Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ord 756 1997

    Uploaded by

    Sebastian-Felix Mogosanu
    25 views32 pages
    Ord 756 1997

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Ord 756 1997

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    25 views32 pages

    Ord 756 1997

    Uploaded by

    Sebastian-Felix Mogosanu
    Ord 756 1997

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 32
    “MONITORUL ‘OFICIAL: ROMANIEI_ ; PARTEA 1. = as Pas 3 LEGI, DECRETE, HOTARARI $1 ALTE ACTE™ 5 * SUMAR : eA Pagina y Ne ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITAT ‘ACE ADMINISTRATIE! PUBLICE CENTRALE Orsi al minis epelr, puro prtee ‘ 645/.0-8.025/NN-7.190/8,0. perizu aprobarea Nortativuil privind condita de" evacuars a ape-’ SSS far adult Benru eprobaree Rss ocak ler uzato in reli do carazare ale lesion, SOP tea 123 ‘mis: de minsi mpslr, puter protect "Sen al minstulul apeor,padutlor si protec- hal Nae ikem ae ena alla ~ Sas entry als nn aan ae Na Pa ey tor miner ‘anata A ; 1M nm b 26-02 ORLEADMINISTRATIEI: PUBLICE CENTRALE & MINISTERUL”APELOR, PADURILOA % : Eee) er Mian : nah in temiul art, 9, art 10 alin, 4, ar, 14 si aft G4 lti-d) din Legea protecel mediull nt. 197/1925, In baza Hota Guvernul nf. 457/1868%prvind organizarea func Ministery otectisi Meciului, cu: modifcarie ulterioare, « 4 Trebuie descrise nivelurile dé zgomot generate pe ‘amplasamentul obiactivulul sin zonele Invecinate, Se vor consulta autoritatile locale pentru a se depista daca au cexistal pléngeri legate de disconfortul produs de zgomotul aciivitiilr din zond sau din Improjurimi. Dac niveluria de zgomat din zona sunt ridicate, se vor prezenta datele din masuratori pentru a dovedi ca’ discon- fortul nu afecteazd -auzul personalului siisau c& impactul zgomotului in afara amplasamentului se incacreazé in valo- tie. standard. Daci nivelurila de zgomot produse de actvitatea anal- zat provoaed discontort, vor fl reanalizats amenajéiile exis: tenta, asigurand masurila necesare pentru a atenua zoomotul de la utlaje sau de la alte actviali generatoare de zgomat, din zona, Proximitatea cablurilor de tensiune +6 examinare succiaté tebuie $8 icentiice si 38 locali- zeza cablurie do inalté tensiune din vecinstatea zonei alat pe cele subterane, cat si pe cele de supratata. Acest aspect esta Imporlant pentru cd se considera cA pot apd- ‘ea tulburari fiziologiee ale personalulul care lucreaza in vacindtatea cablurilor da inalta tansiune, prin expunere indelungata. . ‘Surse de informare Fiecara dintta domenila descrise mai sus poate fi rele vant pentru raspundarile privind caitalea medivivi, legate de 0 z0nd sau 0 instalata, far bianul de mediu trebule s identifice si s& cuantiice aceste raspunder. Iniormatile necesare se pot obtine din surse diferte, inclusiv cin uima- toarele: + examinarea informatilor de athivé; + consultarea actualului si, daca este necesar, a fostulul manager al activitaji destagurate pa amplasamentu} anal ' consultarea, dac& este necesar, a persoanctor care ppot furniza informafi relevante, ca, de exemplu, angajati ai ‘nitaji sau membri at comunitati focale, Froady 10 vericarea documentafilor relovante asupra amplasa- mentului, dafinute de organizatii locale, judetene si/sau nationale Pentru fiscare component’ a studilui este nacesar ca prezontarea catelor asupra amplasamentului si fo interpre {ato In raport cu caracterstcilo genorale ale zonei, Astel, do exemplu, bilanjul ca mediv trebulo si fa In considerara aspecto ¢a: pozitia amplasamentului analizat fala de cursuri de apa da suprafata gi tipul receptorului natural implicat tn napont cu privire la bilanful de mediu nivel! ~ CCONTIMUTL-CADRU HY 4. Introducere "al: 2. Identiticarea amplasamentului gi localizarea 2A i? Localizare si topogratia. Geologie si hidrogeoiogie at 32 Istoricul amplasamentului Dezvattas vitoare 4, Activititt destaigurat 44 Ganeralitati — angajajiischimb; procese tennotogicg (Wn. CELLU. SIM 42 Materiaie de constucti. (iw if av dd Wt Sede. COniyerive | @P op ai yo... 43 Slocarea materiaielor — depot de materi prime, rezervoare subterane. wae GC Mf 44 —_Emisi,in-atmostera — emisi din procesa tehnologica, ato amisit Ti atmosferé naidege 45 “Rimenlarea cu apa, efluenti tohaologici gi menajert, sistamul de canalzare al apolor pluviale. ‘Ly i} is 4 GOT 4G Produceraa gi eiminarea dagbuyjor ef i « wh. ale a dedive “47 Aiimentarea cu energie slocticd j Why ecb keenin 42> Protecta gi igiana munci Lae 49. Prevenivea si stingorea incendilor 410. Zgomatul sf vibrail J _ fe 7 411 Securitatea zonei . . ateat 4 ; . 412° Administatia 7 ~ 4 : an Oa ERLE fA bie Calitatea sotulut isan ait Pray iets ay = Se Wage alt 51 Etocio potonjlo alo activist do po amplasamontul aalzat)s.. 1.1! 52 —_Electe potenjialo ale actvtallor Invecinate fckwn Pek SV ea, \e. bonctust si recomanditl 7 ntl a \ \ 26:1 Rezumatl aspectelor de noconformare gi cuantiicarea acestora, dupa caz, in propuneri pantry obiaelive da mediu minim acceptate sau programe de contor- 6.2. Rezumatul obligajilor necuantfcabile g'sau al obligatiior conditonate de un ev iment vitor si incor; in cazul privalizéri, se include gi lista oblgatilor de medi da tp B identicata 63 curains: {Stdricul amplasamentulul gi dezvoltilvitoare MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 903 bis/6.XI,1997 evacuarea apelor; structura geological; importanta si calta- tea apei subterane in zona amplasamentulul analizat; pozi fia fafa de zonele protejate, Aceasta va asigura interpretarea concluzilior nivelului specific amplasamentului in contextul zonal in care este integrat si va permite 0 eveluare minuticasa pentru orice réspundere potentiala, acdi exists ca atare, . Confinutubcadnu al raportlui ta bilanjul dé modi nivel 1 esta prezentat in anexa AZ.1. in cadrul obiectivulul Recomandati pent studi urtndtoare privind responsabiltaile necuantiicabile $1 Conditonate de-un evaniment vitor gi incert (dack este neces). MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE), PAATEA 1, Nr. 903 bis/6.Xi.1997 BILANTUL DE 1% meoww NIVEL I ; SCOPUL $} DOMENIUL BILANTULU! DE MEDIU. NIVEL | 1. Introducere \ Investigatille bilantulul de mediu nivel sunt cerute alunci cand se icentilica anticipat poluarea unei zone sau cand rezultatele bilantulul de mediu nivel | indica 0 poten- fiala poluare a zonei si sunt necesare clacifiedri privind natura si intensilatea poluari idontificate. Trebuie intre- prinse investigali aprofundate pentru a se realiza 0 evalu- fr2 canitalva a nivelurlor de poluare din zona analizat Metodele de prelevare a probelor cin dilerite medi vor res. pecta reglementarila, normale metedolagice ¢i standardele existenta, Acolo unde este posi, se recomanda recolta- rea une! probe-etalon dint-o zona invecinata neafectata de poluare, pentru a stabill o valoare-cadru cu care sa fie Comparat rezultatul probelor din zona poluatd, 2, Recomandari privind pr probelor 2.1 Probe de sol 2.1.9 Prevederl generale privind probele de so! Natura si gradul de poluare a soluiui se vor stabil pe baza rezullatelor analizelor fizice, chimice gl biologice.ale probelor de sol recoltate din araalul poluat. Amplasarea punctolor da prelevare a probelor se face finand seama de natura surselor de poluare si a poluanfilor, de gradul de Uniformitate al reliefului gi de caracteristicle'tipurlor de sol Sominante. Numarul de probe ce urmeaza a fi prelevate depinde de marimea supratetel potential poluate, cara se slabiloste In functie de sursele de poluare. in unele situatii, sursa industiale, Aste! de exemple sunt rezervoarsle subterana sau locurie unde au fost depozitals sau Imprastiate acci- ental materiale periculoase, In astfel de situati, raza da colectare a probolor va porni da la sursa suspectald do poluare, marind distantele dintre punctele de colectare spre Zonele presupuse a fi necontaminata In alle situapi, cand surse de poluare atmosteric& con- tiibuie ta poluarea solului, arealul potential poluat so stabi- leste pe baza modelasii dispersiei peluantlior atmosterici specifci ce pot avea impact asupra solului din jurul sursel |n lipsa datelor penttu modelarea dispersiei poluantilor, se recomanda ca raza suprafejel analizate in jurul sursei fie de cel putin 10—15 of mai mare decat indllimea cogue flor de dispersie La amplasarea punctolor de prelevare a probelor se vor lua in considerare urmatoarale : + 8 fie amplasate pe toate direcile cardinala, in jurul lunor surse de poiuanti atmosteriel, avand gli ca cistan- (ola {ald de surse, pand la care so preleveaza probe de So, s@ fle mai.mati pe digectia yanturlor éominanio; .. ' S& se amplassze, po flecafa direct in jurul. surselor Je poluare atmosiericd, cel pulin cate un punct de prele- vvare a probelor pe fiecare categorie de folosin{a a solulul (arabil, p&suns, faneata, vil gi IWezi otc); * Sd se"apracieze posibiltatea contributiei mai multor surse la poluarea potenfiala a soluli, oct 2 pnalzeze infvenia retells la estibua pole antilor in sol; . + 88 fie amplasate puncte de prelevare pe toate supra: fefole ce au servit Ia depozitarea temporara a materilor prime conjinand substantp.periculoase’ gisau a degeurior ericuloase. ‘Acolo unde este relevant, vor fi investigate asimilarea $i concentrarea polvantilor in plantele de cultura. 2.12 Probe de la supratoja gf do sub aupratefe lulu! Pentru prelevarea probelor de sol se vor marca in prealabil. punctle de prelevare pe planul de situatie al zorel. Vegetatia va fi complet Indepartatd do pe aria de Prolevate a probel si se va utliza un instrument do prolo- Yate care. si asigure.prelevarea unui volum de mostrd Sufciont analizei. Acosta trobuia transferatint-un container fadecval, care a fost pregilt th prealabil pentru a cores- unde probel analice si caté%varfi-tharcat tn mod clar, Ieenticdndu-so-numdrul probel-eu sistsmul de evicenta cin registtul prelevatior. In mod normal, probele de sol vor t prelevate-de 1a dou adancimi. diferite’{reprezentand adan- Cimila situate le 5 om: gitespectiv SO om de suprafata solulu). Gand se presupune cA 0 poluare almosterica »poate constitul 9 surs&majara a, poludril solulul, vor fi ana- Tzato adancimi adfionale, iar suprafala solului tebuie ena- lizaté fp mod independent de siraturia de adancime. ‘Tn rogistul.de evident, @ prelovatior vor fi consernnata Informatii gi observafii pertinente despre locul de prelevare. Acesica tebvio. sa inclyda;, numaryl probel,. adincimea de prelevae, toil si culdarea’solutl, exstenta orcarui mires, prozenta ‘sau absanja apolor subiarane gi orice alto infor mati considerate. relevanis, : ‘Dupa fiecare proba, 'ihstrumentul utlizat pentru prelevare ‘Va fi curfjat cu atentio:pentru @ preveni contactul acciden- tal al substanfelor continute'Tn probe i alte inuenje care ~ pot modifica rezultatul aalizeioe. "= Numarul punctslor do’ pirlovare’ a probelor depinde de marimea zone anallzate:sin general, numarul minim al punetolor de" prelevareaprobalor do’ sol po © suprafeyé Potenyal poluats tebuie fe: ‘ss ildentficarea.paramotilorscare trebuie analizai esto pre- + zentat&sn anexa AB: v2 Ih zone in care existd poluare sarmnifieatva esto nece- sara electuarea, unui, prolly de. sol-peniu aprecierea: adn cimil de patrundere a poluantitui, limitrllor datorata svatutior de. so] co, gfugnteaza cirgulatia poluantului si sintensitatea. poi. a “ ‘Atunci cdnd esta Fécesara prelevarea de probe din siraturi mal adincl se vor practica, respactind prevederia legale, foraje' de prospéctare. Executarea acestora se va face controlat, menfionand' In figa forajulul stature Iitologice Inialnite si orice parameti ca: mirosuri, tipur si culon de sol, adéncimile la care-s-au intnit ape subierane. Detail roferitare ta foraje sunt prezentate tn sectiunea urmateare. 2 22, Prelevarea probelor din ape sublerane Forajele vor fi executate cu utilaja mecanice rotative, acjionate manual sau electric, in functie de structura geclogicd gi de adancimea nocesara de foraro. Forajele trebuie executate Inecat pentru a mentine nepertutbaté ogiinca apel statulul acufer cin fora} inainte de orice prelevare de probe. De asemenea, forajale trebuio purleate Thainte de prelevare pentru a recolia ,adevarata" ‘pA sublerand si nu apa stocatd In put si alterat& chimic ator contactului cu aerul, Cantitatea de apa ce trabuio exirasé pentru a asigura-puriicarea pujulul depinde de ‘yolumul acestuia gi reprezinté, In general, triplul acestui volun. Purlicarea ‘si prelevarea de probe vor fi efectuate folosindu-se disporitive speciale, ca de exemplu, prelevato- tl Watorra. Acost prolovator cuprinde un tub da teflon de Unic& folosinjS, racordat la o vana uniditectionala din ofel Tehinica de prelevare asigura mentinerea con- uni, evitand orice inadvertente datorate posi- bilei volailizéri prin vacuum a compugilor organici care pot fi prezenti In probé. Dupa prelevare, proba va fi transteraté Jn recipiente adecvate si transportata imediat la laborator, Jn vederea efectudril analizol 23, Studia! gazeor gf 3! vaportr dn sol Acoste studi of data despre concentratile computor volatlt $1 gazosi din sol, Se folosese pentru a identlicn ‘sursa poluanfilor volatili (de exemplu: rezervor sau conducta Sublersnd care. prezintéscurger) sal pentru montoriza Generares, emisia eau migrarea gazuiui din halde Go dopa: Monitrizarea in stu implica asprarea gazoor, 1 vapor lor din sol prnt-an aispazitv de masurare fx sail portal De obicel se folosasta in acest seap un eispozity Go asp falle-e0 pard asfionala manual sau cv pompa actonaté biectie. Pe duraia misurdtolor se vor tntepisva In sise- ‘ul de. evisente = ocul si adancimea punctelor de monitorizare (a insta- lac} * prezenta gi adincimea apeleatce, dact esto depis- ‘aid; + iri do vars stable bine le instrumentele porta- bil * cordltle etmosterca,Incluslv prosiunea stmosfaicd moment masuratorior = 24, Colectre de probe din opel do supraaté La analiza apeice de supralaté se va avea in vedere cbjnerea do probe pent compara, situa In amonte si in aval de zona dinates. Probela de aps, ca gi cslo de sesiment pot fide interes in evalua pot f dbjinute in iste moar So vor eva att cursusie turbulete, ct si apale stts- toare ‘care nu asigura probe reprezentatve, Trabule 9 fate, de asomensa, zonele cursutlor de apd caro prezinté un grad reds de emogenizare, sfuto in aval de gure de acer au lng mai eu excopha cazcor un ite fe specie Clnd paramotri: chimiol nacesari a fi dotorminati pot ‘rece In aimostera (Compusit organi! vol sau gaze, ce exemplu proba nu trebule Wata tn general co la suprar {ali Sint preferaa, in acest caz, probe lato sub oginda Spel (pana la 0. cm sud nvell Root al apa). iain ce _prelevarea probel, vasul trbule cia, avand grid sso folsescd contnutul In aval de punctl de pelovare. Proba Se preleveaza prin imersarea in apa @ unul vas cu ceschi- Geren orentat spre amonta, asgurind umplerea acest astfl cat in vas sd nu raména ae. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA J, Nr. 803 bis/6.XI.1997 Cea mai simpla’ metoda de a objine © prodi do soi mento (dacd adancimea’apei permite acest luctu) consta din. prelevarea manual a sedimaniului. Trebuia avut grid Ia scoaterea probel prin inirfaja dintre apa si sediment, Indeosebi th cursule rapide, unde exist tendinja distocani probel. Provele de sediment din cursuri rapide sau adaincl Se recolioazd col mai bine cu prolevatoare Grab saul Core, de pe o platforma stationara, cum ar fi un pod, sau dintro area. 25, Materfalo de'constructle Materaiele de construe sunt prelevate de obicel pen- tru a identifica azbestl, daca este prezent. Este suficienta © cantitato mcd. de pobi (aproximativ 50g). Pentru a obtine © proba de material de constnuce, esto necosar si se disloce cu gid 0 bucata de material si sso pund In-un container curat, special pregatt pentru proba. So va inregisia locul de unde a fost prelevaté proba, Punctul ce relevare Webvia asfel ales Tncat si nu afectaze structure in impul prolevasit so vor purta manugi de protecie. Dacé matetialul esto fibros $e vor lua masuri suplimentare de protectio pentru a nu se inhala fibre In timpul colectr 26. Poluarea almosterca Determinarea poiudril atmosterice presusune © gama larga de masurdto, de la manilorizarea concentrailor se&- zute és poluang in 'aer la concentefilericicate ale poluan- filor din emisile atmosterice ale surselor. Monitorizerea amisior de la surse. poate implica alat masuralori momen- tano, cat gi monitorizare. continu. ‘Monitorizarea surselor de emisilatmosterice are 0 mato- dologie comploxa, al cdrol cadru este prezentat in notmela metodologice aprobate prin Ordinul ministrulul apetor, pae= flor si protecfiel medidui nr. 462/i993. La masurdion so Va urmaii respectarea sticla a condijlor de prelevare ind tata In continuare: + Este important s4 se jdentiice 0 secfiune ((zocine- flea) aceovata pentu prelevare, eleasa in functie de profiul de cutgore a gazelor prin cogul de evacuare sau con- ducté. Pentru aceasta $8 va explora conducta cu un tub Pitot in vedorea determina profiului presiunii dinamice a gazului prin conductd pe toaté Intinderea sectiuni aiese Pentru prelevare. = + Ups identifcarea sectunil adecvate pent prelev fiocare acces la nilo do. prolevare trebuie sa. fio racordat la un offiu dreptunghiviar din conducta. Cand nu sunt {olosite pent pralevare, orfcile vor ft sigiato. * Prin conductele cculars se recomanda si fe prele- vvata col pulin-patru probe din-puncte situate pe diametra Perpendicuiere, foosind sonde de monitorzare * Pentru efectuarea prelevarior din conducte inaccest bile irect datorié indi, esta recomandat 88 sa constru- jased 0 platiorm’ de, prelevare * Pentru monittizerea parametiior ‘chipamantul potivt acestor determina Pentru roniorizarea eeruiul ambiental este disponibt © gama variaté de echipaments, in funclie de parametii ce Se monitorizeaza qi de localizarea’ sistomulu, de exempla Pentru monitorzarea Igienlfoculul de munca sau a condi. lor exterioare. 3. Laboratoare de analizi Dupai prelevarea. probelor, excepland situatile monitor zarii in situ, este necesar ca acestea sa fie analizate do un {aborator competent.care trebule si dispund de dotare teh- nied corespunziteare si acreditare pentru a efectua tpul de analiza cerut, 7 erui se va utliza MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 303 bis/6.XI.1997 4, Raportul la bilantul de medi nivel It upa prelevarea probelor gi analizarea acestora, va fi Todactat raportul care va cuprinde doua pari: una cu dos cierea gi rezultatele investigailor prezentate individual pen- ttu fiecare dintre seciiunile 2.1.1~2.1.6, foiosite, si ceaialtd cu concluzit gi recomandari privind actiunile necesare de ealizal, Cuprinsul raportului va fi urmatorul J. Deserleraa gi rezultatele investigatilior A. Probe de sol 1, Descrierea precisa a tuturor investigator reatzato, cu justiicarea acestora 2. Descrierea tuturor reperajelor de sondaje executato, ‘cu structura goologicd gi tehnicile de tuctu 3, Toale rezultatele analizelor efectuate si compara- rea acestora cu valotle pragurilor din Feglementarea pri= 2 B. Probe de .. 1 2 3. (se continua pentru fiecare dintre seciiunile 2.4~2.6, folosita) 1, Conctuaii gi recomandart A. Rezumatul neconformarit cuantificate B. Rezumatul obiigatilor: necuantficate i al obligailor Condifionate de un aveniment vitor si incer, Inclusiv tecomandéti pentru studii de urmarire, pentru cuan- tiicarea acestora, cénd este posibil ©. Recomandati pentru elementele programulul de con- formare sau pentru obiectivele de, mediu minim acceptate, in cazul privatizinil ‘Anexe (analize’ de laborator’g] alte documente rele- vind evaluarea poluarii mediului vante). ‘ ANEXAAS.L. ANALIZELE minime ce trebuie incluse in Investigafil, in functie de Isterlcul zonel ste fesin Fie ‘al zonaor Mimo snazo ‘eriarinate Ingorarea direct do (Cur, zone de recreere total ‘anus libero ‘cre copii a solu si agremont iy otal, enol poluat plumb, total sulfa) usr Fisocarburt A sromatcs palnucieare ‘simlarea si concentrarea | Cur, fot trenurl Tratale graie, tm speciak Poluanior fa planale grote adm, ota? Se cunurs? plumb, toa? Frotoxlate ‘Gran Toes parinr cup, total postcia ° ‘ultra planiolor Biche, total bor Bing, total ‘tae asusr ‘Dezvati ale spaitor ‘sulfa sul, fan fa constuct locut, edi sud elu minerale tolosintelor® comariaa 9 industido ort sola 220H ‘gucroane substan uleioase inendir @ exploal ‘Grice float care implied | melan = 1 constucjia de Gait sur ‘ ‘materials potenjal combustible (ex. pra da ciroune, viel, oucron) ‘Contact direct ov poluanfi | Flscur th special feral azbeat pa timaul cporatiunior pe termen sour hidrocarburi aromatice polnucteare . e demolars, de curdjare | (pantry personalul sau Substanfe ulsloase gi gucroane ‘au de consirucie. Investigator care materiale radloacive Iueteazd in zond) < Poluarea apelor subierane | Orcs flosina unde fenci ‘lanur sido supralai? ‘sto posbii sé apard sulai —=2 mala solute polusrea ape ‘campus organict ur 1 Riscurle enumerate ou s@ exclud recipros. Se po: lua tn considerare comtinalia mai multor ' Trebule mésurat gi plu sols, dooaroce Inluantaazd Importanta acestor isco ® Asimiarea prin aJmsie caplara a melalelot daunstoare sau fiotoxics In plants depinde ce forma chimicd in care ‘acest glamonto so 20 Tn'e0. Cand concentra folald prezeria In sol Indied un isc Polenlial este necesar 82 se determine formele particuare si toale analzele necesere pentru interretarea, erecta a ‘treuiafer pouantior In sistemul sol-apatord-aunas 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 203 bis/6.X1,1997 NENA! EVALUAREA RISCULUI ‘ ‘Scopul evaludtil risculul Introducere Necesitatea unor informati suplimentare privind riscurle poluari ientifeate sau ala actviatlor poluania, desfisurate pe un amplasament, poate determina autoritatea compe- fontd do meciu 64 solicite realizarea evaluarii riscului pan- tru a determina probabilitatea unei daune si posit gubili prin acea daund. Nu toate amplasamentole afec- fate de un anumit poluant vor prezenta acelas! risc.sau vor pecesita acelagi nivel de remediere, Exist 0 gama largd de métodologil cferte pentu eva~ luarea-risculul, atat cantitative, cat si caltative. In continuare esta. prezentala 0 metoda, gefierald a unei evaluasl ce rise. =) Detinijia evaluatiiriscutui " Riscul este ‘probabilitatea: aparitiei unui efect-negativ {no perioad de timp speciicatd 91 este desea. deters ‘sub forma ecuatici: Rise = Pericol x Expunere Evaluarea risoului esta dofinité yca un proces pent isentticares, analizaren de catre Barca Moncini i Gono: Iarea pericclelor datorale.prezenisi unei substante pericu- toase cinta istalatie™. Raportal din 1982 al Societi Regalo a UK, expicteazé sensul datniiel prezenate tn Dieeiva Comisei Europene SG/S7IEEC, prezentind distinct componentsle evaluar risculus estimarea i caleularoa in consecinja, evaluarea risculul implica 0 estimaro (ocluzing ienbicarea porenelor, marimes elector spo: Sasittaten une! marfectr) ef calclaren revs Gnctutind uantiicarea importanjel_ percoaior #1 eonsacinsla. pant persoane slsau pent mecul afecta. * Obiectivele evaluat risculul Obiectivul general al evaludrilriscului este da a controla riscufle proverite de la un amplasament, prin identiicarea: + agentlor polvanti sau a pericolelor cele mal impor tanta; + ‘resurselor i receptorior expusi risculul + macanismelor prin care se tealizeaza riscul; + riscuilor importante care apar pe amplasament; + misutlor generala necosare pentru a reduce gradul ” de isc la un nivel acceptabil’. Tipuri de evaluare a risculul Multe forme si Intrebuintéri ale evaluarit risculu mediu au fost doja propuse sau sunt In curs de elabor Exemple dintre acestea includ: Evaluari ale sandtayil Este cea mai importanta dintre evaluarile de rise Dezvoltéri recente au avut tn vedere protectia si igisna ‘munci, cu prague limitd stabilte la nivel international pen tu a determina expunerea in siguranta la diferte substante chimica pe anumite perloade de timp. Stancardele Crganizatiss Vondiale a Sanalati, de exemplu, au fost dez- vollate pentru nivelurle concentratilor acceptate ale poluan- filor tn atmostera gi pentru limite orlentative pentru Sanatatea umand (gi recent pentru séndtalea mediulul), pen tu dient parametn. Evaluari ecologice ‘Acesta evaluari compara concentrajile preconizate’ ale poluantior in mediy cu pragutile toxice estimate, In scopul evalutinl securitit unet omisii propuse. Evaluarea ecologica a tisculul a dezvoltat metodologit ecotoxicologice pentru Compararea riscurilor de mediy sau umane dinir-un eveni- ment care are loc, folosind ciferte instrumento sofisticale cal un numa de Sisieme de puncta} pentru clasiicares amplasamentelor. Urmatoarele. elemente caracteristice ale riscului sunt Integrate in evaluarla de rise privin * Fiscul chino; fiscul carcinogen: fiscul epidemic fiscul contaminaai nucleare; riscul apanifiel fenomenelor naturale stsesloaly para Deere

    You might also like