28 29 GREGORIAN BIVOLARU ANCA PETROVICI , CRISTIAN HANU CLAUDIUS SFIRIIALA CLAUDIU TRANDAFIR CRISTIAN HANU CRISTIAN HANU ERIENTA A CONSTIN NICOLAE CATRINA prin intermediul piel! CLAUDIUS SFIRIIALA oy retragersa simyurilor VICTOR SFIRLEA TVA. Cocoecececcscsecscccoscs co U DE REDACTIE - Bernat de YOGA ESTE 0 PUBLICATIE DESTINATA GREGORIAN BIVOLARU PRACTICANTILOR DE YOGA $1 ARE MENIREA DE A FACE CUNOSCUTE ASPECTE ALE LUMII SPIRITUALE REVELATE DE} ACEASTA MILENARA STIINTA. REDACTIA ESTE DESCHISA| COMUNICARII CU TOT! CEL INTERESATI IN DOMENIU. CRISTIAN HANU VICTOR SFIRLEA NICOLAE CATRINA CLAUDIUS SFIRIIALA ANCA PETROVICI REDACTIA: STR. HAGI DINANR.53, SECTOR 5, BUCURESTI DECEBAL GIURCA ‘TELEFON: 189 00 88 ANCA PETRESCUSarria individul. Dar daca am presupune cé in realitate el este doar receptorul unor energil subtile modulate $i Aires et Cn teen e Tar eee ta ae Brie eee fru ete ae ee eet ee eae Peet ih ieee ht eee ee koe) Be Oicreai hcg aol i ee tenet Oe ieee uC ay jjumatatea dreapta a creierulul (ASPECTUL LUNAR (-) guverneazé gandirea intuitiva si trairile psihice, Gene rt ese ue eet ent eR ure fa unul concert, implica angrenarea armonioasa a ambelor jumatati ale creierului - jumatatea stanga COTE ee) reierul este compus din doua jumatati legate C Intre ele de o punte formata din peste doua sute de milioane de fibre nervoase, cunoscuta sub numele de CORPUS CALLOSUM. Emisfera dreapté controleazA multe din functile partii stngi a corpului iar emisfera stanga controleaza multe dintre functille parti drepte a corpului. Cele doua jumatati au functi diferite: emisfera dreapta inregistreaza starile si energille subtile legate de aspectele intuitive, artistice si nonverbale, cea stanga in schimb inregistreaza starile si energiile subtile legate de aspectele analitice, logice si “educationale”. In unele activitati complexe, procesele cognitive se transfera de la 0 jumatate la cealalta; cand ascultam muzica, de exem- plu, incepem mai intai so apreciem ca pe 0 expe- rient& integrala (creierul drept), apoi imediat dupa aceea incepem sa dis- tingem diferitele instru- mente (creierul stng) Privind la modul general, civilizatia actuala occiden- tala este predominant inclinata catre activitati legate de creierul stang, care cer (implica) logica si ratiune. Aceasta situatie este constant intarita si mentinuta de_un sistem educational care cel mai adesea se bazeaza pe fapte si analize. Mai mult decat atét, uneori aceasta educate este¥in prezent) in contradictie flagranta sau chiar in dezacord cu anumite talente. Analiza foarte meticuloasa atat de necesara pentru a trece incepe prin a inregistra aspectele specifice sl virtuozitatea fiecérul instrumentist, lar jumatatea dreapta es eee ee ee examenele la muzica si literatura, este evident pentru oricine c& nu incurajeaza deloc talentul literar sau muzical. Si mai controversat este tipul de pregatire medicala oferita in occident, care adeseori distruge efectiv potentialul intuitiv mediu de diagnosticare si vindecare al vitorului doctor. Vindecatorul englez MATTHEW MANNING nu diagnosticheaza din prin: cipiu in modul conventional specific medicilor deoarece crede ca el, ca si orice alta persoana inteligenta din societate, a citit destul despre boli pen tru ca creierul sau stang sa nu interfereze fulgerator cu cel drept; intr-o asemenea situatie INTERFERENTA cu ratiunea poate altera considerabil sau eventual poate face inutilizabil si confuz un rspuns pur intuitiv care vine de la creierul sau drept. Ostiitatea si suspiciunea generala indreptata adeseori catre yoghini, mistici si metafizica in occident, sunt datorate in general idei adanc inradacinate cA orice element ce tine de creieru drept este SINISTRU (de la termenul “SINISTER” cuvantul latin pentru “stang”), precum in cazul influentei creierului drept asupra parti: stangi a corpu lui. Tocmai din aceasta cauza clarviziunea, pre- monitiie, talentele mediu- mice, comuniunea extatica prin rugaciune cu Dumnezeu si chiar genialitatea sunt de multe ori privite ca o STRANIE amenintare la adresa echilibrului societati O parte din aceasta opozitie sau antagonism esteBunnat de NOGA sustinuta de etica muncitorilor “puri” care resping cu indarjire orice succes care in viziunea lor obtuza apare “fara munca" - cum ar fi acela ce este rezultatul inspiratiei ce apare in vis sau survine in stare de trans. Cu toate acestea, in mod paradoxal, tocmiai prin aceasta deschidere a jumatatii drepte a creieru- lui, aparent rigid si limitatoare, noi putern intra cu usurinta tn legaturd cu potentialul nostru [aun'’'¢ cel mai mare, si aga cum a fost demonstrat de catre mari yoghini si intelepti, cu alte entitati superioare si chiar cu miticii ze Creierul nostru drept tinde permanent catre unitate si integraltate, cuprinzand idelle referitoare la realitate in anasamblu; el urmareste sa imbratiseze mai degraba intregul decat o angrenare asidua la 0 anu- mita problema care trebuie sa fie realizata de la Inceput pana la sfarsit. RAspunsul corect la o intre- bare ce ne frdmanta si a fost pusa cu perseverenta poate sA ne apara pe neasteptate atunci cand ne aflam intro stare adecvata de receptivitate, de reverie, sau atunci cand suntem adormiti (in acea stare creierul nostru stang in general nu este in actiune) ~ totusi, mai ales in societatea occidentala, copii sunt descurajati cu fermitate atunci cand au reveri sublime, sau cand mediteaza spontan. Functionarea creierului drept este, in general vorbind, foarte vulnerabila Ia interterenta cu activi- tatea creierului stang. Astfel, daca intr-o anumita situatie avem o experienta yoghina paranormala coplesitoare (extraordinara), credinta in realitatea ei tinde sa se diminueze odata cu trecerea timpului, daca respectiva experienta nu se mai repeta. Acesta este un fenomen comun acestor situati, si chiar a fost numit “disonanta retrocognitiva” de catre specialistul in parapsihologie BRIAN INGLIS. Acesta este unul din motivele pentru care impactul unui experiment parapsihologic devine din ce in ce mai soazut odata cu trecerea timpului, mai ales daca respectiva traire paranormala nu se repeta. Totusi multe dintre fiintele profund dezechilibrate mental pot fi influentate atat de mult de predominanta activitatii creierului drept, incat and la urma ele pur si simpiu nu se mai pot integra deloc in lumea fizica fara o constanta supraveghere. Imaginile din mintea lor pot fi adeseori uluitor de fru- moase, dar cu toate acestea lor le este aproape imposibil s8 se Imbrace sau s& parcurga etapele logice necesare pregattri unui fel de mincare foarte simplu Capacitatea evident fenomenala a savantilor idioti, asa-zisii “Intelepti nebuni’, de a fi artisti geniali sau chiar de a intrece cu mult in viteza de calcul computerele, desi ei sunt in mod clar subnormali in celelalte activitati comune, poate fi vazuta ca o predominanta a activitatii creierului drept, cu totul coplesitoare. Pot exista totusi si multi alti factori prezenti in asemenea cazuri, cum ar fi memoria remanenta din incamariie anterioare. Multi dintre acesti oameni care exceleaza printr-un singur talent, se bazeaza aproape in intregime pe transmiterea plenar inspiratoare a intregii imagini sau, de exemplu, a unei Ducati muzi- cale ori a unui set de numere, pentru ca astfel ei le primese atunci fara s& stie de unde provin. Procesul este evident instantaneu si nu poate fi explicat decat prin anumite fenomene de rezonanta care se produc fulgerator Este evident pentru yoghini c& fenomenele telepatice se realizeaza atunci cand 0 persoana cu creierul sstang putemic transmite mesaje unei persoane cu creierul drept puternic, sau altfel spus, neobisnuit de receptiv. In asemenea situatii apare spontan 0 relatie de la creierul stang (emisiv) al transmitatorului, la cel drept (receptiv) al receptorulu © metoda simpla, la indemana oricarui yoghin, poate fi folosité pentru a induce aparitia fenomenelor telepatice mai ales in cuplurile care practic’ cu suo- ces continenta. Intr-un asemenea cuplu de perfecti continenti, fenomenele telepatice apar foarte usor. indiferent de distant. Atunci cand se antreneaza. este necesar ca cel sau cea care urmeaza sa receptioneze stari sau mesaje telepatice. sa se relaxeze profund, intrand totodata intr-o stare de izolare a simturilor fata de lumea exterioara, pana ce aproape toate “zgomotele” exterioare se estompeaza si dispar, Aceasta relaxare profunda care i se cere RECEPTORU- LU! dinamizeaza considerabil activitatea creierului dropt si totodata deconecteaza activitatea creierului stang. Fiti detasati si jucdusi cand realizati experiente telepatice, fiindca in general experimentele parapsi- hologice sunt neconcludente in viziunea celor sceptici, din cauza unor probleme ce tin de reproductibiltatea lor. In cazul acestor experiente de RECEPTIE TELEPATICA, urmariti ca logica si rationamentul s& nu fie aproape deloc implicate fiindca in caz contrar receptivitatea creierului drept care trebuie sa fie impli- cata pentru a reusi sa receptionati, se va diminua mult, iar sansele de a capta mesaje telepatice vor scadea Efectul prezentei experimentatorului (in cazul EXPERIENTELOR PARAPSIHOLOGICE) in care Unele dintre asteptarile celui care face cercetarile se reflect (datorité generarii anumitor procese de rez0- nanta) in rezultatele experimentului, pune de aseme- nea In evidenta vulnerabilitatea creierului drept fata de influenta creierului stang. Creierul stang nici macar nu concepe existenta unei bariere a ezitari si, lasat 4 actioneze doar el singur, poate distruge sau sa fac imposibila orice experienta parapsihologicé ‘sau spirituala. In domeniul parapsihologiei de exem- plu, s-a constatat in timp ca multi dintre cercetatorii care i-au adus parapsihologiei o reputatie proasta s-au bazat saul se bazeazé in asa zisele lor cercetari numai pe creierul stang. Ei nu au in general nici cea mai mica intentie de a folosi metode utile cum ar fi BIOFEEDBACK-ul, LAYA YOGA sau meditatia yoghi- 1na profunda pentru a trezi si contacta potentialul fabulos, al creierului lor drept. Asemenea oameni consuma in mod inutil timpul celorialti cu discutii sterile Experientele paranormale pe care le realizeaz& cu atata usurinté yoghinii sunt pline de succes pentru c& ele incurajeaza amplificarea starii de speranta si asteptarea creatoare specifica st&rii copilului, careamandoua sunt produse de creierul drept Chiar si in cazul aparitiei unor perceptii parapsiho: logice, exista totdeauna unele probleme care nui per- mit creierului drept sA se manifeste nestanjenit si sd se fad auzit. Scrierea automatica (mediumica - in transa) de exemplu, necesita totdeauna o totala disocere (fata de activitatea creierului drept) din partea mediumului, daca acesta urmareste cu adevarat ca modul sau obisnuit (comun) de a gandi (creierul drept) sa nu influenteze absolut deloc rezultatele. Aceasta stare de deplina detasare (de activitatea creierului stang) a mint este adeseori (cu exceptia yoghinilor) extraordi- nar de greu de atins. Totusi se cunoaste cazul cator va artisti mediumici si scritori mediumici cum ar fi PEARL CURRAN si LUIZ GASPARETTO , care au reusit $4 realizeze In intregime aceasta. Fiintele dezincamate (spiritele celor care au parasit lumea fizica) care apar si se manifesta in cadrul comunicarior cu lumea de dincolo, angreneaza in mod deliberat un sistem care face cu putinta diminuarea gradata s\ chiar alterarea si suspendarea activitatii mentalului constient de actiune - sau cu alte cuvinte a creierului stang - al lernal de YOGA mediumului respectiv. Chiar daca genialitatea, inspiratia si functionarea parapsihica sunt in aparenta localizate in ceva atat de material si muritor cum este creierul, inseamna oare aceasta C4 nu poate exista supravietuire (intr-o alta forma subtila, energetica) dincolo de asa-zisa moarte? Sa apara oare cu adevarat sfarsitul atunci cnd creierul nostru fizic moare? Pentru yoghini este sigur ca lucrurile stau cu totul altfel, Creierul drept, de exemplu, apare pentru ei a fi un extraordinar sistem receptor foarte bine acordat; toomai de aceea.el este considerat un SUI GENERIS canal de informatii si energii benefice captate de altundeva. Fie ca acest CEVA MISTERIOS este subconstientul colectiv sau “constlinta” individual, care este facuta s4 devina libera prin moartea corpului fizic, dezlegarea prin experienta directa a acestor mistere devine in final posibila pentru yoghinii perseverenti care devin liberi si ating desavarsirea prin cunoasterea adevarului Profesor Yoga GREGORIAN BIVOLARU~lurnal de YOGA PERSONALITATE SI ESENTA dialoguri cu P.D.USPENSKI Omul poate fi asemuit unei masinarii foarte complicate, aledtuit’ din numeroase ansamble si subansamble. Pentru a ne putea cunoaste sia ne intelege - ata pe noi insine, eat si pe cei din jurul hostru, trebuie si studiem aceste subdiviziuni, atat uate separat, edt gi din punct de vedere al conexiu- nilor ce se stabilese intre ele, si prin care se asigur’, de fapt, functionarea intregulu, Daci, spre exemplu, ne referim Ia centrii de font, putem impirti fiinta in oamenii numirul 1, 2,3, 4, 5, 6, 7. Divizarea in functie de “Eu"-rile diferite ale fiectruia, ne ajut’ si intelegem ci omul nu este unul singur (nu exist o continuitate absoluta in fiint’), ci un plural, © multime aledtuit’ din “oameni™ are nl se cunos care adesea se lupt unul cu celilalt. (n.n. de aici comportamentul nostru con- tradictoritt, nesineronizarea intre mental, emotii si instincte, cel mai adesea cauzatoare de conflicte inte- rioare, si generdind, astfel, suferint.) (© asemenea diviziune, demni de studiat, este aceea intre esenti si personalitate. Esenta reprezint ceca ve este Inniscut in noi, personalitatea este ceea ce noi acumultim pe parcursul existentei in actuala jincamare. (n.n. de aveea chiar psihologii au stabilit c& limita aparitiei personalititii la om o reprezint varsta de 2-3 ani, cand copilul posed’ deja o serie suficient’ de acumullri si experiente, ca sit poatt manifesta un inceput de personalitate.) Esenta este “tu insuti”, per- sonalitatea nu este “tu insuti”. Toate wirile inte- rioare, toate perceptiile si reactiile noastre sunt divizate intre aceste dow’ pirti, Noi venim pe lume cu anumite caracteristici: © anumit% aluri fizic’, stare de sinttate, anumite predispozitii, inclinatii, tendinte etc. Ele apartin esentei. Punctele de vedere, opiniile, modal cum ne exprimim, numeroasele clisee men- tale, tot cea ce, pe scurt, acumuliim in decursul vietii, apartine personalititii. Cu toate e& ele sunt jntrepiitrunse, putem distinge mai usor personalitatea alte persoane decat in noi insine, pentru ch personalitatea se schimb’ foarte des, odatt cu chimbarea condiltiilor exterioare, pe cand esenta imine neschimbata. Importanta discererii intre aceste dou’ aspecte importante ale fiintei noastre deriv din faptul 8, atunci cdind vorbim de evolutie spiritual’ (sau de evolutie in general), ne referim, de fapt, la esenta noastri, Aceasta poate fi dezvoltat’, poate creste, dar humai cu conditia sine eductim personalitatea, pen- tru ca ea si inceteze si mai apese asupra esentei Personalitatea este prea grea, prea puternica, ea {nconjoart esenta intocmai ca o “carapace”, astlel neat nimie nu ajunge direct la esenti, ci totul trece ~ filtrat - prin intermediul personalititii. Dae’ per- sonalitatea devine mai transparent’, impresiile si influentele vor penetra prin ea si vor ajunge la esenti, care va incepe si crease’ (allfel spus, abia atunei incepe evolutia noastr’). Asadar, 0 personalitate “puternics Injelesul conceptual descris aici - nu inseamn’ decdit 6 influent putemic& a ceva ce nu este “tu insuti, ceva ce tu ai acumulat in aceasti vial, cuvintele alto- ra, teoriile si opiniile altora, traditii, prejudeeati, cligee. Acestea formeazi o adeviirati crust’ in jurul esentei tale, impiedicdndu-te si ajungi la ea, la ceea ce tu, de fapt, esti. A-ti schimba © opinie cu alta (oricat de nobili ar prea sau ar fi aceasta din usm), nu inseamni ci w ai si evoluat, dac’ schimbarea se petrece doar in invelisul, personalitatii, Cu totul altee- va se petrece atunci cand schimbarea are loc la nivelul structurilor tale profunde, ale esentei tale (n.n. dup’ cum spunea Socrate: nu va limitati si faceti fapte bune, FIT] BUNT!) Pe de altii parte, rolul personalit&tii nu este de neglijat. Ea trebuie infeleas’, iar nu distrust. Dac dintr-un motiv sau altul, aceast% “carapace” este sparti, oamenii se glisese Riri nici o apirare in fala multor influente foarte dificile, pe care nu le mai pot controla. Personalitatea tine la o anumitd distant influemtele exteme (n.n. astfel, de pild’, 0 anumits influent’ malefic’, degradanté, poate fi tinutd la dis tant de esenta proprie, atunci cdind avem personali- tate “morala”, care se opune, fie si prin traditie, respectivei influente nefaste.) lati de ce, discemimantul are o important covarsitoare atunci cand ne decidem si opertim asupra personalitatii noastre, si cu atat mai mult, atunci cand reusim si ne modific’im insisi esenta liuntric’d. Acesta este modul corect de a giindi. Intrebare: Este pos ibil ca noi cem prin viata frds drealiz in ese nta? Raspuns: In mod obisnuit, noi nici nu stim micar de existenta acestor dou’ principii. La atre-inceputul studiului fiintei noastre, aceastt di Rimine pur teoretic’, deoarece prin observatie este aproape imposibil si ne dim seaina ce este esent&, si ce, personalitate, in fiinta noastra. Cu et aprofundim studiul, incetul cu incetul ne descoperim esenta. Toate calititile permanente depind de esenti. Cand personalitatea devine educatii (controlati, constienti- zat), multe din calititile pe care le manifestim doar uneori, pot deveni permanente, ficiind parte inte- granti din fiinta noastri liuntric’. Asa se dezvoltt esenta. In personalitate lucrurile apar si dispar, dar ceea ce trece in esenti va rimane. 1: Cum putem lupta impotriva personalititii? R: Problema nu este de “a lupta” impotriva personalititii, ci de ao educa si a o controla Personalitatea nu trebuie s& aibai prea multi libertate. Ea trebuie educatit intr-o anumit’ directie, conform unor anumite principii, aplicdnd anumite tehnici. In prezent, personalitatea noastr’i este dominat% de emotii negative, de imaginatie, de minciuna; toate acestea trebuie indepartate. S-ar putea ea, pentru o anumiti perioadti de timp, esenta sii nu aib’ un inteles practic pentru noi, inst, studiind si actionind in mod constient, treptat personalitatea se va schimba, ceea ce se va reflecta, in mod direct, asupra esentei. Ori controlezi ttt personalitatea, ori o lasi si fie controlatt de miile de “eu"-ri contradictorii, fiecare aviind ideile sale, propriile viziuni si dorinte. Trebuie si depunt © mune’ imens& pentru a objine unitatea in fiinta hoastr’i, pentru c&, asa cum suntem acum, © parte a hoaste se poate decide si evolueze spiritual, in timp ce alti parte nu stie nimic despre aceasta, sau nu este de acord (n.n. asa se intampl, de pilus, la inceputul unui tapas, cdind mentalul nostru, convins de efi tatea respectivei discipline, intri uneori in conflict cu corpul dorintelor, creand emotii negative, sau cu voinja neascultitoare, ori chiar cu corpul fizie, neobisnuit pin acum cu un asemenea “regim”. De aceea este atl de important armonizarea intregii Bernal de YOGA noastre fiinte, a tuturor acelor “eu”-ri pe care in mod normal le confundam cu noi insine.) Personalitatea trebuie astfel educati incat s& se supund telului nostra sis’ inceapi si ne serveasc’ pentru a atinge acest tel. I: Nu pot intelege cum personalitatea poate influenta esenta daca esenta este ceu cu care ne nastem? telectual: Luati, de exemplu, centrul niiscut cu continutul siu: gandurile, ideile, com tea sunt achizitionate, Pentru gerile, opiniile, toate ac a infelege cum personalitatea influenteazi esenta, si presupunem ct am ajuns la anumite coneluzii referi- toare la personalitatea noastr’, si am descoperit, prin observatie, c& avem unele obiceiuri cum ar fi, de exempli, anumite emotii nepkicute ce apar mereu in anumite circumstante. Realiziim ei avestea nu sunt folositoare in nici un sens, ci ne risipese energia si ne fac viata dificila. Descoperim ek aceasti stare nega iva se hrineste prin autojustificarile noastre, eX in mod obisnuit noi gandim ca este vina altcuiva, sau ch ‘nu am. Vrul si se intdmple asa, sau €% oamenii nu ne eg. Aceste autojustificari permit, de fapt, stiri negative, s& existe. Constientizand acest lucru, si incerednd constant si inlocuim justificarile noastre, si implicit emotia negativa, cu contrariul sin (de pilda ura cu iubirea, iritarea provocati de 0 persoani eu compasiunea, nefericirea cu fericirea etc.), atunci st nou punct de vedere poate deveni permanent. I: Daca exist defecte in esenta, pot fi ele depisit R: Da, dar cum am mai spus, personalitatea trebuie Si se schimbe mai intai. Esenta nu se modifica asa usor, Schimbarea anumitor aspecte ale esentei este © mune’ foarte grea, ce se poate realiza doar cu ajutorul si in cadrul unei scoli esoterice, deoarece presupune cunostinte si energie suficiente. Lucrul asupra esentei umeazii celui asupra personalititii, si el va include aspecte legate de constiint si constieti- zare. Fiecare om se naste cu esenta? R: Da, dar de multe ori ea Fimane nedezvoltat’, 1a nivelul unui copil mic. Trebuie si realizim, in Jegaturd cu esenta si personalitatea, faptul ca esenta este una, in timp ce personalitatea consista din mai multe grupuri de “eu”-ri, Putem spuine, deci, c’i avern, nu o personali- tate, ci personalititi, 1a plural, deoarece sunt 5, sau 6, cateodat chiar 10 personalititi intro per soanti. Unele dintre aceste personalitii sunt bune, dar altele ne vor sta mereu in cale, si de aceea trebuie controlate sau eliminate. I: Cum putem actiona asupra personalittti?ermal de YOGA poate fi controlat’ de minte. si personalitatea va tre- bui si lucreze conform ui CENTRUL MAGNETIC Pentru a intelege ce este si cum functioneazi centrul magnetic, trebuie si vorbim mai intai despre diferitele influente sub actiunea cirora trieste omul. De ce unii oameni sunt interesati de ideile spirituale, de scolile esoterice, pe cand alti nu sunt, ce creeaz’ in unii aceasta dorint de a cunoaste, si energia de a cfuta? De ce oameni care triiesc in conditii similare sunt att de diferiti, uni fiind satisficuti de teoriile . de clisee, pe cand altii dorese s& afle ? Ce poate explica aceasta diferent intre oameni in legituri cu ideile noi? Unii oameni se intalnese cu posibilitatea de a acumula noi cunostinte (n.n. de exemplu, cu o scoala de yoga) dar ‘nu sunt interesati, pe cand altora, aceasta posibilitate le poate schimba intreg cursul vietii. Oamenii recepteazit idei similare in moduri diferite, Unii inteleg ceva, altii le primese pe un nivel, inferior. Cauza acestor diferente const’ in faptul ¢& oamenii traiesc in mod mecanic, dirijati de dou’ tipuri de influente. Omul este o masinzi controlati de influente exteme, de lucrurile din jurul su. Cele mai multe din aceste influente sunt create de viati, de alti oameni obisnuiti. Dar printre aceste influente, amestecate cu ele, exist si un alt tip de influente care nu sunt create de viata comun’, ci vin dintr-o alt& surs&, prin oamenii de geniu. Ele vin sub form’ reli- gioasi, stiintific’, esoteric’, artistic’ etc. Aceste influente - si le numim de tip B - sunt complet amestecate cu cele de primul tip ~ sit i spunem A - $i depinde de fiecare dacii poate si le disceam’ sau nu (majoritatea oamenilor reusese destul de greu). Omul poate trii complet mecanic, doar sub impactul influ- entelor A, neinteresandu-l deloc influentele B. Dar daci el este interesat de aceste influente B, si reuseste Si le absoarbt intr-o cantitate suficient’, atunci in el are loc o anumit’ transformare. Rezultatul acestei transformari isi gseste locul intr-un compartiment special, formand centrul magnetic. Abia de aici poate Incepe evolutia spiritual’, Rind ca acest lucru si fie si absolut necesar. Centrul magnetic este o combinatie @ cdtorva interese si asociatii emotionale, care fac ca avea persoanii sti se indrepte intr-o directie anume. El este facultatea care ajuti omul si inteleagi sis poats dliserimina, Inainte de a intalni o scoalit esoteric’, exis- tenta unui om obisnuit se desfisoari comun, in conditii doar aparent diferite de ale altei persoane, c&ci influentele care le coordoneazi viata apartin numai acestor dou’ tipuri de care am vorbit. Influentele A sunt toate interesele existentei, lupta pentru existent’, avutiile, posesiumile, bucuriile, urile etc. Ele sunt create fir intentie si sunt mecanice - atat la origine, cat si ca manieri de a actiona, Dar in acelasi timp omul este supus si influentelor scolilor, Fispandite pentru folosul lumii intregi. Aceste influ- ene B, sunt create cu un scop anume, pentru a servi ca “lumini pe ctirare”. Restul depinde de omul insusi Tot interesul siu se poate concentra dour asupra influentelor din prima categorie. Sau, se poste ca 0 parte din fiint& si se concentreze asupra acestora, in timp ce alt& parte si fie interesati de celiilalt tip de influente. Dac aceste influente B sunt studiate si observate, ele se pot acumula in persoana respectivi formand un grup anumit de “eu"-ri, separat de cele~ alte “eu"-ri din el. Dupa un anumit timp, acest xrup central magnetic - incepe si controleze si sii deter- mine directiile generale in viati si trendul intereselor sale. Centrul magnetic presupune citutarea unor bine definite (distanténdu-se tot mai mult de luc ata in deriv’, pur mecanic& si intamplaitoare, a coamenilor supusi doar influentelor de tip A), si exis- tenta unui anumit nivel Kiuntric. Dar daci omul nu observa aceste influente, ele nu vor produce nici un efect. De aceea, oamenii sunt atat de diferiti. O persoan’ poate fi foarte intelectual, poate studia filosofia, arta etc. si in acelasi timp si nu aibe nici o sans% de evolutie Liuntrie’, dact nu are centru magnetic. Dac vine in contact cu o scoalZi esoteric’, el nu o va recunoaste, trecand cu indifer- enti mai departe. O alt’ persoana poate fi insuficient educati, poate si nu fi citit prea mult, poate si nu aib& un vocabular foarte elevat, si totusi poate fi interesati imediat cAnd intalneste o scoali esoteric’. Observiim agadar ci centrul magnetic apare si seformeazii in sfera personalititii, dar influentele sale asupra esentei sunt inevitabile (n.n. pentru a intelege mai bine aspectele legate de esenti, personalitate si centru magnetic, amintim, cu titlu de exemplu, numeroasele fiinte, “crestine” in personalitate, respectind din traditie anumite rituri exteme, dar cu minime rezultate luntrice, care si ateste 0 oarecare fuziune cu Divinul sau cu planurile inalte ale mani- festirii, in timp ce alte persoane, “ate” declarate, dovedese 0 adevarata sete de cunoastere, ciiutand fer- vent un adevar, un ideal, 0 cale. Acestea posed cen- trul magnetic de care vorbeste Uspenski si, de multe oni, atrase de inefabilele legi ale rezonantei, sunt ghi- date spre 0 autentic’ scoala esoteric’. Acesta este mecanismul ce explic’ dictonul clasie: “atunei cand discipolul este pregitit, maestrul apare!”), Cand in jocul confuz de interese ce caracterizeaz fiinta (specifice influentelor de tip A, cu care intr-o prima etapii, influentele de tip B par si se asemene), se cristalizeaza interesul pentru influentele de tip B, putem spune ci din mecanicism se naste lupta potriva mecanicismului. Centrul magnetic i ajutt pe om sa vada, si inteleaga si st disting% anumite aspecte. Piri ajutorul centralui magnetic el nu poate aprecia diferentele intre idei, nu poate spune care este rea si care este bund, care i se potriveste. Acumularea cunostinfelor nu ne ajuti la crearea centrului magnetic; centrul magnetic este bunul simt cu ajutorul cru omul poate evalua ideile care ii vin pe aceastt cale. Important este ca in tumultul vietii, 88 distingem cele dow’ tipuri de influente, si simtim diferenta dintre ele, pentru c&, dact lwim influentele B drept influente A, ele vor produce acelasi efect ca si acestea din unm, iar centrul magnetic nu se va forma. De aseme- nea, se mai poate intampla ca unele din ideile ce apartin influentelor de tipul B, sii fie atat de defor- mate, incat s& se formeze un centru magnetic gresit. Centrul magnetic trebuie si fie uniform si stin’itos, pentru a ne conduce acolo unde trebuie, altminteri el este doar un balast in plu I: Putem doar sé ne imagindim ct actionim sub influente de tip B? R: Cine nu realizeazii care sunt influentele B, nu “actioneazi” sub aceste influente. Cineva poate fi interesat de influentele B doar pentru propriul stu avantaj, sau faima, sau ceva aseminator: atunci el pierde tot cea ce ar putea castiga prin aceste influ- ente. Dar daca le valorificd nu intr-un mod egoist, ci este interesat de intelegerea lor, atunci s-ar putea si obtind ceva. Desi definitiile sunt dificile si limitate, am putea asimila intr-o oarecare masurdi influentele A egoismului (sau ego-ului), ele necesitand identificare (atasament), in timp ce influentele de tip B pot exista fir identificare. De fapt, cu cat ne identifictim mai mult cu influentele B, cu atat ele devin mai mult influente de tip A (n.n, puténd conduce, de pild’, la fanatism sau la dogma - confundate de multi “adepti’ cu devotiunea, si conducandu-l pe cel atasat la un ‘mecanicism de tip now, 0 now’ colivie, aparent auriti, Burmat de YOGA din care numai cu greu se mai poate sctipa, din cauza iluziei ci, spre deosebire de alti oameni “comuni”, respectivul “adept” ar fi gisit “adevairul”). I: Ne putem dispensa de influentele A? R: De ce ar fi nevoie? Influentele A reprezint& interesul legitim in viati. Dac nu vat iden- tificati cu ele, sunt aproape inofensive. Trebuie si accept tot ce vine citre noi, dar fri sii ne atastim, Problema nu se pune in sensul dispensirii de influ- entele A, ci de a fi interesati in influentele B pentru a avea un centru magnetic. Dupi un anumit timp, cu ajutorul centrului magnetic, omul poate gisi o scoal esoteric, sau o poate recunoaste, altfel el nu va observa acea scoali, sau nu va fi interesat de ea. Intr-o asemenea scoali, sau in preajma unor maestri (initiatori de scoli), el va intra in contact si va incepe si absoarbii un alt tip de influente, influente C. Dac mai intai omul respectiv nu a acumulat suficiente influente de tip B, si deci nu are un centru magnetic cristalizat, ori dacii acesta este prea slab sau gresit, el nu va recunoaste influentele de tip C. Sau va intaini o scoala in care va primi o invatitura gresit’ si, in loc si devin’ mai bun, va deveni mai rau; in loc si acumuleze, va pierde. Care este diferenta? Influentele de tip C sunt constiente, in comparatie cu influentele de tip A care sunt acciden- tale atat in originea lor, cat si in modul in care actioneaza, Influentele B sunt constiente la origine, dar accidentale sau mecanice prin modul in care actioneaz’. Trebuie sd fim adulti pentru a recunoaste influentete de tip C? R: Nu este o regula generala in privinta varstei. Dar trebuie sii avern destul experients, si fi trecut prin suficiente tentatii din partea influentelor A, si si fi avut suficient timp pentru a acumula influ- ente B. Altfel influentele C vor fi luate drept influ- ente B, adici vor face munca unui instrument mult mai simplu in comparatie cu adevairata lor valoare (n.n. trebuie si avem in vedere ci un copil, o flint nematurizati, oricat de puri ar fi, nu are inc’ mecanis- mele discemimantului perfect puse la punct, avestea “rodandu-se” numai in valtoarea acumulirilor, a experientelor traite, a ispitelor infruntate. De altfel, nici in istorie nu se cunose cazuri de copii realizati, nici chiar in ce ii priveste pe marii initiati de mai tarziv. Granita intre intuitie si imaginatie nu poate fi decat foarte fragil lao fiinti nematurizati pe deplin.) Existé 0 modalitate prin care putem dis- cerne intre o scoala esotericat corecta si una falsit? R: Doar prin rezultate. Dar chiar in cazul in care oamenii au rezultate gresite, daci au un centnt magnetic gresit, ei se autoconving adesea c& rezul- tatele sunt bune. In general, exist o sansi foarte mica de a giisi o scoal’i adeviirata si multe posibilitati de a gisi o scoala fals’. O scoali adevarata trebuie si aiba influente C, adic’ idei care si vind direct de la 0 constiint’ inalti. Ce se intelege prin “direct”? Adic’, ideile respective sti nu vin& prin intermediul caintilorPurnat de YOGA satt al invititurilor comune, accesibile oricui. Aceste idei trebuie si vin’ de la 0 scoala, care la randul ef le-a primit de la o alt’ scoalti, si asa mai departe, in linie direct’, pani la sursa original’. Dac’ nu sunt astfel de idei, este doar o imitatie de seoal, sau in cel mai bun caz, 0 scoal’ pe nivelul B de influent: adic’ 0 seoal% filosofic’ sau stiintific’, I: Ce se intémplit eu centrul magnetic cand ajungem la o scoala esoteric’? R: Aici i se pun la dispozitie materiale mai bune, cunostinte mai concentrate decat inainte. Pe de alti parte, multe lucruri pe care omul le-a invaitat inainte fi pot fi folositoare acum cand este integrat intr-o scoal’, in special dupa ce a anuncat cea ce nui este de folos. In viata cotidian’ omul nu prea stie ce si invete si ce si ignore. De exemplu, multe lueruri in care oamenii cred nu au nici un inteles, dar de cele mai multe ori ei nu recunose asta, si preiau totul la acelasi nivel. Dar, studiindu-se pe ei insisi, conform metodelor scolii, ei invati si recunoasca valorile imaginare in ei insisi, si, prin asta, si descopere valo: rile imaginare din afara lor. Atunci cand centrul magnetic este corect si fiinta intélneste adevairatele influente C, ele incep si actioneze asupra centrului magnetic. Atunei, in acest punct, omul devine liber de actiunea legii accidentu- Tui. Cu cat este mai mare centrul magnetic, cu atat este omul mai liber de actiunea acestei legi : Ce se intelege prin legea accidentului? R: Viata omului-masin’, a omului care nw poate “actiona”, sau nu are vointd, sau nu are de ales, este controlatii de accidente, deoarece lucrurile in viata obisnuitii se intampli mecanic, accidental; mu exist& nici un motiv in ele. Asa cum viata exterioar’ a omului este controlatt de influente exterioare acci- dentale, la fel, viata sa interioari este, de asemenea, controlati atat de influente interne, cat si exteme, ambele egal accidentale. Veti intelege acest fapt dact veti realiza ci omul este adormit, ci el nu poate “face”, nu-si poate aduce aminte de sine; ganditi-vi la curgerea constant, inconstient®, a gandurilor prin minte, la visarea pasivai cu ochii deschisi, la identi care si autoconvingere, la autojustificare, la conver- satiile mentale fri intrerupere! Oamenii cred c& acci- dentele sunt rare, dar, de fapt, majoritatea lucrurilor ce li se intampla sunt accidentale. Ce inseamni accident? combinatie de circumstante ce nu depind de vointa omului respectiy, nici de vointa altei persoane, si nici de soarti, asa cum depind, de exemplu, conditiile nasterii si ale educatiei. Un accident se intampla cand dou. linii ale evenimentelor (linii temporale) se intre- taie una cu cealalt. S% presupunem ci un om se adiiposteste sub acoperisul unei case pentru a se apiira de ploaie, si o eirimid’ cade $i il loveste in cap. Acesta este un accident. Sunt dou’ linii separate ale cauzei si efectului. Luati linia miseirilor omului si faptul c& s-a intamplat si se ad’posteasc’ sub acoperisul acelei case; orice aminunt din aceast& Inseamni o dar cirimida nu intr in sctului. S& presupunem ei “a fost pusi neatent si ploaia a ficut-o s& cad’ in acel moment. Nu exist nimie in viata ie conex. Cele dows nit accidental fentului? omului sau a elrimizit care si linii ale cauzei si efectului s-au i 1: Ce conduce ta aparitia ace Alte accidente. Lucrurile se intampla in viat&i conform celor 3 legi: 1. Legea avcidentului, ednd un eveniment se intimpla {Sra nici o conexiune cu linia evenimentelor pe care le observa, 2. Legea soartei. Soarta se refer’ doar la lucrurile cu care omul se naste: pirinti, frati, surori, capacititi psihice, siindtate etc, Se refer, de aseme- nea, la nastere si moarte. 3. Legea vointei. Vointa are dou’ intelesuri: Vointa noustr’, sau vointa altei persoane. Nu putem vorbi de vointa noastri, pentru ei, asa cum suntem, nu avem una, In ceea ce priveste vointa altei per soane, in scopul clarificarii, orice actiune intentionat% @ unei alte persoune poate fi denumiti ca rezultatul vointei persoanei respective. (n.n, Observaim c& legile prezentate de Uspenski nu vin in contrazicere cu alui, aga cum este legea Karmei, san a cauzei si el ea prezentati in traditia indians, ei doar © nuanteazi, pe nivele mai mult sau mai putin profunde. Este evi- dent, chiar in exemplul cu cirimida, ci omulu respectiv ii era menit si i se intample asa ceva, cei nimic nu este intamplitor in Univers, dar respectiva Karma negativa putea fi amanat& sau chiar evitat’, prin ardere - si aici intervine rolul tehnicilor cunos- cute de ardere a Karma-ei, De asemenea, remarcim echivalenta legit vointei cu liberul arbitru, si faptul c& omul obisnuit, inconstient, practic nu are acces decat intr-o misuri minim la liberul arbitru, Acesta apare cu adeviirat doar pe nivelele superioare de constiint&, cand fiinta devine in misuri s decid’, in deplini libertate, asupra actiunilor sale ulterioare),Primu! tip de oameni, cei care depind doar de legea accidentului, nu vin in contact cu scoli eso- terice, sau dact vin, le parisese foarte repede, deoarece un accident poate si-i aduc’, si altul si-i determine si pirisease’ scoala. Doar acei oameni pot intra intr-o scoal’, a ciror viati este controlatt de lege catzei si a efectului, adic’ aceia care s-au eliberat -o misurs considerabil de legea aceidentului, sau nu au fost in totalitate supusi acestei leg I: AG spus ea omul este 0 masind pusit in miscare de influentele externe. Unde apare atunci controlul? R: Nu este nici un control. Trebuie mai intai Sine schimbiim pentru a avea control. Lucrurile se intmpl’ pretutindeni in jurul nostra, si noi suntem afectati de ele, In fiecare moment viata noastri se intersecteazi cu ale linii, asa ci accidentele con troleaz’ cele mai multe dintre evenimente. Suntem inconjurati de o multime de posibilititi de accident ‘hu se intdmpld unul, se va intémpla cu siguranti Controlul ineepe de pe un anumit nivel We constiinti), diferit de cel actual, si incepe in primul propria noastri fiinti: controlul reactiilor noastre, al stiri de constiint, al functiilor, Atunci, ncetul cu incetul, putem dobindi o anumiti pulere de control in sensul evitirii unor influente si al apropierii altora, Este un proces foarte lent. I: Cand incetém sat mai fim sub influenta legit accidentului? R: Atunci cand ne dezvoltim vointa, Este foate departe momentul in care vom deveni complet liberi de actiunea legii accidentului, dar exista anu: mite stadii intre o eliberare total si situatia noastei actual. In conditii obisnuite, aceidentelor li se opune planul. Un om care, intr-un caz sau altul, actioneazi conform unui plan, scap prin aceust’ actiune de legea accidentului, Dar actiunile conform unui plan sunt imposibile in viata obisnuiti, exceptand conditiile in care combinatia intamplirilor acciden- Kind © furnal de YOGN tale coincide cu planul. Motivul pentru care este imposibil si indeplinim un plan este, in primul rand, absenta unitati si a constantei in om, iar, in al doilea rnd, noile linii care intersecteaz’i continww linia vietii respectivului om. Acest lucru poate fi cu verificat dact un om incearc’ si urmeze un. plan intr-o directie in care lucrurile nu se intémpl’i de la sine: de exemplu, daci incearci si-si aminteasci de el insusi, si lupte cu obiceiurile sale, sti se observe etc, El va observa ca planul stu nu este indeplinit, iar rezultatul este total diferit de ceea ce el a intentionat; pand si impulsul initial, si intelegerea utilititii si a Necesititii acestor inceretiri se evapora. Dar daci el va face un efort si va continua si se studieze pe sine, va vedea ci relatia dintre el si legea accidentulaii se va schimba (n.n, se remarc’ usor analogia dintre “planul” lui Uspenski si legea realizarii perfecte din traditia hin Teoria accidentelor este foarte simpli; ele se pli doar cand locul este liber - daci locul este ‘ocupal, ele nut se pot intampla. Ocupat de cine? De actiunile constiente. Daci nu poti realiza o actiune constienti, cel putin locul acela trebuie ocupat de actiunile intentionale. Aga c’, atunci cand actiunile fiimei, si tot ceea ce este legat de aveste actiuni - devin cu adevdirat centrul de greutate al vietii sale, el devine practic liber de actiunea legii accidentului I: Ce intelegeti prin centru de greutate? R: Aceasti idee, a centrului de greutate, poate fi interpretatt in mai multe feluri. Fiecare dintre noi, mai mult sau mai putin, are un scop permanent si realizeazi lucruri cu o important’ relativa, conexe cu acest tel. Aceasta inseamn’ ci anumite interese devin mai importante decat orice altceva, Ne-am sta- bilit © directie permanent si nu mai mergem o zi intr-un anumit sens, si in ziua urmitoare in altul (eventual opus). Cu cat este mai putemic centrul de greutate, cu att suntem mai liberi de actiunea legii accidentu lui, Atunci cand ne schimbim directia in fiecare moment, mereu se intimpla ceva nou, si fiecare acei dent te poate intoarce din drum. Dar daci activitatea intentional’, ca de exemplu, amintirea de sine, devine definit’, intensi si continu’, astfel Incat si nu lase loc pentru accidente, ele se vor intampla mult mai rar, deoarece accidentele au nevoie de timp si spati I: Se poate intémpla ca accidentul sa fie un accident fericit, si nu neaparat unul rau? R: Bineinteles. Dar scopul nostru trebuie si fie si seiptim de accidente, si peste un anumit inter- val de timp, dacd vom actiona, vom putea deveni liberi atat de accidentele bune, cat si de cele rele. Traducere: Anca Petrovici Adaptare si comentarii: Cristian HanuBurnat de YOGA 7 Sistemele educationale sunt din ce in ce mai controversate atat de c&tre educatori, cat si de catre cei care sunt educati. Sub forma unor r&spunsuri fa intrebarile fundamentale pe care toti si le pun, inteleptul indian Krishnamurti dé solutii armonioase atat pen- tru unii, cat $i pentru ceilalti. Criticand viru- lent sistemele educationale actuale, care sunt axate pe “fosilele” trecutului, pe spe- cializare, pe violent si pe frustrare, ceea ce implicd teama de sine $i teama de ceilalti, Krishnamurti arat3 educatorului cum s& dezviluie sensul vietii, frumusetea $i uratenia acesteia, ceea ce ea contine ca motiv de hucurie $i de disperare, de extaz $i de teroare. lar remediul la aceast4 TEAMA, aga cum ni-I propune Krishnamurti este TREZIREA.. conditie indispensabila pentru a se putea realiza o veritabilé deschidere spre viata, ne spune inteleptul Krishnamurti. Oare acest lucru este chiar imposibil? ‘Sunt sigur c& afi auzit adesea politicienii, educatorii, parintii vostri sau alfi oameni spunand ca voi sunteti generajia de maine. Dar cand vorbesc despre voi ca despre generatia noua, ei nu fac aceasta cu seriozi- tate, deoarece se asigura ca vol vA veti conforma vechiului model al societatii. Ei nu nutrese deloc dorinta de a va vedea devenind fiinte umane noi si diferte. Ei vor s& fac din voi ceva aproape mecanic care s& se adapteze fra impottivire la traditie, s4 se conformeze, s& creada orbeste, 88 accepte autoritatea. Dar daca, cu toate acestea, voi sunteti capabili s& vA eliberati cu adevarat de teama, nu in teorie sau in ideal si nu numai din punctul de vedere al exteriorului, ci intr-o manier& autentica, interioar&, pro- funda, fiecare dintre voi devine capabil s fie ofinfé umana diferita. Atunci veti putea forma cu adevarat generatia noua. Cei mai in varst& decat voi sunt dominati de tried - {rica de moarte, frica de a nu-si pierde situafia, frica de opinie -, ei sunt complet sub st&p&nirea frici. Aste! c& zeii lor, Scriptuile lor, ceremonille lor religioase, apartin toate de domeniul fii, iar spritul lor este straniu detormat si petver- tit O astfel de finjd nu poate s& g&ndeasca drept, nu poate 8 rajioneze in mod logic, clar, pentru c& este in intregime cufundata in abisurile trci. Observati generatia parintilor vostti si vet! vedea cat este ea de las, cum are team de tot - de moarte, de boala, de a merge impotriva curentului traditie -, fricd de a fi dfert, fricd de a fi nou AINVATA $1 A RAMANE SPONTAN Frica este cea care impiedica intlorirea sufletulul inflorirea bunatafil, Majoritatea oamenilor invata de {rica Frica este la baza autoritaji si a ascultari. Exist autoritatea Ani, autoritatea lui Shankara, a lui Buddha sau a lui Einstein, Majoritatea oamenilor nu fac altceva decat s& urmeze. El fac din gAnditorul original o autoritate de acest gen si, prin propaganda, prin influent, prin literatura, ei induc intr-o minte neformata aceasta necesitate de a ascul ta. Ce realzafi atunci cand ascultati orbeste? Nimic altoeva decat c& Incetati s& reflectafi, pentru cA aveti senzatia ca “autortale” stiu atat de multe lucruri, cd ei sunt oameni atat de puterici, care au atét de mulji bani, atat de multa putere asupra voastrd. Si fiindca aceste “autoritat’ se servesc de cuvintele “datorie” si “iubire’, voi cedati, va inclinati, *deveniti docili, deveniti sclavii unei idei, ai unei impresil, ai une’ influente. Cnd mintea se con: formeaza orbeste, fara discernamant, unui model, ea Isi pierde capacitatea de a fi spontana, iar fiinfa respectiva nu mai este astfel capabila s8 gandeasca sim plu si direct. Cu toate acestea, este care posibil s& inveti fara a urma o autoritate? Stii voi ce inseamna *a invata'? A acumula cunostinte este un lucru, dar a invata este ceva cu totul diferit. O masina poate acumula informatii, asa cum face un automat sau un computer. © — magina Inmagazineaza cunostinte findc& i se procura anumite elemente de informare. Ea acumuleaza din ce in ce mai multe asttel de ele mente si aceastd acumulare devine stiinta. O astfel de masina are capacitatea de a culege niste informafi, dea le inmagazina si de a raspunde atunci cand i se pun intrebati, Pe de alt parte Insa, cand 0 fiint& umana poate s& invete, ea se arata capabilé de mult mai mult decat de simpla culegere si stocare de informati. Dar o finja umana nu poate s& inveje cu adevarat decat atunci cand este plin’ de spontaneltate, cand nu spune dogmatic: “Eu stiu!” Decl, trebuie 5 sta bilim 0 distinctie si s& separam actul de a Invata de cel de a acumula cunostint. Acumularea de cunostinte fara discernamént si fara a se urmari injelegerea raporturilor ce exista Intre faptele studiate, va face mecanici, ins& actul invatari per: mite fintei s& fie plind de spontaneitate, de prospetime, de subtiitate. $i voi nu veti sti s& invatati dacé va mulfumiti s& Uurmati orbeste autoritatea lucrului cunosout. Majoritatea educatorilor din lumea intreaga se mulfumesc sé acu muleze si s& impana cunostinte, facAnd astfel, din cel pe care ii “educa”, niste masinarii incapabile de a invata in mod real. Nu se poate invata decat atunci cand nu te gAndesti c& sti, deci atunci cand esti mereu deschis si dor tor sa afl, Nu este posibil s8 inveti decat atunci o&nd nu mai 10exist fricd s! autortate tiranica Problema care se pune este cum sa se predea matematica sau oricare alta disciplina, fara ca sa se exercite constrangere si, prin urmare, far a se introduce frica. Frica apare acolo unde domina un spirit competitv, indiferent c& este vorba de un sister educational sau de Viata insagi ‘A avea fricé de @ nu fi un om insemnat, de a nu f “cineva’, de a nu reusi, de a nu parveni, este radacina insasi a spiritului competitiv. Dar odata ce exista teama, voi ‘incetati s tnvajati cu adevarat. $i, dupa parerea mea, ‘copul educatiei este toomai acela de a elimina trica, de a Veghea ca voi sa nu deveniti mecanici atunci cand va instru A invata fara @ deveni mecanic, adicd fara s existe nici cea mai mic& urma de teama, este 0 problema complex. Aceasta problema implica eliminarea spiritului Competitv. Atunci cAnd se manifest’ aceasta atitudine de Competivitate, voi vi conformati: putin cate putin, voi dis- trugeti subtiltatea, spontaneitatea, dinamismul si suplejea inti voastre. Cu toate acestea, este evident cd nu se pune absolut deloc problema respingeriistintei sau culturi ANU DEFORMA MINTEA Dar este oare posibil s4 acumulezi cunostinfe si s8 ramai totusi liber de orice rica? Intelegeti asta? Cand invatati mai bine? V-ati observat vreodata atunci cand invatati? Incercati s4 va observafi si sa va vedeti in acele momente. Veti constata 8 invafati mai bine atunci c&nd nu Aaveli team, cand nu sunteti amenintati de nici o autoritate, cand nu sunteti in situaia de a concura cu cel de langa voi Mintea voastra devine atunci extraordinar de vivace, Prin urmare, problema care se pune, atét pentru Profesorul vostru, cAt si pentru voi in calitate de elevi, este de a invata fara sa fie exercitata vreo presiune, de a doban- Gl cunoastere fard a pervert f8r8 a abrutiza mintea si, de asemenea, de a elimina teama. Va dati seama de natura Problemei? Pentru ca si putem invata ceva, nu ne este ecesar conformismul, nu ne este necesard nicl o autoritate Si, cu toate acestea, trebuie deci sé putem dobandi Cunostinte. A combina toate aceste elemente f8r8 a defor- ma mintea este problema care trebuie rezolvatd. Astfl, cand imbatraniti, cand sustineti un examen, cAnd va casatorii, In toate aceste situatiiveti putea fi plini de spon taneitate si complet lipsiti de teama. Veti invata s& ‘cunoasteti viata asa cum este sinu va veji mai multumi s& 0 interpretati conform modelului vastru preconceput, incom: plet si detormat. Sti voice este viata? Sunteti prea tineri ca sa sti. Va Vol spune, deci, unele lucruri despre viata. Ati vAzut acel arani ‘imbracati in zdrenje, murdarl, totdeauna flamAnai si muncind din greu in fiecare zi a viet lor? Acesta este un aspect al viefi Pe de alta parte, ati vazut cameni bogati in masinile lor de lux, insotii de femelle lor, pine de bijuteri si mirosind a parfumuri Scumpe, slujti de numerosi servitori; aceasta, de asemenea, face parte din viafé. Apoi exista si omul care, la propria sa orinfa, renunga la bogatile sale si devine astfel un anonim, care nu cauté sa se fac& cunoscut si care nu se prociama ca find un stant. Si acesta este un aspect al vef fermat de YOGA Mai exista si omul care vrea sa devina un ermit, un sannyasi (renunfator); acela care cade intr-o devotiune ‘oarba, care nu vrea sa reflecteze, care urmeaza orbeste Aceasta face, de asemenea, parte din viata. Existé si omul ‘are reflecteaza cu grid, urmand logica fireasca a lucrurilor, nelasandu-se purtat de instinctele inrobitoare si care, observand c& chiar si gandurile sale sunt limitate, rece din- colo de ganduri. Si asta aparfine viefii. Moartea, adic& Pierderea a tot cea ce avem, face parte din viata de asemenea. A crede in zei sau in zeife, in salvatori, In Paradis, in Infern, face parte din viafa. La fel apartine vieti ia jubi, a ur, afi gelos, a filacom sau anu mai fi acaparat de pasiuni oarbe, injositoare. Nu ne putem inalta moral si spiritual daca acceptam acea parte din viaté care este in intregime preocupata de acumularea haotica de cunostinte, caracterizatd de urmarea {ard discenmant a unor modele, a valorilor create de generatile precedente. Parinfi vost sunt cei care au bani, ei va trimit la scoala, apoi la facultate si vegheaza astfel ca voi sa dobainditi ceea ce se numeste © situatie. Apo va casatorii si asta este sfarsitul povest Dar toate acestea nu sunt decat o foarte mica parte din viata, care este, de fapt, un subiect extraordinar de vast. lar pentru a injelege acest subiect este necesar s& nu ai teamé, ceea ce este destul de dificil, dar nu imposibi. TEAMA IL FACE PE OM SA FIE MECANIC Unul dintre lucrurile cele mai cumplite ale existentel noastre este faptul ca totul trece, c& totul este supus distrugerii de catre timp. Aceasta dezintegrare este in raport direct cu fica. Pe masura ce imbatrdnit, greseala de a rezolva aceasta problema numai atunci cénd apare, fara 4 cdutém s4 ne debarasam de teama inca de tineri, const tuie un element de distrugere ce se infteaza in voi. Este ceva ca o boala. 0 rand care se infecteaza si de la care Porneste distrugerea totala. Teama de a nu avea o situatie mai buna, de a nu reusi, aceast’ teama devoreaza capacitatile voastre, sensibilitatea voastra, resursele voastre intelectuale si morale, Rezolvarea problemei fricii este deci in stransa legatura cu acest fenomen de distrugere, de trecere Incercati s& descoperij, s4 vedeticlar de ce anume va este {riod si vedeti daca nu puteti depasi aceasta fric8, dar nu in teorie sau numai din gura, ci in mod efectiv. Nu acceptafi nici o autoritate, A accepta o autoritate inseamna totdeauna © ascultare orbeasca si aceasta nu face decdt sé dea nastere la noi temeri Pentru a Infelege aceasta realitate extraordinar de ‘complex pe care o numim viata, care implicd timpul si care este, de asemenea, dincolo de timp, trebuie s& ne pastram tiner, plini de prospetime si de inocenta. O fiint& care poata in ea teama, zi dupa zi, lun dupa luna, , este o fiinta mecanizata si voi vedeti bine c4 masinile nu pot rezolva problemele specific umane. Nu vet! putea fi plini de Prospetime si de inocenta daca sunteti obsedati de teama, daca, din trageda copilatie si pana la moarte, teama va marcheaza existenfa. Prin urmare, iati de ce o bund educatie, o educatie adevérats, trebuie si elimine teama. traducere de CLAUDIUS SFIRIIALA rrBHARTRIHARI ie al secolului VII, bine cunoscut lnentru Vairagya-Shataka (“Secolul impartialitatii") si [Shanti-Shataka (“Secolul picit"). Prima lucrare glorifict lidealul calmului si impar(ialititii si demonstreaza anga- jjarea autorului in lupta pentru renuntare. Cea de-a dou llucrare arati o anumit% elevare spiritual a acestuia, el lcondamnand acum pe acei falsi yoghini care, prin autofla- Jzeliri dureroase, ating anumite puteri, dar le lipseste auten- lice pace Kiuntric’, Bhartrihari a fost primul care a prop: lgat doctrina “vivarta” din Advaita-Vedanta, doctrina |. mare poet si grin femandii iluzorii a lumii BHAVA GANESA DIKSITA |. este autorul lucririi yoga - Anusasana- Sutra-Vritti, lnumitt si Pradipika. A fost principalul diseipol al lui [Vijnana Bhiksu si a trait probabil intre anii 1550 si 1600. BUDDHA GAUTAMA |- fondatorul Buddhismului, este descris in canonul Pali ca lun mare filosof, in timp ce scripturile sanskrite mai lale Mahayana-ei vorbesc despre el ca despre un mare lyoghin. Pentru o anumiti perioada de timp, Gautama « fost discipolul a doi invagitori binecunoscuti ai timpului stu, ajungand s& stipineasck rapid starea mistic& pe care lfiecare o considera forma ultim’ a iluminirii. Astfel, |Arada Kalama preda un anumit tip de Yoga Upanisadic’, jculminind in experienta “sferei vidului” (akimeanya- layatana). Experienta corespunde probabil stirii de extaz piri forme (nirvikalpa samadhi), afirmat ca fel suprem in lUpanishade. Udraka Ramaputra, celalalt invaitor al lui |Gautama, sustinea c& cea mai inalt’ stare spiritual este ['sfera in care nu mai exist’ nici constienf4, nici linconstient&” (naiva-samjnana- asamjna-ayatana). Nelisandu-se convins c& vreuna din cele douk realizani ar reprezenta stadiul ultim pe care il poate atinge Spiritul, Gautama incepe si practice cel mai dur tip de ascetism| (tapas), timp de gase ani, Acest nou efort se dovedi si el inuti, astfel c’, in final, el adopt faimoasa sa “cale de} mijloc”, situati intre disciplina asc 1% spontan’ de extaz Reamintindu-si 0 experi il coplesise in tinerefea sa, Gautama incepu pur si simplu si stea in meditafie, hottrat sX nu parisewscti postura niu va fi transcens toate formele constiinfei conditionate Dupi sapte zile de meditatie continu, el deveni wn ilumi nat (un buddha), atingand starea de “dizolvare” (nirvana), adic8 incétarea tuturor dorinfelor. Curdnd dupi aceasta, el incepu si propage nous sa cale de iluminare altora, si si] impartigeascd cu ei intelepciunea sa, referitoare lu cele| ‘patra nobile adeviruri” - si anume ci viafa este suferint} (dubkha); c& setea pentru viati este cauz: suferintelor; c& prin eliminarea acesteia (a dorintei aprige| pentru viata), putem ajunge dincolo de suferinti; si ca mijlocul de @ elimina setea de viati este celor 8 drumuri” spre cliberare descope ‘Aceasta din urm& cuprinde urmitoarele practici: 1) adevirata vedere (samyag-drishti), sau realizarew transcen- derii existentei conditionate si infelegerea ct int exist un ego sai un sine continu de care sine putemy gia (atasa); 2) hotardrea corect& (samyak ssnkialpa), sau tripla hotarare de a renunta la ceea ce este cfemer, de a| practica bunivointa si de a nu rini nici Mint 3) vor birea corect& (samyag vaca) sau abtinerea de la u spune| neadevaruri sau frivolit’ti (cuvinte inutile); 4) conduital corecti (samyak-karmanta), ori abtinerea de la a ucide, af fura si a comite adulter, 5) traiul corect (samyag_ajiva)] ati abfinerea de la a insela, a percepe camits, a trida si | flata pe altul - pentru a- {i castiga propria existentti, 6) striduinfa corect’ (samyag vayama) sau prevenire al activititi' mentale negative in viitor, deprisirea ganduritor si sentimentelor nefaste din prezent, cultivares unor sti ‘nobils clare al deel mentale sintoase in viilor si mentinerea activil mentale pozitive din prezent; 7) atenfia coreeti (samyk smriti), seu cultivarea luciditatii asupra proceselor psihoso- matice, adict observares atent& a unor activittti altfel ii psibo. inconstiente; 8) concentrarea corect’ (samyuk-sanvadhi), ori practica apumitor tehnici de interiorizare si transcen- dere a constiingei individualizate, Aceasti practica| cuprinde stiril simfurilor (pratyahara) si scenden{i extatic’ (numite jhana in Pali si dhyana in san skriti), Dar felul drumului celor 8 erie’ il constituie de} fapt iluminarea, iar nu stirile inalte de constiint’. Invititura lui Buddha poate fi considerat% un tip pragmatic editative pornind de la retragerea| la diferitele nivele de tran. de Yoga, care in met degrabii decat ateismul, asa cum se sustine adesea Natura yoghin’ a cli lui Buddha apare evident din folosirea unor tehnici precum posturile (asanas) sau con trolul respiratiei (pranayama). Contributia Buddhismului la dezvoltarea traditiei Yoga a fost considerabil’, la fel ‘cum marile autoritati in materie de Yoga, att contribuit din| plin la explicarea invagiturit buddhist. jel favorizeazi agnosticismul mail 12 a eeeCUM SA NE CULTIVAM INTUITIA? Cristian Hanu (dupa invatatura \ui Paramahansa Yogananda) Realitatea, sau adevarul absolut, poate cunoscuta numai prin intuitie. Paramahansa Yogananda spunea ca intuitia este puterea de inoastere directa a sufletului; e! a definit-o ca fiind rocesul prin care cunoastem lumea supraconstient’ - lumea de dincolo de simturi si gdnduri." Este ceva ce pti simti, dar nu poti explica. Cel mai bun exemplu este insasi existenta noastra, de care putem fi constienti doar prin intuitie. Daca intrebi pe cineva de unde stie cA exist, el nu-ti poate raspunde decat: “Pai, pur si simplu exist!" dar aceasta nu explica de unde stie. Aceasta este 0 traséturd particulara a intuitiei: ea are 0 autoritate i proprie, dar atunci cand incerci sA 0 explici altuia dintr-o data autoritatea dispare. Cuvintele de-abia pot descrie chiar obiectele materiale - cum ar putea ele SA explice procesele suprasensibile. Totusi, Yogananda reveleaza anumite aspecte referitoare la intuitie ce ne Pot ajuta s@ 0 intelegem intelectual, intr-o oarecare ‘masurd. Si, ce e mai important, el dezvaluie cum ne putem dezvolta intuitia, astfel incat s& aflam puterea ei in nol insine, Intuitia vede “intregul Tablou” Intutia nu are nevoie de informatii exterioare Pentru cunoasterea sa. in “Stiinta religie, Yogananda vorbeste despre trei instrumente principale de cunoastere: perceptia, rationamentul si intuitia Perceptia senzoriala si ratiunea sunt dependente de datele externe, dar intutia, instrumentul cel mai subtil, 13Burnal de YOGA vine dinléuntru. Intuitia este 0 cuprindere totala a realitit; ea vede “intregul tabiou", in timp ce ratiunea il fractioneaza in parti pentru a-| analiza, Perceptia si ratiunea sunt posibile numai datorita intuitiei, dar aceasta transcede limitarile simturilor si ale minti constiente. intrucat exista intuitie in perceptie si in ratiune, puterea lor poate fi extinsa; e greu sa trasm o linie de demarcatie distincta intre unde starsesc perceptia si logica, si unde incepe intuitia. Astfel, puterea simturilor se poate extinde prin trezirea intuitiei pana la atingerea starii de peroeptie extrasenzoriala (clarviziune, clarau- ditie ete.) Aproape toata lumea experimenteaza din cand in cand flash-uri momentane de intuitie Perceptia corecta si ratiunea pura nu vor contrazice niciodata adevarutiie intuitiei, caci aceasta din urma este perceptia directa a adevarului. Desigur, exista grade diferite ale intuitiei. Vorbind despre intuitie Yogananda spune ca exist doua categorii generale de oameni: suflete subdezvoltate - la care intuitia este latent, si suflete dezvoltate - la care intuitia se trezeste progresiv. El afirma in continuare ca sunt patru tipuri de suflete subdezvoltate: sinucigasi ‘oameni rai, oameni de lume, si oameni morali.intre sufletele dezvoltate el include: discipolii, sfintii si maestri. Discipoli Aunt cei care isi dezvolta prin aspi- ratie iubirea pentru o viata spirituala; sfintii sunt cei care se afld in legatura cu Dumnezeu; iar maestrii sunt cei care au devenit una cu Dumnezeu - maestti ai pro priei constiinte, cu o intuitie perfect trezita Gndirea adanca si vointa dinamica pot trezi intuitia Chiar si cei care nu au o inclinatie deosebita Pentru spiritualitate pot uneori avea perceptii intuitive asupra adevarului. Printre acestia se numaré oamenii de stiinta si inventatorii, Multe din descoperirile lor vin din intuitie directa. Ei isi imagineaza adesea ca 0 descoperire vine numai in urma rationamentelor lor, dar realitatea este cd dupa o serie de ganduri adanci sau 0 concentrare intensa asupra unui subiect, ei ating 0 stare de calm in care mintea obisnuita este temporar suspendata si intuitia se trezeste. Oamenii cu 0 vointa dinamica se pot de asemenea manifesta intuitiv. Cand cineva are 0 dorinta uriasa de a realiza ceva, el poate deveni atat de concentrat si de canalizat energetic spre o singura directie incat intra in rezonanta subtila cu puterea supramentalului. De exemplu un om de afaceri cu 0 vointa ferma de a atinge un anumit tel poate atinge un anumit punct in care sa fie ghidat spre implinirea acestuia. Rockefeller, marele magnat american, poate 4-si fi datorat imensa avere partial unei bune judecati izvorate din experienta (si din karma favorabila acu- mulata in trecut); dar marea sa vointa si putere de concentrare |-au ajutat de asemenea sa-si dezvolte intuitia, care I-a condus spre decizile cele mai potrvite Anumiti conducatori mari ai umanitatii “oameni ai destinulu - au fost de asemenea ghidati de intuitie, Chiar daca ei nu au avut intotdeauna dreptate in eea ce au facut, unele din actiunile for au fost in mod evident inspirate. Este posibil ca ei sa se fi incarnat pentru a juca un anume rol In drama cosmica devenind un fel de papusi ale destinului si fiind pana la un punct ghidati de Dumnezeu pentru a-si indeplini rolurie in drama pe care El a pus-o la cale. Intuitia in arta, muzica, poezie Un alt tip de persoana ce poate avea perceptii intuitive este cel care are senzatii emotionale extrem de intense. Exista nenumarate povestiri despre oameni care au facut dovada unor puteri supraumane in momente de intensa emotie sau de stress. Aceasta demonstreaza puterea emotiei de a surclasa mintea obisnuita, permitand manifestarea supraconstiinte’. Ea poate lua forma perceptie’ intuitive, ca si demonstrarea tune puteri neobisnuite ori a unei vointe exceptionale. Unii oameni sunt capabili sa-si trezeasca sensibilitatea si emotiile pana la un punet in care procesul rational este depasit; atunci intuitia are sansa sa inceapa sa curga. Anumit artsti, muzicieni sau poeti functioneaza intre anumite limite, la acest nivel. De regula, cand 0 fiinté este emotionata, ea nu este de loc calma. Dar ea poate ajunge la acel prag de surescitare emotionala in care mintea amteste pen: tru moment, ea scufundandu-se printr-o intensa con- centrare in acel sentiment atotputernic. Cand un asemenea lucru are loc, rezulta o stare de calm si pot apare perceptii intuitive, Anumite secte religioase, se folosesc de aceasta metoda pentru a trezi emotii extreme si a ajunge astfel la anumite experiente spiri tuale. Asemenea cai nu sunt insa lipsite de pericole, si produc doar scantei partiale ale intuitiei. Calea stiintiica de trezire permanenta a intuitie! nu poate fi decat Yoga, prin calmarea emotillor si gandurilor in meditatie Meditatia este cea mai rapida cale de dezvoltare a intuitiei Patanjali, cel mai cunoscut exponent din vechime al caii Yoga, spunea: “Yoga este neutrali- zarea valurilor chitta-ei (sentimentul primordial)". Cu alte cuvinte, meditatia yoghin aduce starea de calm perfect, Atat timp cAt constiinta noastra este ravasité - de dorinte, emoti, vrute si nevrute - noi nu putem per- cepe direct realitatea. Daca apele unui lac sunt agi- tate, luna se reflecta in el distorsionat. Meditatia este procesul de calmare a valurior chitta-ei, valuri ale sen timentelor, astfel incat sa devenim constienti de sutle- tul omniscient - reflectare perfecta a lui Dumnezeu in interior. in acest caim launtric se reflect de asemenea intregul adevar despre orice subiect care ne intere: seaza. Cel mai important punct in dezvoltarea intuit devine astfel obtinerea pacii prin meditatie. Daca reusim s& pastram acest calm pe parcursul Intregii Ro 14zile, Ti permitem intuitiei s4 se manifeste mai usor. Sri Yukteswar, guru al lui Paramahansa Yogananda, {i spunea acestuia: “Prin atingerea starii de calm, Incearca s4-ti simti gandurile dincolo de confuzia agitatiei mentale a oamenilor obisnuiti". Doar cand pierdem aceasta pace isi pierd judecattile noastre intu: itivitatea Nu doar procesele gandirii trebuie calmate, ci si valurile marilor emotii. Dr. Lewis, discipol al lui Yogananda, relatand despre o meditatie facuta impre- tuna cu Maestrul s8u, povestea: “Am atins o stare de calm profund, intrand chiar in meditatie profunda. Dupa ce am iesit amandoi din meditatie, Guruji mi-a explicat c& a experimentat starea de samadhi, descri- ind de asemenea o anumita viziune. L-am intrebat: Singurul su raspuns a fost . Am nteles mai tarziu ca, chiar atunci cand mintea este calm, totusi karma ne afecteaza cele mai adanci nivele ale chitta-ei, care de asemenea trebuie cal- mate’. Doar aspiratia constanta catre Dumnezeu si trairea in comuniune cu El ne poate elibera de karma, permitand intuitiei sa se manifeste plenar. Cultivati calitatile ce trezesc intuitia Un alt aspect esential al dezvoltarii intuitie’ consta in practicarea bunului simt. Ce este bunul simt? Yogananda il definea ca find raspunsul intuitiv la provocarile mediului inconjurator. Este folosirea dis- criminal - peroeperea si executarea lucrului potrivt la Umpul potrivit. Cand ai mai multe posibilitati de alegere, bunul simt te ajuta sa o alegi pe cea mai buna. Pana la un punct, el reprezinta experienta actiunilor tale anterioare, cumulata cu puterea intelec- tului, dar nu putem exclude din el intuitia, Ca si in cazul altor forme de intuitie, calmul este esential in manifestarea bunului sir, Introspectia este 0 até cale de dezvoltare a intuitiei. Cum ne poate ea ajuta? Pe de o parte, cand realizam o introspectie ne dezvottam in mod constient memoria, care, desi in mod curent face parte inte: granta din mentalul nostru constient sau subconstient, contine deasemenea elemente intuitionale. Adesea. amintirle ne vin spontan, f&ra s folosim un proces constient de memorizare. Astfel, exersandu-ne memo: fia, ne ajutam de asemenea dezvoltarea puterilor intu- itive. Introspectia ne ajuta de asemenea sa ne sesizam lipsurile de caracter ce ne obstructioneaza intuit, sprijinindu-ne sa cultvm prin contrast acele caltati ale sufietului care trezesc intuitia - cum ar fi cal- mul, puterea vointei, ratiunea corecta si sentimentele ure. Acestea din urma se nasc in lupta pentru a exprima adevaratele caltati ale inimii - bunatatea, compasiunea, altruismul. Adesea, actiunile si sentimentele noastre sunt innourate de proprile noastre dorinte egoiste. Dar cand reusim s& ne curatam mintea si sufletul, vom deveni calmi si netulburati in toate circumstantele, iar intuitia se va dezvotta in mod normal O alta calitate a sufletului prin intermediul céruia functioneaza intuitia este smerenia. Yogananda invata ca intelepciunea se obtine nu pe varturile stan- coase ale orgoliului, ci in valea umilintei, La fel stau lucrurile si cu rabdarea. Persoanele nerabdatoare, mereu incitate, nu permit curgerea intuitiei Armonia cu Adevarul In Yoga Sutras, Patanjali afirma c& nimic nu poate fl ascuns de cineva care traieste in lumina adevarului. Un aspect foarte important al dezvoltari intutiei va fi, deci, trairea in spirtul adevarului, atat tata de noi insine, cat si fata de alti, Daca cineva incearca clip de clipa sa traiasca in armonie cu adevarul, cu realitatea, atunci el va primi o uriasa putere spirituala, Aci el va fi in armonie cu insesi legile universului Este cea ce Gandhi numea sathyagraha - adevarul fon sau puterea adevarului, Universul intreg sprijina Pe omul adevarului; prin rezonanta, el va intra intr-o armonie mereu sport cu toate planurile manifestari Adevarul este foarte subtil; uneori nu este uusor s discemi calea cea mai potrivita. Exista o dis tinctie fundamentala intre faptul literal si adevar; putini inteleg aceasta. Cand ne agatam in coarnele dilemei ar trebui $4 solutionam conflictul in spiritul armoniei divine, si nu sa tinem cont numai de faptul literal. De exemplu, dacd facem o promisiune de a ajuta pe cine- va, si apoi afiam ca el urmeaza (cu ajutorul nostru) s& Lucida pe altcineva, avem de ales intre a ne tine promi- siunea sia salva viata unui om. Unde este adevarul? Yogananda sublinia mereu c& adevarul este cel care aduce cel mai mare bine, si nu putem face aceasta fara s8 ne folosim din plin discemamantul, fara s8 ne acordam intelectul la inteligenta divina. Exista incalernal de YOGA prea multe persoane care, din dorinta de a face prea mult bine, dar f&ra s4-si foloseasca inteligenta in dis- cernerea faptelor, seamana mai mult rau Th jurul lor Adevarul aduce intotdeauna binele, dar faptele literale pot fi uneori nocive. Tot ce exista In lumea fenomenala este relativ, este un aspect al maya-ei, al iluziei. O autentica viata spiritual nu se poate referi decat la Realitatea de dincolo de fenomene, si cum ne putem acorda la aeasta Realitate, Constlinta este vocea intuitiei Intuijia este intotdeauna in masura s@ ne aver- tizeze asupra a ceea ce este bine sice este rau. Cu cat cineva se adanceste mai mult in Dumnezeu, cu atét devine totul mai simplu si mai evident. Constiinfa noas- tr este poate cea mai inalta forma de intuitie, dar cat de des refuzam sé 0 ascultam! Daca ne adancim in introspectie launtrica, adanc si onest, vom vedea cat de adesea ne justificam (rational numai) comportamentul nostru gresit. Vom descoperi probabil nenumerate situatii in care nu traim in armonie cu adevarul. Yom atia cé am fi putut actiona mai bine. Vom sti cand comitem greseli. Desi aceasta putere a constiintel poate fi Uneori opacizaté de obiceiuri rele si actiuni gresite, totusl, nici cel mai rau tntre cel ral nu o pierde complet; puterea intuitiva a sufletulul va reveni mai devreme sau mai tarziu. Cea mal inalta cale de dez- voltare a intuitiei este aceea de a invata sa ne accordém mai plenar la vocea conistiintel - s& traim tn atmonie cu adevarul Aceasté abiltate de a percepe inspiratia divina in viata noastra este poate cea mai mare rasplaté a dezvoltarii intuitiei, Multe din taptele oamenilor sunt comise ignorénd legile iui Dumnezeu, si pentru asta ei sufera din nou, si din nou, si din nou. Dar atunci cand ne dezvoltém intuijia - Infelepciunea sutletului ~ atunci stim ce $8 facem, si cépatém mai multa putere pentru a face ceea ce este bine. Cu alte cuvinte, imensa putere a discriminarl este trezita. infeleptul, ghidat de intuitie, actioneaza in concordanta cu vointa divind, evitand ast fel mutta suterinta Pe masura ce luptam pentru progres spiritual vine timpul pentru fiecare cand cararea devine - prin vocea intuitiei - mult mai clar definité. Stim ce avem de facut. La-inceput, cautdim, pierduti in confuzie, incer cand sine gasim cdrarea; dar cand suntem condusi la un guru, siincepem sé-i urmam invajatura, cérarea se deschide singura spre nol. Apoi problema devine oa stim acum ce trebuie s& facem pentru a+ multumi pe Dumnezeu, dar nu avem termitatea sa ascultam si sa practicam adevarul. Forjele maya-ei Incearca continuu sa ne traga In jos spre nivelul mediocritati, astte! incat tindem sa gravitam in jurul celui mal jos nivel In orice medi ne-am atla, catre ceea ce este mal convenabil calitailor lumesti dinlauntru nostru. De aceea trebule sa Jucram incontinuu sa dezvoltam caltajile spirituale dac: dorim s& ne atingem telul. Cultivand intelepciunea, care este lumina intuijii, ! vorv realiza ou siguranta in fiinta noastra pe Dumnezeu. 16_ jernal de YOGA Continudm publicarea unor fragmente din “Autobiografia unui yoghin”, ce cuprinde cateva din cele mai inspirate pagini ale unei viefi tulburatoare prin intensitatea trairii ei spirituale, prin densi- tatea miracolelor ce au insofit-o, in plin secol al dezabuzarii produse de inlocuirea valorilor spirituale cu cele ale unui materialism grosier $i obtuz, miracole ce atestd odata in plus superioritatea si forta unei viefi traite in armonie cu legile cos- tate: Fragmentul urmator relateaza despre prima experienta a lui Yogananda in plan- ul constiintei cosmice, putin timp dupa descoperirea gurului sdu, Sri Yukteswar. La numai 6 funi dup& aceasta, Paramahansa pleaca in Himalaya, impotri- va vointei lui Sri Yukteswar, la care se intoarce apoi spasit O EXPERIENTA A CONSTIINTE! COSMICE - fragment din “Autobiografia unui yoghin” de Paramahansa Yogananda *M-am intors, Gurujl”. Rusinea ce-mi acoperea fata _stol de pasari in fata vanatorulul vorbea mult mai elocvent decit mine. "Mukunda!" rasuna vocea lui Sri Yukteswar din ‘Hai s& mergem la bucatarie sa gasim ceva de departare. mancare’. Sri Yukteswar vorbea de parca nu ne mai M-am simtit la fel de razboinic ca si gandurile Vazuseram doar de citeva ore, sinu de zile Intregi. mele. “Maestrul mereu insist sa meditez’, am mur- “Doamne, trebuie cA te-am dezamagit prin ple- murat in sinea mea. “N-ar fi cazul s& ma deranjeze carea mea abrupt de la indatoririle mele de aici. tocmal cand stie de ce am venit in camera sa. Credeam ca esti foarte suparat pe mine. Ma striga iarasi. Am ramas cu incapatanare tacut. “Nu, bineinteles c& nu! Mania izvoraste doar din A treia oar vocea fi era plina de repros. neimplinirea dorintelor. Eu nu astept nimic de ta alti, “Domnule, tocmai meditam”, am strigat astfel incat actiunile lor nu pot fi in opozitie cu protestand. dorintele mele. Eu n-as putea sa ma folosesc de tine “Stiu eu cum meditezi tu’, se auzi vocea sa, “cu pentru scopuri personale; eu Imi gasesc fericirea mintea ratacita precum frunzele in furtuna! Vino la numai in adevarata ta fericire mine.” “Doamne, am auzit lucruri vagi despre lubirea ‘Amarat si neimplinit, m-am indreptat cu tristete divind, dar astazi am intr-adevar un exemplu concret spre el. al ei, izvorand din sufletul tau angelic! In lumea __“S&rmane copil, munti nu fi-au putut da ceea ce iti obisnuita, nici chiar tatal nu-si iart& cu usurinta fiul doresti.” Maestrul imi vorbea mangaietor, in timp ce daca Isi paraseste indatoririle casei fara avertisment. privirea sa calma era de nepatruns. “Dorinta inimii lar tu nu pari sa fli suparat deloc, desi trebuie c4 ti-am tale se va implini.” creat mari neplaceri prin numeroasele sarcini neter- Rareori vorbea Sri Yukteswar in sarade; eram minate pe care le-am lasat in urma mea.” uuimit. Ma lovi usurel pe piept, deasupra inimi Ne-am ultat unul in ochii celuilalt cu lacrimi —__Corpul imi deveni nemiscat de parca era prins In strAlucind sub gene. Un val de beatitudine m-a _r&dacini; rasuflarea imi parasi plémanil ca si cum ar fi napadit; eram constient ca Dumnezeu, sub forma fost aspirata de un magnet urias. Sufletul si mintea isi ‘guru-lui meu, expansiona ardoarea limitaté a inimii pierduser spontan limitarile fizice, tasnind ca un fluid mele spre tarmur' infinite ale iubirii cosmice, luminos din fiecare por al meu. Camea imi impietrise CAteva dimineti mai tarziu m-am indreptat spre ca moarta; si totusi, in intensitatea luciditatii mele camera goala a Maestrului meu. Intentionam s& _stiam ca niciodata nu am fost mai plenar in viata. meditez, dar nobilul meu scop nu prea era Impartasit Simtul meu de identitate nu mai era strans legat de de gandurile neascultatoare. Acestea zburdau ca un corp, ci imbr&tisa toti atomii din imprejurimi. Oameni 7Burmal de VOGA plimbandu-se pe strazi indepartate pareau ca se misc usor undeva la periferia fiintei mele. Radacinile Plantelor si ale copacilor mi-au aparut dintr-un sol devenit transparent; puteam chiar discerne miscarea sevei prin tulpinile lor. Intreaga ambianta mi s-a dezvaluit gradat Obisnuita mea viziune frontala era acum inlocuita de © viziune vasta si sferica, percepand totul in simul- taneitate. Prin spatele capului vedeam oameni coborand pe strada Rai Ghat, observand de aseme- ea o vaca alba ce se apropia in pas molcom. Cand s-a oprit in fata portii deschise a ashram-ului, am observat-o de parca as fi privit cu ochii fizici, Chiar dupa ce a trecut dincolo de zidul de c&ramida al curtiiinterioare, inca o mai vedeam cu claritate Toate obiectele aflate in raza privirii__ mele Panoramice tremurau si vibrau precum imaginile de cinema derulate rapid. Corpul meu, al Maestrului, curtea, mobila, podeaua, copacii si stralucirea soarelui, toate au inceput rapid sa se agite cu violenta, pana cand s-au dizolvat Intr-un ocean lumi- nescent, la fel pre- cum cristalele de zahar, aruncate intr-un Pahar cu apa, se dizolva atunci cand sunt scuturate. Lumina unificatoare alterna cu materializari ale formelor, metamor- fozele revelandu-mi legea cauzei si efectu- lui in creatie, O fericire oceanica inunda tarmurile sufletului meu calm, infinit. Am realizat atunci ca Spiritul Divin este Beatitudine nemarginita. Corpul Sau este format din Nenumarate tesuturi de lumina. Slava dinlauntrul meu incepuse sa se extinda invaluind orase, continente, pamantul, sistemul solar si cele stelare, nebuloase nesfarsite si universuri plutitoare. Intregul cosmos, luminand usor, stralucea in infinitatea fiintei mele Orbitoarea lumina din spatele contururilor globale ce imi mai apareau, palea usor spre marginile ultime ale acestora; acolo am zarit 0 radiatie ametitoare, de-a Pururi nediminuata. Era de o subtilitate inde- ‘Scriptibila, in timp ce imaginile planetare erau formate dintr-o lumina mai grosiera. Revarsarea divina a razelor de lumina tasnea de ao Sursa Eterna, stralucind in galaxii, transfigurate de o inefabili aura. Din nou si din nou am vazut radiatile creatoare condensandu-se in constelatii si apoi dezintegrandu-se in valvatal transparente. Intr- 0 Ciclicitate ritmica, sextiicane de lumi treceau intr-un joc diafan, pana cénd focul invalui totul Am constientizat centrul empireului ca find pune: tul perceptiei intuitive din inima mea. O splendoare iradianta tasnea din nucleul acesta spre toate partile structurii universale. Beatifica amrita, nectarul imor- taltati, pulsa prin mine cu o fluiditate de argint viu Am auzit vocea creatoare a lui Dumnezeu rasunand ca AUM, vibratia motorului cosmic. Dintr-o data respiratia imi reumplu plamanii. Cu © dezamagire aproape de nesuportat am inteles ca imensitatea infinitu- lui se pierduse. Odata in plus eram limitat la umilitoarea cusca a trupului, care se acomodeaza cu greu Spiritului. Precum fiul ratacit, fugisem din caminul meu macrocosmic reincarnandu- ma intr-un microcosmos ingust Guru-ul meu statea fara miscare langa mine; m-am prosternat la Picioarele sale stinte in semn de recunostinta pen- tru darul minunat pe care mi-| facuse: revelarea experientel constiintei cosmice pe care cautasem atata timp si ou atata pasiune. Ma ridica cu blandete si imi spuse: “Nu trebuie sa te lasi imbatat de extaz. Inca iti raman multe indatoriri in aceasta lume Haide, de pilda, s& maturam podeaua balconului dupa care vom face o plimbare pana la Gange.” Am adus 0 matura; intelesesem ca Maestru! incerca s4 ma invete secretul unei vieti echilibrate. Sufletul trebuie sa tinda spre abisurile cosmogonice. in timp ce trupul isi indeplineste indatoririle zilnice. Mai tarziu, in timp ce iesisem cu Sri Yukteswar la © plimbare, incd ma simteam rapit intr-o beatitudine de nedescris. Vedeam corpurile noastre intr-o imagine astrala, plimbandu-se de-a lungul unui rau a carui esentd era lumina pura “Cel care sustine activ fiecare forma si forta a uni- versului este Spiritul lui Dumnezeu; totusi, el este transcendent si singur in vidul necreat beatific de din- colo de lumile fenomenelor vibratorii"*, imi explica Maestrul, “Cei care ating realizarea Sinelui aici, pe 18Pamant, traiesc in mod similar o dubla existenta. Indeplinindu-si in mod constient indatoririle lumesti, sunt totusi scaldati intr-o imensa beatitudine launtrica. Dumnezeu a creat toti oamenii din nesfarsita bucurie a Fiintei Sale. Desi ei se agata dureros de corpul lor, totusi Dumnezeu asteapta de la acei creati dupa chipul si asemanarea Sa sa se ridice in final deasupra tuturor identificarilor datorate simturilor si 8 se reuneasca cu El.” Viziunea cosmic& m-a invatat numeroase lect permanente. Linistindu-mi ziinic gandurile, am putut apoi sa castig eliberarea de convingerea iluzorie c& corpul meu este doar o masa de came si oase, strabatand lumea greoale a materiei. Respiratia, ca si mintea neobosita - aveam sa inteleg - sunt ca furtu- nile ce agité oceanul de lumina in valurile formelor materiale: pamant, cer, fiinte umane, animale, pasai Pomi, Nu poti percepe infinitul ca Lumina Unica daca nu calmezi aceste furtuni De cate ori reuseam sa linistesc aceste doua tumulturi naturale, sesizam multitudinea valurilor creatiei amestecate intr-o unica mare de lumina; la fel ca valurile oceanului, care, dupa ce se linisteste furtuna, se dizolva cu seninatate in marea unitate. Un maestru daruieste experienta divina a constiintei cosmice atunci cand discipolul su si-a intarit mintea prin meditatie pana la ace! grad in care marile viziuni nu-I mai pot coplesi. Simpla dorinta intelectuala sau deschiderea mental nu sunt suficiente. Numai o largire adecvata a campului de constiinta prin practici YOGA si BHAKTI devotionala Pot pregatti pe cineva s4 absoarba socul eliberator al omniprezentei, Experienta divina vine cu o inevitabilitate natural la discipolul devotat si sincer. Aspiratia sa sincera il atrage spre Dumnezeu cu o forta irezistibila. Domnul ca Viziune Cosmica este atras de aceasta ardoare magnetica in campul de constiinta al celui ce cauta. ‘Aveam sa scrit, peste ani, un poem: "Samadhi", aspirand sa redau macar un crampei din eterna sa glorie: “Disparute sunt valurile de lumin& si umbro, Aburi triste s-au evaporat, Bucurile efemere au plecat depart, Impreuna cu Fata Morgana a simturior, lubir, urd, sandtate, boala, viafa, moarte, Umbre false pe ecranul dualitaj'- au pierit sie. Furtuna MAYA-ei,lnistta fu De bagheta magicd a abisulu intuit. Prezent, recut, or vitor nu mai exist pentru mine, Ci doar atotprezentul, eternul Eu, Eu, pretutindeni. Planet, stele, pral cosmic, pamant, lebucnirivulcanice ale unor cataclisme apocaliptice, Furnalole datatoare de forme ale creatii, Ghejari ai t8cutelor raze X, réuri arzand de electroni, Génduri ale tuturor oamenilor, recute, prezente orivitoare, Fiecare fir de iarb8, eu insumi, umanitatea, rice partioulé din univers, 19 furnal de YOGA Manie, come, bine, ru, savare,destau, Pe toate acestea lam ing -am tansmutat, Inteun inens ocean dn sAngele Fini mele unice Bucur suprema,ievrdis dn meditajie lzbucni in Rc nomurtoare de exec; use suntlacrine,dzoivat sunt eu Tues, Ev sunt Ty Cunoastere,cunoscut, cunoscior, tole Un! For alin ncintt, rire etn, vesnict pace Bucur cinco deposit imaginae, beatucne pe cre 8 Samadhi! Ty eso nto stare de inconstiona le un menial looformizat psi de liber arbiru, Samadhi extinderegatlcongtins! Dincolo de iiele mortal Sprehotaraindpartat al eto Unde Eu, Ocvanul Cosmic, Privese unt ego pln prin Mino, ‘ud murmural mobi a ator, Pamntalintunecat, mani, ile sau efi! Maile curgttoare se preschimba in abi nebuloasolr! /AUM sufla acesti vapori, umflandu-le velele, Mise revleazdoceane, election scAntietor Pn cdr la utimu gong a tobe cosmic, Lumina grosier8 se dizov8 In razele eterno ale Boatiucni omnirezent Din bucure m-am nscut, pentru bucure ries, in sacra bucurio ma tpese. Ocean al mint, eu ingit toate value crea. Golo pats valu ale solu, lcidu,gazuu i lumini Mise ric precum ceaa. Eu, co universal, enty in Maro Sine ‘Au diparut penta todeauna umbrelecaprcioase, Tremurdnd ale memorii murtoare; ard pao cerl ning mele -dedesub, nants simul desu: Eternitatea -a unit cu Mie. Eu, minusculul hohot de ras, fm devent Ocean Ves Isis." Sri Yukteswar m-a invatat cum sa retraiesc binecuvantata experienta la comanda si cum s-o transmit altora atunci cand canalele lor intuitive sunt dezvoltate. Luni intregi, dupa aceasta prima experienta, am continuat s& intru in starea de uniune extatica intelegand in fiecare zi de ce Upanishadele spun c& Dumnezeu este ‘rasa’, “cel de care nu te saturi nicio- data’, Totusi, intr-o dimineata, am ridicat o problema Maestrului meu, “As vrea sa stiu, domnule - cand il voi gasi pe Dumnezeu?” “Lai gasit.” “Nu, domnule, nu cred!” Guru-ul meu zambea. “Banuiesc ca nu te asteptal 8 descoperi un Personaj venerabil, decorand un tron in vreun colt antiseptic al cosmosului! Constat, totusi, 0& inca mai crezi cA posedarea de puteri miracu: loase este dovada c& cineva a descoperit pe Dumnezeu. Nu. Se poate ca o filnta sa castige puterea de a controla intregul univers - si totusi sa descopere © Dumnezeu inca i se ascunde. Ridicarea spirituala‘nu poate fi masurata prin afigarea unor puteri exte- rioare, ci numai prin adancirea in beatitudine prin meditatie Dumnezeu este Pura Beatitudine. El este inepuizabil; pe masura ce vei continua sa meditezi de-a lungul anilor, El te va dezarma prin nobletea si generozitatea Lui infinite. Devotii ca tine, care au gasit calea spre Dumnezeu nu mai viseaza la a-L inlocui cu vreun alt fel de fericire; El este un cuceritor mai presus de gand ori competitie Cat de repede ne obosesc placerile pamantesti! Goana dupa lucruri materiale este nesfarsita; omu! hu este niciodata complet satistacut si trece de la un tel la altul, Acel “altceva” pe care il cauta el este de fapt Dumnezeu, singurul care poate garanta bucuria vesnica Cautarile exterioare ne abat atentia de la Paradisul pe care il purtém in noi: ele ofera placer efemere ce nu fac decat sa ia locul fericirii adevarate a sufletului. Dar paradisul pierdut e repede regasit prin meditatie divina. Intrucat Dumnezeu este vesnic nou, de neanticipat, nu ne plictisim niciodata de El Cine ar putea sa se plictiseasca de extaz, mereu nou si totusi etemn acelasi?” “Abia cum inteleg, stapane, de ce sfintii il numesc pe Dumnezeu, Cel Necuprins. Nici chiar viata ce curge vesnic nu-L poate cuprinde intrutotul E adevarat. Dar El este in acelasi timp aproape de noi. Dupa ce mintea s-a purificat prin KRIYA YOGA de obstacolele senzoriale, meditatia furnizeaza dubla dovada a lui Dumnezeu. Pura beati- tudine este insasi evidenta existentei sale convingandu-ne pana la ultimul atom. De asemenea, in meditatie E! devine spontan ghidul tau, dandu- ti raspuns la toate dificultatile.” “inteleg, Guryji, mi-ai clarificat si aceasta problema’, ii zmbii eu recunoscator. “Realizez acum ca L-am gasit pe Dumnezeu, caci de fiecare data cand bucu tia meditatiei se reintoarce din subconstient in timpul orelor mele active, sunt dirijat subtil s4 adopt calea cea buna in toate, chiar si in cele mai mici detali 'Viata oamenilor e coplesita de durere pana cand ei invata sa se acordeze la Vointa Divina, caci ea insasi e “calea cea buna”, dejucand adesea pe cea a inteligentei egotice”, mai spuse Maestrul “Dumnezeu singur poate da sfatul cel tara de greseala, caci cine altul decat El duce povara Universului? * *Cci Tatal nici nu judeca pe nimeni, ci toata jude cata a dat-o Fiului” - loan, 5.22. “Nimeni n-a vazut vreodaté pe Dumnezeu; singurul lui Fiu, care este in sanul Tatalui, Acela L-a facut cunoscut” - loan, 1.18, “Dupa planul vesnic, pe care |-a facut in lisus Hristos, Domnul nostru” - Efeseni, 3.11. “Adevarat, adevarat v4 spun, cine crede in Mine va face si el lucrarile pe care le fac Eu, ba inca va face altele si mai mar decat acestea, pentru cA Eu ma duc la Tata” - loan 14.12. “Dar Mangaietorul, adic& Duhul Sant, pe care Tatal il va trimite in Numele Meu, va va invata toate iva va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu" - loan 14.26 Aceste cuvinte biblice se referd la tripla natura a lui Dumnezeu ca Tata, Fiu, Duh Sfant (SAT, TAT, AUM in scripturile hinduse). Dumnezeu Tatal este Absolutul, Nemanitestatul, cel ce exista dincolo de creatia vibratorie. Dumnezeu Fiul este Constinta Cristica (Brahma sau KUTASTHA CHAITANYA) existand in launtrul creatiei vibratorii; aceasta Constiinta Cristica este ‘singurul nascut” sats unica reflectare a Infinitului Necreat. Manifestarea exte- rioara a omniprezentei Constiinte Cristice, “mar- torul” sau (Apocalipsa 3.14) este AUM, Cuvantul sau Duhul Sfant; invizibila putere divina, singurul care actioneazé, unica forta cauzala si activatoare ce sustine intreaga creatie prin vibratie. AUM Mangaietorul beatific poate fi auzit in meditatie si reveleaza discipolului Adevarul Ultim, “aducand aminte de tot ce v-am spus Eu’ traducere de CRISTIAN HANU 20MAMA KALI Stelele pier, Nori acoperd no E intuneric, vibrant, sonor, In urletul fartunit Mii de suflete nebune Abia seipate din inchisoare Smulg copacti din radacini Miturind totul de pe alei. Marea se zhate tumultoas Virtejind valurile inalte ca mungii Pentru a atinge inaltul cer. Stralucitoarea lumina ‘Se reveleard peste tot. Mii si mii de umbre Negre ale Mort imprastiind pligi si dureri, Danseazi nebuneste, Vino, Mama, vino Teroarea e al Tu nume Moarteae respiratia Ta, Fiecare pas al Tau Distruge pentru totdeaus Tu Timpul” a- tot- dist Vino, O Mama, vino! Acel ce sfideazii dragostea nefericiti Si imbritigeaza forma Mortii Dansind in dansul distrugeri Laacela Mama vine, lumile. itor! SWAMI VIVEKANANDA 21 lar universul este forma pe care aceasta o ia Shakti este fundamentul lumii Ea adevarata forma a oried Indiferent de forma pe care 0 ia, De barbat sau de femeie, Este o formd extraordinard, Femeia confine forma tuturor lucrurilor; Si tot ceea ce trdieste si se mised in lume, Nu exista bijuterie mai prefioasa decit femeia, ‘Si nici o conditie mu e superioar’ cele de femete, Nu exista, nu a existat si nu va exista ‘Vreun destin care s3-l egaleze pe celal femeii; Nu exist regat sau bog: Si poati fi comparate eu o femei u existd, nu a existat si nu va exista Un loc sfint comparabil eu o femeie. Nu existd rugiciune care si egaleze o femeie Nu existd, nu a existat ‘reo forma de yoga care si se compare cu o femeie Si nici vreo formula mistica sau asceza Care si rivalizeze cu o femeie, Nu exista, nu a existat si nu vor exista Bogatii mai valoroase decit femeia. SHAKTISANGAMA TANTRAlurnat de YOGA EDICINA NATURISTA BAA HIPERTERMICA ‘cum ne putem vindeca cu usurint siin mod natural de gripa Unul dintre aspectele pe care le asiguré Yoga integrala este un perfect echilibru psihofiziologic al corpului. In Occident mai ales, supralicitarea acestuia a condus la aparitia unei asa-numite "yoga cu scop higienic’, neglijandu-se scopul final al acestei stiinte multimilenare, si anume descoperirea de Sine, fuzi- unea launtrica cu Divinul, care face apoi posibila rezolvarea tuturor problemelor, inclusiv a celor de sanatate. Nu este mai putin adevarat c&, experienta secu- lara a yoghinilor a condus la asumarea unui set de reguli de viata pe care, daca le-am respecta, evitand de asemenea erorile flagrante pe care le comitem prin simpla acceptare a vietii occidentale civilizate, am {i imunizati impotriva tuturor bolilor, de la cele benigne la cele mai grave. Cum procedam atunci cand simptomele unei boli Incep sa se manifeste in noi? Inainte s4 ne precipitam spre remedii chimice, ca sa nu mai vorbim de antibio- tice, e preferabil s4 Incercam mai intai toate mijloacele de lupta naturale, eficace, inotensive. Intre acestea recomandam: baia hipertermica. Intre afectiunile cele mai curente pe meleagurile noastre se numara cele datorate racelii. Acestea pot merge de la un banal guturai la sinuzita, ia toate afectiunile nas-gat-urechi (angine, otite, laringite, faringite etc.), ale bronhiilor, pentru a sfarsi cu pneu- monii, pleurezii... ca s& nu mai vorbim de gripa! Si cum majoritatea acestor maladii izbucnesc mai ales in timpul sezonului rece, foarte multi vad in frig un redutabil inamic. $i totusi, adevarata cauza se afla in alta parte! Organismul nostru dispune, de fapt, de mecanisme te moregiatoare eficace, insarcinate cu mentinerea une! temperaturi interne constante a corpului, in ciuda fluc: tuatillor temperaturii mediului ambiant. Pe parcursul milicanelor de ani de evolutie, toate mamiferele, inclu: siv omul, si-au perfectionat aceste mecanisme, con siderate ca fiind foarte importante pentru integritatea noastra fiziologica. De pilda, daca e prea cald, tran spirm, si temperatura corpului coboaré prin evapo- rarea sudorii. Daca e prea frig, corpul franeaza aceasta evaporare si declanseaza o intreaga serie de masuri de protectie naturala contra racelilor. Deci nu de frig ori de cdldura trebuie sa ne temem de fapt, ci de dereglarea proprillor mecanisme autoreglatoa’ ale temperaturii interne. Ori, modul nostru de viata artiticial pare anume conceput pentru a zgudui aces. te mecanisme, scurtcircuitandu-le in permanent Lipsa de exercitiu siabeste si atrofiaza nu doar muschii, ci si functile corporale E adevarat ca scéderea temperaturii INTERNE a corpului il face vuinerabil si permite invazia micro biana, deci instalarea bolii. Totusi, in loc sa iasam propriile noastre mecanisme termoreglatoare SA actioneze, obisnuim s4 ne supraprotejam cu vesminte extrem de cdlduroase, izolandu-ne intr-un aer prea cald, prea sec, imobil si, nu de putine or. chiar viciat. Incalzirea centrala, simboi general accep- tat al confortului domestic, este o redutabila inventie ce submineaza capacttatea noastra natural de lupta con tra frigului exterior. Gratie termostatului, traim intr-un aer mentinut riguros la aceeasi temperatura, ceea ce impiedica propriile mecanisme de aparare contra frigului sa-si exerseze atributille. Ele isi pierd astfel eficacitatea prin netolosire. Protectia e oricum ilu: zorie, caci din cand in cand trebuie sa iesim, fie si umai pentru cateva minute, macar pentru a ajunge la metrou ori la parcare, si aceasta expunere la un aer rece si umed cum e cel al iernilor noastre, poate deveni o adevarata aventura. Si toate acestea sunt extrem de recente! In cartile de igiena de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial, (cand nu existau termostate si nici incalzire centrala), se recomanda pentru sanatate 0 temperatura de 17-18°C. La 21°C toata lumea gasea ca e deja prea cald. Mai mu astazi, adesea nici nu mai suntem liberi sa ne alegem temperatura! Cei mai frigurosi ne impun ambianta lor supraincalzita. Si daca acest aer cald nu ar fi atat de sec, de imobil, de viciat! La servic daca cereti s4 deschideti fereastra, vi se va acorda probabil autorizatia cu reticenta, si, dupa numai cate- va secunde, un coleg friguros va protesta cé e frig, si fiti siguri c&-si va accentua protestul cu un stranut elocvent. Mai mult, veti "profita’ gratuit si de tabagis- mul altora. 22DECLANSAREA GRIPEI Ati stranutat pe strada, si nu doar o singura data! ‘Acum, aveti frisoane, valuri de caldura, va simtit capul greu, fruntea se incalzeste, nasul incepe sa curga. Sunt primele simptome ale gripei. Nasul e ‘undat, respirati pe gura (mai ales cand dormiti), de unde riscul afectiunilor gatului si bronhiilor; chiar si la nivelul foselor nazale, raceala afecteaza mucoasa, care inceteaza sd mai fie 0 bariera eficace impotriva germenilor patogeni, iar raceala se poate transforma in sinuzita, bronsita, angina etc. Spre ce remedii va indreptati? Exista un mijloc de o eficacitate dovedita pentru lupta impotriva tuturor maladillor provocate de raceli ca si contra altor afectiuni (pe care le vom cita mai tarziu); este un remediu garantat, cu exceptia catorva contraindicatii pe care le vom enumera de aseme. nea. Este vorba de bala hipertermica a doctorilor Lampert, Walinsky si Salmanoft. BAILE HIPERTERMICE Inainte de a descrie procedura in sine, s& vorbim putin despre “filosofia” lor. Baia hipertermica com- let, In care corpul este scufundat complet (pana la gat) Intr-o apa a carei temperatura creste gradat, are ca Scop provocarea unei febre artifciale, prezentand toate avantajele febrei naturale, fara eventualele inconveniente. Este, am putea spune, o febra antici- pata. Stand intr- 0 apa din ce in ce mai calda (de la 39 la 42°C!), corpul nu mai poate evacua caldura prin evaporare, iar temperatura sa intema sporeste pro- gresiv, putand urca pana la 39, 39,5°C fara pericol (cu exceptia cazurilor contraindicate) febra naturala foarte puternica, de exemplu de 42°C, poate fi fatala, ceea ce nu e cazul bail hiperter- mice, amplu experimentata de autorii citati mai sus. De altfel, in cazul baii hipertermice obisnuite, temper- atura intema a corpului nu urca practic niciodaté mai mult de 39°C - caci iesim spontan din baie inainte - jar aceasta numhai intr-un interval foarte scurt de timp, sinu durand zile Intregi ca in cazul febrei adevarate. Astfel, naturalé ori artiticiala, tera, departe de a ne fi un dusman, este principalul nostru aliat In lupta con- tra maladiei, Caci bolile isi doresc ca ea sa scada cat mai rapid posibil. Adesea chiar inainte de sosirea ‘medicului, pacientul nerabdator a juat deja o aspirina sau un alt febrifug, ceea ce poate, de altfel, chiar fal- sifica diagnosticul medical, caci pentru medic curba temperaturii este revelatoare. Stopandu-si artticial febra, bolnavul se priveaza de o masura de aparare naturala extrem de eficace “Febra artificiala” prezintd deci doua avantaje esentiale: mai intai, ea slabeste gerntenii patogeni, pentru care o diferent de un grad ori doud poate fi fatala. Apoi, comando-urile noastre de tagocite, adic& acele celule sanguine insarcinate sa atace si sa dis- truga invadatorii microbieni, devin foarte agresive. Intr-adevar, cresterea temperaturii interne este per- Burnat de YOGA ceputa ca un semnal de alarma ce declanseaza mobilizarea generala a trupelor noastre de autoaparare. Globulele albe nu fac diferenta intre o febra “autentica” si una “artiiciala’. lata ce spune doctorul A. Salmanoff in cartea sa: “Secretele s Intelepciunea corpulu™ “Energia calorica nu se propaga de la supratata pielii spre interiorul corpului, aga cum se raspandeste cAldura intr-un vas; se produc reactii nenumarate, ca si migcari ondulatorii intre capilare, nervi, lichideie extracelulare (membrane celulare), schimbari in potentialele fizice si chimice; circulatia vaselor san Quine $i limfatice se anima, ondulatiile din lichidele extracelulare devin mai active, plasma si lichidul cefalorahidian se reinnoiesc mai rapid, transportul substantelor nutritive si eliminarea deseurlior sunt mult faciitate.” Febra artificiala, in urma bailor hipertermice, pro duce 0 acumulare de caldura sterila (far germeni), 0 sporire a combustiei in celule si tesuturi deblocheaza capilarele, creste permeabilitatea mem branelor, intensitica procesele vitale.” “E 0 mare diferent biochimica intre febra sterila pura, provocata de baile hipertermice, si febra datorata bolilor infectioase. In toate maladiile infectioase, febra e caracterizata in prima faz de leucocitoza cu predominarea leucocitelor polinu- cleare, acidoza, dezagregarea protidelor, hiper- glicemie, metabolism sporit. In a doua faz4, datorita Uunei defervescente relative, are loc diminuarea leucoci- tozei cu predominarea limfocitelor, sporirea rezervei alcaline, scaderea glicemiei.” “Toate reactile ce caracterizeaza prima si a doua faza ale febrei, care sunt constante si apar de fiecare data in cursultebrei, trebuie sa fie, fra nici o indoiala, ghidate, reglate, ordonate de un centru de comanda.” “In maladiile cronice, cand centrii ce declanseaza febra si toate reactile concomitente sunt epuizati'sau doar franati, cateva bai hipertermice pot provoca 0 brusca schimbare de situatie si deschide drumul spre vindecare.” “Bala hipertermica da intotdeauna nastere unei acidoze. lar legea lui Van Hoff face ca sporirea tem- peraturii s& provoace intotdeauna o accelerare a reactillor chimice. Hipertermia Incarca organismul cu cAldura f&r8 nici o cheltuiala din partea sa. In timpul febrei infectioase, organismul e obligat s produca 0 cantitate complementara de caldura, cu pierderi sen- sibile pentru bilantul sau energetic.” *O temperatura de 42°C, in cursul unei maladii intectioase, poate provoca moartea. Aceeasi tem- peratura, dupa o bale hipertermica, nu produce nici un pericol.” BAIA HIPERTERMICA E LIPSITA DE PERICOLE, “In 1928, profesorul Walinsky a fost numit set de serviciu la spitalul Saint-Joseph din Berlin: Intr-o prima perioada, intre 1928 si 1937, el a administrat 23Puanat de YOGA 13.000 de bai hipertermice. Se provoca astfel ridi- carea temperaturii la bolnavi: la prima baie pana la 39,5°C, la a doua pana la 41,5°C. Numarul de bai pentru fiecare bolnav varia de la 8 la 24. Bolnavil faceau bai la fiecare doua zile, pe o durata de 2-3 ore. Conform acestui autor, cazurile acute de sciatica cedeazA dupa o serie de 6-10 bai, iar cazurile cronice dupa o serie dé 12-20 bai (atrofia musculara dispare mai rapid, starea generala a organismului de aseme- nea se amelioreaza).” “Baile hipertermice permit in cazurile de poliartrte infectioase, obtinerea disparitiei febrei si a deformatiilor articulare. “intr-o a doua perioada, intre 1997 si 1946, profe- sorul Walinsky observa, in cazurile grave de icter, c& dupa primele trei sau patru bai, are loc 0 sporire a volumului ficatului si a secretiei de bilirubina san- guina; dupa 10-12 bai, vindecarea era completa. Practicarea baii hipertermice pentru un simplu guturai, un inceput de bronsita (sau alte manifestari datorate racelilor in general) nu se va prelungi 2-3 ore, ci va fi limitata la maximum o ora. In general, una sau doua bai hipertermice sunt suficiente pentru a obtine rezultatul dorit. Am citat totusi rezultatele obtinute in cazurile unor boli mai grave pentru a linisti: dacé oameni cu adevarat bolnavi suport bai atat de calde si atat de prelungite fara riscuri, cu atat mai mult baile hipertermice limitate ca temperatura interna si ca durata - sunt inofensive, chiar fara supraveghere medicala, DE CE TRANSPIRAM? Se pare ca salutul vechilor egipteni era: “Cum mai transpiri?” in loc de actualul “Ce mai faci?”, raspunsul fiind de altfel revelator pentru starea de sanatate: “De doua ori pe zi!” spre exemplu. Uitém adesea ca glandele sudoripare asigura parte importanta a mecanismului regiator al echilibru- lui metabolic vital. In afara rolului sau in regiarea temperaturii interne, transpiratia elimina deseurile metabolice acumulate in vasele si lichidele extracelu- lare in exces (de pildé dupa un efort muscular, dupa © intoxicatie sau dupa o emotie puternica). Conform observatillor lui Salmanoff, o baie hipertermica de o or elimina mai multe deseuri acide decat rinichii in 24 de ore, contribuind astfel la renormalizarea star chimice a organismului. Pielea este ca un al treilea rinichi cantarind cateva kilograme, si ea trebuie pusa la lucru! lata cum, intr-o baie hipertermica, sudoarea si febra sterila conjuga cele doua mijloace naturale de aparare ale organismului. Metabolitt toxici in exces sunt arsi de febra sterila, in timp ce transpiratia elimina alti, si totul fara introducerea medicamentelor chimice in organism, toate mai mult sau mai putin toxice, $i mai mutt, f&ra s8 recurgem la antibiotice, de care se abuzeaza astazi prea mult. Tot in legatura cu sudoarea, gradul sau de acidi tate in timpul crizelor morbide este un semn de prim ordin pentru diagnostic. Daca ea e acida, acesta ¢ favorabil, daca e alcalina, diagnosticul e foarte grav. © transpiratie puternic alcalina indica un dezechilibru acido-bazic extrem de periculos, precum si dezagre garea celulelor. Daca baia hipertermica elimina metabolitii acizi in exces, ea nu produce in schimb niciodata contrariul, adica alcaloza. Prin hipertermie, deviatia continua spre piele usureaza mult sistemul cardiovascular (capilarele, arterele, inima). Citandu-| din nou pe Salmanoft: “In caz de boala, pielea este incomodata de resturile de metaboliti; ea acumuleaza si pastreaza sarea (NaCl), acidul uric, moleculele protidice etc., pentru a ajuta organele interne (plamanii,rinichii). De fapt, omul tre- buie curatat total, in timp ce dermatologia nu Ingrieste decat invelisul cutanat.” Doctorul |.D.Toussaint distinge doua mari tipuri de boli: maladiile calde si maladiile reci. Cele “calde” sunt cele care intra intr-o faza acuta, deci maladiile infectioase insotite de febra, dar uneori chiar si afectiuni cronice, cum e tuberculoza. Cele “reci” se manifesta, la inceput, fara simptome, evolueaza lent, jar faza lor ascunsa dureaza multa vreme, cum sunt tumorile, reumatismul si altele. Mai putem adauga si © a treia grupa, situata mai mult sau mai putin intre cele doua, si anume bolile de degenerescenta, intre care arterioscleroza si diabetul sunt cele mai tipice. Bolile calde si cele reci se afla in opozitie directa, iar doctorul Toussaint observa ca, daca medicina actuala reuseste remarcabil sa “stinga” majoritatea bolilor calde, dimpotriva, ea esueaza in fata atacului masiv al celor reci Intrebarea care se ridicd este, daca sufocarea sis- tematica a tuturor bolilor calde nu conduce la dez- voitarea celor “reci? E oare oportun s& dorim cu orice pret sa ne vindecam copii de toate bolile insotite de febra, cum ar fi rujeola, care totusi antre- neaza si dezvolta mecanismele imunitare? La adult © maladie febrilé este, intr-o oarecare masura, 0 epu- rare prin supraincdlzirea organismului. Cu cat bolile calde dau inapoi, cu atat progreseaza cele reci leucemia, cancerul, SIDA etc. Dar care este raportul cu baia hipertermica? Este cunoscut ca, nu de putine ori, cancerul se vindecd spontan cand bolnavul face malarie. De unde si intrebarea: poate hipertermia s& resoarba cancerul? Experiente facute.in SUA au dovedit c& pot fi obtinute anumite succese ridicand temperatura interna a bolnavului in mod artificial pana la 40°C, timp de cateva ore. Doctorul Toussaint, specialist in cancer, era convins ca hipertermia poate vindeca, in anumite cazuri, cancerul CUM PROCEDAM? De la primele simptome ale unei agresiuni la care organismul d& semne ca nu va putea rezista, trebuie facuta o prima baie hipertermica. Chiar si in eventuali- tatea c& organismul ar putea invinge singur, bala hiperter- mica nu prezinta nici un inconvenient, dimpotriva. 24Procedam astfel: incepem prin a umple cada pana la o treime cu apa la circa 32°C. In lipsa unui termometru, putem controla cu mana: apa va avea temperatura unei bai calde normale. Ne lungim in cada si dam drumul la apa calda, fierbinte chiar, cat mai lent, astfel incat pe masura ce cada se umple, temperatura sa creasca cu circa 1°C pe minut. Trebuie neaparat sa evitém o crestere prea rapida a temperaturii bail, c&ci aceasta ar deveni insuportabila, siindu-ne s& intrerupem baia inainte ca temperatura intema sa creasca semnificativ. Corpul trebuie sa fie in intregime scufundat in apa, cu exceptia capului, bineinteles. Cu cat suprafata pielii ce va permite evaporarea prin contactul cu aerul va fi mai mica, cu atat cdldura va fi retinuta mai bine in corp, iar baia va fi mai eficace. Temperatura apei va putea asttel sa creasca lent pana la 39°C, chiar 40°C si mai mult, fara sa depaseasca ins 42°C, decat sub supraveghere medicala si in cazuri terapeutice spectice, iesind din cadrul acestui articol. Durata totala a bail va fi de 15: 30 minute, din care primele 10 minute pentru a atinge temperatura maxima tolerata de noi, iar restul pentru a lasa temperatura interna a corpului s4 creased. Spre finalul baii, bataile cardiace se accelereaza:1 10. 120 pe minut. Pentru o inima normala (a se vedea contraindicatiile), aceasta tahicardie temporara este in afara de pericol. O asemenea tahicardie nu se reco- manda cardiacilor in caz de efort, dar in hipertermie capilarele se deschid iar rezistenta se diminueaza, inima “neobosind” in realitate. Daca pe fata ne apar broboane de transpiratie, perfect! Cand baia devine intr-adevar incontortabila, iesim, dar inainte de aceasta sunt necesare 15-20 minute de imersie pen- tru a obtine rezultatul scontat lesiti din baie, ne stergem rapid, apoi ne odihnim circa trei sterturi de ora. Ne putem inveli in prosoape groase sau in materiale absorbante, céci vom tran- spira abundent. Ne acoperim cu o cuvertura groasa, pentru a prelungi febra sterila cat mai mul timp posi- bil. Ne relaxam si respiram amplu Dupa cel putin trei sferturi de ora, ne dam jos din pat, ne scam de tot, ne imbracam calduros, iar daca timpul este friguros si umed, evitam sa iesim imediat. Optim ar fi s facem baia hipertermica la céderea serii, caci apoi nu vom mai avea motive sa iesim, expunandu-ne astfe! la frig Contraindicati * cazurile de tensiune ridicata a lichidului cefalo- rahidian; * edem cerebral * tuberculozé pulmonara ulceroasa: * pneumonil insotite de o hepatizare masiva * miocardite; * infarct de miocard; * coronarite; * hipertensiune; * flebite acute; * ciroza hepatica Tratamente prin medicina tradiionala indiana AYURVEDA Tut in incinta clubului Faur, Str. Basarabia Nr.256 pee acca ea uk eey ee OORT tor Tut 0 56 cen discipol avu um uts. Tad ca se plimba pe nisipul dela manginea Jmaindé tmpreuna ct Macstrut sau, Pe cer et} Jafarcan scene din uiafa ca. Pentru fiecare| lecend observa dasa prerechs de pari pee nisip. luna find a ca, una find a Lut. Cind ultina scend a vietié lu se [itinse tw fata sa, ef sc wita tnapat ba urmete le pe miaipe 46 obserua ca de mat multe ori ide a lungul vietii sale era presenta o sin lgucnd proreche de past, de asemenca observa} ict aceasta se tntimpla in momentele cele mat grele 9 mat triste din uiata sa. Accasta tl intrista gé- t intreba pel \Wacstnu: Juuatatanule, mi- ai opus cal lodate co me- am decis od Le unmes, vet merge] jew mine tot drumul. Dar am observat ca in| ecle mat grele momente ale uietit mele se lalla 0 acugena pereche de pase pe nisife. Me lenreleg de ce cind am auut mat multe neuste lee time m- ac paracit?”, te tabese 4 ma te ust panded nictadata, Pe| cursut perieadetor tale de cumpand 44] int cand vex 0 singura wma de pase, lecte atunct cind te- am purtat tu spate”. profesor Yoga NiDineen e actil este cel mai putin cunoscut, des lea este o parte pli F imate Suncor es MASAJELE POONA LR Ly EON oe Py a LAL treactt. Astlel, putin eate putin, de-a lungul anilor, sensi NU ATINGE din momentul in care el invepe si intinds “Nu-i trece nimnui prin cap st se lipseasc’ de a * Accustd interdictic apare in viata bilitstes noastra tactili se diniinues2’ aprope de tt copilului inc’ invina spre diverse obiecte pentru a le apuca. Motivele sunt vedea legandu-se li ochi sau s8 se lipseasc’ de a nai atzi vevir umeroase: este fragil, este murdar, este © prostic cle. Cu astupdndu-si urechile - subliniewet JOEL SOVATOFSKL Cu toate acestea, numai atinggnd obicctele din mediul in eare toate acestea, purck totul este Peut astfel ew oamenii sf se cunoased acel medi. tink meren La distant unii fat de alti, Putes, Pied incetare, se afl’ poate invita puiul de om Dintre toate organcle de simt, pielea este cea mai in Sine tiem vorbs unul altuia, dar trebuie Si ne cerem settee sur si Servease’ drept instrument de cunoastere ine’ de la mas’ dict am ating vecinul in timp ee ne intindean dup la naslere. Asa dup cum explic’ si ASHLEY MONTAGU carl eu api! De vrew cece ani, acest kinesiterapeut sia pus in Iucrarea “La peau et le toucher” (Picles si stingeres”): toate energiile in serviciul reabilitirii atingerié si mnussjelor. ‘ste dintre organele noastre de simt si “Atingerca este © necesitate vital’, de avelasi ordin ei si a imvinea, respira, « bea. a donni, adhauyi el. Find slit con- cel mai sensibil are si cel mai eficace dintre sistemele noastre de Me suportul, primul nostru mod de aot nemijloit ct celal eat si mijloe de cunoastere de Chiat inainte de aimplini 8 ipttinéni embrionul ch atingerile au loc mai mere inten eau inti, aceasta cate nu are decat 3 centrimetrifungime este vspabil sf ne face totodat@ vulnerabili si putemici. Acoustic reactioneze la o stimulare tactitt, In timpul gestatiei, ciusttu pulmei este desea mat eficace deed euvinte viitorul copil este mere atins si legnat datonti mischilor Pieles este unl dine cele mai frscinante mistre Pielea, pe misuri ce se dezvolt&, se ale compului nostru. e nu este o simpli “anvelopa” ve apirare”. imbogiteste datorittnoilor si variatelor senza care spar contine compu La alu, pelew are o upafat de cea, 2 mp tot mereu, Sintul tatl ese Ia fel casi celelalte siti: Jacki reprezint aproape 20 % din greutatea corpul. Ea are nw este mereu stimulat, sensibilitites sa se diminueazt, In multiple functiuni sub actiunea razolor solar. le nvelul et se sintetizeazi vitamina D; participa la climinarea substanfelortoxice,reguarizeuzi schimburile cu medial Zilele noastee, din ce in ce mai putin atingem, din ce in ce mai putin suntem atinsi, deci din ce in ee mai putin resimfim senzatii tactile. in societates actual’, atingerea regleaz.i temperatura ete, A atinge piclew inseamna deci « este rezervati numai pentru niste domenii foarte restranse. stimuli toate aceste functiuini. Pielew contine, de asemencs in intimitates relatiilor sexuale, un num impresionant de terminatié nervouse: mii mult de Particips la relafiile dintre nani si copil, se foloseste une- 700,000 la adult! Aceste fibre nervouse stint sensible la Ori fat. de cei in varst@. Dar numai in situatii exeeptionale — clldur’, I presiune, la durere. Piclea este deci « formid tun adult va lua in brate un alt adult, cum ar fio mare bil’ rete de informare care fine ercierul la eurent eu bucurie sau o drami sfasictoare. in restul timpului, sunt modificirite din mediv, “Un om poate tii orb, surd, total c a sesiza gusturile si mirosurile remare’ Ashley Montagu, Dar el nu ar putes thi fri © bun’ Uesfisurare a functiilor ssigurate de seendi obisnuitts un copilas cade si se loveste, El alearg’ spre avimies lui. Avesta il invepe si pling’ si ts in brate, il mangaie usor pe k lovit, spunindu-i eateva cuvinte linistitoare. Copilasul se potoleste ca prin farmee si se duce din now Is joacs. Gestul instinetiv al mamer de a freca locul lovit tun efeet psihic. In zilele noastre, se stie eX simplul fapt de a frees piclea intr-un loc lovit, provetct © 26secretie de endorfine - hormoni naturali care calmeazi du erea. Celulele pielit copilasului au trimis cite creier intai mesajul de durere, apoi mesajul terapeutic, Prin aceste celule tranziteaza informatia “accident” si informatia “reparare Prin urmare, sfera de actiune a atinge! inimaginabil de vasti, Astfel, atingerea este terap relational’, emotional’, senzuali, afectiv’, sexuali, etc. u pot si accept faptul ci atingerea este Hisat% la © parte, ca find ceva inutil, demn de dispret, dubios sau nesinatos; spune JOEL SOVATOFSKI. Este momentul Si fie recunoscute adevaratele valori ale atingerii, care fac din simtul tactil primul simt angajat in comunicare interu- mand si in asigurarea armoniei interioare. Caci este evident faptul c% majoritatea oamenilor sufer’ de un riu invizibil si dificil de mirturisit: lipsa mangaierilor, a contactelor cor porale pline de afectiune si tandrefe”. Mijloacele modeme de comunicatic nu rezolvi aceasti situatie. Minitel-uri, telecopiatoare, ordinatoare permit oamenilor s% comunice Ia distante extraordinar de mari. Dar cine spune depirtare spune absenta stimuli tactile! Cereetirile efectuate asupra animalelor au aritat importanga atingerii si influenta sa asupra dezvoltarii puilor. Astfel s-a observat c¥, la mamifere, “toaleta” Ricutt puilor Ia nastere de caitre mama sa nu este o banal operatic de curatire. Aceasti “toaleti” este o stimulate tactifi abso- lut necesari pentru punerea in functiune a unor sisteme Vitale: respirator, genital, digestiv etc, Dact pui abia niscuti sunt Iuati de la mama lor inainte de realizarea acestei “toalete”, functiunile pomenite mai sus se vor dezvolta mai Putin. De Ia mamifere la om nu este adesea decét un singur as, pe care ASHLEY MONTAGU l-a facut fir. s& ezite Sigur, mama micului pui de om nu il linge pe acesta la furnat de YOGA nastere. Contractiile uteri Je-a lung, ii perioade de sarcin’, Trebuie spus eX nasterea dureazi mult mai mult in ‘infei umane decat in cazul orieirui mamifer. Studiile efectuate in aceasti directie au aritat faptul eX copii nascutt prin cezarian’, inaintea inceperii travaliulu care maseazi copilul ore in nlocuiese lin- au avut mai multe probleme respiratorii, digestive si new- rogenitale decat medi Dincolo de aceasti abordare fiziologic’, putem adiuge c& piglea posed o dimensiune subtil%, simbolic’, in limba ebraic’, cuvantul “piele” inseamna “nu ined lumina”, Piclea este limita exterioari a corpului fizie, dar este, de asemenea, domeniul de interactiune dintre acest corp fizie si corpurile sublile despre care ne vorbese traditiile. Dup& cum este “treziti” sau “adormiti”, pielea constituie © modalitate de comunicareintre fiint si mediul respectiv, o barieri in calea acestei comunicari Tati-ne deci fat in fat cu problema de rezolvat Trebuie si reinvatim si atingem cu spontancitate. Este st ni nevoie s% acceptin sh finralnsi irk ca acest cont S¢ path o agresiune. Trebuie s8 invatim <8 “cu pielea, Hinge si lucrurile, evenimentele si locurile. orice inijloc este bun pentru a realiza aceasta: « masa spatele iubitet Gubitului) eave revine obosita (obost) de la muncs manifesta afestiunes prin gest... Avem fiecare cove de rilor, masajul Gare este viata se ascunde, prin forta inpre ce corespunde nervilor si asteptirilor voastre! traducere si adaptare de CLAUDIUS SFIRIIALA 27Din mesajele trimise de cititori la redactie publicdm in continuare © scrisoare, poezii, precum si un desen, din picate Rimanem deschisi unui dialog cat mai sincer asteptand de la cei care ne citese chiar si sugestii privitoare Ia abordarea unor subiecte care ii intereseaza. Dragé redactie, Eu sunt 0 simpla fata dar cu o inima care bate pling de fericire foarte puternic $1 vreau sa va relatez unele dintre trairile mele minunate. Prin YOGA am devenit alta, nu mai sunt cea care eram acum CAliva ani si tot cova ce fac, nu mai fac cu inditeronta pentru tot ceea ce ma incon joara. Inima mea este plin’ pormanent de 0 mare bucurio, il sim pe Dumnezeu aproape de mine si ii muljumesc 68 exis Da, eu nu mai v8d in aceasta lume doer luctulo uréte gi meschine ci doar ceea co este frumos $i pur: soarela, luna, stelele cu stralucirea lor, pamantul cu locurile, Violuitoarele, florile lui minunate. Tot coos £0 este facut de “mana” si do sufletul Greatorului este frumos si pur 'Nu pot sa spun c& acum e&tiva ani nu credeam in Dumnezeu; credeam, dar era diferit. Pe Dumnazeu i! vadeam altel, i intelegeam altel. La biseric’, multi oameni 0 duc cu fricd pentru Dumnezeu, dar ei gresesc, nu stiu cd Dumnezeu este JUBIREA’SI ADEVARUL. Oumnezou esto cel mai bun, cel mai pur. Not tebuie s&-1 lubim cu toata finta noastra, s& nu ne rugam la EL cu fica aceea a ladulu, ladul singuri nil facom, prin felul nostra de a andi, de a vorbi si de a actiona. Daca nu ne lasém dusi de iubiro 5! de bunatatea din ‘oi, alunci nu vor fi pe deplin fect tangs persoanele care ne iubesc. Aga cum spunea Kahlil Gibran, nu trebuie s& spunem “Dumnezeu este in inima mea, 31 fu sunt Tn inima tui Oumnezou’ ‘Gandul bun, fapta buna, gosturile noas: tre, vorbele noastre blande si senine fac din noi o at persoand, ca o floare, ca un copilag f8r& gti. 18°8 invidie, fara nici un gand ru; atunci privitea noastra devine alt, mersul nostru devine ferm si vom siti cu adevarat semnifcatia verbului “A FI Da, prin YOGA am devenit diterta lubiroa pentru tot este un lucru slant. Daca ‘oamenii ar sti ce este iubirea, s-ar ruga la a. lubirea esto cel mai mare sentiment pe care Tl poate avea o fina. Ea to scapa doo mulime de pacate pe care eu sau tu sau el lo-am facut, Adevarul este sacru, Cel care spune adevarul are o inima curata, acela sau aceea nu doreste raul nimanui, nu se gAndoste numai la propria ea fint8, cla toate, la tot Spundnd adevarul putem vedea tot cova ce este trumos in jurul nostru, Pentru c0i care spun adevarul nu exist’ durere Sau leruri urate. Increderea este grou de dobandit. Dar gandind pozitiv, iubind pe toata lumea indilerent ca este cruda sau baljocortoare, emitand numai ganduri binetacatoare si sonine, atunci vom putea avea incredere in propriilo noastre forte, vom putea avea incredere in noi, lar daca vom reusi acest lucru, atunci cu siguranté vom putea aves incredere si in cel Sufletele mari g2sesc in ele insole un ‘mate numar do lucrutl exterioare, ele nu au evoie nicl s& cteasca, nic £8 calstoroasea, nici s& asculte, nici $4 lucreze pentru & ‘descoperi cele mai inalte adevarur, ele nu au decat 88 $0 intoarcé asupra lor gi sé rastoiasca, dact se poate spune aceasta, proprill lor gnu Da, am scris coea co simt, Dar acum vreau $8 relatez unele dint travle mele De mute ori, noaptea iegeam pe terasa si priveam cerul cu mare atentio. Vedoam Cum toate stelole se Indreptau spre una Singurd, iar acea stea uriagé imi trimites energia ei. Eu ev 0 mare concentvare cap. tam energia acelei stele uriage, apoi stateam mult timp in postura TALASANA (arborele), ag putea sa stau in aceasta posturd ore in sic. Toata liinta mea se Lumplea de bucuro, deo iubira namargint, il simtoam pe Durmezeu aproape de mine. Lactimile mele erau atunct de Bucurie $i mullumeam celui Divin c# exisa 31 c& ou exist, Din acea seara am inceput s& ma dedublez de foarte multe of. mi simteam sufletul, sam e& sunt eu, dar nu aveam glas, nu aveam forma, eram ca un abur limpade: Parca cineva ma chema, dar cu cat ma ridicam mai mult aparea trica (Odata aparuta imi reveneam la oe. In camera mea este multa caldura si muta lumina in momentole acelea. Ego-ului meu Ti este fica De cand am inceput YOGA lucre2 gi cu cristalul, in legatura cu care am viziuni doosebita in caro vad multe lucruriintere- sante si minunate. Cand mi-a fost dat, cristal era foarte tulbure, acum el este foarte limpede $i foarte straluctor. Parca lun mic sare $6 elif acolo. Cnd ajung in cristal spun *Tatal nostru’, apol admir fru musetea lui. Dupa cétva timp in fata mea 6 face 0 desehizatura mate, Int gi vEd 0 pastera. In acea poster’ curgo un rau mic, far lumina stralucitoare alba so revarsa supra mea, ma simt minunat, atunci uit undo sunt, uit cum ma cheama, tot ceea ce vad este locul acela. Apoi vad o usa, 0 doschia si iniru. Este 0 camera oreptunghi: lard cu o masa in miloc gi rei scaune. Ma sez pe scaunul din mijoc si astept. Apoi 60 undeva apar doi batrani imbracati in straie de calugar. Se agoaza si ol po ‘scaune gi ma privesc. li priveam si eu far8 s& le spun nimic. Era minunat doar s8-1 privesc. kam privit, apol a-am multumit $1 am iesit. Am aluns din nou In cristal gi apoi ‘am egt afar’. Mi-am dat seama cd de fapt sunt in camera mea, avand cristalul in mana mea stings ‘Stoica Luminita-Elena, an Il, Petrosani Mai creat, Doamne, Atat de inalt Ma cobor in tine intr-un zbor dansat. Dansat de culori, De muzici...de aer, Dansat de foc. De apa, de piatra Zbor dansat de tot. Doamne m-ai creat dansénd, M-ai creat cantand, Doamne cum de m-ai creat! Mi-am despanit lumina, Doamne, Cum s-o-mpac! S-o-ntore in matea ei In clatul ei Doamne, Ma dansez in toata firea, Dansul meu De piatra, Dansul meu de apa, Side foc, de aer, Dansul meu de muzici, De culori Dansul meu de dans. Doamne, M-ai creat dansand? M-ai creat cantand?! Poate Poate am s& ma transform In pasare sau numal in zbor, Poate in floare sau numai culoare, Poate in ploaie sau numai in lacrima, Poate am sa ma transform Intr-un gand Sau poate am s& raman neschimbata, 28Mie pur si simpiu Si mie altfel decit altadata Totusi. Cuvantul e acelasi Eu Ai uitat numele meu Dar nu trebuie sa ulti Ce cuprinde el Georgiana Danet - anul V Bucuresti Zbor de soapte In vorba tacerii ascult nemurirea Ce poarta misterul si-nvaluie firea ‘Adusa de valuri ma-mprastiiin Soare, Clipese pentru-o clipa, dispar in chemare, Ma mangjie vintul cu murmur de apa, Zaresc tot pamintul: e zbor sau e soapta. ‘Sunt marea albastra ce-ascunde o vrere \Vazduhul sunt poate, sau vintul ce piere, Privesc infinitul si pare 0 joaca, Un zambet sagalic, 0 raza curata, Cuprinsa de tot sunt si totu-i lumina, ‘Strabate prin mine speranta divina, Speranta eterna a focului sacru, Ce arde in ceruri: de-a fi peste veacuri. Cristiana Costache - anu! V Bucuresti PRATYAHARA sau retragerea simturilor in lumina unor texte yoghine traditionale Aceasta este cea de-a cincea etapi, intre cele opt] ale catirii enuntate de Patanjali in Yoga Sutras. Ea este definitt ca suprema ,obedienti’” a simturilor (vasiara), adic’ abilitatea dea le comuta catre interior, producdind| astfel o stare extrema de interiorizare, la voint®. Vyasa, Yoga Bastya, di urmitoarea explicatie: Asa pre regina albinelor este urmata in zborul ei de citre toate it, se aseaz si a albinele, iar atunci cand se aseaz, lini ele, la fel, simturile sunt controlate atunci cind consti cita) este controlatt.” Maitrayaniya - Upanisad compar pratyahara eu retragerea constiintei simfurilor in timpul somaului Totusi, aceasta comparatie mu pare si fie extrem de inspi- eat ci pratyahara este un proces complet voluntar si nu Jconduce la o stare de diminuare a stentei, ci, dimpottiva, ls una de intensificare & constiingei. Yoga - Cudamany - Upanisad aseamina acest proces eu pierderca uteri soarelui in cel de-al treilea pitrar al zilei. Sandilya - Upanisad ofer’ o interpretare simbolic8 a pratyaharei: tot cea ce se vede trebuie privit ca find Sinele. © imagine Jreusita a descrierii, acestui proc lexprimati in Goraksa - Padhati: ..Asa cum broasce| festoasi isi retrage membrele in interiorul corpului, si este, de asemenea,| lyoghinul trebuie si-si retrag’ simturile in Liuntrul siu.”| Scriptura continu ast! ,Chmosednd cit tot ceea ce aude, fe el placut ori neplacut, este Sinele, yoghinul it retrage simul auzuli Cunoscind cd tot ceea ce mivoase este Sinele, yoghinul ii retrage simul mirosuli {Cunoscdnd c& tot ceea ce vede, fe el pur sau impur, este Sinele, yoghinul is rerage simtul vazului ICunoscind ct tot ceea ce atinge cu pelea, tangibil san intangbil, este Sinele,yoghinul ii retrage simul pipatulu Cunoscind ci tot ceea ce gust eu limba sa, strat sau nestirat, este Sinele, yoghimul is retrage simtul gustului In Tejo - Bindu - Upanisad, pratyahara este ldcfinita ca fiind,,constiinta plicuta(citta vanjaka) ce| Jzireste Sinele in toate lucrurile, acexsta in contrast cul celelalte defini, ce sugereazit mai degrabi o stare acut de interiorizare. Astfel, Trisikhi - Brahmana - Upanishad, defineste pratyahiara drept o conditie a ,privirii spre inte-] rior” (ainay- mukhin) a constiingei. In alti parte, acelasi text vorbeste despre retragerea fori vitale din diferitele| pani ale corpuli.