SITUATIUNEA ‘Andrei PLESU w Asa e cd pind acum nu stim nici bine, nic rt, ‘adicd nici asa, nici alminteri?* (LL. Caragiale) -am reintilnit, zilele treeute, pe vechiul si bunul meu amie Ale- xandru Calinescu. Era inevitabil ‘88 ajungem gi la subiectul fierbinte (pen- tru mine) al momentului: ,cazul* Vintila Horia, respectiv cazul intelectualilor ro- ‘méni trecuti, in anii '30, prin fascinatia ideologica a ‘extremei drepte. Am edizut de acord asupra faptului cé derapaje- le unor mareante figuri culturale ~ tn- tro directie sau alta a spectrului poli- tic ~ trebuie cunoseute si condamnate in perspectiva istoried, astfel incit noi le generatii s& fie prevenite asupra ris: curilor pe care o iresponsabilé (si, de re- guld, juvenila) inflamatie mental le im- plica pentru traseul lor intelectual. Evi- dent, vorbim despre derapaje ideologice, nu despre crime. Despre cautionare eu- foricd si nu despre vinovatii palpabile, ce tin, pe baza de probe, de competenta fo- rurilor judecitoresti, Am cazut de acord ssi asupra faptului ci, vorba Tui Bronis- law Geremek, Europa nu va fi reunifica- 4 inainte de a se fi realizat reunificarea ‘memoriei ei: ororile nazismului si cele ale comunismului puse in accoasi ,colectie” sumbra a veacului 20. Evident, fra ana- teme triviale, fra stigmatizérilipsite de discernamint, fara amestecarea boreane- lor. Sint de luat in seamé diferentele, de- solidarizarile post-factum, atenta elnta- rire a personalitatii integrale (chiar da- nici asa, nici altminteri Memorie injumatatita & mu omogen integre) a oamenilor, ba- Jansul inte bine si rau al fiecdrui caz in parte. Da, exista texte irespirabile ale lunor scrlitori sedusi, temporar, de reto- rica faseista. S-o recunoastem, s-0 spu- nem, mai ales atunel eind nau spus-0 ei {nsisi. Dar ea fim gata si sa iertam acolo unde existé cdinta, i sa recuperdim, din ‘mostenirea oricdrui individ, urma priza- Dili a ereativitatii sale, urma in care nu se amesteci neaparat striurile impure ale unor optiuni episodice. Iar aici lucru- rile se bifurea. Relele unora sint amin- tite drastic, eu parapon si cu consecinte de ordin public, in vreme ce relele alto- +a sint jinute ,sub obroc” sau tratate cu inexplicabila ingaduinta. Alexandru Ca lineseu mi-a amintit, de pilda, versuri- Je unor mari poet francezi, cazuti prada ‘unui straniu entusiasm pro-comunist si pro-sovietic. lata fragmente din poemul ‘Front rouge", publicat de Louis Aragon {n 1981, in versiunea franceza a unei re- viste din URSS (Literature révolution- naire mondiale): “Vint hegemonia violent a 92. proletariatului asupra bur- Bheziei / Cu scopul nimici- rii ei. / Stralucirea impugeaturilor adau- £4 privelistii / O veselie ined necunoscu- 14, / Sint executati ingineri si medici. / Moarte celor care primejduiese cuceriri- le revolutiei din octombrie, / Moarte ce- lor care saboteaza planul cincinal*, Sau: »Cint GPU-ul (..),traiasea GPU-ul, figa- Fi dialoctiea a eroismalai Fragmente din Paul Eluard (Hom mages", 1950): ,Stalin e, pentra.né prezenta lui mine, / Stalin alunga ‘ne: norocirea, / Increderea este fructul ere- ierului stu iubitor*. Eluard serisese deja, imediat dup rézboi,c& och bast al revolutiei stralucese eu 6 nedesara eruzi- ‘me* si Indemnase la omor: .Doboritii pe politai, / Tovarasi,/ Doboriti pe politai pina departe spre vest, unde dorm / copii Dogatasilor si trfole delux...) Proletari atul si rada de pe fata pamintulu, eu fa- ria sa, palatul Flysée(..)/Tntr-o buna zi ‘va arunea in aer Areul de Triumf/Se va dezlantui..), iar glontul sau va ochi atit de sigur / cit tott medi soeial-fascisti 1 Aplecati asupra vietimei / si vor plim- ba degeaba degetele pe sub cimasa ei de danteld / $i vor incerea 88 auda, eu apa- rate de precize, inima oi deja putreaita" .) | Prageti asupra urslor savant ai social-democratiei/ Trageti, ze, sub con- ducerea partidului comunist (.) Sina ‘eu voi fi col care vi cere si tragedi/Ci Le- tin, Lenin eel al momentului patrvit.* Sau: ,Tineri comunisti (..)/ Ridieati-va {mpoiriva mamelor voastre / Abandonati noaptea, ciuma si familia. ‘Am amintit, cu alt prilej, vorbe cutre- ‘muritoare rostite de Jean-Paul Sartre (.Cei care se opun comunismului trebu- ie lichidati. Nu e suficient s8-i bagim in usedrii, pentru ca din pugearii mai pot 8 iasi. Trebuie impuscati.“). Dar gi din =plirintii fondatori": Lenin: .Trebuie s& actiondm ea in anul 1793* (anul 1798 & anul Marii Terori din timpul Revolutici Franceze ~ n.m., A.P), Marx despre tor. turd: ,Tortura a dat nastere celor mai in- , ereindu-se astfel pen- tru multi meseriasi cinstiti numeroase Jocuri de munea in produetia instrumen- telor necesare“. Engels (Anti-Dithring) Dragostea universal fata de oameni es- te oabsurditate. Libertatea politica e mai rea decit sclavia cea mai rea. “ane intelegem: nu vreau sii eva- ‘cuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe Lenin, nici pe Sartre, pe Eluard sau pe Aragon din lista de repere ‘semnificative ale culturii curopene, Dim- potrival Dar nici sa mi se dea mereu pes- te nas cu Mircea Vuleaneseu, Eliade, Cio- an, Vintila Horia ete. Apropo: gi Aragon, si Eluard beneficiaza, la Paris, de cite 0 piata care le poarta numele. A Tui Aragon, ® fost inaugurata in 2012, eu ocazia celei de-a 30-a comemorari a mortii sale. Asta ‘numesc eu ,a nu amesteca boreanele"...