APLICATII

GREUTATE SPECIFICA, DENSITATE.

Problema 1. O nava de transport marfuri se deplaseaza din portul A in portul B.

Distanta dintre porturi este de 7500 Mm. Volumul uleiului necesar ungerii
motoarelor principale, pentru aceasta distanta, este de 2015 m3 .
Se dau datele: viteza navei 10 Nd; consumul specific de ulei 78 g/CP.h;
puterea motoarelor principale 30 000 CP. Se neglijeaza pierderile de ulei.
Se cere : a. densitatea uleiului.
b. greutatea specifica a uleiului
Rezolvare:
Se calculeaza timpul necesar pentru parcurgerea distantei de 7 500 Mm:
S 7500
t 750 ore
V 10
Se calculeaza masa uleiului consumat:
mu 0,078 30000 750 1755000 kg
a. Densitatea uleiului este:
mu 1755000
u 871 kg /m3
v 2015
b. Greutatea specifica a uleiului consumat este:
Gu mu g 1755000 9,81 17216550 N
Gu 17216550
8544 N/m3
v 2015

Problema 2. Dintr-o manevra gresita, in tancul de apa dulce al unei nave s-a
introdus apa sarata.
Date fiind : volumul apei dulci 20 m3 cu densitatea ad 1000 kg/m3,
masa de apa de mare introdusa in tanc 5175 kg cu densitatea 1035 kg/m3
Se cere: greutatea specifica a amestecului format;
Rezolvare:
Volumul de apa de mare introdus in tancul de apa dulce este:
m 5175
v 5 m3
1035
20 1000 9,81 5 1035 9,81
am 9878,67 N/m3
20 5

1
Problema 3. Apa de mare are la suprafata o densitate 0 1020 kg/m3 si un
coeficient de compresibilitate 4,88 10 10 m2/N.
Se cere: greutatea specifica a apei de mare la 8000 m adancime.
Rezolvare:
Legatura dintre coeficientul de compresibilitate, masa specifica si
presiune este exprimata prin ecuatia de stare:
0 e ( p p0 )
prin diferentiere:
d d
dp dz gdz sau gdz
2
Punand conditiile la limita si integrand se obtine:
1 1 1 1
g (h1 h0 ) sau gh impartind la g
1 0 0
1 1
h inlocuind datele problemei se obtine:
0
0 1020 9,81
10
= 1040 N/m3
1 0 h 1 4,88 10 1020 9,81 8000

Problema 4. Intr-un tanc de motorina care contine un volum v1 25,3 m3 cu o

greutate specifica 1 850 kgf/m3 este ambarcat un volum v 2 13,2 m3 de
motorina. Seful mecanic uita sa ceara buletinul de analiza si i
se cere: greutatea specifica a motorinei ambarcate peste cea aflata in tanc
Cantarind 1 dm3 de amestec a gasit am 885 kgf/m3
Rezolvare.
am (v1 v 2 ) 1v1 885(25,3 13,2) 850 25,3
2
v2 13,2
952 kgf/m3 = 9,34 10 3 N/m3

Problema propusa pentru rezolvare

Problema 5. O cantitate de apa ocupa la presiunea atmosferica si la temperature

de 20oC un volum de 1 m3.
Se cere: sa se determine volumul si densitatea aceleasi cantitati de apa la
presiunea de 40 daN/cm2 (scara manometrica)
Raspuns: 0,9981 m3 ; 1001,9 kg/m3

Problema 6. Se cere: sa se determine greutatea specifica a motorinei la

temperature de 50oC, daca la temperature de 15oC are greutatea specifica 850
kgf/m3.

2
Raspuns: 8120 N/m3.

VASCOZITATE

Problema 7. Un cilindru cu raza r1 = 12,2 cm se roteste centrifugal in interiorul

unui cilindru mentinut fix cu raza r2 = 12,8 cm. Amandoi cilindri au o inaltime de
h = 30 cm. Spatiul dintre cei doi cilindri este umplut cu un lichid.(Vascozimetrul
Couette).
Se cere: sa se determine vascozitatea lichidului daca este necesar un
moment de torsiune M 0,5 Nm pentru a mentine cilindrul exterior fix,cand
cilindrul interior se roteste turatia n 60 rot/min.
Rezolvare:
Se considera ca miscarea fluidului intre cei doi cilindri este
laminara.Datorita faptului ca spatial dintre cilindri este foarte mic, calculul poate
fi facut fara integrare.
Momentul de torsiune este transmis prin intermediul straturilor de fluid
de la cilindrul care se roteste la celalalt. Efortul tangential este:
du
0
dy r
Viteza tengentiala pe inelul cilindrului interior este:
u r
2n
unde: m/s
60
2 60
u = 12,2 76,62 cm/s 0,77 m/s
60
Momentul de torsiune aplicat trebuie sa fie egal cu momentul de rezistenta:
M = efortul tangential suprafata bratul
M
M 2r2 hr2 de unde:
2hr22
0,5
16,2 N/m2
2 0,3 0,128 2

Datorita spatiului foarte mic dintre cilindri gradientul de viteza poate fi

considerat ca o distributie liniara folosindu-se in calcule raza acestuia:
du 0,77
128,3 s-1
dy 0,128 0,122
Deci:

3
 16,2
0,126 N.s/m2
du 128,3
dy
Un calcul matematic mai exact este urmatorul:
M
Conform calculului anterior expresia efortului tangential este:
2hr22
0,5 0,265 du 0,265
adica: in aceasta situatie avem: unde
2 0,3 r 2
r2 dy r 2
variabilele sunt u si r . Viteza tangentiala este 0,77 m/s la raza interioara si 0 la raza exterioara.
Rearanjand expresia de mai sus si substituind dr pentru dy (semnul minus indica
faptul ca la micorarea razei creste viteza) se obtine:
uint rint dr
u ext
du

rext

r2
inlocuind se obtine:

0 ,122
0,265 1
u int u ext
r 0,128

0,265 1 1
de unde: (0,77 0) rezulta: 0,131 N.s/m2
0,122 0,128
Comparand cele doua rezultate se constaqta o diferenta mai mica de 5%.

Problema 8. Un fluid a carui vascozitate absoluta este 0,42 N.s/m2 si

greutatea specifica 0,913 kg/m3 curge cu viteza V0 4,5 m/s (fig.2.1)
avand adancimea h 0,3 m.
Se cer: a. gradientii de viteza si eforturile tangentiale la nivelele 0,1;
0,2 si 0,3 m pentru o distributie liniara a vitezei.
b. gradientii de viteza si eforturile tangentiale la nivelele 0,1;
0,2 si 0,3 m pentru o distributie parabolica a vitezei.Ecuatia
parabolei fiind: u 4,5 50(0,3 y ) 2

Fig.2.1

Rezolvare:

4
 a. Pentru distributia liniara, relatia dintre viteza si distanta y pentru
y 0 si V 0 la nivelul 0,3 m, este:
du V V0 4,5
15 s-1
dy h h0 0,3
Dat fiind ca distributia vitezelor este liniara printr-un simplu calcul
matematic se constata ca gradientul de viteza este acelasi pe toate cele trei nivele
cerute. Deci efortul tangential este:
du
0,42 15 6,3 N/m2
dy
b. In cazul distributiei parabolice, ecuatia trebuie sa satisfaca conditia
la limita, adica u 0 in punctual B.Derivand finctie de y se obtine:
du
100(0,3 y ) Rezultatele sunt prezentate in tabelul de mai jos:
dy
Rezultatele sunt prezentate in tabelul de mai jos:
y u du dy 0,42 du dy
0 0 30 12,6
0,1 2,5 20 8,4
0,2 4,0 10 4,2
0,3 4,5 0 0

Problema 9. Vasozitatea cinematica a apei de mare este 1,11 10 6 m2/s.

Se cere: care este vascozitatea dinamica daca greutatea specifica este
1020 kg/m3.
Rezolvare:
1020
1,11 10 6 115,3 10 6 kgf.s/m2 = 1,132 10 3 N.s/m2
g 9,81

Probleme propuse pentru rezolvare

Problema 10. Printr-o conducta circulara rectilinie cu diametrul interior

D 200 mm si o lungime L 500 m curge ulei mineral. Presupunand ca
miscarea este laminara si cunoscand ca distributia vitezelor intr-o sectiune
r2
transversala este data de relatia: u u max 1 2 precum si u max 2,5 m/s ;
r0
0,54 N.s/m si 900 kg/m .
2 3

Se cere: sa se calculeze forta totala de frecare la peretele conductei

datorata vascozitatii.
Raspuns: F 8,5 10 3 N

5
Problema 11. Daca vascozitatea cinematica a apei la temperature de 0 o C este
0 1,79 10 6 m2/s , greutatea specifica 0 1000 kg/m3 si coeficientul de
dilatare termica este 0 1,8 10 4 .
Se cere: sa se determine vascozitatea cinematica si dinamica la
temperatura de 37oC.
Raspuns: 7,15 10 4 Ns/m

COMPRESIBILITATEA

Problema 12. Pentru masurarea adancimii marii se foloseste dispozitivul din

fig2.2. Dispozitivul consta dintr-un vas de otel impartit in doua compartimente
care comunica intre ele printr-o supapa. In compartimentul inferior se afla mercur
Compartimentul cu mercur comunica cu apa de
mare printr-o supapa de unic sens. Daca volumul de
apa din compartimentul superior este 1 dm3, iar apa
de mare are greutatea specifica presupusa constant
ape adancime si egala cu 1025 kgf/m3 si un
coefficient de compresibilitate
10 2
4,88 10 m /N
Fig. 2.2. se cere:sa se determine adancimea marii daca in
compartimentul superior au patruns 0,6 kgf mercur.
Rezolvare:
v 2
Coeficientul de compresibilitate are relatia: de unde:
v p
Gmercur 0,600
v mercur 13600
p 10 3
9 10 7 N/m2
v v 4,88 10 10
Rezulta adancimea marii de:
p 9 10 7
H 8950 m
am 1025 9,81

Problema 13. Dispozitivul de verificat injectoare (fig.2.3) este format dintr-un

rezervor in care se afla motorina avand m 900 kgf/m3 la presiunea
atmosferica, din care cu ajutorul unui plonjor se preseaza, pentru verificare,
injectorul unui motor. Daca presiunea la care injectorul pulverizeaza motorina
este de 250 bar(sc.man.), iar co2.3eficientul de compresibilitate al motorinei este
de m 8,68 10 10 m2/N si dispozitivul are urmatoarele date: D1 10 cm;
d 1 cm; cursa pistonului s 3 cm; H 30 cm; a 5 cm si b 20 cm,

6
 Fig.2.3.
se cere: a. sa se determine numarul de pompari necesare daca volumul
ce urmeaza a fi umplut si presat (conducta si injector) este
12 cm3
b.greutatea motorinei ramasa in rezervor;
c. forta maxima necesara pentru realizarea injectiei.
Rezolvare:
a. Numarul de pompari necesare:
La fiecare cursa a plonjorului in sistemul de verificare si injector se
introduce un volum de motorina:
d2
w s deci dupa n curse vom avea nw . Conform legii
4
compresibilitatii:
v (v nw) (1 p )
Tinand cont de faptul ca la montarea injectorului in dispozitiv volumul
de motorina din sistem este egal cu zero, rezulta:
v n w(1 p ) de unde:

v 12 10 6
n 5,2
d2 0,012
s (1 p ) 0.03(1 8,68 10 10 250 10 5 )
4 4
b. Greutatea motorinei ramasa in rezervor:
Greutatea motorinei din rezervor este:

D2 d2 0.12 0,012

G v H s 900
0,03
4 4 4 4
G 7 kgf
Greutatea motorinei consummate este:
0.012
Gc n w 900 5,2 0.03 0,011 kgf
4
Greutatea motorinei ramase este: G r 6,989 kgf
c. Forta maxima necesara pentru realizarea injectiei:

7

Forta F cu care trebuie apasata parghia pentru ca pistonul sa realizeze
presiunea maxima se deduce din ecuatia de momente in raport cu articulatia:
F (a b) F1 a
unde: F1 este reactiunea care apare in tija pistonului:

F1 a a d2 0,05 0.012
F p 250 10 5 392,5 N
ab ab 4 0,05 0,2 4

Problema 14. Fie un volum de 1 m3 de apa la temperatura de 20oC si presiunea

atmosferica.
Se cere: a. variatia volumului daca presiunea creste la 20 bar.
b. sa se determine modulul de elesticitate al apei daca volumul
de 1 m3 aflat la 35 bar are la 235 bar volumul 0,9908 m3.
Rezolvare:
a. Variatia volumului
Din tabelul 4.6 (anexa 4) coeficientul de compresibilitate al apei la 20oC
este 4,68 10 10 [m2/N]
Variatia volumului de apa se determina cu relatia:
v v p inlocuid se obtine:
v 4,68 10 10 1 20 9,81 10 4 918,2 10 6 0,00092 m3
c. Modulul de elasticitate
Modulul de elasticitate se determina cu relatia:
v p
inlocuid se obtine:
v
1 200 9,81 10 4
0,213 1010 N/m2
(0,9908 1)

Probleme propuse pentru rezolvare

Problema 15. Presa de etalonare a manometrelor (fig.2.4) functioneaza cu ulei

comprimat prin intermediul unui piston cu surub. La presiunea atmosferica in
cilindrul presei se afla un volum de 300 cm3. Daca diametrul pistonului este
d 1 cm , pasul filetului este t 2 mm si coeficientul de compresibilitate al
uleiului este 4,7 10 10 m2/N:
Se cere: sa se determine numarul de rotatii al manivelei pentru ca
presiunea sa ajunga la 250 at.
Raspuns: 22,4 rotatii.

8
 Fig. 2.4.

Problema 16. Proba de presiune la un recipient cu apa de volum v 1,5 m3, s-a
facut cu apa la presiunea de 50 at. Daca pe timpul probei presiunea scade la 30 at,
coeficientul de compresibilitate al apei este de 4,68 10 10 m2/N si se
neglijeaza deformarea peretilor
Se cere: sa se determine cantitatea de apa pieduta prin neetanseitati.
Raspuns: 1,4 10 3 m3.
TENSIUNEA SUPERFICIALA, CAPILARITATEA.

Problema 17. Fie un tub capilar cu diametrul d 20 mm introdus partial intr-

un vas cu apa la presiunea atmosferica. (Fig.2.5).Apa se ridica in tubul capilar
formand un menisc la inaltimea hapa 1,5 mm
Se cere: a. sa se determine coeficientul tensiunii superficiale a apei in
contactul cu aerul atmospheric, unghiul format de marginea
meniscului cu verticala se neglijeaza.
b. sa se specifice temperatura apei;
c. sa se determine inaltimea la care coboara nivelul mercurului
in cazul in care acelasi tub este introdus partial intr-un vas cu
mercur;
d. sa se determine si sa se verifice constanta lui Borelli si Jurin
pentru apa si mercur.
Rezolvare:
a. Coeficientul tensiunii superficiale
a apei
Presiunea capilara din tub se
calculeaza cu relatia:
2
pc
r
Diferenta de presiune dintre nivelul
apei din vas si nivelul meniscului este:
p A p 0 apa g hapa p c
Din conditia de echilibru: p A p 0
Fig.2.5.
2
rezulta: pc apa g hapa
r
De unde:
r apa g hapa 10 10 3 1000 9,81 1,5 10 3
73,6 10 3 N/m
2 2
Se verifica datele din tabelul 4.5 (Anexa 4).

b. Temperatura apei

9
 Consultand tabelul 4.5 (Anexa 4) se aproximeaza temperature apei la 15oC.

c. Nivelul mercurului
Coeficientul tensiunii superficiale a mercurului la 15oC este:
Hg 467 10 3 N/m; Nivelul mercurului se calculeaza cu relatia:
2 2 467 10 3
hHg 0,0007 m = 0,7 mm
r g 10 10 3 13600 9,81

d. Constanta lui Borelli si Jurin (produsul h d const )

- pentru apa:
Pentru diametrul si inaltimea meniscului date in problema avem:
h apa d 1,5 20 30 mm2
Se alege un nou diametru d 10 mm si se calculeaza noul hapa :
2 2 73,6 10 3
hapa 3
3 10 3 m = 3 mm
r g 5 10 1000 9,81
Produsul hapa d 3 10 30 mm si asa mai departe. Deci:
constanta lui Borelli si Jurin pentru apa este hapa d 30 mm2 si este
verificata.
- pentru mercur:
Pentru diametrul si inaltimea meniscului date in problema avem:
hHg d 0,7 20 14 mm2
Se alege un nou diametru d 10 mm si se calculeaza noul hHg :
2 2 467 10 3
hHg 0,0014 m = 1,4 mm
r g 5 10 3 13600 9,81
Produsul hHg d 1,4 10 14 mm si asa mai departe. Deci:
constanta lui Borelli si Jurin pentru mercur este hHg d 14 mm2 si este
verificata.

Probleme propuse pentru rezolvare

Problema 18. Se cere: sa se determine marimea forta capilara F si inaltimea de
ridicare a apei datorate capilaritatii, intr-un tub cu diametrul d 20 mm, daca
tensiunea superficiala este 77 10 3 N/m
Raspuns: F 4,73 10 3 N
h 1,5 mm

10
Problema 19. Se cere: sa se determine diametrul minim al unui tub piezometric
din sticla astfel ca eroarea de masurare a presiunii apei dintr-un rezervor sa fie
sub 10-4 bar.
Raspuns: 29,4 mm.

CAPITOLUL III

STATICA FLUIDELOR

APLICATII

PRESIUNEA SI MASURAREA PRESIUNILOR

Problema 20. Fie o prisma triunghiulara de dimensiuni foarte mici aflata in

repaus intr-un lichid (fig.3.6).
Se cere: sa se demonstreze ca in orice punct al fluidului marimea
presiunii este aceiasi pe toate cele trei directii ale sistemului de axe rectangular.

Fig.3.6.

Rezolvare:
Deoarece prisma noastra se afla in repaus suma fortelor pe cele trei
directii este egala cu zero.
Suma fortelor de presiune pe directia y sunt egale si de semne cotrare,
anulandu-se reciproc:

Deci : F y 0
Suma fortelor pe directia x este:

11

F x F2 F3 sin 0 sau
p 2 dydz p3 (dsdz ) sin 0 dar : ds sin dy
Inlocuid rezulta: p 2 dydz p3 dydz 0 sau p 2 p3
Suma fortelor pe directia z este:

z F F 1 F3 cos G 0 sau
dxdydz
p1 dxdy p3 (dsdy ) cos 0 dar : ds cos dx
2
Inlocuid rezulta:
1 1
p 1 dxdy p3 dxdy dxdydz 0 dau: p1 p3 dz 0
2 2
La limita, cand dz 0 , adica un punct in masa de lichid, rezulta:
p1 p3 si deci p1 p 2 p3
Problema 21. Se cere: sa se demonstreze ca intr-un lichid avem expresia:
p 2 p1 (h2 h1 )
Rezolvare:
Se considera o portiune
AB intr-un lichid (fig.3.7) ca un
corp de lungime l , avand
sectiunea transversala dA si aflat
in echilibru fata de greutatea sa si
efectul fluidului asupra lui.
In punctele A si B fortele
sunt:

FA p1 dA si

FB p 2 dA
Greutatea corpului este :
Fig. 3.7.
G l dA
Celelalte forte ce actioneaza asupra corpului se anuleaza reciproc.

La echilibru F x 0 sau:
p 2 dA p1 dA l dA sin 0 dar: l sin h2 h1
Prin inlocuire rezulta:
p 2 p1 (h2 h1 )

Problema 22. Un submarin se afla la adancimea de h 300 m.

Se cere: sa se determine presiunea in scara manometrica
(presiunea relativa p r ) si in scara absoluta p a in [mH2O], [mmHg], [atm], [bar],
[kgf/cm2] si [N/m2] la care se afla submarinul, daca densitatea apei de mare este:
1020 kg/m3, iar temperatura se presupune a fi constanta.
Rezolvare:
12
 Relatia dintre presiunea relative si cea absoluta este: p a p r p atm
Unde: p atm este presiunea atmosferica. A se consulta tabelul 1.8 (Anexa 1)
Presiunea in [mH2O] Presiunea in [mmHg]
1mH2O = 76 mmHg deci:
am 1020
pr h 300 306 mH2O p r 306 76 23256 mmHg
a 1000
p a p r 10 316 mH2O p a p r 760 24016 mmHg

Presiunea in [atm] Presiunea in [bar]

1 atm 10 mH2O deci: 1 bar = 0,9869 atm deci:
p r 30,6 atm si p a 31,6 atm p r 30,6 0,9869 30,2 30 bar
p a 30 1 31 bar
2
Presiunea in [N/m2]
Presiunea in [kgf/cm ]
1 kgf/cm2 = 9,81 10 4 N/m2
1 kgf/cm2 = 0,9807 bar deci:
30 p r 30,6 9,81 10 4 30 10 5 N/m2
pr 30,6 kgf/cm2
0,9807
1
p a 30,6 31,6 kgf/cm2
0,9807

Problema 23. Tancul de consum ulei de la o nava are sticla de nivel defecta.
Seful mecanic monteza la baza tancului un manometru cu burduf gradat in
kgf/cm2. Daca pe manometru se citeste presiunea de 0,2 kgf/cm2, iar greutatea
specifica a uleiului este u 850 kgf/m3,
se cere: sa se determine nivelul uleiului din tancul de consum.
Rezolvare:
p
p u g h u h de unde: h inlocuind:
u
0,2 10 4
h 2,4 m
850

Problema 24. Se cere: diferenta dintre adancimea uleiului si a apei daca

presiunea masurata la adancimea maxima este de 5 kgf/cm2 la o temperatura
constanta de 20oC. Se cunosc pentru temperatura de 20oC: u 871 kg/m3 si
apa 998,23 kg/m3.
Rezolvare:
p 5 9,81 10 4
hu 5,7 m
u g 871 9,81

13
 p 5 9,81 10 4
hapa 5m
apa g 998,23 9,81

hu hapa 5,7 5 0,7 m

Problema 25. In fig.3.8 este prezentat un dispozitiv hidraulic (presa) compus

dintr-un plonjor A avand un diametru d 70 mm cu greutate neglijabila si un
cilindru B cu diametrul D 700 mm si o greutate de G B 4000 kgf.
Plonjorul si cilindrul sunt conectati cu o conducta cu ulei avand greutatea
specifica u 750 kgf/m3.
Se cere: forta necesara pe plonjerul A pentru ca dispozitivul sa fie in
echilibru.

Rezolvare:
Se determina presiunea care
actioneaza pe plonjerul A.
Deoarece nivelurile y A si y B sunt
aceleasi inseamna ca p A p B sau
GB
pA Inlocuind:
D 2
4
Fig.3.8
4000 9,81
pA 10,2 10 4 N/m2 de unde:
0,7 2

4
Forta necesara a fi aplicata pe plonjer este
d2 (70 10 3 ) 2
F p 10,2 10 4 0,4 10 5 N
4 4

Problema 26. Rezervorul din fig. 3.9 contine doua lichide nemiscibile si cu
densitati diferite. Daca se cunosc: h1 1 m ; h2 2 m ; 1 850 kg/m3 si
2 1000 kg/m3
Se cere: sa se traseze diagrama presiunilor relative pe peretii
rezervorului.

14
 Fig.3.9

Rezolvare:
Presiunea in scara manometrica la suprafata libera a lichidului (1-1)este
egala cu zero. Presiunea la suprafata izobara (2-2) este:
p 2 2 1 gh1 850 9,81 1 0,08 10 5 N/m2 = 0,08 bar (sc.man.)
p33 1 gh1 2 gh2 850 9,81 1 1000 9,81 2 0,28 10 5 N/m2
sau: p33 0,28 bar (sc. Man.).

Problema 27. Se cere: sa se determine presiunea apei din ocean la adancimea de

1500 m prin doua metode:
a. considerand apa de mare incompresibila;
b. considerand apa de mare compresibila avand greutatea specifica
1035 kgf/m3 la suprafata si modulul de elasticitate
2 10 5 kgf/cm2.
Rezolvare:
a. Apa de mare incompresibila
Valoarea presiunii este data de relatia:
p h 1035 1500 1552500 kgf/m2 = 1,52 10 7 N/m2
b. Apa de mare compresibila:
Cum masa de apa de mare nu sufera modificari si variatia greutatii ei este
nula adica: dG 0
Expresia greutatii apei de mare poate fi scrisa sub forma:
dG d ( v) dv v d 0 de unde:
dv d
Cunoscand ca pentru fluidele compresibile: dp dh si
v
dp d
v care folosit in relatia de mai sus, se obtine: dp
dv
Integrand rezulta: p ln C si punand conditiile la limita de la
suprafata apei, adica: p p 0 si 0 deci: C p 0 ln 0 de unde:

p p 0 ln
0

15
 Inlocuid dp din relatia modulului de elasticitate in relatia dp dh
dh d d 1
se obtine: sau dh . Integrand: h C1 si punand
2

conditiile la limita de la suprafata apei, adica: h 0 si 0 se determina

constanta C1 , iar h . De unde se poate determina greutatea
0 0
specifica a apei de mare la adancime:
0 2 10 9 1035
1035,8 kgf/m3
0 h 1035 (1500) 2 10 9
Tinand cont de faptul ca presiunea este masurata in scara manometrica:
1035,8
p ln 2 10 5 ln 2 10 5 7,726 10 4 1,52 10 7 N/m2
0 1035

Problema 28. Folosind relatia dp dh se cere: sa se determine expresia

diferentei h h0 pentru conditii izotermice:
Rezolvare:
p p p p
In conditii izoternice ecuatia 0 devine 0 de unde:
T 0T0 0
p
0 Inlocuind in relatia data prin enuntul problemei se obtine:
p0
dp p dp
dh 0 Prin integrare se obtine:
0 p
h p 0 p dp
h0 dh 0 p0 p si prin rezolvare rezulta:
p p p
h h0 0 (ln p ln p 0 ) 0 ln 0
0 0 p

Problema propusa pentru rezolvare

Problema 29. Se cere: sa se determine presiunea barometrica in kgf/cm2 la

altitudinea de 1200 m daca la nivelul marii presiunea este 760 mmHg. Se
considera temperature constanta si egala cu 20oC.
Raspuns: 0,86 kgf/cm2.

16
Problema 30. Presiunea atmosfeica la nivelul marii si la temperature de 0oC este
p 0 1,033 kgf/cm2.
Se cere: a. sa se determine presiunea atmosferica la 300 m si 3000 m
altitudine, presupunand temperature constanta egala cu 10oC
b. presiunea la aceleasi altitudini, presupunand ca temperatura
atmosferei scade cu 0,5oC la fiecare 100 m si este egala cu
9oC la nivelul marii.
Raspuns: a. p 300 97 10 3 N/m2 p 3000 70 10 3 N/m2
b. p 300 97,2 10 3 N/m2 p 3000 69,2 10 3 N/m2

Problema 31. Sa se traseze diagrama

presiunilor pentru rezervorul din
fig.3.10 unde se cunosc: h1 1 m ;
h2 2 m; h3 3 m;
1 12600 kg/m3 ; 2 1000 kg/m3
3 850 kg/m3

Fig.3.10
MASURAREA PRESIUNILOR

Problema 32. Fie un rezervor cu apa la temperatura de 202C caruia i se ataseaza

un manometru tip U cu mercur (fig.3.11). Se cunosc datele: a 998,2 kgf/m3 si
Hg 13545,7 kgf/m3 (v.tabelele 4.1 si 4.3 Anexa 4).
Se cere: sa se determine presiunea apei (sc. Manometrica) din rezervor
daca denivelarile citite pe manometru sunt hHg 800 mm si ha 600 mm
Rezolvare:
Presiunile din punctele 1 si 2 sunt egale
fiind puncte in acelasi lichid. Deci se
poate scrie:
p A a g .ha p D Hg ghHg
De unde:
p A p3 g ( Hg hHg a ha ) sau
p A p3 Hg hHg a ha
Fig.3.11.
Cerandu-se presiunea in scara manometrica, rezulta p3 0
Prin inlocuire se obtine:
p A 0 13545,7 800 10 3 998,2 600 10 3 10237 kgf/m2 105N/m2

Problema 33. Ulei cu greutatea specifica u 750 Kgf/m3 trece printr-o diuza
(fig.3.12). La intrarea in diuza se monteaza un manometru cu mercur tip U. Se

17
cunosc diferenta dintre axa conductei de ulei si nivelul maxim al mercurului din
manometru h1 70 mm si greutatea specifica a mercurului Hg 13550 kgf/m3.
Se cere: sa se determine denivelarea citita pe manometru daca presiunea
uleiului la intrarea in diuza este p A 1,5 kgf/cm2.
Rezolvare:
p A u gh1 Hg gh sau
p A u h1 Hg h de unde:
p A u h1
h Prin inlocuire se
Hg
obtine:
1,5 10 4 750 70 10 3
h 1,11 m
13550

Fig.3.12
Problema 34. Fie rezervorul A in care se afla un gaz la presiunea (sc.man.) de
p A 0,05 kgf/cm2 (fig.3.13). Se cunoaste greutatea specifica a
gazului: g 1,6 kg/m3.
Se cere: sa se determine greutatea specifica a lichidului l din
manometrul tip U atasat rezevorului, pentru masurarea presiunii, daca
denivelarile citite sunt hg 450 mm si h1 400 mm.

Fig.3.13.
Rezolvare:
Din figura 3.13 se observa ca: p 1 p 2 p 3 dar: p A g hg p3 de unde:
p3 0,05 10 4 1,6 450 10 3 500 kgf/m2 4,9 10 3 N/m2
Se mai poate vedea ca:

18
p3 p 4 l h1 si p 4 p5 0 deoarece se citeste presiunea in scara
manometrica. Rezulta ca:
p3 500
l 1250 kgf/m3 (greutatea specifica indica glicerina)
h1 400 10 3

Problema 35. Rezervorul din fig.3.14

are glicerina de la z1 1,5 m la
z 2 4 m, ulei pana la nivelul z 3 7,5
m si aer pana la nivelul z 4 10 m.
Daca greutatea specifica a glicerinei
este g 1260 kgf/m3 si a uleiului
u 780 kgf/m3 la temperature
constanta de 20oC.
se cere: sa se determine cat
indica manometrul montat la nivelul
aerului.

Fig.3.14

Rezolvare:
Din fig.3.14 se observa ca: p A p B dar:
p B aer ( z 4 z 3 ) u ( z 3 z 2 ) g ( z 2 z1 )
Densitatea aerului la 20oC este: aer 1,205 kg/m3. Prin inlocuire se
obtine:
p A p B 1,205 9,81(10 7,5) 780 9,81(7,5 4) 1260 9,81(4 1,5)
p A 5,8 10 4 N/m2

Problema 36. Fie un rezervor umplut cu diferite fluide care se afla la cotele si cu
greutatile specifice prezentate in figura 3.15. Rezervorul este prevazut la partea
superioara cu un manovacuummetru pe care se citeste presiunea p A 0,2
kgf/cm2.
Se cere: a. cotele nivelurilor lichidelor in tuburile piezometrice B,
C si D;
b. denivelarea mercurului din manometrul tip U.
Rezolvare:
Tinand cont ca greutatea aerului este foarte mica comparativ cu a
lichidelor, presiunea la cota 15 m poate fi considerate egala cu presiunea citita pe
manovacuummetru fara a se introduce erori semnificative in calcul.
Pentru coloana B:
La nivelul 3 vom avea:

19
p A 3 h 0,2 10 4 700h 0
de unde:
0,2 10 4
h 2,86 m
700
Cota nivelului lichidului din
piezometrul B este:
z 3 15 2,86 12,14 m
Pentru coloana C:
Presiunea la cota 12 m este:
p12 p A 3 (15 12) sau
p12 0,2 10 4 700 3 =
= 0,01 kgf/cm2
p12 p4 2 gh5 4 de unde:
p12 0,01 10 4
h5 4 0,1 m Fig.3.15.
2 1000

Cota nivelului lichidului din piezometrul C este:

z 2 h12 h5 4 12 0,1 12,1 m.
Pentru coloana D:
Presiunea la cota 8 m este:
p8 p12 2 (12 8) 0.01 10 4 1000 4 0,41 kgf/cm2 = 0,38 10 5 N/m2
Dar: p8 p 6 1 gh7 6 de unde:
p8 0,41 10 4
h7 6 3,25 m
1 1260
Cota nivelului lichidului din piezometrul D este:
z1 h8 h7 6 8 3,25 11,25 m
Pentru manometrul cu mercur:
p8
Hg h1 p8 de unde: h1 . Inlocuind datle se obtine:
Hg
0,41 10 4
h1 0,3 m
13600

Problema 37. Unei conducte orizontale prin care circula apa i se ataseaza intre
sectiunile A si B un manometru diferential cu mercur (fig.3.16). Denivelarea
citita la manometru este hHg 60 mm, greutatea specifica a mercurului
Hg 13600 kgf/m3 .
Se cere: sa se calculeze diferenta de presiune dintre sectiunile A si B.

20
Rezolvare:
Din fig.3.14 se observa ca:
p1 p3 Tinand cont de cotele
geodezice fata de planul de referinta
inseamna: z1 z 2 z dar:
p1 p A
p1 p A a z sau z
a A
p3 p B a ( z hHg ) Hg hHg sau
p3 p B Hg Fig.3.16.
z hHg hHg
a a a
Din egalitatea celor doua presiuni rezulta:
p A pB Hg
hHg 1 sau: p A p B hHg ( Hg a )
a a a
Prin inlocuirea datelor problemei se obtine:
p A p B 60 10 3 (13600 1000) 756 kgf/m2
sau p 7,4 10 3 N/m2.
Problema se mai poate rezolva si cu urmatoarea metoda:
p A p1 a ( z1 z A ) p1 a z deoarece: z A 0 si z1 z
p1 p 2 Hg ( z 2 z1 ) p 2 Hg hHg
p 2 p B a ( z B z 2 ) p B a ( z hHg ) deoarece: z B 0 si
z 2 z hHg
Cele trei relatii se aduna si rezulta:
p A p B hHg ( Hg a ) Continuarea calcului este cea prezentata mai sus.

Problema 38. Doua rezervoare A si B aflate la o diferenta de nivel de 2 m sunt

conectate la un manometru diferential cu mercur (fig.3.17). Daca presiunea din
primul rezervor este 2,943.105 N/m2 iar in al doilea este 1,47.105 N/m2,
se cere: sa se determine marimea denivelarii h a mercurului din
manometrul diferential.
Rezolvare:
p1 p 2 In aceasta situatie se pot scrie relatiile:
p A p1 a ( z1 z A )
dar z1 0 si z A h x deci se
p p
poate scrie: 1 A h x
a a
p 2 p B a y Hg h

21
 p2 p B Hg
sau y h
a a a
Egaland relatiile se obtine:
pA p Hg
h x B y h
a a a
de unde se poate deduce h :

Fig.3.17.
p A pB 2,943 10 1 5
x y 2
a a 9,81 10 4 1000
h 0,16 m = 160 mm
Hg 13600
1 1

a 1000
O alta metoda de rezolvare este prezentata mai jos
p A p1 a ( z1 z A ) p1 a [ z1 ( z1 h x)]
p1 p 2 Hg ( z 2 z1 ) p 2 Hg [(h z1 ) z1 ]
p 2 p B a ( z B z 2 ) p B a [( z1 h y ) (h z1 )]
Adunand cele trei relatii se obtine:
p A p B a (h x) Hg h a y continuand calculele se obtine
relatia de la prima metoda.

Problema 39. Tancul de ulei etans din

figura 3.18 initial plin este golit
partial. La partea superioara este
prevazut cu un manometru tip U cu
mercur, care dupa golirea partiala
indica denivelarea h 200 mm.
Nivelul uleiului, de la suprafata dupa
golirea partiala la un manometru este
de H 5 m. Daca greutatea specifica
a uleiului este u 850 kg/m3
se cere: sa se determine
presiunea indicata de manometrul A . Fig.3.18
Rezolvare:

22
 p1 p 2 u H ; p 2 p3 Hg h dar p3 0 masurandu-se presiunea
relative. Prin inlocuire in prima relatie obtinem:
p1 u H Hg h 850 9,81 5 13600 9,81 200 10 3 15609 N/m2 =
= 1,53 kgf/cm2

Probleme propuse pentru rezolvare:

Problema 40. Un tanc inchis contine 0,6 m coloana de mercur, 1,5 m coloana de
apa 2,5 m coloana de ulei si un spatiu cu aer deasupra. Daca presiunea (sc.man.)
la fundul tancului este de 3 10 5 N/m2 si temperature tancului este constanta la
20oC
se cere: sa se determine presiunea la partea superioara a tancului.
Raspuns: 1,6 kgf/cm2

Problema 41. Fie un rezervor sferic partial umplut cu glicerina (fig.3.17). Partea
superioara este cuplata la un manometru cu mercur cu denivelarea hHg 340
mm. Daca din centrul sferei pana la nivelul glicerinei inaltimea coloanei este de
h 0,5 m, greutatea specifica a glicerinei este 1260 khf/m3 si a mercurului
13340 kgf/m3.
Se cere: sa se determine presiunea din centrul rezervorului sferic.
Raspuns: 0,4 kgf/cm2

Problema 42. Presa hidraulica cu ulei din figura 3.18 se afla in echilibru. Daca
greutatea specifica a uleiului este 902 kgf/m3 , presiunea indicate de manometru
este 2,2 kgf/cm2 si D h 1,8 m
se cere: sa se determine greutatea pistonului.
Raspuns: 300 kg.
REPAUSUL RELATIV AL FLUIDELOR

Problema 43. In rezervor rectangular cu dimensiunile L 6 m, B 2 m si

H 2 m contine apa pana la nivelul h 1 m. Daca rezervorul este transportat
pe orizontala cu acceleratia constanta a 2,5 m/s2 (fig.3.19 ).
se cere: sa se determine forta de presiune a apei pe peretii laterali ai
rezervorului;
Rezolvare:
Din fig.3. se observa:
a 2,5
tg 0,255 de unde:
g 9,81
Urmarind in continuare figura se
L
observa ca: d h y h tg
2

23
 6
De unde: d 1 0,255 0,235 m Fig.3.19
2
Se pot calcula fortele pe peretii laterali:
FAB pG AAB g
1
2h d 2h d B Inlocuind datele problemei
2
se obtine:
FAB 1000 9,81
1
2 0,2352 2 3,06 10 4 N
2
Pentru peretele CD:
d 0,235 2
FCD pG ACD g B d 1000 9,81 2 0,54 10 4 N
2 2

Problema 44. In rezervor rectangular cu dimensiunile L 6 m, B 2 m si

H 2 m este plin cu apa rezervorul si transportat pe orizontala cu acceleratie
constanta (fig.3.20 ),
se cere: sa se determine acceleratia de transport a rezervorului astfel
incat pierderea de apa din rezervor san u depaseasca 50%.
Rezolvare:
Volumul de apa al rezervorului este:
v LBH 6 2 2 24 m3. Pierderea
maxima de 50% inseamna v p 12 m3.
Cei 12 m3 inseamna (v.fig.3.20)
volumul triunghiului format datorita
translatiei pe orizontala. De aici se
deduce:
hLB 24 24
vp 12 ; h 2m
2 LB 6 2 Fig.3.20
h a gh
In aceste conditii: tg de unde : a . Inlocuind datele problemei:
L g L
9,81 2
a 3,27 m/s2.
6

Problema 45. Un vas umplut partial cu lichid se roteste cu o viteza unghiulara

constanta in jurul axei sale verticale (fig.3.21).
Se cere: sa se determine ecuatia suprafetei libere a lichidului dupa ce
acesta a atins aceiasi viteza unghiulara ca a vasului.

24
 Fig.3.21.

Rezolvare:
In figura 3.21a este reprezentata o sectiune transversala si o particula de
lichid A la distanta x de axa de rotatie. Fortele ce actioneaza in punctul A sunt

forta de greutate G si o forta F normala la suprafata lichidului. Forta de
frictiune se neglijeaza. Acceleratia in punctul A este x 2 . Directia rezultantei

fortelor G si F este in directia acceleratiei asa cum este prezentat in fig. 3.21.b.
Conform legii a doua a lui Newton: R Fx m a x sau:
G
F sin x 2
g
Pe directia Oy avem: F y 0 si G F cos
G
x 2
Fx g x 2
Conform figurii 3.21.b avem: tg
Fy G g
Dar unghiul este acelasi cu unghiul dintre axa de rotatie si tangenta in
punctual A . In acest caz se poate scrie si egalitatea:
dy dy x
tg rezultand ecuatia: Prin integrare se obtine:
dx dx g
2 2
y x C Unde C se determina din conditiile la limita:
2g
Pentru x 0 ; y 0 si C 0 Deci ecuatia suprafetei libere a
lichidului este:
2 2
y x
2g

Problema 46. Un vas cilindric cu inaltimea de H 2 m si diametrul D 1 m

contine apa pana la nivelul h 1,2 m (fig.3.22). Daca cilindrul se roteste in jurul
axei sale verticale,
se cere: a. sa se determine viteza unghiulara constanta care nu produce

25
 pierderi de apa din vasul cilindric;
b.sa se determine presiunea la fundul vasului central si la daca la
perete viteza daca viteza unghiulara a vasului este
6 rad/s.
Rezolvare:
a. viteza unghiulara:
In miscarea de rotatie a fluidului se
formeaza un paraboloid de rotatie a
carui volum este jumatate din volumul
cilindric circumscris, adica:
1 D 2
vp H h y1 . Daca nu
2 4
trebuie sa se piarda apa atunci volumul
rezultat ca urnare a rotatiei trebuie sa fie
egal cu volumul de deasupra nivelului
initial, adica:
1 D 2 D 2
H h y1 ( H h)
2 4 4
Fig.3.22.
De unde: y1 H h 2 1,2 0,8 m
Se cunoaste din problema anterioara ca ecuatia suprafetei libere a
lichidului este de forma:
2 2 2 gy
y x de unde rezulta: si tinand cont de faprtul ca
2g x
D 1
coordonatele punctului A sunt x 0,5 m si
2 2
y H h y1 2 1,2 0,8 1,6 m
2 9,81 1,6
si prin inlocuire cu datele problemei se obtine: 11,2 m/s
0,5

b.Presiunea la fundul vasului:

Pentru viteza unghiulara 6 rad/s noua ordonata punctului A este
obtinuta din ecuatia suprafetei libere:
2 2 62
y x 0,5 2 0,46 deci minima paraboloidului se afla
2g 2 9,81
1 1
la y 0,46 0,23 m fata de planul de sarcina initial al apei din vasul in
2 2
stare de repaus. Deci in centrul vasului vom avea un nivel de apa egal cu

26
h1 h 0,23 1,2 0,23 0,97 m iar pe peretele vasului vom avea nivelul de
apa: h2 h1 y 0,97 0,46 1,43 m. In aceste conditii presiunea pe fundul
vasului la centru este:
pC gh1 1000 9,81 0,97 9,5 10 3 N/m2
iar in dreptul peretilor laterali este:
p p gh2 1000 9,81 1,43 1,4 10 4 N/m2

Probleme propuse pentru rezolvare

Problema 47. Un vas tronconic cu diametrul mare D 200 m, diametrul mic

d 0,1 m si inaltimea H 50 este plin cu apa.
Se cere: sa se determine viteza de rotatie in jurul axului vertical al
vasului astfel incat sa aibe loc golirea lui completa.
Raspuns: 136 rot/min (14 rad/s)

Problema 48. Un vas cilindric cu dimensiunile D H 0,2 m , plin cu apa,

este rotit in jurul axei sale cu viteza de 800 rot/min.
Se cere: sa se determine volumul de apa ramas in cilindru.
Raspuns: 180 cm3

Problema 49. Intr-un vas cilindric cu dimensiunile D 0,3 m si H 0,5 m

se afla apa pana la nivelul h 0,3 m.
Se cere: sa se determine turatia vasului in jurul axei sale
verticale pana cand suprafata libera atinge partea superioara a vasului;
Raspuns: 178 rot/min (18,6 rad/s)

Problema 50. Un tanc de ulei este prevazut cu o gura de vizita de forma

circulara (fig3.). Daca se cunosc urmatoarele date: u 850 kg/m3, H 4 m,
D 0,8 m si 70 0 .
Se cere: sa se determine forta de presiune si punctual de aplicatie al
acesteia pe gura de vizita.

Rezolvare:
Marimea fortei de presiune pe gura de vizita
este data de relatia:

27
F pG A
D
2
D
F u g H sin Prin
2 4
inlocuirea datelor se obtine:
0,8
2
0,8
F 850 9,81 4 sin 70
2 4
F 1,5 10 N
4

Punctuctul de aplicatie al fortei de presiune pe gura de vizita se calculeaza cu

relatia:
I Gx D 0,8
yC yG unde: y G H sin 4 sin 70 3,6 m
yG A 2 2
si:
D 4
64 D2 0,8 2
y C 3,6 3,6 3,6 3,64 m
D 2 16 16
3,6
4

Problema 51. Fie ecluza din figura 3. De o parte a portilor ecluzei este apa de
mare iar de cealalta apa dulce. Daca se cunosc urmatoarele date: H 18 m,
h 7 m, latimea ecluzei b 6 m, am 1025 kg/m3 si a 1000 kg/m3,
Se cere: a. sa se determine rezultanta fortei de presiune pe o poarta a
ecluzei si punctual ei de aplicatie,
b. sa se traseze diagrama presiunilor pe poarta ecluzei.

Rezolvare
a.Forta de presiune
Marimea fortei de presiune se calculeaza cu
relatia:
F pG A
Pentru fata portii dinspre apa de mare,
sistemul de axe x1O1 y1 , avem:
H H2
F1 am g Hb am g b Prin
2 2
inlocuirea datelor obtinem:
18 2
F1 1025 9,81 6 9,77 10 6 N
2

Pentru fata portii dinspre apa dulce, sistemul de axe x 2 O2 y 2 avem:

28
 h h2
F2 a g hb a g b prin inlocuire :
2 2
72
F2 1000 9,81 6 1,44 10 6 N
2
Rezultanta fortei de presiune pe poarta este :
F F1 F2 (9,77 1,44) 10 8,33 10 N
6 6

Punctele de aplicatie al fortelor de presiune se calculeaza cu relatia;

I Gx
yC yG
yG A
H 3b
H 2
Pentru forta F1 avem: y C1 12 H iar pentru forta F2
2 H 3
Hb
2
2
printr-un calcul analog se obtine: y C2 h si prin inlocuirea datelor problemei
3
se obtine:
2 2
y C1 18 12 m si y C2 7 4,7 m
3 3
Punctul de aplicatie al rezultantei fortelor de presiune se determine egaland
momentele fata de centrul O1 (se poate si fata de centrul O2 ):

Fy C F1 y C1 F2 y C2 H h de unde:

yC

F1 yC1 F2 yC2 H h sau:
F
9,77 10 6 12 1,44 10 6 4,7 18 7
yC 11,36 m
8,33 10 6
b. Diagrama presiunilor
Diagrama presiunilor este prezentata in figura 3.

Problema 52. Un tanc de apa de la o nava este prevazut cu o gura de umplere.

Dupa efectuarea plinului de apa avem situatia din figura 3. . Daca se cunosc
urmatoarele date: H 10 m, h 2 m, d 100 mm, a 5 m, b 3 m,
1000 kg/m3.
Se cere: a. sa se determine forta de presiune ce actioneaza pe peretele AB
si centrul ei de aplicatie;
b. sa se determine forta de presiune pe fundul tancului;
c. sa se compare greutatea apei cu rezultatul de la punctual b si
sa se explice diferenta daca tancul de apa se considera un corp liber.

Rezolvare:

29
a. Forta de presiune pe peretele AB
Marimea fortei de presiune se calculeaza cu
relatia:
F pG A Pentru suprafata AB vom avea:
h
FAB g H hb Prin inlocuirea
2
datelor rezulta:
2
FAB 1000 9,8110 1,08 10 5 N
2
Punctul de aplicatie al fortei FAB se calculeaza cu relatia:

h 3b
I Gx h 12 h h2
y C AB y G AB H H
y G AB AAB 2 h 2 h
H hb 12 H
2 2
2
2 2
Prin inlocuirea datelor rezulta: y C AB 10 11,03 m
2 2
1210
2
b. Forta de presiune pe fundul tancului
Presiunea pe fundul tancului este uniform distribuita si deci:
FBC g ( H h)ab sau prin inlocuirea datelor:
FBC 1000 9,81 10 2 5 3 1,766 10 6 N
c. Comparatia:
Greutatea totala a apei este: G aVtan c aVconducta prin inlocuirea
datelor rezulta:
0,12
G 1000 9,81 5 3 2 10 0,295 10 6 N
4
Se calculeaza forta de presiunea la partea superioara a tancului AD.
d 2
FAD g AAD Aconducta g ab
Prin inlocuirea datelor
4
rezulta:
0,12
FAD 1000 9,81 5 3 1,471 10 6 N
4
Daca tancul se considera ca un corp liber si reactiunea R BC pe suprafata
BC este egala cu forta de presiune pe aceiasi suprafata FBC avem un aparent
paradox, deoarece suma fortelor pe verticala este zero:

30
 R BC G FAD 1,766 10 6 0,295 10 6 1,471 10 6 0
ceea ce inseamna ca este indeplinita conditia de echilibru.

Problema 53. Fie doua tancuri (fig3. )despartite de o poarta ce oscileaza in jurul
axei ce trece prin punctul A . Primul tanc este etans si contine apa pana la nivelul
H , avand in zona de aer un manometru ce indica presiunea de
p M 0,15 kgf/cm2. Cel de-al doilea tanc contine ulei. Daca se cunosc
urmatoarele date: H 6 m, h 2 m, latimea portii b 1,2 m, a 1000 kg/m3
, u 850 kg/m3 ,
se cere: sa se determine nivelul uleiului hu astfel incat poarta sa ramana
inchisa.

Rezolvare:
Marimea fortei de presiune pe poarta dinspre tancul de apa este:

h
F1 pG1 p M A a g H p M hb Prin inlocuirea datelor
2
se obtine:
2
F1 1000 9,81 6 0,15 9,81 10 4 2 1,2 8,24 10 4 N
2
Punctul de aplicatie al fortei F1 fata de sistemul de axe x1O1 y1 este;

h 3b
I Gx1 p 12 p h2
y C1 y G1 H M H M
y G1 A a g p a g p
H M hb 12 H M
a g a g
Prin inlocuire cu datele problemei rezulta:
0,15 9,81 10 4 22
y C1 6 4,57 m
1000 9,81 0,15 9,81 10 4
12 6
1000 9,81
Marimea fortei de presiune pe poarta dinspre tancul de ulei este:

h 2
F2 pG2 A u g hu hb 850 9,81 hu 8,34 10 3 (hu 1) N
2 2

31
 Punctul de aplicatie al fortei F2 fata de sistemul de axe x 2 O2 y 2 este:
h 3b
I Gx2 h 12 h h2
y C 2 y G2 hu hu
y G2 A 2 h 2 h
hu hb 12 hu
2 2
Prin inlocuire cu datele problemei rezulta:
2 22 0,33
y C2 hu hu 1
2 2 hu 1
12 hu
2
Momentele fortelor de presiune pe poarta fata de punctul A , la echilibru trebuie
sa fie egale:

p

F1 y C1 H M h F2 y C2 (hu h Prin inlocuire rezulta:
a g

0,15 9,81 10 4 0,33

8,24 10 4 4,57 6 2 0,834 10 4 (hu 1) hu 1 (hu 2)
1000 9,81 hu 1

rezolvand se obtine: 14,31 8,34(hu 1) de unde:

14,31 8,34
hu 2,72 m
8,34

Problema 54. Tancul din figura 3.2 contine apa de mare si ulei la nivelele
indicate. Daca se cunosc: h1 2 m, h2 3 m, u 850 kg/m3 si
a 1025 kg/m3 , 70 0 si latimea tancului b 1,5 m.
Se cere: a. sa se determine forta de presiune si punctual ei de aplicatie pe
peretele AC;
b. sa se traseze diagrama presiunilor.
Rezolvare:
a. Forta de presiune
Forta total ape latura AC este:
FAC FAB FBC
Se calculeaza forta de presiune pe latura AB:
h2
FAB pG AB AAB u g h2 b
2
Inlocuind datele problemei rezulta:
3
FAB 850 9,81 3 1,5 5,6 10 4 N
2

32

Punctul de aplicatie al fortei FAB fata de
sistemul de axe x1O1 y1 este:
I Gx1
y C AB y G AB
y G AB AAB
h23 b
h2 12 h2 h 3 3
y C AB 2 sin sin 70 2,07
2 sin h2 2 sin 6 2 sin 70 6
h2 b
2 sin
m
Apa de mare actioneaza pe latura BC si este supusa si unei presiuni din partea
uleiului, deci trebuie calculat nivelul de sarcina pentru zona cu apa de mare prin
definirea unei inaltimi echivalente he de apa suplimentara.
u 850
he h2 3 2,5 m
a 1025
Forta de presiune pe latura BC este:

h 2
FBC pGBC ABC a g he 1 h1b 1025 9,81 2,5 2 1,5 10,6 10 4
2 2
N
Punctul de aplicatie al fortei FBC fata de sistemul de axe x 2 O2 y 2 este:

h1 h13 b
he
I Gx2 2 12 2h h1 h12 sin
y C BC y G e
y G ABC sin h1 2 sin 6 2he h1
he
2 hb
sin
1

De unde:
2 2,5 2 2 2 sin 70
y C BC 3,81 m
2 sin 70 6 2 2,5 2
h he 3 2,5
Fata de axa initiala x1O1 : y C' BC y C BC 2 3,81 4,34 m
sin sin 70
Forta de presiune pe
suprafata AC este:
FAC FAB FBC 5,6 10 10,6 10 16,2 10 4 N
4 4

Pentru calculul puctului de aplicatie a fortei de presiune FAC se calculeaza

momentele fata de axa O1 x1 :

33
 FAB y C AB FBC y C' BC
FAC y C AC FAB y C AB FBC y '
C BC de unde: y C AC
FAC
Prin inlocuirea cu datele rezultate mai sus se obtine:
5,6 10 4 2,07 10,6 10 4 4,34
y C AC 3,6 m
16,2 10 4
b. Diagrama presiunilor
Este prezentata in fig.3.

Problema 55. Un tanc de apa are peretele lateral de forma din fig. 3.2 . Daca se
dau datele: h1 h2 3 m, latimea peretelui b 1,2 m si 1000 kg/m3,
Se cere: sa se determine rezultanta fortei de presiune pe perete precum si
punctul ei de aplicatie pe cele doua directii (x,y).

Fig.3.2

Rezolvare:
Forma peretelui este un dreptunghi unit cu un triunghi. Se calculeaza
pentru inceput marimea fortei de presiune pe zona dreptunghiulara a peretelui:
h1 3
F1 pG1 A1 g h1b 1000 9,81 3 1,2 5,74 10 4 N
2 2
Punctul de aplicatie al fortei F1 pe directia Oy este
h13 b
I h 2 2
y C1 y G1 Gx 1 12 h1 3 2 m
y G1 A1 2 h1 3 3
h1b
2
b 1,2
Pe directia Ox este: xC1 0,6 m
2 2
Forta de presiune pe zona triunghiulara a peretelui este:

34
 h h b 3 3 1,2
F2 pG2 A2 g 2 h1 2 1000 9,81 3 7,06 10 4 N
3 2 3 2
Punctul de aplicatie al fortei F2 pe directia Oy este:
I
y C2 y G2 Gx
y G2 A2
h23 b
h2 36 h2 h22
h1 h1 Prin inlocuire se
3 h2 h h2 b 3 18 h2 h
1 1
3 2 3
3
2
3
obtine: y C2 3 4,125 m
3 18 3 3

3
Marimea fortei rezultante de presiune este:
F F1 F2 5,74 10 4 7,06 10 4 12,8 10 4 N
Pentru determinarea centrului de presiune se uzeaza de principiul
momentelor.Pe directia axei Oy vom avea:
Fy C F1 y C1 F2 y C2 De unde:
F1 y C1 F2 y C2
5,74 10 4 2 7,06 10 4 4,125
yC 3,35 m
F 12,8 10 4
Pentru determinarea coordonatei pe directia axe Ox , conform fig b si
tinand cont ca intr-un triunghi dreptunghic centrele de presiune se afla pe
mediana construta din varful triunghiului se determina marimea lui xC2 din
asemanarea celor doua triunghiuri formate:
b 1,2
2 h 3 0,6
2
sau: 2 sau 1,6 de
xC2 h1 h2 y C2 xC2 3 3 4,125 xC2
unde:
xC2 0,375 m
Prin aplicarea momentelor rezulta:
FxC F1 xC1 F2 xC2 de unde:
F1 xC1 F2 xC2 5,74 10 4 0,6 7,06 10 4 0,375
xC 0,48 m
F 12,8 10 4

Problema 56. Fie un stavilar plan (fig.3.2) care inchide gura de evacuare a unui
canal. Pentru deschiderea acestuia se foloseste un mechanism cu tractiune in
cablu. Date fiind: inaltimea canalului de deversare h 2 m, latimea stavilarului

35
b 2,5 m, grosimea stavilarului c 0,5 m, masa stavilarului m 200 tone,
unghiul cu orizontala 70 0 si coeficientul de frecare al stavilarului pe rama
0,35 , inaltimea coloanei de apa H 7 m.
Se cere: sa se determine forta T necesara ridicarii stavilarului din pozitia
inchis.
Rezolvare:

Se calculeaza marimea fortei de presiune F1 pe stavilar:
H h hb 7 2 2 2,5
F1 pG A g 1000 9,81 1,3 10 5 N
2 sin 2 sin 70

Se calculeaza marimea fortei F2 care reprezinra greutatea de apa ce
trebuie invinsa prin tractiune la partea superioara a stavilarului.
F2 V unde V este volumul de apa de deasupra stavilarului:
H h 72
F2 g bc 1000 9,81 2,5 0,5 0,65 10 5 N
sin sin

Se calculeaza marimea fortelor Gn si GT pe directia normalei la stavilar
si pe directia de tragere a stavilarului:

36