ARTIALE cu 1. TRATAMENTUL EDENTATIEL PROTEZA SCHELETA’ ry ymparativ Particularititile tratamentului prin protezi scheletaté sunt prezentate fa aa cits pentru infelegerea tuturor factorilor implicafi, condifionati atat de elementel rotetic, cat si de elementele componente ale protezei scheletate. . , acl protetic este vedividualizat in functie de clasa de edentatie, ¢e dintii restanti prezenti pe arcade, de intinderea breselor edentate, de tipul de spr) al protezei scheletate gi de tendintele de deplasare ale protezelor. | , Trebuie precizat inc de la inceput c& abordarea edentafiilor terminale este diferita comparativ de a celor intercalate, ridicand cele mai dificile probleme. 1.1. Elementele campului protetic CAmpul protetic maxilar este compus din dinfii restanti, crestele edentate zi tuberozitafile maxilare. Campul protetic mandibular este alcatuit din dintii restanfi, crestele edentate si tuberculii piriformi. Elementele cAmpului protetic’ sunt importante din mai multe puncte de vedere. in primul rand, se aleg dinfii stalpi, care determina modul de ancorare al protezei scheletate prin crosete sau prin sisteme speciale. {in al doilea rand, intinderea breselor edentate, pozifionarea la maxilar sau la mandibula, precum si rezilienja mucoasei determina alegerea elementelor antibasculante, precum gi pozitionarea elementelor de sprijin. in ultimul rand, se stabilesc elementele campului protetic fata de care proteza scheletati se distanteazi pentru a nu exercita presiuni (papila incisiva, rafeu median, torus palatin, etc.). Pentru tratamentul cu protezd scheletati este important numéarul, implantarea, aspectul si repartitia topografica a dintilor restanti. Dintii stalpi asigura mentinerea, sprijinul gi stabilizarea protezei scheletate. Alegerea dintilor stalpi, pe care se vor pozitiona elementele de ancorare ale protezei scheletate, se realizeaz& in functie de clasa de edentatie, de intinderea bresei edentate si de aspectul dintilor restangi. Aspectul dintilor stalpi prin forma, inaltime, numar, repartitie topograficd determina modul de agregare al protezei1¢ sau prin sisteme speciale si orienteazs alegerea una 6 i t iis . lL . |. Peptry-aceasta se. iau in considerare gj ceilay Pa 1 scheletate prin croc! tip de. sistem special ionati anterior. foe ee ee a protezei scheletate, dinfii stélpi limitangi ai breselor edentaty n crosetele dentare sau sistemele speciale se numese dingi stalpi 5 i care se aplici elementele antibasculante ge Poca Principal di se apli TUMesc ing sau direcfi, iar cei ra ceil Bini i indir . et itt pinata determind axa de rotatic a protezei sche’. fullcrum), la care se raporteazi echilibrarea protezei scheletate, Bascul, a , protezei (prin desprindere si prin infundare) se realizeazi dupa axa de rotatie gay & basculare. Elementele de mentinere indirecte se plaseazi anterior de axa de Folate a protezei scheletate pentru a impiedica bascularea prin desprindere aacesteia, |” " Alegerea dintilor stélpi secundari sau indirecti pe care se yor plasa celementele de mentinere indirecte (opritori de basculare prin desprindere) depinde de marimea bresei edentate, de pozitionarea pe arcad& gi de conditiile de echilibrare a protezei scheletate raportate la axa de rotatie a acesteia, cat si de aspectul dintilor stalpi indirecti din punct de vedere al implantirii. Crestele edentate, bolta platina, tuberozit&tile maxilare gi tuberculii piriformi intervin in mod suplimentar in asigurarea mentinerii, sprijinului gi stabilizici protezei scheletate. . 1.2. Elementele componente ale protezei scheletate Elementele componente ale.protezei scheletate sunt: = geile; = conectorii principali; aye * mijloacele de agregare sau elemente de mentinere, sprijin si stabilizare (crogete sau sisteme speciale); " conectorii secundari; = arcadele dentare artificiale (fig. 1.1.). | |Protetic’ dentart _———————_—— Fig. 1.1. Proteza scheletata ancorata prin crosete 1.2.1. Seile protezei scheletate si arcadele artificiale Proteza scheletati se realizeazi pe un schelet metalic p as breselor edentate se confectioneaza seile protezei si arcadele dentare artificiale. Scheletul metalic se confectioneazi in practica curentA din aliaj de cobalt- crom, metalul ideal fiind ins& aural platinat. Actual se folosesc aliaje de cobalt- crom fara nichel si beriliu pentru a nu produce alergii si aliaje pe baz de titan. Seile protezei scheletate sunt alcituite dintr-o parte metalic’ ce face parte din scheletul metalic si o parte acrilic’, Saua metalica are retentii pentru acrilat si se realizeazi la distant de crestele edentate prin folierea modelului functional. Seile acrilice se realizeaza din acrilat, iar arcadele dentare artificiale pot fi cu dinti din acrilat sau din ceramica. Seile acopera elementele campului protetic, crestele edentate si tuberozitatile maxilare la maxilar, si la mandibula crestele edentate si tuberculii piriformi. Marginile seilor ajung pani la limitele periferiei campului protetic. Aceste limite Teper se raporteaza la clasa de edentatie astfel: La maxilar = in edentatia de clasa J sau a Il-a: - pe periferia vestibular’ corespunzitoare bresclor edentate, seile protezei ajung pnd in fundul de sac; - geile protezei acopera tuberozititile maxilare pana la nivelul santului pterigo-maxilar, = in edentatia de Clasa a Ila sia IV-a intinsd (sau extinsd): eS i Lis mn Corespunzatoare bresclor ed ginile seilor ezei ajung pana oe Po yung pan la fundul de sac, = fn edentatia de clasa I sau a Il-a: e care la nivelul lentate,un; - in zona distal seile protezei ajung pana la inserfia ligamentuluj pterigo-mandibular pe tuberculul piriform; - pe periferia vestibularé corespunzitoare breselor edentate, seile ajung p4na in fundul de sac; in zona linguala lateral, marginile seilor ajung la nivelul crestei milohioidiene. = in edentatia de clasa a IIJ-a si a IV-a intinsa: - pe periferia vestibular’ corespunzitoare breselor edentate marginile protezei ajung pan’ in fundul de sac; in zona linguala laterali, marginile seilor ajung 1a nivelul crestei milohioidiene (in clasa a Ill-a cu 0 bresi lateral). 1.2.2. Conectorii principali Conectorul principal este portiunea din scheletul metalic care uneste geile intre ele sau o ga de elementele de mentinere, sprijin gi stabilizare (elementele de agregare). La maxilar conectorul principal este reprezentat de placuta palatinali (mucozala sau dento-mucozala). Conectorul principal se alege in funotie de intinderea bresei edentate, de pozitia si marimea torusului palatin si de ocluzia pacientului in zona frontala (Hutu Em, 1999). Plicuta mucozal este cel mai utilizat conector principal. Grosimea plicutelor este de 0,4-0,6 mm. La maxilar se folosesc urmitorii conectori principali: 1. Placuja mucozald cu litime redusé. Standard, latimea placufelor mucozale este proportionala cu lungimea breselor edentate, ceea ce a condus la clasificarea lor in placute mucozale cu latime redus& si cu latime mare. in practica curenté plicufa mucozala se ingusteaz pani la 1 cm pentru confortul pacientului, aceasté litime conferind suficienté rezistenti mecanici (Hutu Em., 1999). Pl&cuta mucozala este distantat cu 5 mm de parodontiul marginal al dintilor restanti. La nivelul rafeului median, rugilor palatine, papilei incisive, torusului palatin se foliazi modelul functional pentru a evita senzatiile dureroase ce pot aparea datorité contactului placii palatine cu aceste formatiuni (fig. 1.2,).protetict dentard Fis —conectorul principal este o placuja mucozala cu latime redusa 2. Placuja mucozala cu ldfime mare se poate indica in edentatiile de clasa I sia Il-a si contribuie la impirtirea functionala a solicitarilor pe dintii restanti si pe mucoas’. Limita anterioara a plicutei corespunde cu depresiunea dintre doua rugi palatine si se plaseaza standard in dreptul celor mai anteriori pinteni ocluzali, iar limita posterioara este plasata jnainte de linia Ah in dreptul fetei meziale a ultimului molar (Hutu Em., 1999). 3. Placufa mucozald fenestraté se utilizeazd cand torusul palatin este proeminent fiind situat in mijlocul boltii palatine si nu se poate folosi o placuta mucozala. Dezavantajul acestui conector principal este dat de pozitionarea placutei anterioare, in zona cmpului protetic cu care limba are contact destul de frecvent in timpul masticatiei si a fonatiei, cea ce confera o tolerabilitate destul de micd din partea pacientilor. 4. Placufa mucozala in ,,U” se utilizeazi cnd torusul palatin proeminent este situat posterior. 5 Plécuja dento-mucozala se foloseste cand torusul palatin este pozitionat Posterior. Acest conector principal se sprijini pe dintii restanti si pe mucoasa boltii — era dento-parodontal se asiguré prin realizarea pintenilor ae = “. ocluzali in care se termina plicuta dento-mucozala, Pe dintii maxiler a lento-mucozala ajunge supracingular. Conectorii dento-mucozali inflamat mandibulari favorizeaza depunerea placii bacteriene, precum si ie marginal, din aceste motive fiind mai putin indicati. Pin de a oa ea a la 0 tolerabilitate mica di perirea completa a boltii palatine ceea ce duce mica din partea pacientilor.16 Simona Andreea Sandu, Mihacla Phung La mandibulé conectorul principal se alege in functic de intlyimea gi | orientarea procesului alveolar in zona lingual central si de inclinarea dinjilor | frontali inferiori (Hutu Em., 1999), utilizandu-se urmatorii conectori principal | }. Bara linguala este conectorul principal cel mai freevent folosi fing ‘| situat intre parodontiul marginal si fundul de sac lingual. Pentru a se plasa bara | Tinguald procesul alveolar trebuie si aibi o indltime de minim 8-9 mm intre \ reperele amintite, in pozitia cea mai inalt& a planseului bucal. \ Bara linguald este situati la aproximativ 4-5 mm de parodonfiul marginal al | dlingilor restanfi ila 2-3 mm de fundul de sac lingual. Bara lingual& are o inalyime de 45 mm gio grosime de 1 mm in porfiunea superioara si de 3 mm in cea inferioara. | Acest conector principal este distanfat de mucoasa procesului alveolar prin folierea modelului functional. Folierea traiectului barei linguale se realizeaza diferentiat in functie de inclinarea procesului alveolar lingual, rezilienta mucoasei | si sprijinul protezei scheletate (fig. 1.3.). } f | i i ote Fig. 1.3. Protezd scheletata mandibulara - conectorul principal este o bard linguala | Designul barei linguale poate compensa diferenta de spatiu dintre parodontiul marginal si fundul de sac lingual in anumite situatii. 2. Bara lingual si crogetul continuu se folosesc cand inaljimea procesului alveolar nu permite plasarea unei bare linguale cu dimensiuni adecvate. Crosetul continu se asociaz cu o bard linguala cu inaltime mai mici de 4 mm, ansamblul pastrand rigiditatea ceruta. Pentru a asigura sprijinul dento-parodontal, crosetul continuu se termina la extremitati prin pinteni ocluzali sau pinteni (gherufe) incizali. Crosetul continuu are o inaltime de 2-3 mm gi o grosime de 1 mm. 3. Placuja dento-mucozalé este folositi cand spatiul vertical este insuficient pentru plasarea ansamblului bara lingual si croset continu. Extremitatea superioard a plicufei ajunge pe dinfii frontali supracingular, iar pe cei laterali int tar jinului dento-parodontal placufa Juzali sau gherufe entru asigurarea sprij cand nu exist spativ suficient oe r eal se sprijina pe dinfii restanfi prin pinteni oc! 4. Conectorul [principal dentar se poate utiliza cand veal verticali plasarea barei linguale, in condifiile in care dingii restanti pats mai oroane clinice lungi. Acest conector principal prezinta ° al dento-parodontal este realizat prin pinten! ocluzali sau in C78 ei oat vestibulara se indic& atunci cand dinfii frontali sunt Ine’ inati dick inserfia barei linguale. Dezavantajul conectorulut €si° din partea pacientilor. ‘Nu se utilize fetei ocluzale. P pentru prezinta mic’. Sprijinul 5. Bara spre lingual si impie tolerabilitatea minima eazi in practica cur sprijin si stabilizare) 1.2.3. Elementele de agregare (de mentinere, _ . one ; rin mijloace principale Proteza scheletat este ancorati pe campul protetic pI j auxiliare. . . om pot fi directe $1 * Mijloacele principale de agregare pe dintii restanti indirecte. . : Mijloacele principale directe sunt reprezentate de crosete $1 sisteme speciale, iar cele indirecte sunt reprezentate de opritorii de basculare (elemente de mentinere indirect, elemente antibasculante). = Mijloacele de agregare auxiliare sunt: adeziunea, _ retentivitatile anatomice, tonicitatea musculara, frictiunea dintre dintii restanti si elementele rigide supraecuatoriale ale protezei, etc. (lonescu A., 1999). Trebuie precizate urmiatoarele notiuni: * mentinerea protezei inseamn& stoparea desprinderii acesteia; = sprijinul protezei inseamna stoparea infundarii acesteia; . stabilizarea protezei inseamna stoparea deplasarilor protezei in plan orizontal (sagital si transversal). 1.2.3.1. Crosetele dentare é proteza scheletata se folosesc crosete turnate si mixte. rosetele turnate folosite in practica curent& sunt: crosetul circular Ackers, crosetul inelar, crosetul Bonwill, multi r iv’ Ne , L rt na . ieee ultiplu, crosetul divizat in ,,T”, crosetul Ney, In cazul dingilor stalpi mobili se recom: cum sunt cele divizate in ,,T” sau mixte (lac: Un croset circular este alcdtuit di catuit din: corpul i braful opozant. Aceste elemente constituie nears —. mun,oh . Tn cazul crosetelor divizate, braful flexibil turnat pomeste separat de corpul crosetului, din gaua protezei. _ tn cazul crosetelor mixte, bratul flexibil este din sirma si porneste din, saua, protezei. Crosetele turnate au urmitoarele caracteristici: = asigura menfinerea, sprijinul si stabilizarea protezei scheletate; = bratul elastic se activeazi in sens vestibulo-oral. Activarea crosetelor turnate se realizeaza prin apropierea brajului flexibil de dintele stalp; mentinerea este realizata prin braele flexibile; sprijinul este realizat prin pinteni; stabilizarea este realizati prin elementele rigide supraecuatoriale ale crosetului (braf opozant, pinten, conector secundar, portiunca supraecuatoriala a bratului retentiv); c4nd bratul elastic se fractureaz& se inlocuieste cu un croset din srma. 1.2.3.2, Sistemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare. ...... ;,,, Sistemele speciale, de..mentinere, sprijin si stabilizare se utilizeaz pentru mentinerea protezei scheletate, in locul crosetelor dentare, din motive estetice. Acestea sunt prefabricate si se gasesc intr-o. mare varietate din punct de vedere al tipului de.sistem gi al modului de actiune., Sistemele speciale sc comercializeazi sub forma de macheta. Aliajele folosite pentru confectionarea, respectiv turnarea sistemelor speciale sunt aurul platinat, ofeluri inoxidabile, cobalt-crom. Sistemele speciale dupa localizarea acestora se clasific& in: intracoronare = sunt dispozitive pozitionate in intregime in interiorul conturului anatomic normal al dintelui stalp; extracoronare - sunt dispozitive care sunt pozitionate in intregime in afara conturului dintelui stalp; intra-extracoronare - pozitionate cu o parte in interior gi cu alta in exteriorul conturului dintelui stalp, Din punct de vedere al rigiditatii imbinarii elementelor componente exista sisteme speciale non-reziliente (rigide) si reziliente. Ionescu A. (1999) clasific& sistemele speciale dupa tipul de constructie, in 6 categorii: q 1) sistemele de culise: - culisele prefabricate; - culisele realizate in laborator. 2) sistemele de capse;~~ Prote dentart__ 19 stict dental | 3) sistemele de bare cu calireti; 4) sistemele de telescopare; | 5) sistemele articulate: | - ruptorii de forte; | - amortizorii de forte. istemele de micromagnefi. / a jn continuare vor fi prezentate cAteva dintre sistemele actuale frecvent folosite. istemele de culise oo Ae sunt alc&tuite dintr-o matrice si o patrice. De obicei matricea se toarna impreuna cu scheletul metalic, iar patricea este atasata la microprotezele de intii stalpi (fig. 1.4.). a Ce re fundamentala a culiselor este frictiunea ce se realizeaz& intre peretii care sunt in contact. | Utilizarea mai multor culise la aceeasi protezi scheletaté pretinde un paralelism perfect intre axele lor lungi concomitent cu un paralelism perfect intre aceste axe si axul de insertie-dezinsertie a protezei scheletate, deziderate ce se pot realiza numai cu ajutorul izoparalelometrului. Pentru utilizarea sistemelor speciale (culise, capse) sunt necesare doua conditii: = dintii restanti si aiba o fnaltime adecvata; ™ si se solidarizeze cel putin ultimii doi dinti restanti, limitanti ai edentatiilor, prin microproteze, in edentatiile terminale. in edentatiile laterale nu este necesara solidarizarea ultimilor doi dinti restanti. in practica curenta intalnim urmatoarele situatii: " patricea se toarn’ impreuna cu microprotezele, iar matricea se toad impreuna cu scheletul metalic; Patricea se toarnd cu micro) ric protezele, iar matricea este din plastic si se Pozitioneazd in scheletul metalic; Patricea Se toarna dintr-un aliaj ca si scheletul metalic, din aliaj nobil (aur platinat), Sunt mentionate urmitoarele tipuri de culise: s) Culisele intracoronare imp! mucroprotezei metatice, Culisele extracoronare k iar matricea este lic plasarea matricei in interiorul perimetrului metalo-ceramice sau metalo-acrilice; cea fc patioes fn ‘a Care se ataseazi la coroanele de invelig fie matri- ‘ona proximal ce vine f i oulisle aderve ron Proximal ce vine fn contact cu gaua Protezci; Ise! , rezintd cea mai i i aplica pe dinfi naturali prin lipire noua gonerajic de culise care se20 Fig. 1.4, Culise extracoronare-patricile Sistemul de culise are urmatoarele particularitafi: * retentia protezelor cu culise este similara cu cea a protezelor cu capse; = sistemele de culise necesita ca si capsele un numar mai mare de dinti restanti; : = culisele duble sunt indicate pe dinti cu indltime mare, cu aspect globulos; = cea mai bund frictiune se obtine cand matricea culisei este metalica; = este bine ca matricea din plastic s& fie introdus& intr-un lacag metalic al scheletului; = inconvenientul matricei din plastic este uzura prin imbitranirea materialului, = cAnd iniltimea culisei este scizut’ se mareste frictiunea prin forma acesteia (de exemplu, coadi de randunica). Sistemele de capse Sistemele de capse in majoritatea cazurilor se compun dintr-o patrice ce se ataseaza resturilor radiculare, microprotezelor sau implantelor dentare si o matrice incorporata in proteza. Sistemele de capse se pot clasifica in: * capse simple care asigura mentinerea prin frictiune; * _ capse cu mijloace suplimentare de Tetentie; = capse care actioneaz& ca ruptori de forte. Actual exist sisteme de capse in mai multe variante care se folosesc prin atasarea patricei fie la microprotezele de pe dintii stalpi (fig. 1.5.), fie la bare care solidarizeaz’ dintii stélpi in edentatiile laterale, fie la dispozitive radiculare sau implante dentare, iar matricea este incorporata in baza protezei.totic Fig. 1.5. Ancorarea protezei prin capse - patricile atasate la microproteze Sistemul de capse are urmatoarele particularitati: = menfinerea protezei scheletate este similara cu cea a culiselor; = permite infundarea distalé a seilor fara solicitarea dintilor stilpi ceea ce constituie un avantaj la mandibul& unde rezilienfa este mai mare; = tipul de capse se alege in functie de inaltimea dintelui stalp: ~ indilfime adecvata - caps sagitala sferic’; - inaltime mica - caps ocluzala cu brag; — rest radicular - capse extra sau intraradiculare. = capsele cu brat se aplic& pe dinfi cu indlfime mai mic& comparativ cu capsele sagitale sau culisele; = aplicarea capselor cu brat necesit’ ca Titimea crestei edentate si fie de aproximativ 5 mm; = capsele cu brat sunt mai pufin fiabile deoarece se poate fractura bratul; » utilizarea capselor cu braf impune realizarea umirului pentru sprijinul protezei; = capsele extra sau intraradiculare se folosesc pentru agregarea protezei scheletate pe resturi radiculare, importanta practic find relevanta cand spatiul interarcadic este micsorat (ca $i magnetii); = capsele intraradiculare au patricea pozitionata in protezi (sfera propriu- zis&) si matricea intraradicular; = dimensiunea capselor este de 3,5-4 mm. Sistemele de bare cu céldreti ___ Sistemul bari-calaret este pozitionat in axul de insertie al protezei. Indicatiile sistemului bara-calaret sunt in edentatiile totale sau subtotale pe implante sau pe dinfi naturali.sunt alc&tuite dintr-o bara care solidarizati la microprotezele Simona Andreen Sandu, Mihaela py, SUEY . bare cu cilareti, folosi te pentru agregarea protezei schol Sistemele de se pozitioneaz& in edentajii intercalate i d de pe dinjii stalpi si un claret care se fixeazs in tae mucozala a protezel. ist se utilizeazi pentru: Se microprotezelor de pe dinfiistilpi in edentati intercalat, cdnd se aplicd proteze scheletate; / = agregarea supraprotezelor pe resturile radiculare; = agregarea supraprotezelor pe implantele dentare. Sistemele de bare realizeaz& solidarizarea dintilor restanyi. Sistemele de bare utilizate in practica curent sunt: sistemul Dolder cu bara in forma ovoidal& care se fixeaz intre douk dispozitive radiculare cimentate pe caninii inferiori si calaretul fixat in proteza. intre bara si calaref rimane un spatiu care permite protezei ca in timpul masticatiei si basculeze prin infundare, sistemul reprezentnd un ruptor de forte. sistemul Dolder cu bara in forma de ,,U” care se utilizeazi in regiunea lateral’. sistemul Hader cu bara pe sectiune de form’ rotunda in partea ocluzala gi mai groasa in porfiunea inferioar’. Uzual componentele sunt din plastic, prefabricate. Particularitatile sistemului bari-cdlaret sunt: = c&lareful poate fi din metal sau din plastic; " intre bar’ si calaret apar forte de frecare si de tractiune. Din acest motiy calarefii din plastic se uzeazi mai repede gi trebuie inlocuiti aproximativ dup& un an; sistemul solidarizcazi dintii restanti, respectiy implanturile, permite distribuirea uniformi a soli lor ocluzale gi este preferat pentru a preveni suprasolicitarea unui singur dinte, respectiv implant; Protezele agregate cu sistem bari-calaret au o mentinere si o stabilitate mai mare comparativ cu cele agregate prin capse sau magneti; este necesar un spajiu de 2 mm intre bara si mucoasa crestei alveolare pentru igiena oral’; in functie de localizarea dinjilor restani, respectiv implantelor, sprijinul protezei ancorati cu sistem bari-caliret poate fi dento- parodontal Tespectiv implantar sau mixt; in cazul supraprotezirilor pe dinti, respectiv pe implante cu sprijin mixt este necesara extinderea bazci protezei conform cu limitele—_— eticd dentard. wa campului protetic, pentru ca fortele ocluzale s& fie at mai mare; . ea intercalate, parm a stl iji to-parodontal protezei scheletate; ; . re earl Sere solidarizati prin bar& (au ieee j corespunzitoare a implantelor in dreptul caninilor) proteza j sprijin mixt; - j = proteza mandibulara agregat4 prin sistem b a | sufera o basculare prin infundare datoritt rezilic | = supraprotezele ancorate pe patru, sau cinei minime; ; . = se recomanda armarea bazei protezei cu o structura metalicd atunei cénd proteza se agrega pe trei-cinci dinti, respectiv implanturi care se unesc cu segmente de bare, datorita yvolumului ocupat de sistem in interiorul protezei. pi cu bare ofera ari-calaret pe doi canini ientei crestelor edentate; | dingi suferi deplastri Sistemele de telescopare Sistemul este compus din cape care se fixeazi pe bonturi dentare sau pe implante dentare si din coroane care se incorporeazi in fafa mucozala a protezei. Aceste mijloace de agregare sunt compuse din: = ocoroand primar’ care se cimenteaza pe dintii stalpi (fig. 1.6.); * 0 coroani secundar& care acopera coroana primara gi care se toarna odata cuscheletul metalic, Coroana secundara culiseazi peste coroana primara realizand telescoparea. intre cele doua coroane se naste o fort de frictiune care este cu att mai mare cu cat cae intra sunt mai paraleli i cu cat suprafata de contact este mai mare, i Si, —— Soroanelor telescopate {ine cont de tipul de aderen{a care apare " coroaneli icti ee ea care presupun un paralelism perfect al Soroanele telescopate conice la Peretii laterali fcand cu axul de Soroanele telescopate reziliente Spafiu de 0,3 mm in repaus gi ca Coroanele telescopate speciale: care _coroana primar’ are o forma conicy inserfie un unghi maxim de 6 grade; , la care intre cele dou% coroane exist’ un. re dispare in relatie centrica; telese, i 4 zata; area radicular’ este mai rar utilizata; 5Fig. 1.6. Coroanele primare Printre particularitatile sistemelor de telescopare enumeram: - coroanele telescopate sunt mult mai voluminoase decat alte sisteme, deci mai putin estetice; avantajul coroanelor telescopate const in menajarea parodontiului marginal. Sistemele magnetice Sistemele magnetice au doua parti componente: = magnetul care se plaseaza in protezi; keeper-ul care se plaseaza pe ridacina dintelui. Sistemele de magneti au particularitatile: = necesité un numar mic de dinti restanti; se ataseaza dispozitivelor radiculare; se pun minimum doi magneti pentru o proteza $i maximum patru; protezele pe magnefi au o stabilitate laterala mai slab comparativ cu cele cu capse, culise; estetica protezelor cu capse, magneti este mai bund decat a celor cu telescoape; inalfimea magnetilor este de aproximativ 3mm, mai mic’ decdt cea a capselor constituind un avantaj cand spatiul interarcadic este micsorat. Sistemele amortizate Sistemele articulate permit seilor protetice, in edentatiile terminale, un grad de mobilitate, ceea ce evit& efectul de parghie asupra dintilor stalpi. In general sunt doua tipuri de sisteme articulate, ruptorii de forfe si amortizorii de forte.coteticl dentar! i a dintre dinfii Ruptorii de forte sunt dispozitive prefabricate care fac legatur: stalpi si seile terminale. , | Ee pil , Balamalele sunt distribuitori de forte care permit o singur: i i in infundare. [ | terminale si anume bascularea prin infundare, = tag ean mai ales la mandibulé si, desi protejeaza dingi recomanda solidarizarea a cel putin doi dinti. Ruptorii de forte permit dou’ migciri ale seilor: a = translatia vertical si rotatia vestibulo-orald a sell; * translaia verticald si bascularea prin infundare a seit. spin vertinatl Existi ruptori de forfe care permit trei misc&ri ale geilor, translat rotatia vestibulo-oral si bascularea prin infundare. . Amortizorii de forte sunt tot ruptori de forte la care dupa ince muscular readuc geile fn pozifia inigial’. tarea efortului 1.2.4, Conectorii secundari . i Conectorii secundari sunt clemente turnate care unesc diferite elemente ale protezei scheletate, cum ar fi de exemplu crosetul cu saua sau crosetul cu conectorul principal. 1.3, Caracteristicile protezei scheletate din punct de vedere al mentinerii, sprijinului si stabilizarii Proteza scheletati este menfinuta, predominent, prin crosete turnate sau prin sisteme speciale (capse, culise etc.). 13.1. Proteza scheletatié ancorata prin crosete Menfinerea protezei scheletute ae protezei se realizeaza prin bratele retentive ale crosetelor, considera cA mentinerea unei proteze este eficier and lini ¢ cons nt cand linia full trece prin mijlocul acesteia, = ale La orice Protezit se stabileste numirul de crosete si tipul de crosete dupa Berea dintilor stalpi Pe care se aplica acestea. 7 In edentatia Parfiala, atat la ay Proteza scheletata, cat si e: ; acrilicd numarul de crosete se stabil ae rel leste in functie de clasa de edentatie: