tul succesoral dublu (printre ale c&rui consecinte se va numara si dezbinarea familiei Tulea). Conflictul erotic priveste rivalitatea dintre adolescentul Felix gi a maturul Pas- calopol pentru iubirea Otiliei. & Actiunea romanului se dezvoltd pe doua planuri care se intreptrund: pe de o parte, lui Costache Giurgiuveanu, iar pe de alta parte, maturizarea tana- rului Felix Sima (caracterul de bildungsroman). 1 Personaje: Pentru portretizarea personajelor, autorul alege tehnica balzaciana a de- scrierii mediului gi fizionomiei pentru a sugera astfel trasdturile de caracter. Autorul 4. Opinie Enigma Otiliei” este un roman realist (balzacian), dar depaseste modelul realismului clasic prin spiritul critic si polemic. Coneluzie Enigma Otiliei” de G. Calinescu este in egal masur un roman realist balzacian, dar si un roman care sfideaza intr-o manier subtilé conventiile balzaciene. Planul eseuluiPlanul eseului Romanul realist-balzaciai nEnigma Otiliei” de G. Calinescu Context Publicat in 1938, romanul Enigma Otiliei” apare la sfargitul perioadel interbelice si este al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Calinescu. 1. Elemente de structura si de compozitie Titlul initial, , Parinfii Otiliei”, reflecta ideea balzaciand a paternitatii. Autorul schimba titlul din motive editoriale si accentueaz misterul protagonistei, Prin tema, romanul este balzacian si citadin: realizeaza o fresc a burgheziei bucures- tene de la inceputul secolului al XX-lea, prezinta istoria mostenirii lui mos Costache Giurgiuveanu si formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, inaintede a-si face o carer’, trdiegte experienta iubirii gia relatiilor de familie. ' Perspectiva narativa: intémplarile din roman sunt relatate Ja persoana a II-a, din perspectiva unui narator omniscient si omniprezent. Romanul, alcituit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe e, care urmaresc destinul unor personaje: Otilia, Felix, membrii clanu- lui Tulea, St&nica etc. & Simetria incipitului cu finalul se realizeaz4 prin descrierea striizii sia casei lui mos Costache, din perspectiva lui Felix, intrusul/strdinul din familia Giurgiuveanu, in momente diferite ale existentei sale (in adolescent gi aproximativ zece ani mai tarziu, .flupé rizboi”), dar si prin repetarea replicii lui mos Costache: ,,Aici nu st nimeni.” 4 Conflicte, Perspectiva mostenirii lui Costache Giurgiuveanu genereazA conflictul suc- cesoral dublu (printre ale cérui consecinte se va numira si dezbinarea familiei Tulea). Conflictul erotic priveste rivalitatea dintre adolescentul Felix si maturul Pascalopol pentru iubirea Otiliei. 2, Statutul social, psihologic, moral etc. al personajului ales Student la Conservator, inzestrati cu un temperament de artist’, Otilia reprezint’ tipul cochetei si intruchipeaz& misterul feminin, Portretul Otiliei este realizat prin tehnici mo- derne precum comportamentismul si reflectarea poliedrica (pluriperspectivismul). 3, Ilustrarea trasaturilor personajului ales, prin secvente narative/situatii semnificative sau prin citate comentate Portretul Otiliei se contureaz’ in mod direct, in scena venirii lui Felix (frumusefe, delicatefe), dar mai ales prin caracterizare indirect’ (generozitate). Comportamentul derutant al fetei il descumpaneste pe Felix, pentru ci nu-gi poate explica trecerea ei brusca de la o stare la alta. Otilia se autocaracterizeaza astfel: , Sunt foarte capricioas reaut sit fu libera!”. 4. Opinie Otilia reprezinta pentru Felix o imagine a eternului feminin, iar pentru Pascalopol ,,o enigmii.” Concluzie Misterul personajului feminin este provocat de trisiturile contradictorii si sustinut prin tehnicile moderne de portretizare.Romanul modern, de analiza psihologica: ,,Uitima noapte de dragoste, intdia noapte de razboi" de Camil Petrescu | |. Tema si viziunea despre lume | Context Camil Petrescu ilustreaza estetica autenticitStii in studiile teoretice (,Noua structurd $1 opera lui Marcel Proust”, 1935) si in romanele sale (, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de rézboi", 1930, ,Patul lui Procust”, 1933). intr-un curent cultural/li 1. Incadrarea romanulul intr-o tipologi tematica Este un roman modern, psihologic, de tip subiectiv, deoarece are drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative, timpul prezent si subiectiv, raportul dintre timpul cro- nologic gi timpul psihologic, fluxul constiintei, memoria afectiva (involuntar’), naratiu nea la persoana I, luciditatea (auto)analizei, anticalofilismul, dar si autenticitatea train 2, Hustrarea temei prin doud enisoade/citate/secvente comentate ‘Teme. Structura. Titlu. Textul narativ este structurat in doua parti, precizate in titlu, care indica temele romanului i, in acelasi timp, face referire la cele doua experiente funda- mentale de cunoastere trdite de protagonist: dragostea si rizboiul. 3. Elemente de structura sede compozitie it, final deschis: Daca ine il este construit in maniera realista, cu detalii de timp gi de spatiu, finalul deschis las& loc interpretirilor multiple. ™ Conflicte: Conflictul interior se produce in constiinta personajului-narator, din cauza diferentei dintre aspiratiile lui Gheorghidiu gi realitate. Conflictul exterior pune in evident relatia personajului cu societatea, protagonistul fiind plasat in categoria in- adaptatilor social. @ Perspectiva narativ. Romanul este scris la persoana intai, sub forma unei confesiuni a personajului principal, Stefan Gheorghidiu, care traieste doua experiente funda- mentale: iubirea si r&zboiul. Structura. Actiunea. Romanul este alcétuit din dowd part titluri sugestive. Prima parte reprezint& rememorarea iubirii matrimoniale eguate dintre Stefan Gheor- ghidiu si Ela, cuprinzand intamplari precum mostenirea de la unchiul Tache, excursia la Odobesti - inceputul destramarii cuplului. Parteaa doua, construita sub forma jurnalului de campanie, urmareste experienta de pe front, in timpul Primului Razboi Mondial. Imaginea rizboiului este demitizat’ Capitolul ,,Ne-a acoperit pimantul lui Dumnezeu” infatiseaza imaginea apocaliptic’ a razboiului. @ Constructia personajelor. Personajul-narator Stefan Gheorghidiu reprezinta tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior, care traieste drama indragostitului de ab- solut. Ela, personajul feminin al romanului, este prezentata doar din perspectiva lui Gheorghidiu. De aceea cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ei. 5 Tehnici ale analizei psihologice in romanul modern, subiectiv. Prin introspectie, retrospectie, autoanaliza lucida si monolog interior, Stefan Gheorghidiu igi exami- neaz8 cu luciditate trairile. Stilul anticalofil sustine autenticitatea limbajului. 4. Opinie Prin formula narativa abordata, Camil Petrescu schimba viziunea asupra unor teme, precum iubirea si rizboiul, din literatura traditional. Concluzie nllltima noapte de dragoste, intdia noapte de rizboi” este un roman modern, psiholo- gic, de tip subiectiv, avand drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative, timpul prezent si subiectiv, memoria afectiva, naratiunea la persoana I si autenticitatea trairii si treisprezece capitole cu Planul eseuluiRomanul modern, de analiza psihologica:,,Ultima noapte de dragoste, intdia noapte de rdzboi” de Camil Petrescu Il. Particularitati de constructie a personajului principal Context Camil Petrescu ilustreaza estetica autenticitatii in studiile teoretice (,Noua structura ‘opera lui Marcel Proust”, 1935) si in romanele sale (,Ulltima noapte de dragoste, inta noapte de ritzboi”, 1930; ,,Patul lui Procust”,1933). 1, Elemente de structura si de compozitie ale romanului, semnificative pentru realiza- rea personajului din romanul studiat 5 Incipit/final: Daca incipitul este construit in maniera realist’, cu detalii de timp si spatiu, finalul deschis lasd loc interpretarilor multiple. § Conflicte: Conflictul interior se produce in constiinta personajului-narator, din cauza diferentei dintre aspiratiile lui Gheorghidiu si realitatea lumii inconjurdtoare, Con- flictul exterior pune in evident relatia personajului cu societatea, protagonistul fiind plasat in categoria inadaptatilor social. 1 Perspectiva narativa: Romanul este scris la persoana intai, sub forma unei confesiuni a personajului principal, Stefan Gheorghidiu, care trdieste dou experienfe funda- mentale: iubirea si rizboiul. 4 Structura:Romanul este alcatuit din dou’ part si treisprezece capitole cu titluri sugestive, 2. Statutul social, psihologic” moral etc. al personajului ales 4 Personajul principal, Stefan Gheorghidiu, reprezint tipul intelectualului lucid, ina- daptatul superior. 3. llustrarea trasaturilor personajului ales, prin secvenfe narative/situafii semnificative sau prin citate comentate ™ O importanta trisatura de caracter a protagonistului este orgoliul (relevant, in acest sens, este scena mesei de la unchiul Tache). Alte trisaturi sunt: natura analiticd si reflexiva, luciditatea, sensibilitatea exager enta, constiinta propriei valori. Portretul lui Gheorghidiu este realizat mai ales prin caracterizare indirect’, care se desprinde din fapte, ganduri, limbaj, gesturi, atitudini i relafiile cu celelalte persona- je. Caracterizarea directa este realizata rar, de catre alte personaje, prin replici scurte, precum aceea pe care i-o adreseaza Ela Iui Stefan cénd soful ii reproseaz comporta- mentul din timpul excursiei de la Odobesti:,,Esti de o sensibilitate imposibild.” & In acest roman subiectiv, de analiza, este folositi adesea autocaracterizarea, pentru portretul fizic, moral sau psihologic. Prin introspectie, autoanaliza lucida, monolog interior, tehnici ale analizei psihologice, Stefan Gheorghidiu isi examineaz cu luci- ditate trairile, 4, Opinie Stefan Gheorghidiu este un inadaptat superi lucid si hipersensi Concluzie Romanul modern, psihologic, de tip subiectiv este reprezentativ pentru o noua viziune asupra razboiului. Prin Stefan Gheorghidiu, scriitorul impune in literatura romana 0 noua tipologie: intelectualul inadaptat. Planul eseuluinO scrisoare pierdutd" de |.L. Caragiale nea despre lume Reprezentata pe scend in 1884, comedia ,,O serisoare pierdutit” de LL. Caragiale este a treia piesa dintre cele patru scrise de autor, o capodopers. Este o comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale societtii contemporane autorului, fiind inspiraté din alegerile electorale din anul 1883. 1, Incadrarea piesel intr-o tipologie, intr-un curent cultural/iterar, intr-o orientare tematicd Specie: comedie de moravuri; gen literar: dramatic. ®@ Curent literar: realismul clasic. @ Tema: Aspecte din viata politic (lupta pentru putere in contextul alegerilor pentru Cameré, gantajul, falsificarea listelor electorale) si de familie (triunghiul conjugal). 2. Prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului dramatic & Titlut: Pretinsa lupté pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avnd ca instrument al santajului politic , scrisoare pierduta”. spatiul: fn capitala unui judet de munte, in zilele noastre”. ierderea unei scrisori.intime si giisirea ei de citre adversarul politic al expe- ditorului, care 0 foloseste ca arma de gantaj. Conflictul dramatic prinefpal: infruntarea pentru putere politica dintre reprezentantii partidului aflat la putere (triunghiul erotic) si Nae Cafavencu. Conflictul secundar: teama de tridare a grupului Farfuridi ~ Branzovenescu. 3. llustrarea temei prin doud scene/citate/secvente comentate Momentele subiectului @ Actul I: expozitiunea (existenta triunghiului conjugal si a unui conflict de interese intre dou grupuri politice) si intriga. Actul II (desfasurarea actiunii): declangarea conflictului secundar si incercirile amo- rezilor Tipatescu si Zoe Trahanache de a smulge scrisoarea santajistului. @ in actul III, candidatii Farfuridi si Catavencu isi sustin discursurile electoral, Punctul culminant este anuntarea candidatului Agamit& Dandanache, urmati de o incaierare, unde Catavencu pierde piliria cu scrisoarea. & Actul IV (deznodaméntul) aduce rezolvarea conflictului inifial, iar adversarii se impaca. 4 Constructia personajelor: Caractere” clasice individualizate: incornoratul simpatic (Trahanache), amorezul (Tipatescu), cocheta adulterind si femeia voluntara (Zoe), po- liticianul demagog (Catavencu), tipul cetafeanului (Cetéfeanul turmentat) etc. Moda- itati de caracterizare indirecta: limbajul personajelor, numele, notatiile autorului (didascalii). 4. Opini 10 scrisoare pierduti” de LLL. Caragiale este o comedic total, cu variate surse ale comi- cului. Concluzie Lumea eroilor lui Caragiale este alcituita dintr-o galerie de personaje care acjioneaz dupa principiul ,Scopul scuzi mijloacele”. Planul eseuluiComedia ,,O scrisoare pierduta” de I.L. Caragiale | Il. Particularitati de constructie a personajului j Context @ Reprezentat& pe scend pentru intaia oar in 1884, opera literara ,,O scrisoare pierdu- ta” de LL. Caragiale este o comedie de morav @ Tema: aspecte din viata politick (lupta pentru putere, santajul, falsificarea listelor electorale) si de familie (triunghiul conjugal). Unul dintre politicienii lipsiti de scrupule din comedie este Zaharia Trahanache. 1. Hlustrarea a patru elemente de structura si de compozitie ale comediei 4 Titlul: Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santajului politic ,,o scrisoare pierdut&”. § Timpul si spatiul: in capitala unui judet de munte, in zilele nonstre”. Subiectul, desfisurat pe parcursul celor patru acte, este determinat de intrig&: pierde- rea scrisorii de amor. ] Conflictul dramatic principal: const in infruntarea pentru putere politick dintre re- prezentantii partidului aflat la putere (triunghiul erotic) si Nae Catavencu. 2, Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales Personajele comediei sunt de regula plate, ele apartin tipologiei clasice, insi in ,,O seri- soare pierduté” sunt individualizate prin limbaj si prin statut social, psihologic. 4 Statutul personajului ales: Zaharia Trahanache este tipul incornoratului simpatic $i ‘tipul politic", personajul find unul dintre ,stalpii” locali ai partidului aflat la putere. 3.llustrarea unei trasdtu comentate @ personajului ales, prin doud scene/citate/secvente ‘Trasaturile personajului 1 Ticdiala este sugerat’ de prenumele Zaharia (zaharisiful, ramolitul) si de formula ste- reotipa ,,Avefi pufinticd rabdare”. Recunoaste existenta coruptiei, dar practic’ frauda, falsificand listele de alegeri. 4% Mijloacele de caracterizare specifice personajului dramatic sunt: limbajul, notafiile autorului, situafiile comice, numele. 8 Limbajul personajului este o surs& a comicului: incult, deformeaz neologismele (,50- fietate”, ,printip”, ,dipotat”, ,docoment”), se exprima confuz, are ticuri verbale. Notatiile autorului, caracterizarea prin nume: Numele Trahanache vine de la ,,traha- na’, 0 cocé moale. 4. Opinie Pentru portretizarea personajului, se apeleazii la diverse tipuri de comic, care ingroasi anumite particularititi de caracter i sporeste complexitatea personajului: sotul ingelat este in acelasi timp un politician abil. Concluzie Lumea eroilor lui LL. Caragiale este alc&tuit dintr-o galerie de personaje care actionea- z& dupa principiul ,,Scopul scuzit mijloacele”. Zaharia Trahanache infétigeaz un tip uman caracteristic vremii: tipul politicianului corupt, ticdit si viclean. Planul eseuluiPlanul eseului Poezia romantica: ,,Floare albastra” de Mihai Eminescu Tema si viziunea despre lume Context Poezia ,,Floare albastra”, scris& in 1872 si publicata in revista ,,Convorbiri literare” in 1873, este 0 capodoperd a lirismului eminescian din etapa de tinerefe, care anunf ma- rile creatii ulterioare, culminand cu ,,Luceafiérul”. 1. Incadrare in tipologie & Specie literara: poem filosofic, egloga si elegie. & Curent literar/trasaturi romantice: tema, motivele literare, atitudinea poetic’, ameste- cul speciilor, antiteza. 2, Prezentarea a dou imagini/idei poetice relevante pentru tema si vi lume junea despre 1 Tema: iubirea si natura, conditia omului de geniu care aspira la absolut. Motivul cen- tral: ,floarea albastrat” @ Sunt asociate si puse in contrast in viziune romantica dou’ moduri de existenté gi ipos- taze ale cunoasterii: cunoasterea absolut (culoarea albastri) si cunoasterea terestr’ (,floare”), B Ipostaze lirice: Ca in lirismul de masti, eul liric imprumut’ pe rand doua ipostaze, masculin ~ feminin sau omul de geniu ~ femeia iubit; lirismul subiectiv reiese prin folosirea marcilor gramaticale ale eului liric. 3.Elemente de compo: secvente poetice) tie si de limbaj ale textului poetic (titlu, motiv central, strofe, '5 Titlul este simbolul central, un motiv romantic de circulatie european’, ce sugereazi aspiratia spre fericirea prin iubire. 5 Compozitia romantica: Cele paisprezece strofe alcituiesc patru secvente poetice, prin alternanta a dou planuri, cosmic-terestru, in dialogul celor doua voci lirice: geniul/ vocea masculina si iubita. Imaginar poetic, figuri semantice/tropi & Prima secventa poetica (strofele I - Ill) infatiseazi, in monologul fetei, Jumea rece a ideilor, lumea lui: ,.ar te-ai cufundat in stele/Si in nori gi-n ceruri nalte?”. A doua secventa poetica (strofa a patra) constituie meditatia barbatului asupra spu- selor iubitei: ,Ah! Ea spuse adeviirul,/Eu am ras, n-am zis nimiica”. Atreia secventa poetica contine strofeleV- XII. Monologul fetei continua cu o chema- rela implinirea iubirii in lumea ei, planul terestru: ,Hai fn codrul cu verdeapUnd-izvoare plang tn vale...”. 1 Ultima secventa poetica (strofele Xill - XIV) reprezint’ o continuare a meditatiei bir- batului asupra iubirii trecute, pe care o proiecteaz de aceasta data in ideal gi aminti- re (,Floare-albastrat! floare-albastril...Totugi este trist in lume!”). 5 Caracteristicile limbajului poetic: Expresivitatea are surse multiple, in plan morfolo- gic, lexical, stilistic, fonetic gi prozodic. 1 Muzicalitatea, clementele de prozodie: rima este imbratigati, ritmul trohaic, masura de 7 —8 silabe; apar rime rare. 4. Opinie Poezia este o dezvoltare a unui motiv romantic de circulatie europeand intr-o viziune liric& proprie. Concluzie Poezia ,,Floare albastrit” reprezinti o capodoperd a creatiei eminesciene din etapa de tinerete, care anticipeaz’ poemul-sintezA ,,Luceafiirul”.Traditionalismul: ,,Aci sosi pe vremuri” de lon Pillat Tema si viziunea despre lume Context Poezia ,,Aci sosi pe vremuri” este 0 poezie de factura traditionalist, inclusd in volumul ,,Pe Arges in sus”, apairut in 1923. 1. Trdsdturi: curent literar, orientare tematica 4 Curent literar: traditionalismul ~ idilizarea trecutului, cadrul rural, tema tim- pului trecdtor, prozodia clasic’. 1 Viziunea despre lume, de influent traditionalist’, dup’ marturisirile poetului. 2, Imagini/idei poetice, relevante pentru tema si 5 Specie, tema si motive literare: Poezia este o me cerii ireversibile a timpului, asociati cu repetabilitatea destinului uman. Te- matica rurala, preferati de traditionalisti, se armonizeaz cu tema iubirii si cu tema timpului, particularizate prin motive specifice. 3. Elemente de compozitie si de limbaj ale textului poetic a ismul obiectiv, in evocarea iubirii de odinioara, si lirismul subiectiv, in co- municarea directa a eulyj ric, la persoana I singular. W Titlul fixeaza cadrul spafio-temporal al iubirii si are sonoritate nostalgic’. | Compozitie: Poezia este alcatuiti din 19 distihuri gi un vers final, liber, cu rol de laitmotiv. Textul are doua planuri, trecut-prezent, si trei parti organizate simetric. Imaginar poetic, figuri semantice/tropi @ Incipitul poeziei (primele dou’ distihuri) fixeaz, prin intermediul metaforei casa amintirit", spatiul rememordirii nostalgice a trecutului. Trecerea timpului este sugerata de versul: ,,Pitienjeni zitbrelirit si poarté si zitvor". Al treilea distih deschide planul trecutului, al evocirii iubirii bunicilor: Aci sosi pe vremuri bu- nica-mi Calyopi” § Secvenfa elegiacd, mai restransi, alcatuiti din doud distihuri, dezvolté tema pului trecdtor: ,Te recunosti in ele, dar mu si-n fata to, /Citci trupul tu te uit, dar tu nu-l poti uita...” 4 Atrela parte surprinde simetric fata de cea dintai scenariul iubirii din prezent: Ca ieri sosi bunica... si vii acuma tu: (Pe urmele berlinei trfsura ta stitu.” Versul independent, din final, ,De nunta sau de moarte, in turnul vechi din sat” ~ idea repetabilititii. fimbajului poetic & Figurile de stil sunt folosite pentru a marca paralelismul dintre trecut si prezent. Expresivitatea se realizeaz prin alternanta timpurilor verbale. Sugestia poetic& se concretizeazi mai ales la nivel lexical, prin campul semantic al naturii 1 Elemente de prozodie: rima imperecheatd, ritmul iambic si mAsura versurilor de 13 ~ 14 silabe; un vers independent in final. 4. Opinie Problematica trecutului si cea a universului rural sunt privite int-o manierd original. Condu: Aci sosi pe vremuri" este 0 poezie traditionalista prin compozitia de factur’ clasicd si prin abordarea unei tematici specifice: universul rural, nostalgia trecutului, trecerea timpului, iubirea. fanul eseuluiSimbolismul:,,Plumb” de George Bacovia Tema si viziunea despre lume Context Poezia simbolisté ,,Plumb” deschide volumul cu acelasi titlu, aparut in 1916, definindu-1 in totalitate. 1. Trasdturi ale curentului literar si ale speciei © Curent literar: tin de simbolism tema si motivele, simbolul, sugestia, corespondentele, cromatica, tehnica repetifiilor, muzicalitatea interioar’. Specie literara: ,, Plumb” este o elegie (exprima sentimentul de tristete, spaima de moarte) realizata ca un monolog liric. 2. Imagini/idei poetice relevante pentru tema si viziunea despre lume Tema: conditia poetului izolat intr-o societate lipsita de aspiratii si artificial’. B Motive lirice: plumbul, cimitirul, sicriele, cavoul, somnul, véntul, frigul; laitmotival ,,stam singur”. : & Viziune despre lume sumbré, fir& sperantd si tragicd; Iumea este imaginata ca un imens cimit 8 Lirism subiectiv ~ argumente: exprimarea direct a sentimentelor; prezenfa marcilor subiectivitatii: persoana I singular a verbelor ,,stan”, ,am inceput”, ,sit strig”, persoana I singular dedus& din adjétivul posesiv ,,(amorul) meu”. @ Ipostaze lirice: in prima strof§, eul liric apare in ipostaza in este dominati de moartea amorului. 3. Elemente de compozifie si de limbaj ale textului poetic ® Titlul: simbolul , plumb” sugereaz apasarea, angoasa, universul monoton. Prin repe- tare, devine motiv central, cu diferite sugestii serzoriale: tactile, cromatice, auditive. © Compozitia: poezia este alcdtuita pe principiul simetriei, din doud catrene construite pe baza cuvantului , plumb”, repetat de gase ori in pozitii simetrice, paralelismul sin- tactic fiind in stransa legaturd cu tehnica simbolist’ a repetitiilor. ® Imaginarul poetic uzeazi de numeroase figuri de stil: de sunet, de constructie, se- mantice: aliteratii, repetitii, paralelism sintactic, personificari, epitete etc. ® In strofa I este descris& lumea exterioara prin termeni din cémpul lexico-semantic al morfii; se contureaz un cadru apasitor, sufocant, izolat, mohorat. & Strofa a ll-a — plumbul a cuprins si lumea interioar&, tragicul existential este generat de moartea iubirii. Metafora ,aripile de plumb” sugereaza imposibilitatea salvarii. Caracteristicile limbajului poetic & Expresivitatea ~ surse: fonetice, lexicale, morfologice. & Sugestia — impresia de cogmar se amplificé prin Imagini auditive, vizuale, cinetice si tactile. Ambiguitatea — semnificatii multiple ale personificirilor, metaforelor. & Muzicalitatea, elemente de prozodie clasica: rima imbritigat’, masura de 10 silabe, iambul alternand cu amfibrahul. Muzicalitatea interioara este asigurata de sonorita- tea consoanelor, tehnica repetitiilor, laitmotivul ,,stam singur”. 4. Opinie Poezia bacoviani se situeaza intre simbolism si modernitate. Poetul apeleazi la tehni le simboliste, dar prezint& conditia omului modern. Concluzie Poezia ,,Plumb” se incadreazi in estetica simbolista, dar realizeaz si trecerea la mo- dernitate. erare guratului; strofa a doua Planul eseuluiModernismul interbelic: ,, Testament” de Tudor Arghe: Tema si viziunea despre lume Context Poezia ,Testament” de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelic’. Poezia este agezati in fruntea primului vo- lum arghezian, , Cuvinte potrivite” (1927), $i are rol de program literar, realizat ins& cu mijloace artistice. 1. Trasdturi: specie literard, curent literar & Specie literara: , Testament” este o arta poetica, deoarece autorul isi exprima propri- ile convingeri despre arta literara, despre menirea literaturii, despre rolul artistului ‘in societate. Curent literar: ,, Testament” este o art poetic moderna, pentru ca in cadrul ei apare © problematic& specifica liricii moderne: transfigurarea socialului in estetic, estetica urdtului, raportul dintre inspiratie si tehnica poetic’. 2. Imagini/i poetice relevante pentru tema si viziunea despre lume 1 Tema: creafia literard in ipostaza de mestesug, creatie Jasatd ca mostenire unui fiu spiritual. ® Lirism subiecti (eu am ivit”). & Viziunea Ir cititori. 3. Elemente de compozitie si de limbaj ale textului poetic § Titlul are dou sensuri: unul denotativ, de act juridic, ¢ialtul conotativ, creatia arghe- ziané, ,cartea’, este o mostenire spirituala lasata de poet urmasilor. 5 Motivul central: metafora ,carle”, cu sensul de bun spiritual | Compozitie: cinci strofe, grupate in trei secvente poetice: prima (strofele 1, Il) ~ lega- tura dintre generat: strbuni, poet si cititorii-urmasi; secvenfa a doua (strofele III, IV) - rolul etic, estetic si social al poeziei; secventa a treia (ultima strofa) — contopirea dintre har gi truda in poezie. Imaginar poetic, figuri semantice/tropi & Incipitul evidentiaza sensul titlului, idea mostenirii spirituale. @ Strofa I: Cartea este ,o lreapia” in desivargirea cunoasteri: ,,Cartea mea, fiule, o treapt”. @ Strofa alll-a: Cartea este , irisovul vostru cel dintai”. @ Strofaall ‘cetul este un nascocitor si un mestesugar de cuvinte, care transforma graiul lor cu-ndemnuri pentru vite’, in ,cuvinte potrivite”, metafora a poeziei ca meg- tesug. Strofaa IV-a: Ideea transfigurarii socialului in estetic; poezia de revolta socials, esteti- ca uratului: ,Din bube, mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si prefuri noi". & Strofa a V-a: Poezia este inspiratie (metafora ,sloun de foc”) si megtegug (metafora ,,slo- 20 fiturita”); conditia poetului in raport cu cititorul: ,Robul a scris-o, Domnul o citegte”. | Caracteristicile limbajului poetic: innoiri lexicale gocante; materialitatea imaginilor artistice, fantezie metaforici, prezenta epitetului rar (,seara rifzvriititit”), a oximoro- nului. 5 Prozodia (intre traditie si modernitate): strofe inegale, cu metric gi ritm variabile, dar cu rima imperecheata. 4. Opinie Opera literara ,, Testament” de Tudor Arghezi este o arta poetic’ moderna, poetul fiind considerat un niscocitor, un mestesugar, implicand deopotriva truda creatorului, teh- nica si inspiratie divina. Concluzie Poezia , Testament” de Tudor Arghezi este o arta poeticd de sintez pentru orientairile poeziei interbelice, traditionalism si modernism. par mjircile eului lirie ~ pronume gi verbe de persoana I singular titudinea de poet responsabil in fata urmasilor Planul eseuluiModernismul interbelic: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga Tema si viziunea despre lume Context Poezia ,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", de Lucian Blaga, publicata in des- chiderea primului séu volum, ,,Poemele Iuminii” (1919), este o arta poetics moderna interbelica. 1. Trasaturi: specie literara, curent literar Specie literara: arta poetic’, meditatie filosoficd, confesiune elegiaca pe tema cunoasterii. 4 Curent literar: Poezia aparjine modernismului prin: influentele expresioniste, inte- lectualizarea emotiei, metafora revelatorie, innoirea prozodiei (vers liber si ingambament). 2. Imagini/idei poetice, relevante pentru tema si viziunea despre lume § Tema: cunoasterea, desemnat de metafora lumina’ & Viziunea despre lume: Blaga pledeaza pentru pistrarea misterului, sustinand cd exist doua modalitati de cunoastere, de raportare la mister: ,,lumina altora” (cunoasterea paradiziacé, de tip rational, logic) si,umina mea” (cunoasterea luciferica, poetic’, de tip intuitiv). a 3. Elemente de compozifie si de limbaj ale textului poetic 8 Lirism subiectiv ~ argumente: aspectul de confesiune; prezenta marcilor eului liric (,,eu iubesc",,,ochii mei”). 1 Titlul contine o metafora revelatorie si exprima atitudinea poetului, izvorata din iubi- re, de protejare a misterului: ,corola de minuni a lumii”. Sensul titlului se intregeste cu versurile finale: , Eu nu strivesc corola de minuni a lumiil(...Vcici eu iubescisi flori gi ochi si buze si morminte’”’ Relatie de opozitie: intre cele dou tipuri de cunoastere, reprezentate de ,,/umina meal lumina altora”. poetice (elemente de recurent nisterul si lumina — metaford a cunoasterii si Compozitia: trei secvente lirice (versurile 1 - 5; 6 ~ 18; 19-20). Imaginar poetic, figuri semantice/tropi: 4 Prima secventa exprima refuzul cunoasterii logice, paradiziace: ,,mu ucid (cu mintea)”; enumeratia de metafore revelatorii desemneaza temele poeziei: , lori" — viata, ,chi” cunoasterea, ,,buze” ~ iubirea/rostirea poetic’, ,morminie” ~ tema mortii. A doua secventa se construieste pe baza unor relatii de opozitie: eu — alfii, ,,lumina mea” ~ , lumina altora”, ca o antiteza intre cele dou’ tipuri de cunoastere, paradiziaca si luciferica. 4 Ultimele doua versuri ale poeziei, a treia seeventa, au rol concluziv. Innoiri prozodice modemniste: versul liber si ingambamentul. 4 Caracteristicile limbajului poetic: repetarea cuvantului-cheie ,eu” subliniazi defi- nirea relatiei creator — lume; intelectualizarea emotiei; tehnica poetic’ modernist’: comparatia ampl, innoirea metaforei si ambiguitatea. 4. Opinie Conceptia despre poezie a lui Lucian Blaga se circumscrie problematicii cunoasterii. Rolul poetului este acela de a spori misterul lumii prin creatie. Concluzie Arta poetica ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga apartine mo- dernismul Planul eseuluiModernismul interbeli nRiga Crypto si lapona Enigel” de lon Barbu Tema junea despre lume Context Publicata initial in 1924, integrat& apoi in volumul ,,Joc secund” (1930), poezia ,Riga Crypto si lapona Enigel” face parte din a doua etapa de creatie barbiand, baladic-orientala. 1. Incadrare in tipologie: specie literara, curent literar Specie literara: Subintitulata ,,Baladi”, poezia se realizeazi in viziune moderna ca un amplu poem de cunoastere si poem alegoric, fiind o poveste de iubire din lumea vegetala. 5 Curent literar: Poezia este subsumabilé modernismului interbelic prin: intelectualiza- rea emotiei, imaginar poetic inedit, ambiguitate. 2. Imaginilidei poetice relevante pentru tema si viziunea despre lume 1 Tema: iubirea ca modalitate de cunoastere a lumii. Viziunea despre lume a poetului-matematician: Barbu exprima propriile idei despre Jume si viaf intr-un limbaj incifrat; universul su poetic cuprinde o lume de esente contemplate de spirit; conceptul modern de poezie pura necesit’ un cititor initiat. ® Titlul baladei: Membrii cajlului sunt antagonici: numele Crypto inseamné cel tdinuit, _inimd ascunsa", iar numele cu sonoritate nordica Enigel trimite la cuvantul ,inger”. 3. Elemente de compozitie si de limbaj ale textului poetic doua parti (doud nunfi: una implinit, alta povestiti); tehnica: povestire Imaginar poetic, figuri semantice/tropi 4 Prologul — primele patru strofe, dialogul menestrelului cu ,muntasul fruntas” consti- tuie rama, & Partea a doua prezinta povestea de iubire neimplinita dintre Enigel si riga Crypto, in mai multe tablouri poetice. in expozitiune, sunt prezentate in antitez& portretele gi locurile lor natale, iar deosebirile dintre ei genereaza intriga. Dialogul lor se realizea- z&in visul fetei, ca in ,Luceafarul’. Riga rosteste descdntecul-chemare de trei ori, iar lapona il respinge. Finalul este trist. Riga Crypto se transforma intr-o ciuperca otra- vitoare gi face nunta cu ,,mdsilarita-mireasi”, Antiteza dintre fiinja umand ¢i fapturile inferioare: ,,Cif sufletul mu e fintand/Decdt Ia om, fiard bittrdnd,/lar la fipturit mai firaval Pahar e géindul, cu otravit”.. Semnificatii: Drumul spre sud al laponei este inifiatic, iar popasul in finutul rigai este 0 proba. Existd trei trepte ale initierii: cercul Venerii (jubirea/fiinta instinctua- 14 - Crypto), cercul lui Mercur (cunoasterea rational — Enigel); Soare (cunoasterea absolut: Caracteristicile limbajului poetic & Figuri de stil: in portrete sunt utilizate epitetul gi antiteza. Dialogul dintre riga Crypto si laponi este construit pe baza antitezelor: spirit/materie, ratiune/instinct, soare/ium- bri, lumind/intuneric, veghe/somn. 1 Prozodie: pare destul de riguroasa inifial (catrene cu rima incrucigata si masura de 8-9 silabe), dar pe parcurs poetul modern schimba sonoritatile, in functie de mesaj. 4. Opinie Accentul cade pe antagonismul slab — puternic, pe drama incompatibilitatii si pe legea nemiloasé a iubiri Concluzie Interpretarea data de Ion Barbu poemului, ,1 Luceafar intors”, releva risturnarea cli- eelor, astfel incat axa uman — feminin-comun devine. ‘superioara axei nonuman —mas- culin ~ regal. Planul eseului