Moo rvvancrss.connestton sit cf religioritateaecomputibill exo edveaie leva, Pe de alt parte, ‘2 este un stimolent pentru productivitatea esonomics, deoarece romoveazi valor precum munca struitoare, onestitatea, sista {de econmie, ecient Se observ in consecinj cd membri acelos ‘eligi care promovea7i intens edueaiatuturor membrilor lor, eum ‘este udaistnl, se Bucur de un succes econale peste medic ', Valoarea timpulu. fn cuz acest indicator tebuie hat fn clea! raportul dinte nivelul eredinfet si nivelul participa activitie eligiase, Crestrile arated, pentra tn anumit nivel al eredinfs, cresterea participa activi religoese conduce la © diminuare a eresteriteconorice. Prin contrat, penta un nivel, constant al participa osporire a nivelulu erediafe! ~ mai ales a crodige! in anumite compensiri ce tin de viata de dupa moarte — Uinde sf conduct la o mire a eresteri economize. [n concluzie, feet de erestere economick este determinst de 0 sporice nivel eredintet fa raport ew nivel participa. ©: Speranta de via. In majoritatea rligilor, uma paste a elt este cu precidere dedicat devotiunisrelisiase, astfel cf roligizitatea sporeste odati cu virsta, Aceasta. inseamni 0 limsinuare a ei in aces perioadl a vif in eare productvitatea feconomied este mai mare $i deel o erestere corespunditoare scesteia din urmé, deoarece oameni tind si petreach perianda anilor mai productivi mai degraba munciné, deat particpand la ia reigns 4, Urbanizaree, Studie intreprinse arti of urbanizarea are un fect negativasupra religion, ar un nivel sezut de portiipare |a via religioas’ are consscinje psthologice negative asupea ersoandor, afectindu-le adesea lnisea interioar, echiliral Paiesi mand inidentaafetiunilordepresive, cae ce determing 9 selderea performate economice. “TREtrenengcreve URANATURELALNT in cone, ai Mey, dich it te viol apa creer esnomls, cote emtenperane rtd cn nel data cong raion Cede de tetra trad ae pi un ers lm) et corlt Ifo egal apn et econo, De tem, da em ere conta anu ligne cum a teen fn eaten at de dup oar, paul 2 ‘Morn vom contac el al eget a idea ote tor even dered s cee economic. 4-3 Omul ea fing social © a dous categorie de teorti co incearch si explice ‘comportamental uman st motivayjile aestuia ae la bazl modell ‘mult ca ings socials, punsind accent pe modu fn care indivi formenza grupur fs satistae nevin de aprtenent. Din aceasti perspectivl, individul social” co identifieh tntotdeauna ct igrapul/grupusile din cave face parte geste motivat de interesele fie aceasta un grup primar (familia sau clan) orio ‘sucrifeindu-iinteesele prsonale pentra bincle ‘ot fn seopnlsatisfacerit neo de apartenent, india renant |e autonomia personal if nsugeseintereslegrupului din care fac parte. Prin urmate, in Scop inglegeril omportamentalui uman ste necesaré analiza valovlor (credine, idel comune despre ‘objective desirable, normelor(regull comune de comportament) 3 insitpior (set de eredinge gi regu organizate, care siabilese ‘odin cae o soictate i sutistacenevoie socal) grupulu, sim 4 intereselor personae ae indivi, ineiferent care a ariginea teestora, Cunoscuti in antropologie st sociologie ca teoria SRR Wit, LC. Cliggt ope, p42.Hoswoucosowecrss)conertostsh ns set pct pe i nnd ‘oa cae ete coin He consrns de grup at sent ssismumenc intrest personae interior eum dno ‘sal a unc cor sce a comporament aay poe india le mu erst nil pt ered ei ga aoa sis umese propel doit ins nent eat dt sea ers anit, permis de socate Intra oa a rons taal orl scale ale comportamerial emt ar Siete rede de ston india Soredosthie de nie tart ce prez vi sant aia exhs de intr personay car dae eee ‘mest uma ten ncn pine acount pe ms ‘und Soil eaves bua orn tba sna Dk foci ar dar sua tor Int ene ge sein ister personal cei art aries stbilines to mae Seca Se he pe tb rm se consraesodlece idan coortamentlindiarg pce sce le au in sepa avs bat Sod. Eni Duricin i917) pnp repent fh fimefonalse air fmt mand te soe ea So ii co aot te np apsreneni la up modsind! dept comportnen finde. sorte foal xd tn ae na Interpersonal fr alo gnornecares reteconad ssopea comportamentcar nds gag tbo conte, SAE PH wa "bide, p49. “Tees rensogcri asvRA NATUR USN Principal ide ale geo functionalist pot sitet ast () Prineipiul sistemului: societtile sunt sistem complexe lovmate din parti interdependente 4 interconecate, recum un ‘organism format din ple sale flcare parte find influenfaté de rate; (2) Prineipiul fanctici vitale: Secare parte wel soit sist pentru indeplineste o faneieesenials pentru menfierea iti ca intros (g) Prineipful explicatie funetionaliste: existent feciei i sistemulut este explicaté atunel cind funcfa sa pentru siete este dentifiats {4) Prineipiul consensului: tote societtileau mecanisme ce integteazt pire lor componente, iar unul dine cele mai importante astel de mecaniame este acceptarea, respectaren unt ‘set comun de credinge valor de etre membri une! societti (6) Principiul echilibrulut: toate societitie tnd citre o stare te eal sau hemeostzs, ia oie instabitate intro pate a sistemlui tnde si determine ajustiri in oricare alt parte a socieli pentru estab echilibral; (6) Principiul schimbari progresive: schimbares soa este un eveniment rar, neobignut in ovie socetate, norma find Sfabiitatea, tunel end are loc ins, schimbarea are in genera fonsecinfe benefice pentru societate ca intreg, Imbuniitind cfcienta funcional a acestia ‘Plecind de la aeeste promise, Durkheim se poztioneas la pol ‘opus comparatiy cu sustintori teorai sehimbului si alegei rational, considerénd of sosetatea mu este doar un simpluagregat al indivilor cave i caleeazA rational interesele gi benefice. +S. K, Sanderson, The Buotution of Human Sociality. A Darwinian oniet Perspective, tanbam, Boulder, New York, ord, Rowan & ‘led Publisher, In, 2001 pp 1514Moo acovocrsstconenontsit Dimpotrva,sosetatea este un set complet de fapte sociale, un st de credinje, valori si none sccale, care au un fundament nerafional. fn acest context, comportamental indiviilr nu este ‘motivatdeinteresul personal rational, de angajamentul acestora {ata de normetes valorile grupulu sau soieti din care fee parte, Si pe care gi leu insusit prin socialzare, Pe linia teoried ‘unetionaliste,stuctaril soviale sunt anterioareindvieor, cesta in urme find socaliztin sprtulprimelor. Societatea nu este 0 ‘simpldagregare de indivi, eum fapt soa”, aid orice el de a Fave, sat sau nu, susceptbil sd exerite dsupra individu 0 ‘onstrangere exterioar; su, mai mult eare este general pentruo {ntreagat societate data, avdnd in cela timp o existent proprie, independent de manifestarle sale individuale™ [subl a Faptle sociale pot f explicate doar prin alte fapte sociale (nu prin fapte psihologice, biologice sau de alti naturi), iar comportamentl Indiviilor poate fexpliat nu prin apeul la pshologia individual, i doar prin apelul la credintele, valorile, normele i rolurile lnteriovizate gi asumate de acegts prin intermedi procesuli de socializate. Prin mare, principal idee a Tui Durkheim este accea ef ‘nivisit sunt finte soci, care tlese gh se formes tn grup sau societate, prin interaciunea dintre membrifaestela.Indivial nu actioneazi in bazainteresuli personal, ef atunei cind interes personal devine acelag eu interes colectiv, al grupuli, Terese Dersonale nu unese indivi, aga cum susfin utltarst ci Aimpotris i dezbind. Prin urmare, eooperarea este posi pentru ‘© socetatea creeazd indivi care nu au interese personsle sau ae “1 Duthcm,Rapufe mete soi, tad de Da Lang, In Polirom, 2002, pp. 47-48. = ured "TRELrEspecrEe ascPRA NATUR VMN nor interese personale sunt entice eu cle ale set pines ss de reprezentricolective”: Credingae, valoril,simboluile, normele une soviet, numite \epnezentie eoletive sunt, in opin lai Durkhelt, par prineipale ‘le fapt sociale, care determina modurile de andi gi simti ale \itzor membrilor si. Aeestea sunt general, stabil simpartsite ‘ie lofimembrit unl socetti sau unui grup sisunt.renltatal unei lense cooper, care se intinde nu doar fn satin, iim timp; entra a Ie labora, 0 multitudine de mingi sau asocit, unit gi ‘nbinat idle gi sentimentele; pentru acestea, multe generfi at wcumulat proprile experienfe si cunoagtere. Prin urmare, ele centreazi o activist intelectual special, care este Infinit mai Iota si mai complex decitacoea a individuul®, Piri a anula ‘vee ape ls inividualitate, Durkhelm recunoaste natura dual a ‘ndividulas, dar pune accent pe caracterul social al acest, care fi ‘doneazA exstenja. si fH yeduet” porisle egoiste, Potrvit ‘ondologulu france, exist oul fine” in orice individ .0 fini individvalé care igi are fundamental in organism gi ale cirei votvti sunt, pris urmare, strict limitate gi 0 fina socal are reprezint realitates cea mai inalt in ordinea moral intelectual pecareo puters cunoaste pri observatie~ adic socetates.Aceasti ‘lualitate a naturiinasre are drept consecinje in ordinea practic§ ineductbltatea unt ideal mara la un mtv tilitar, jar in ordinet _yindit,reduetiitatea motivaluiaexperienaingividals™.Intruct fom este membru al socititi, el isi deplgeste natura sa individual” gndegte gi acionear i baza natu sale sociale. "RR. Wil, 6 Cg op. ct 8 Dur, he Bementory Porn ofthe Rows Lf, London fe. 46, isponil online a 90g ork‘Host vowonsensstcosreron sit Reprezontisile clective sunt cole caret fer indvidlulo priv supra lumi gf juts interationeze cu Iumea exterioas gi cu ceili membr i grupului saw societitit. Interactinea si asosierea inte indivi se bazearh pe Tmplrtigirea acestor reprezentii caectve Aceste reprecentiri colecive consttuie eces ce Durkheim hnumeste ,congtinti colestva” sau ,constint’ social’, care este feterioard individuul gi permanenti: aceasta exist anterior Individului si va continua si existe ulterior individu, Representirile sociale sunt insusite de indivi prin procesal socilizinii, dezoltind un angajament moral fati de acestea, Cu toate acestea,socctatea sau grupal na ae bazeaz exclusv pe acest ngajament moral sma las Te letitudinea individu respectarea reprecentiilor coletive, Cum reprezentirile sociale sunt obligato, socictatea sau geupul insite un sistem constringator de control socal, care directioneazéactunile Indivzlor s relate lintre acestia, ‘Detaiind notiunea de constringeresocielé, Dariteim afimd of module colective dea acjiona saude a gindi fu o realtate In afar inalviallor; indivi eaten oriee clip, ise ‘onformeard. Sunt Iucruri ear ax propria lor exten ndividl le seste complet formate ginule poste face si dispar sas fale) edt sun; el este det forat sti seame de ele git este cu att ‘mai dif (nu spunem imposibl 8 le modifi, eu eft, in dferite sade, ele se impsitagese din ascendentul materials moral pe care socitates fare asupra membrilor si, Prin acesteafinmati este evident ef Durkheim pune sub somnulftrebiri trie sociale ce giz in central existentel sociale individ, gf ma societatea sin Prim rnd teria social wtiitarst-individualst, care sustine ci individul acfioneax8 in baza proprei voinje pentru ag atinge " f. Durkhei, Regul metodetsocolgice edt. 30, wpe interes, far socitaten nu este alteeva doit prise titeratiunilorspontane gf decal indivizlor care inte reat ‘lesehimi doar in baz interesulul rational uit personae. 4ofot Anti-utititarismudl modelutut social Modelul om ca Sing seta, minati de dorings dea tri in woietate este profund diferit de cel al omuloi ca finti egoists, wnat de dovinga de a-g satisfac interesele personae. Porivit ‘node uilitrist, constrain jurul del de omo arconomicus, individud animat de doringa de asi maximiza utitatea va face intotdeauna cele mai bune leger, bazindwsl judecata pe ‘itacerstcil intrnsect ale fedrei opti tn parte, Prin urmate, ‘aloazea alegeil (de exempla, valoarea unui obit) are o

You might also like

• Opere Romana BAC

  

  Document1 page

  Opere Romana BAC

  Andreea Cristea

  100% (5)
• Bac - Formule Pentru Subiectul 1 (M1)

  

  Document17 pages

  Bac - Formule Pentru Subiectul 1 (M1)

  Andreea Cristea

  No ratings yet
• Suport de Curs Cosmetica

  

  Document122 pages

  Suport de Curs Cosmetica

  edvard09

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Programare

  

  Document2 pages

  Programare

  Andreea Cristea

  No ratings yet
• Bursa de Valori Referat

  

  Document6 pages

  Bursa de Valori Referat

  Iulia Boiangiu

  No ratings yet
• Tipare - Croitorie

  

  Document218 pages

  Tipare - Croitorie

  Cazacu Monica

  100% (15)
• Etapele Argumentarii

  

  Document1 page

  Etapele Argumentarii

  Andreea Cristea

  No ratings yet