Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Homo OEconomicus Si Competitorii Sai-Pg151 177

    Uploaded by

    Andreea Cristea
    244 views14 pages
    Homo OEconomicus Si Competitorii Sai pag 151-177 sociologie ase tema1

    Original Title

    Homo OEconomicus Si Competitorii Sai-pg151 177

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Homo OEconomicus Si Competitorii Sai pag 151-177 sociologie ase tema1

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    244 views14 pages

    Homo OEconomicus Si Competitorii Sai-Pg151 177

    Uploaded by

    Andreea Cristea
    Homo OEconomicus Si Competitorii Sai pag 151-177 sociologie ase tema1

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 14
    awo scosnnnersyucosrettont sh cesteacolectest din meus ambantresurse Sn aga fe Inet maximizsee easitates de energie objinuté per unitatea de timp, died sefloneat in aga fel inet 88 giseusl, 6h colecteze 58 consume hranare confine et mai malt ala, celtuind acest timp eft mai pine calor Aga cum a ebservat Elizabeth Cashdan,ideea maximizn pune nso problemi care continu si genereze tensiuni tre ceretitoi din antropologa economict sexi din antropologia ecologic: ce name ineeare oamenii sh maximize? Antropologia economicd| ‘nclind si consdere cf camenil icentcA sh maximzere wtitatea, dle satisfy imediat derivati din decile pecare ein, timp ‘eantropologi ecologicd vorbeste ma degra despre maximizes -adaptivl fmess), adel maximizares acer fatori care mirese Gansele pe care individal le are de asi trensmite genele etre generatie urmitoare, adic de a supravietu sia Se reproduce eu succes. Intrucit fleeare dintre alternative are de_partea argumente soli, ¢ de asteptat ca numa o sintezi a eslor dowd puncte de vedere, care ar pune ta lumin natura wmand trun mod hou origina, s§ ofere un progres real al cumoasteii in acest domenin* CLR. 1 Cigget opt pp 2122. 10 4. TRE! PERSPECTIVE ASUPRA NATURII UMANE, Consider exonomitit mainstream au treat ox Yedere prea multe ‘inte uae economig aa devenit exces de obsedat de lain ab sinerual el de home xconomieus, care ignor hein pecum binele {ul Neam crest o orbireauto-indus, cea fate ele a Innportante fore care determin acini unane Sunt depirezeeh dinflsofe, mite religis poese am pte dnd fl pun Ta fl de mol ingelepeiune pe eth cistigim cin medlee ‘natematie exe rgurascale compartments eonomie. Stick Stiga economied ae treba sh nite, af dseopere gal digute despre wopril sle valor, den oi am fox iva ek economia ete 0 igs cate mu tine seam de vot, Consider cf acest eeu mu este ‘Mira gen eeonemie exist ma lt rei, ma mule mig “rhe dit matematicl Cede in int eoonomick de asta een Inu ascent se pune pe met, pres putin pe sabstang Sting ot ‘cera art chest crucial petra economic pent pli lrg, siete into categorie mal eaprinsitoare de ute, pes Epopec (Ghilgamey, Vee} Testament, iss ori Desartes.Sureele meu notea lea gn pot fi ntlese mai ur atunc nd studi incepta le ‘Morie, tune ind gindusile era, eax spumem age, tal pute ~ aeclo tem deseoperi origi gi suse or ma wor Noma tel vor es 1 idenicim prepa noastreeouvingst (economic) in context ommplex al soca noastee dea, neve ele st nc fot puternice, "ae ree necbeervate. Sunt de prerec, pout ayutes unbn economist, tebe fe fi wn bun matemtican, fe Un bun flsot, fe ambele, Consider ef nol amy sims 8 poner prea malt acent pe matali, gas ne-an negli ‘unanitate. acest Tueru a condus Ia evolijla nor modele inate, feat eave sunt adesea de prea palin feos tune eld nee ‘Moor axosonncustcomre TOR sit Snfelegem reat” Coma Saleh, Bonomi of Good and oil. The ‘Quest fr Bonomie Meaniug from Gilgamesh to Wal Sret, 2011) -ln ecretrlenoasre am incoteat a testo ete dnt pede fundamental formulate de mode baat pe hamoceonomicus, ind icra instrumente simple apatinisd’ economiclcomporameatall plate io gama wnat de soit umane, Arm descopert nt Eo predieile barate pe ideen de homo oronomicus each in fsa setae (24 de societal mule camunt dn Reeve sacra), dar chiar mints am descent cle egsatn meri distin in diterte soit. Cu toate aeeste [] am eomtinaat seit [pe ‘homo ceonomicus~n.]-In ele din re, Lar gst Sa dove ‘ste un cimpanze,Predicile eaonice ale model’ homo eeonamis ‘a doveit fi de un remaresi aes in prercerea compartment ‘impanzl in conte uarexperimente simple Pint la wry gad, ‘3 demonstrate ont teria esnomied nu ete ttn doa fost aplieaté la speci rept” (David Sloan Wilson, Joseph Henrich, ‘Scientists Discover What Exonomists even? ound; Humans. Working Towards Bulding a Beter Theory of Hurnan Nature, 20:6) 4:1 Problema naturii umane Chiar dad inailele noastre situatia s-aschimbat radial (imine de diseutat daci schimbarea e in bine sau in rit), in seclul fl XVItlea, in petioada de maximi inflorite a idllor ‘uminismu, la tceputurle sale ea dsiplind eutonoms, stints ‘economic’ era conceputi drept un domenia de cercetare care aparyines de dreptcampului mai euprinzitor al fllosofet morale ‘dam Smith, cel care este in mod universal si indisetabil considera intemeietoral acesel gine, a fost dea lungul intra * CL DM. Hausman, M.S. MePherson, Taking Ethie, Seriously ‘Beonomics an Contemporary Morel Phosophy, tx “Soural ot eon iterate, Val 1,80. 20, 3990hpm 67-73, soviet preceupatn principal de formallarea unoe solu rationale Intra 0 serie intreagi de probleme din domeniul etic si ‘nora, n eondiiein care, sub in tuenta idelorHuminismul, Ilosotia moralé intemeiats pe princpiraionale o nlocaa teptat veaceca fondamentati pe erdintareligoas gi dogmelebiceril, hlstifiedind asta in rafiane, gi mi in credingh sursa uli a )ineipilor care ar treba si reglementezecomportamentl social al ‘samenior. Jn sensul strict al euvntlu, despre Adam Smith nu se poate vpune ea fost un economist, decarece economia easing ine8 ms vista, cl a fost Intemeiatl chiar de el. Mat degrabi, e corect si spunem ed ela fast unul dintre savant preocupati de ceea ce in peed se numea .econotne poli”, larea profesor la Universitatea ‘ln Glasgove a predat cursuri de jurisprudents, tlt, retoiet ‘conomie polities. Cra dint serine fmportantd pubicata de eltve ‘din ana 1759, ae un tit edfcator i aceast pving: Teoria sentimentelor morale (The Theory of Moral Sentiments) si Jinemeiaah o ipoterd care are ase tot mai multi adept, anume veeea dupl cae, daparte deaf oft egoist prin natura se, omul ‘reun sim nniseut al moralt foarte dezvoltat: Orc de east um presupune oe omul, este evident c& exist in natura sa nist Drinipt caret fac sf fle interest de soartacelolalti il fae i esimta ca ind necesari pent el fereiten sezstora, desi el nu bine nimi de pe urma ein fara plicert dea o contempla. Din ceastl categorie fa parte mils st compasiunea, emotia pe care o| resimgim in faa neferciraltora ori de cite oro veer ori suntem mgm stuaia dea neo imagina intro mania edifcatore,Faptul ‘i alesea ne nristim observing tristtea celal e un lueru mult pea eunosext ca mai fle nevoie de exemple penta 2-1 proba ar seest sentiment, Ia fel ca gi eelealte pasiunioriginare oe jin de satura umand, nu este nieideeum limita la cei virtuosi splint de Hono pcovoanenssconnerton sa ‘omenic, des! aerstis probabil il resimt ea o auitate supeioat (Cel mai mare criminal, el mal inrit violator al ego society mu ‘ecu tot lipsit dee," Cu privie I teas stuatis, care pentru cititori de az a hu Adam Smith, care sunt en precidere eeonomigti ot istorii ai economic, poate prea cel puin surprinzitosre, profesor Geof Bertram de I Victoria University observ ek att David lume, ett ‘Adam Smith, ce doi britanic care a contribu decisv a naterea eonomiei polite in ave! seco, au fiat trecerea de la iosofa ‘moral Ia seonomie interesindu-se de modul in eae este posihil ‘Penira comportamentul uman, en toate erotle sale morale, sf ‘conduc la objinerea nor rezoltate ordomate giana inteliibile in termenti preturilor, rate dobinallor, rate! veniturilor, rate! de ‘reptere shin general a insittillorpete"= Asti ins, Adam Smith esto cunosest gi ctat adesea mat ales pentru cea dea doua carte a sa, din 3776, Avuia natin (An Inquiry into the Nature and Causes ofthe the Wealth of Nations), siin special pentruoteorie enunjata de el aici, despre aresesstine extrem de feavent ef este 0 apologe explicit si convingitoare a ‘comportamentulufuman guvernat de interes personal egist, care ar consti frta fundamental a eapitalismul de pst, Conor acest idet enunjate de eltre Smith, dacd fiecare individ ts lumareste cu conseeventé proprile scopuri gi interese egist, fetal concertat al uturoratiunlorindiviailor asapra socitii in * A Smith, the Mor of Moral Sonnents, by DD. Raphael and AL. Macfie, in The Glasous Faition ofthe Works and Correspondence of Adam Sih Wl Insnapots, Let Pond, 3983p. 1 *G Bertram, FReonomis tla Branch / Morel Pais? Refetions en the Tistory af Reonomie"Thatght disponib osoe Te Igoe ont pecontent ple aoseion? Beta Heonomiesand moral poopy pa “TRE FERSPECE ASUPRANATURIEEMANE intel na del wn strut, ing, v 1 wm rou! eal deo etl tow ui a Crd cd cnn rf on conve cordomte SP cial eltge uel bine ager gener Acasa ee txnoeita toes snd ie Nu de po ura bunt tol, rar ea err ne got le oie Cnc toma dep ura peoples nee ropes {elfen ed ear ces pata nap vente divale ale soci pe ct poste tn ine. Tn gencal, en Irion, nade promaeze teres p04 anaemia in cae rover] sean fre ote core, dtc coor deo and tv port 4 Indgntun sop care nena nin parte tenor 3 verte fottdenna un ber fel sodas a re eet kl Nin rok Und interes propre promwea e tela soci int-un mod mal nl efent eet tune nd intenonreusdevint sl pomover" Dep Adam Shaver sing tpt parc cit sale despre. acest ini iva foarte mul dine ‘cmon iol eonterporni! coon sod tronat oso ee erin emf indie i ngmenteas ‘Neonsedt les un eslator elt erent al ence hp care compornentel great de eqs de iter opi lind ese emp por oda de nd ce {jane conga tro indo gi conse a pei Sine i et ts ca hh ot ok t= profice fr plant od premedat de cin. cet crs Sie ceva dow cal ovo eared "A. smith An Inquiry io dhe Nature and Causes of the Wealth of ‘Niatons, etxstld, Hurinan House 2007, p. 9,20 298 15 Mostoscosonacteg conerroensts Stlnfte sociale gf politi ji mat ales fn see al economittor din ‘radia neo-lasiei, unde delle hui Adam Smith sunt preluate utiliza pentru a se intemela ev ajutorl loro concept specficd espre fina umand, una earatersticé pentru aecasth tradi de ‘indie, | anume accea a omului ea homo ceconomicus, individ breocupat in mod egoist de interesul personal side maximizarea ‘uti, preeum si pentru promovarea nor prinipi de aclune in “irtuteachror este bin srecomandabil i primeze interest eglst ' dorinta de a spori meres eigtigurile materiales profil Ascot stuatiea fost exprimati foarte sugetv de etre George Stigler, nul intr reprezentani de frunto ai aga-isel Sool de la Chicago” in eschideren discursului su prilejut de eniversarea la Glasgow University, in 1976, a dou’ sute de ani de le publicarea Avutieh hafiuntior, unde el a spus: .! adue salut din partes Tot Adam ‘Smith, care vu gi sintos gi tries la Chiago."* Cu toate acestea, aja cum subliniant Geoff Bertram, Acutia atiunilor mu este o sriere apologetic, gma este nit op fncercare dc popu un set de prescrip morale ce un exe de con ce ulterior avea si se numeased «gtiinti economiet posted (ositive economies)», o luerare empiri, de analiza economics ‘ndtv gi deseritivi.» Adam Smitha stadia cu atengieccea ce fac ‘cameniitn contextal vet lor de 2 cu xg gkaformulatconcluile pe beza acestor observa in manier inductive obwervat cd exist indinatie naturalé a omulut de a face toe, sind sau barter, ar acest faptconducela apariiadvisunié munci itn cele ‘in um lao sporirea prosperititi intro soceti,ss-a intel ‘lin de-mirare cum de aceast continu striding a tatavor desi pet ak ho er aye Peg _ Pepe es Se Tho 6 “Tesryoncnerie suena aren ewan ge scoputile personale si egoiste determin 1 erelere a ccomplestat gi ordinil rganizdii soeale sl nu la un bellum ‘omanium contra omnes, aga eum it deseria Hobos, gin eee dln ‘wd le distrugerea gi deantegrareasocititil, Consttind 6 mo ‘stecapabila identifies o eat anume a scesti fenomen mistrios, ‘la formulatipoteza ad-hoca -mdinlinviziile’ care reglementeari fenomencle din contextul peel lier, ipter8 ee nu e nize mai ult decit © metafor8 care exprima imposibilitatea dea ofer! un Hispuns precis. Acea att de mult invocata ,apologe a i Smith pentru lasserfaire na este o chestiune de’ prinepil morale sau ieologice fundamental, el este o judeoat pragmatics ce rect swalaa sa comparativiadifertelor forme de organizare economic, recur gfapeal el ingeles eX o economie de plat nereglementat inde nu spre hos (precum presupunesu atija alti precursor si) etre ordin."* Dac vor analiza In tia economie8 din see nosstre, vom vedea imediat ef, au eontraire, ca nu mai este demalt o stints \eserptvd gl induetv (eu excepiadiseutabili a econometre’), ct tuna dedctva i normativg. Sarina dea descriecomportamentel ‘economic al azmenilor relia fst lsat, dup cum am mat anita, in seama une! singe trans-dssplinare, antropologa economics, Dupi cum subinia antropologul Start Plattner, .mieroeconomia uillesai un corpus teoretic bine pus la punct bn scopul de a idemtifiea cele maf bune deczi evonomice penta indivi sau ime, Ea este o teorie preseriptod (oneori numits «normativie), coea ce sean cca precioaza cum ar trebui sf aetioneze oamenti dack lorese aia decal efiiente din punet de vedere esonomie. Aceast situate fn contrast radical eu acota a eelel mai mari fi @ How arom coureronstt antropologie, care este desoriptivd, adica analizeazi ceea ce ‘amen fac realmente." Aceasi stare de lcrur pares sugereze ci ‘slinga economick apirut ea o ceretare induc gi empirick 2 ‘anor probleme fandarnentale referitoare la natura umnanl, dar ga pierdut in med trepat interest pentru ee, a favoaraaltora. Primi flosofinteresati de problemele economiee, preci tues Adam Smith, erau preoeupati de a gis nispunstri Ia intrebriprecum: sunt oamensi in mod fundamental egogt, ox, dimpotriea, att 0 naturd altruisti? Tendinja omului de a eolabora ex ell este natural, Inniseutd, ori este indus cultural, de societae, prin intermediul educatet si coercijiel? Intotdeauna si fri exceptie ‘mul va agezainteresulsiu personal deasupra eel ale semenilor i, su va manifesta in amurite situaioinclinatie etre altruism si ssctific de sine? Dack a dous alternativa este adevirats,atunci ‘ncinaia sceasta este natural, sau este un prods al edcaiel? Dupitcum se poate constata prints slmpli tecere in revista Ieratuii de specalitate, economist contemporani par sig fi pierdu interesul pentru aceste probleme cetrmit in util instants {a interogai fandamentale asupra naturii umane in gence, dar si {n contextulaciuni esonomice care I preoeupat in mod constant ‘pe intemeietoi tinge economice,astfel Inet acest chestiuni at event obiectul de eercetare al altor discipline, mai noi, precum ctica afscerilor, Mlosofa economic! i a gtinfel economice on antropologia economic, oi dintre cai mai important cerestitor! contemporan! din omental antropologiel economics, Richard Wilk gi Lisa Cliggtt, considera ei in contextul actual al aeestel discipline pot f dentifcate tei orient principale ear inbrtigezi te concep * Maa, otto natn (68), Bonomi Arhrpaog, ‘Stanford, Stanford University Press, 1989, p. 7. ae 8 “Tee pensycroe asteRa NATURE siete asypra naturit umane, aga cum se manifest aceasta in ‘ontextul vii economies .Credem el este posi sordonim lubercle teoretie din domenialantropologiei economies in trel rapa diet, eave dintre acstesrepreventind o idee spectied ‘hspre natira'mank fundamental. Vor mumi seesten idei ipresuporiti (assumptions), deoarece cle constituie punetul dela tae cereetitort ig ine analiza, asf sunt precum axiomele some, care sunt in sine nedemonstrable. De indati ce un inzopolog ascept unset de presupoxii, el poate si deduct din ele te alka rafionsmentull solu pentru o diversitate de probleme fir a incerca vreodath si dovedeasct ori si pund in discatie presuporiileinsee. Adeviratele controverse gi dezbaterleinfocate din anteopologia economic au drept origine deracordurle subiacente on priv a east presuporiliniie."* Cele tei maniee diferitede nfelege natura neni despre care Wilk si Cliggett afirmi of pot f identifeate tn antropologia economies, sunt de fapt tet modele expliative le comporte- tmentalui economie uman gi ale fenomenelor legate de alegrile gi Aecinile economiee, constrat flecare pe baza une! del speifee Aespre amt: (1) eea indisidal motivat de nteresul proprn egos, (2) idee individulica fing socal gi (9) ieea individ ca ing ‘moral, cultural. Altur de acest tel modele expletive, pe care levorm ania fn eae ce urmeaz (ins intro ordine invers fs de sceea propusé de Wilk si Cligget, din ratuni care tin de logica ‘xpaneri noaste), vom propane gun al patrles, eonsteut pe baza teorii evolu prin selectie natural, conform crea inja uman’ ste prods unl fenomen evoleti, lar comportamentul shu este ‘determina in mod esental de storia s evlutva "RR. Will, LC. Cligget, Boanomies and Cultures. Foundations of Economie Anthropology Boulder, West: Pres 2007, 40. own ucusoucrs coment sit 4-2 Omul ea fing cultural © primi categorie de teosti care dorese si explee| ‘comportamentul uman in genere (gf pe acela economic, de interes pentru nofin acest context este intemelat pe perspective cultural, aceen cae plea de la ideea omului ea Rinfé morals, modelaté de cultura in cae teste. Dup cur explch Wilk gi Cigaet,aceast teorie porneste in princpiu de la studil culturi n sensu cel mai larg, adit a evea ce onmenii gindese gi cred despre lume, ineearcd ‘ explice principle actunit lor pe bara acestor credinte gi ‘convingei gi se afl la baza a ceea ce poarté num de ,econamie culturala” (cultural economies). ,Motvatill une persoane morale sunt determinate de sistome de convingeri si valor! culturale specie. Comportamentl i dei sale sunt orientate de dovinta Ae a face even ce este corett, iar aceste valor culturale deriv in ima instany dintr-ocosmologie~o vniune determinatt cultural supra univers si 2 local fingel umane in univers, Fingele lumane morale sunt weredinciogi» believers) ale eiror aefiuni sunt ‘ntotdeauna guvernate de ei despre ce este bine gi ce eat i, ii ‘pe care le inva odaté ex toate collate elemente ale cuturi pe Imasurd ce se maturieazi. Aceasta nu inseamnl e oamenil sunt fanatckreigiog, et doar au un sing moral fundamentat pe 0 Visiune despre modul In cate humea functioneazs. Sistemele simbolice i categorile cognitive dlinese domenil posibilu gi Aetermind alegerle. Oameniiinternalizeazh sistemele de valori cultural in asemenes misuri inet a actions in dezacord eu cle ‘conde la aparitia uni confit interior si chiar a bolilor RAR W166 Cligget ope B43 “TRELPERSPECTE ASLPRANATURITUNA "tichetarea omit ntlesca Ging moral drept un sereincios” na trebuie she induc Sn eroare gine determine si eres cd talorile si principle de aefiune determinate cultural saat ‘rsinamente unele de natu’ religas, deoarece prin ,ereding" neest context se infclege orice fl de convingere impitayita de ramen dnte-o anumits euler He ea raligoas san ni, Nu este inst mai putin adeviest ef, intre modalittle cular (tin, religie, art, flosofi),rliga a ocupat sinc mai ceupa un loc important, chiar unal determinant in toate culture, Din acest ‘moti worn incerea st exemplificim modal in care poate fi explicat ‘somportamental omului ca fing moral, cultural, prin analzarea Imanierei in care convingerle de naturi religioast determin eciies afiunile umane din sfera care ne interesena aici, aceea ‘ezonomiculul 4.2.1 Religie gf eeonomie Desi studiul interdependentet dintre religie si economic constitse © preocupare substantial a uni mare numir de ‘ereatitori contemporani, fapt evidentiat st de constitute Asociatci pentru Studiul Religie, Economiei i Culturit (Association forthe Study of Religion, Eoonornies and Culture ~ [ASREC) gia Centra pentru Studiol Economie al Religie (Center {for the Boonomie Study of Religion ~ CESR),aceastk preocupare ‘mu este niidecum una noai, Inet Adam Smith, In Avutia hatiunior, inercdnd sf explictee condiile care au eondus la fenomensl economic gi social care a fost Reveluia industrial, « apliat princpile novatoare ale losse2fair-aui la o serie de Cf ts, gionomis on/aseyindex ta CL tpt elitr. com/index ta oxo ororomers 9 connerTona st sspecte ale viel relisoase. Dun opinia sa, eredingle comportamentele religions, ca gi acelea economic, reprerinth consecine ale slgertor rationale ale oamenior la fel cata crud Activitiilor comercial, oameni alg rlgia la care dorese shader, recum si gral in eae intentioned si se implica stile religions if ess hier nt-um mod pred, determina de

    You might also like