PS Se mM Preuss Cy 9 Amploarea si diversficarea fenomenului criminalitatii a determinat, de 4 lungul istorie, statele lumii s4 imagineze solujii penale din ce in ce mai pragmatice si eficiente. Un moment important al dezvoltarii acestora I-a reprezentat adoptarea Declaratiei Drepturilor Omului si a unui numar important de recomandasi ale Consiliului Europei sau ale Natiunilor Unite care aveau inciden{a asupra practicii penale Jata céteva premise care au determinat © democratizare a sistemului pedepsclor precum si o practica penala creativa si eficientd Una dintre solutiile cele mai uzitate de majoritatea statelor este introducerea institutiei probajiunii ea altemativa la pedeapsa inchisorii. Inca din 1998 Romania a fcut pasi semnificativi in vederea experimentarii $i aplicdii tunor elemente de probatiune. in prezent, exist cacrul legislativ de organizare $i functionare a serviciilor de reintegrare sociala si supraveghere cu infrastruetura specifica in dezvoltare (28 de servicii). Aceasta evolufie presupune, desigur, 0 serie intreaga de dificultat si provocari, Neindoielnic, cea mai importanta dintre cle este leyatd de pregitirea profesionalA si specializarea personalului potrvit ‘complexitait activi pe care o destigoara Aceasta pregitire include aspecte axiologice precum si de pra dliscriminatorie. Astfel, consilierul de reintegrare sociala si supraveghere tebuie Sa aiba 0 pregatire interdisciplinara care si cup:inda notiuni de psihologie sociologie, asistenja sociala si drept, pentru a putea oferi sprijinul de care cet aflai in conflict cu legea au nevoie. Teoriile si metodele de lueru eu infractori, ‘canoagterea legislafici interne gi internayionale sunt alte edteva componente ale ethosului profesional Toate aceste aspecte ale practicii in domeniul reintegratii sociale si Supravegherti sunt abordate, int-0 manier’ pragmatica si competenta,. in ‘manualul de fa Cartea este un model de colaborare dintte teoreticieni $i. practicient Precum 3i dintre toate insttutile implicate in domeniu ~ ministere, universititi, ONG-uri care, cu competenta si responsabilitate, contribuie la dezvoltarea uunui sistem nou in fara noastra, cum este cel al reintegratii sociale $i Felicit aceasta echipi pentru contributia pe care o aduce la dezvoltarea Uunei practici profesionale performante gi unitare la nivel national Succes Ministrul Justitci Rodica Mihaela StainoiaFS LL i TRO. s IT ‘ I CUPRINS Partea | Aspecte generale Capitol 4 euialismul socio-jridic si reglementarea probatiuni: standarde legislative universale si europene. Or. Doina Balahur Capitola 2 CB .este probatiunea Dr. Kevin Haines capitol 3 ERMETTS do iegistais Aurelia Wille Capitolul 4 Fetspeciva interdisciplinar si cooperarea interagenti in actiunile de reinsert a grupurilor problema Dr. Vasile Mitode Partea a ll ~ Teorie si metoda ‘Caproius Devarlgme teoretice si modele de practic in domeniu probajuni Dr. Maurice Vanstone — Capitol 6 Elemente de criminologie. Cristian Lazar Capitotut 7 Metode de tucru cu infractor Dr. Sorina Poledna, Or. Mircea Alexiy, joan Dumescu Partea a Ill~ Aspecte ale practic Capitol & Valori $i practici non-discriminatori Ruth Goatly 56 a3 187 173 216 323~ Capitotul 2 Se stimarea riscului de recidiva loan Dumescu Capitolul 10 Activitatea consilierului de reintegrare social i supraveghere lainstant. Joan Dumescu Capitotul 11 Activitatea consilierului de reintegrare sociala gi supraveghere in comunitate Dr. Sorina Poledna Capitotut 12 A Actvitatea consilierului de reintegrare sociala si supraveghere in penitenciar. Cristian Lazar, loan Dumescu Capitotul 13, Dependenta si comportamentul infractional Ruth Goatly = Capitolul 14 Tulburéri mintale si comportamentul infractonal Ruth Goatly Capitolults Evaluarea practic Dr. Maurice Vanstone 335 346 358 a7 390 395 401 Scurti prezentare a Dr. Doina Balahur Fate conterentiar la Catedra de Asistenti Sociald gi Sociologie a Universitit AL. 1 Cura, lagi. A absolvit Facultatea de Filosofie, setia de psihologie (1978) si Facultatea de Drept (1991) din Universitatea Al. 1. Cuza ~ Iasi. Din 1997 este Doctor in Sociologie al Universitit: Bucuresti cu 0 te28 in domeniul sociologiei cultuii si dezvoltri, Pred la cursul de Master in domeniul probatiunii al Universitat Al. L CCuza lagi si contsbuie la dezvottarea si aplicarea strategie’ de pregitire initials a consilierilor de reintegrare sociala si suprav Este autor & unor Iucriri de specalitate: ,Pandamente socio-juridice ale probatiuni** (2001), Practica drepturilor copilului ca principi al asistenfei sociale" (2001), Dr. Kevin Haines Este coordonatoral proiectuli - Probation in Romania ~ finanjat de Guvernul Mari Britani prin DFID ~ Know How Fund. A absolvit cursurile de sociologie si asistent social ale Universitat din Bath i a obtinut tthul de Doctor in Criminologie la Universitatea Cambridge. Din 1993 Tucreaza la Centrl de cercetri criminologice din cadrul Universitit Wales din Swansea, Dr, Haines a efectuat o serie de cercetiri in ‘domeniul justi’ juvenile si a publicat un numir semnificativ de studi si e&ni. Este specializaé in analiza sistemic& a jusiei si in tratamentul delineventilor minori. Face parte din managementul organizatiei Intemational Network for Research on Juvenile Justice. Aurelia Willie Este absolventa a Facultagii de Drept - Universitatea din Bucuresti, promotia 1999, tn irezent avand funia de consilierjurdic in eadrul Digectei de reintegrate social si stupraveghere din Ministerul Justi. A fost implicata in elaborarea cadrului normativ in domeniul reintegrisi sociale si supravegheri, precum si in implementarea unor programe intemalionale im acest domeniu i colaborare cv Fondul Know How al ‘zuvernulai Maris Britanii si Comitetul National Helsinki din Olan Dr. Vasile Miftode A absolvit a gef de promote Facultatea de Filosofie. Este Doctor in Sociologie $1 a lurmat dou programe de Master in Franja. A beneficiat de numeroase stagii de pregite in Fran, Belaia si Marea Britanie gi publica peste 2ece citi de Specialitate, din care amintim: Teorie si metodd in asistenta sociald, Metodol Seeiolngid, Findament in assent socal en caitate de std cater nina in anul 2000 un program de Master in domeniul probatintt Maurice Vanstone Este lector al Universitat Wales din Swansea specializat in criminologie. A Iuerat ca sef serviiu de probariune gi consilier de probatiune. A publicat un numar impresionant 4e studi gia fost coautor la patru citi. Este membru al mai multor echipe de cercetare coordonate de Home Office, analizand cauzeleinfractionaliti, eficiena intervengilor de reailitare etCristian Lazar ate absolvent al Universtitit Bucuresti, sectia sociologie, doctorand in sociologie al aceleiasi universtiti gi student Ia Facultatea de Drept “Titu Maioreseu”- Craiova Tiuereaza in cadral Minister Justiiet unde s-a ocupat de programe de resocializare a efinutilor iar incepind din 1996 ae atributiuni exclusiv tn domeniul implementarit Institutet probatiuni. A beneficiat de stag de pregatte in domentul probatiuni atin {ari eit i in strdindtate gi a contibuit la pregatirea de specialtate a conslirilor de probatiune. A participat la efectuarea de cercelari sociologice in domeniul delineventei $31 publicat numeroase artcole criminologice, privind problematica penitenciara si Politica penal in general, in reviste de specialitate din ara sii strainatate. Dr. Sorina Poledna Be lector universitar al Universitiii Babes Bolyai din Cluj si directorul programului de specializare a conslieilor de probatiune al catedrei de asisenta sociala. A teoordonat timp de doi ani experimental de probatiune din Cluj si a contribuit la claborarea si implementarea politicit de pregitire initala a consilierlor de probatiune. ‘A publicat un numar semnificaiv de articole si rt, ultima, in 2001, “Probatiunea in Rominia” Dr. Teodor Mircea Alexiu Este absolvent al sectiet de Filosofie-Istorie, specializarea Sociologie a Universiti din Bucuresti. Din 1995 este lector la Catedra de AsistentS Socialt a Facultjii de Sociologi si Psthologie de la Universitatea de Vest din Timisoara. in 1999 a sustinut teza de doctorat in cadrul Facultitii de Sociologie gi Asistent’ Social a Universita din Bucuresti, sub indrumarea prof. dr. Elena Zamfir cu teza “Profilul social al prinilor cae ii intermeaza copii in insttile de ocrotre Joan Durneseu Este manager educational si inspector al Dietici de supraveghere din Ministerul Justifei. A efectat o serie de cereetiri infractionalitati ga diseriminariiromilor gia publica in reviste din tard 5 strdinatat. Este doctorand al Universitat A.J. Cuza lagi, in sociologie. eu lucrarea .Estimarea riscului de recidiva la infeactori care au sivargitinfractiuni patrimoniale™. Este editorul Revistei de securitate comunitard si coordonatorul mai multor programe de pregatire a consilierlor de reintegrare socala gi supraveghere. Ruth Goatly Este consultantul pe probleme educationale al programului DFID “Probation in Romania” al Mavi Britaii, A publicat numeroase studi si materiale educationale in prin globalism si tensificarea pratclor transna > “prinlacalism 5 muliplicarea sdentitasor > prin eterogenizare si diminuarea functor de reglementare $4 leiferare care in rm ational spain stalinagond > prin frogmenarea si destabii td. cirea i corespunde 0 nowd format te drape (le rejele ale plralismall juridc glo) centr pe managerien ul schimbar al nvr al scab, pe rezolvarea rcaiva a problemetor a dp rancse studi cercsti socio jurdie ecente au pus in evden exienia une npplerea de Meare Cone a ae | 4g noi snuine, manifeste in special ca urmare a procesclor de glbalizare st inlegrare ye ——— Wie coronal Acca tndinG oar cancterea cupilaarain de Sonat Saaiod on = [| ‘CIMPUL SOCTOJURIDIC PLURALIST Cdertom 9 pragma. Apres pinta, 8nd spec dar pepe “| | juridied a varietii $1 a diferentelor. El presupune “existenja simuliand, in’ cadrul COMMIT DeNTTTATIOR t Selon li a. ol pt ce ap iar“) oo : j Ee TE ea ar Ie sel oes Tae ta Mabe . *~ f | hire ele raporturjuridice. _ . [serena mance | omunitifilor si tradiilor eulturale variate, difeite, J ne 3 stemorEnant | | Favorizind intalnirea grupurilr, fenomencle de intesrare regional gi antropologied In suse difecte ale dreptul , transforms analiza sociviogied si >| sumsorerionaL carmen inreaertonst VICTIMELOR mo Studillesociologice asupra gropurilor si comunitiilor devin o modalitate flexibils de ~ imcgrres pluaismul, vari lento Nu ae toe osubttae Ete verte ye hep ai csi crs ace Tce sa lucgrudeate, ca expresi ale vet uidige fective a Comunigggit Principala consecinté a acestei start de fapt este, dupa K-HLadeur,” (> REGLEMENTART , - | aa Vena eee eetenle " Enon ctvonsrrn reintoarcerea dreptului la pragmatism, reinsertia sa in timp si re-integrarea dimensiunii ENE CRIMINOLOCIE 1 Slabordrit estan nore jurioe Lie } : y Ina antic! dvent celeb, Global Bowing : Legal Paralim in the Word ch rancrcn comron _ Society’ {Ganiher Teubae} observa cA la acest sfirsit de secol gi de mileniu viziunea INTERNATIONALE DE TROLOGICE traditional, modem asupra Dreptului s-a modificat radical, fcdind loc unei conceptii . eu —__—_! sii fs open. an la des! Maia J ! Acest cimp sociojuridic pluralist s-ar caracteriza prin urmatoarele trsituri [ Sub impactul acestor presiuni } o> pinplustiates gular, te fi resin mut | ‘$e disipeasd monopoluljuridic si legisla al statu i > stan isi_pierde pocitia de centru juridical productiet dreptului-metional, si usa Santos, “Droit: une carte de la lecture deformee. Pour une conception L. psmovere ddr" Droit et Sock 10.988, og 463, etn Namaud, A.J. (1991) "Pour une pensee juridique europeenne” PUF, Paris, pag 203 1 semis sors Lvitti juridice, * Laur, K-H (1999) "The Theory of Autopoiesis as an Approach to a Beter Understanding of > are loc 0 deplasare de accent dinspre (Wniaistaazanarmaiag a Imerelationships",EUI, Baia Fesolana, Italy veeagiologic "Teubner, G (1997) "Global Bukowina: Legal Pluralism in the World Society" in GTeubmer are te se a rlutd grupurilr (G5, Global Law Without a Sate, Dartmouth devin ogee tal - ganizajilor nonguvernamentale care 6 gent mel not aedin ueidice ineracpionale cane ru maa oie legate stat ~ I ”se vorbeste azide o lume multicentricd precum si de retelele plralismului global generate de multtudinea relatilor dinre actrii social non-gueversamentalt > se produce 0 apropiere inte drept si realitate- sub forma re-valorizarttradiiei Juridica comunitti, grapulut- intr fapte si norme (I Habermas) ete Nu am inceput fntimplitor eu 0 prezentare schematicd a pluralismului-socio juriic slobal. £1 va provoact sé cdutati, sd infelegeti mutate esentale care au loc in sfera ormativititi. in lumea. postmodern’ - va spune e& a incerca si cdutai @ ipoteticd "golden rule" echivaleaz& cu o tentativa demné de Don Quijote. Dar nu nuntai tat, Va invita si va familiarizti eu ceea ce psihologit numese "toleranja_ambisuiii respectiv cu coexistent unui qumir de adeviruti contradictoilrefeitGare i cay sti, Observam mal sus, de exempl, ch mes de sl se eaneteioasy os ‘tin tener maneageane te ce se intdmpla in comertul international gi veti infelege mai ugor) dar ‘si prit8calism $f muliplcarea idauuador (aici vas sugera sh vi gant, de exemplin In Geet aewial despre minoritafi - grupuri structurate in functie de apartenenta etnies, feligioasd, de sex sau orientare sexual8, varst, etc, gi fa diseriminarea pozitivs menita s& le protejeze identitatea distinct). Cum putem lega inte ele aceste. dou jaracteristici, aparent opuse ale lumii de az, globalism si localism? Ca si ma refer la exemplele folosite intre paranteze, v-ag rispunde ci avem o obligatie "ndscuta” dia valorile, practcite si reglementirile de drept intemational al drepturilor omului de a acorda minortjilor drepturile necesare plstariiidenttai lor = care de regula exe ‘ocala, paticulard anumitor contexte socio-culturae identificabile Inst principatul moni pentru care v-am sensibilizat la pluralism socio-juridic global este legat de formarea dumneavoastré ca viitori consilieri de probatiune, Fete a ‘rofesie care, spre deosebire de multe altele va fereste, fie cd vrefi fe cd nude rating As putea motiva in multe felur aceasta afirmatie. Am si o fac simple si el mai direct 1 putinsS Practica profesiei de consilier de probafiune presupute it oniee momar ‘apertarea nu numai la persoane si situa dite, dar sila un complex de standarde 91 cobligaté care vin din drecti foarte diferite. Unele direct din via (idenitatea, tors vietl personae, ete), altele din diverse teori (psihologice,jurdice, criminologice, ‘socio-politice, ete) si din schimbarea acestor teoii (aga cum se intimpla. acum). dig ‘eat 51 experiena altor tri in materi din schimbul permanent de informatii eu Larios Now York Routledge 20 supraveghcrea personal a Consilienului de probasiune peniru a 1 sé “corde ‘agistentd $i "trgtament” (ONT, 1954, p 4)" + fericile asigurave se refer alata operitiunt “dé reabiltare cit si de ‘sistema, Ba. seaplied, Jara taxd, nor injractori selecty! in famefie. de ss ¥ 7 Particular de pefsonalitate,tpul de infractiune comis si redepivitate, tn J relate cu un sistem al cari seap tte de a oferi injractorulul 0 ansd de a1 schimba sit de via, de a se integra in societate fr riscul de a comite no fate > penale.” (C.G.Carledge, 1995 p.3-4)" In ciuda varitatii lor, aceste definiii reflect fundamentul ideologic comun fe ian? EERRAEA recum si qndintle de depenalizare-flexipilzare a sistema des Freee in mujoaes sitenelor FOOTE THREES hans ise * Victims, comunitate, infactor- in procesul eonjfOHNGr si_preveniiinfactionliit Aceasti orientate face din probatiune, si mai larg. din Inireaga varleate «a senctiunlor penale neprivatve de libertate mu numai o react lainchisoare ci, $i primal rand + tw» now ” i fractrslge Cele dou sister TMs mai trebuie |] Privite in antiteza ci mai de graba'ca mecanisme de control i reducerea a riscurlor, + situate pe un continuum gradual. "in jnventar al Natiunilor Unite,” care euprimle pericada 1990-98, indica urmatoarea situate statistical a numaruluipetsoanelor pus sub probatiune. tn lume - tA getter & neice, cate! 4 apo Aut a wy nego) pu scutes C.Oeganzatia Natunilor Unite (1954 ) “European Seminar on Probation” London 20-30 (October 1982, New York: United Nations (Dacument ScTAA-SER C) jCatledee, CG. Tak, PJP 31 Tomic- Malic, M (1995) :° Probation in Europe”, in K.Hamai, luereit, 2 LUN Crime Survey: ww un. ongsf Rep Motions [Heep Kees ——T Fete asd — (sua he joa iis S He 1) Scopurte sobectivete probatanit Probstmen, ca gi alle san sominftare et, gu rapoul nar jidice, sauutuaeggnals" Prin scopurle st sbisneke urmarts ea se distanesch st de Sum Tational centat pe sepsesi Valorie pe care + constut pwobafuni i, pe aceasl cal, la pocionarea sa distnctd On sistema sancuor penale existent in diferite legislapii nationale. Dupa Joutsen si Zvekic"” (1994, p.28) scopic robtonit sun * Jouises, Mi Zvekic, U (1994) = “Noncustodial Sanctions : Comparative Overviw” in UZovekic (ed) “Alteratives to Imprisonment in Comparative Perspective”, Chicago: Nelson Hall Publishers 2 18) Reabiluarea si control infrstionalitii bi) Reimlegrarea comunitard: e) Pedeapsa 4) Prevenirea stvirsiri de noi fapte penale, a dy 12) Forme ale probatiunti “probatiunea traditionala; pr yt wea intensiva; ) probatiunea soe. Semnificatile conceptului si pratiti probatuni in lurme - mutatile survenite in timp- ‘nu pot fi conturate in afara varietiil formelor sub care a evoluat in diferite momente, in diferite spai socio-culturale si legslatit penale La dine se mai rsp sancti’ comanitare a st (aba aon Ea consta in’: exc evs (de regula cea privativa se ivrat) st dmaneres comune inecori/aub suercehers ie tant sceselpeioae (ermen de ncemare Ti wcle ple! PHI Peon pent ai depre_0acyie eau studi, oe Samiie rar Boas revi de ul In hues de sppenive «usec =o aus or cu consilicrul de probatiune si satgespecte_interdictiile prescrise de instania"* Probattinen tradiioals pune acent at pe abet pe con sine rate, contol pedeaps eect spel pbs aoe entra spor efoaitate probunitadionae, nee lesa a ited, tata suggendirioscuts poioad de ncarcerare,Aceat erm exe camoscth sub somes 2 probate ae) Dick eperinensaek he pene » sar pete te ae conde st restietile impuse devia din penitence, infact va mal pute inclinat 8 incalee conditile impuse de ordinul de liberare conditionaté si ca att mai Potin si comita not infractiuni Dupi anii 90. sub presiunea comunitatilor, a protenilor sale sporite de sigurantd si securitte, precum 31 ca tentativi de a teduce supraaglomerarea inchisorilor, s-2 \deavoltat sistemul "probapit intensive" (supravegherea prin rote intensiva), Es se sitvegrd ials-ticaiceiae si probatiunes taditioagla att fn ce. privest Fedeyiea, Hradal de sigan comantar Gea PEMA fosurlon mates financias)(A.Larigio, 1Peterila, 1992, p.6)" Spre deosebire de cea waditional prtties anh maapieghers na pairantesuie Ieee li6emate (ex monca neremuneratt in folosul comuniaq, “amenda, Bupravegherea baron. Ye Probatiunea ~ in diferite Forme sau variante- este astiziuna dine cele mai raspandite gi fjosite sanctuni neprivative deliberate, Reglementaren si practic irese, sa. suport Vert in legisla penal romina, a 8 1), 86(2),86(3) si 103 in Cod pena Lungio, A. Petersila, 3 (1993) > "The Emergence of Intensive Probation” in J.M-Byrane ALLLungio, 1Petersla (Eds) "Smart Sentencing. The Emergence of Intermediate Santon Sage Publications, Newbury Park 2impactul traitilor si al particulartiilor socio-culturale ale comunitii. Varietatea socio-cultural a comunititilor pe care se grefeara explicA, aga cum subliniam mai sus, bsenta unei perspective unitare asupra definiié aceste institut. Cu toate acestea, ea Darel wr zieajane Heist de experi in domenica “ences ine ramdne in comumiate."Metvor, 1995, p 2107 TH) PLURALISMUL, MASURILOR NEPRIVATIVE DE-LIBERTATE raise desermea aya cum observa mass, ei surse gi preset i ‘care se-aplicd_unor situa identice (B.de Sousa Same fovea INTAR [UNI St ‘Si in cazul sanetiunilor neprivative de libertate, in. speti al probatiunif, analiza Comparativs identified o varietate & surselor-socio-juridice de regle Fiecare inte el i pune amprenta espa sgn i practic ancinilor Repivtive de liberate, determinind acegnte dite, fie pe rablitate fie pe control, pe protectin. _vietime i comoniti, pe weer scl de : “Supra probatin menioneazi 11) Rod reais socojurdce in reglementare probatian 2) Mutat intervent a nivel flosfe penal in erminologie; 3) Schimbirintervenite paradigh canoer pio soctlogice 4) Sehmbirie poiticorideologice(trecerea dela paradigma stud buns la Dostsatism care poe accen pe vesponsabitatea nvidia Roll reglomemtirilor din dep tnternatonal al drepailoromalui care fimeact incaltae de standard universe regtonale in practicasanctanorneprivaive deibertares Roledcooperarit internationale» materia contol si prevenirit infactonag Rolul cercetiristimifice si schimbuli de informaitin domenial sancfunlor 8) Rote societt ite promovarea santanlornon-custodiale pore expen ie ‘com roluftraditicr mndiegin in rie carcerizate prin de iis cumin STF a Anglia 5i,SUA probation s-a dezvoltat pomind de la o-getie de practic $i tagitii comunitare dievali sub formadhag i sia Macredinuirit pe o tare "© Melvor, G (1995) “Praciioner Evaluation in Probation” in JMeGuire “What Works Reducing Reoflending Guidelines fom Research and Practice Chichester, Wiley and Sons ua ‘De Sousa Santos, B (1996) "Toward a New Connon Sense. Law, Science and Politics inthe Paradipmatic Tanztion", London, Routledge 4 ~ Angajantenent (vecognisance) consta in eliberarea infractoritor pe baza_unei [roms prin care se obligh si se comporte corest sis nu mai comith noi Fapte Aantisociale. In cadrul acestui sistem nu era prevazuta nici un fel de supraveshere, = Inaraaoma;perwaranye implica existenta unei a tra pari care isi asuma in mod volluntar saeina de a supraveghea comportamentulinfractorului in comunitate a Activitatea consilerilor de probation atit in Anglia cit si SUA este efectul profestonalizirilacestor practici comunitare, realizate rin traditie de persoanele care si asumau_ in mod voluntar acest rol. Pomind de la aceast traditie se accept azi c& ianagementul comportamentului infactorului in comunitat trebuie fe realizat de 0 ‘persoana cu experient care spijina, consliazA si menitoizeaza infractorul. Aceasti persoand este in acelasi timp agentul prin intermedinl cdeuia staul impune cerinje care sunt chiar mai mari decat permite cadrul juidie ~ cautarea unui loc de ‘mune, notificarea schimbiriiadrese, ete Aprecialdpein_prisma_acestei_tadiii_probationa_reprezentat a intersenti. ‘Uscretignard bazoud pe rolul formasiveducatie al salorlar commitars, dincolo sin SFarapmenederte site ae legit (Hats 1997, p39) Defi av deme Fe aerate, forma, trate pe laorarea une fg spevne cae reslementeadjostn penal halves servicio de probation’ (i thie cancers pn ste Ju ctrl a cri Fepresints in contnuare una dire sursle fundanketle ale normeriiiftice (iar legea este, de cole mai mute i sarctionarea acestei radi). In Anglia, de exemplu, (G.C.Barclay, 1995, 2-3)" Common Law este constitu din cutumele care a functionat ea "lege a loclui” dit timpuri imemoriale. Regulile de comportament dezvoltate in cadrul aceste traditit cu devenitlegi. Sanctionanza si legiferareatraditei jurdice a reprezentat si reprevint in continuare una dintre sursele fundamentale ale dreptului_anglo-saxon. Acest sistem sa dezvoltat pe baza Jurisprudentei gi precedentulu juride stabilite in instante nationale Alar’ de cradgia comuntara un rol sential in insttuionalizarea 51 protesionalizarea probatunii in Anglia La jucat ins si dee (Gale Faw). El a constitu o a ‘doua sursd esenjali a reglementiri probatiunii“Px este reprezeniata de atisisauaa de legifenase realizats de Parlament. Cu toate acestea, multe dintee reglementiile juridice STlegile existent in sistemul actual al justi penale engleze, observa Barclay igi au suisa in common law; unele infraetiuni de exemplu comporta o chiar 0” dubla eglementare desi "dese ori inffactiunile prevazute de common law sunt abrogate de normele juridice de drept penal” Europa continentala a cunoscut o tradite juries opusi, Fara ca obiceiul juridic sa fie ‘oval absent, dreppul canuaental european s-a.ndscul, inprincipal.in.cadrul pracesului de Nexoare $1 codiicare ge dbeplulul ronan. In cadril acesei tradi (chilstaute "Haris R (1997) “Developments in Probation : an Itmatonal Perspective” in Vile {Jae PKlas (Eds) Promoting Probation Intrational Rome, London " Bacly, G.. (1998) The Criminal Bostic in England and Wales, Home Oice *ibidem 2slaw) probatiunea sa dezvoltat din inslituia juried a suspend executdrié pedepsei Jail. ea nu numai eX nu presupunea nici an fel de supraveghere dar practca acestat ar fi insemnat o violare a drepturilor omului. Doar dupa primul inceput si castize teen ideea de pregitite si experienta profesionala ‘aptul cd suspendarea trebuie sa se asocieze eu supravegherea, Aste, in timp ce in cadrulsistemelor common law probation s-a deevoltat trecdnd dela © pozitie informal ‘a integrarea sa intr-un cadra politico-juridic, in warile Europei continentale a petrecut lun proces opus, supravegherea s-a grefat gi asociat cu sistemul reglementat de dreptul penal al suspendart exccutari pedepsei xtindresprobajuit in ieaga lume, in special UuSEARICAD a genera varia senmifaive, alt nivel reglementilor judi ei A pret efotve 2 feintegrarit si supraveahericomuniare cast varity ipa Je una teplemenarior sia pracici- este cfectl copilor socl-cuusle $a police _atlce dri a nveicicra-simplementat acuta sancfunecomoniar Toty serie de imvariante (comune de-a lungul timpului)si diferitor culturi, care tradeaze originea comunitard @ acestei sancjiuni, intre acestea, dou, consider’ Robert Harris (1997,p.50)", se impun: a} reglementaren proba ca actvine consrctv de reasrare 6) arpede alt parc, o aunt tating “de dati cu ea imbolica" din partea © analiza comparativ’ a dezvoltirit probatiun faptu ef ea este considerandsimaltan 0 forma deauervetie gi spr ( care'si are corigine in comman. la) $10 a dreprrile i liberia civile ae Infractorilor(curent care-si are originea in cil law) 2) Orientiri jn filosofia sistemelor penale si in criminologie ca izvoare ale ‘reglemontari juridice « probatiunit ymizarllorcommunitare + pavadign’ juste! restitutive, ERNE ends wept sa erzies cong eden i sancti peal, a muni seine Hasse tense pele A scx traooala pepe! ce sncjune span. cee eee a atomatie cre ters comporSiant infact cptexl aor omen ir petkpea a mile de Qufomare @ careers oe "aoe ae ume" evidentiazd, de asemene (amet Jit esta der ca hematite ml penal iba: Aceasth nous Tie implicate filosofie penkTE, pleacd de la premisa ci toate pirjile trebul ispunsul la iniractiune, respectiv, vietima, infFicToril precum si comunitatea. In Harris ler cit * Hamal K, Ville R, Haris, R, Hough, M gi Zsekic.U (1995) "Probation Round the World : A Comparative Study” Rome, London, 7 [aims apt Feces are, de asemenea, oxginea in migcarea_pentra we age HET PIECTA $n experimentele,realzate in tim 30 de aa Senate ©) Favorseat seabilitaren comportamental si eiseria social prin mentinerea leghturor comunitare (oe de munca cu lami, interac in pg ae seni tatament, te) 4) Stpravegherea comunitart conribue la rezoareaeobleel sopraagomerré inchisorilorreducind in acca timp costuile eeonomie x tack pe eee ea Si le suportecontibuabili. loca de fea comuntates $i special iting i ead justi penaleapartine "sar Epona Eps ere Pa Ta oe sect ae ae me nn Servsilegeperale Je asistentdsciald3i-propimen fines “Coif ae olan" Aceste cont repreenau'o Sir pea neg Ns activi de Sapraveghere (probation) in cad ma lap af series antec peritndu-le sh benefcine att de esse supinentare eit yin primal aed oe fe imal efcienedacapor cu obietvul lor Rope roeprtey soils eatacean 4 apovat est obi se poate indepin doar aunt cand infactoral rece Slog si privat de posiitatea dea folosi serie famizate nue commas PE confruareyvietne’ cu inractorul, reconcilire, meer, si santiunsrepaeton™ Din acest mouivtermen de dv ese neon folosit alert cc * meg ussite, jtifie relational sau de esi ete Nowa paradigma a contribuit si la re-constuctia probatiuni. Probaiunea restituiva (restorative probation) a devenit un now mod de a praticaSanctiunile alternative, bavat Pe injtates act iii comunitare sia voluntarilor. Accasta oud filosoie penal + teprezcntat baza une} lari integsisi a comunitii yi constitu, in acelgt timp fundamental inelegerit potentialului sancfiunilor non-privative de liberate. Fa slevenit un hid util pentru constrctiastrategilor de implementare si administrare © ‘eestor misuri(supravegherea, medierea, munca in servicil comunitfi, etc, de (oe unele const pormind de Ia acest paradigm’ impardess. un_numar de supozii si credinte comune natn cared caucarsictine com 24 sat vctina ct 51 nfectoral suc agri Fat Smmtacctin restituir | \g) Dreptulvitimei de @ HelrecT mpc in aplcarea sited pene | 3H Avistarea vicnimet si redobindewscié serine ‘onc penal. controll, afectat prin | comiterea infractiunt. D anpartamenad atom " icarea efectelor *Unut te prime experiment de cs tip aaa en Canal 1974 la fs promovat te Waterloo Region Probation Department si de Minnonite Central Committee r New Zealand Ministre of Justice (1995): Restorative Justice. Wellington: Department ofcadrul acestei filosofii penale,(igpundereg] se igemeiaz pe iat SSinwor's nila pods pi pero ich, aoe asunder 3 Aca asl aie. Aces se nei pls Sit. isto in Sal cog ose rena ee eva wi, ee i cea sou medio. Acar pl art oes St Win infatont ar mediatont est in posta Je faciator al procesulat ce viea retire coral! prtrbt pia comitera inact area ra ‘cauzelor Paradigna jie’ vestitve se spin pe suport, opis, sup Iitctoaiayis™raspunder peal revenicomiterit de not fate Tete. Duph J.Klaus (J.Klaus, 1998, p.38)" acestea ar fi ide paraded aden, | Sapo paredigmel resi Poem se ism ttl, © iesleare a leg, a possoane sau a.comuniat > hese iheati_a_sienie_aw |" Grube a relacerea sehr it | nen CGR perrhat prin —comitrea | pelea ifactini : Contention 5 reales al ed pn intel - we de ‘oumarea faptei 17 Gomme 7 Gee ge gis separwe- von glo =| Vina sxe aia coaala ji panera, > ms rR Sie Caactervat prin | > lnfractorul = a da nastere uneirspunderii personal. dimensiune individual Setter de valor suport, pomovate de jus rest, va genes (BEER) ‘Mjete ale geodata stale tutor celokaltesancnior nepivative de Where 15 Ski teense pe ei care au comisinfactun cv gra reds de pel i medial ‘peniteggiar. Cei pusi sub supravéghere cae in comunitate benef dpi emi pa seer soi bx) Evita stigmatizareainfactorioreichtarea lor ca" ueator as, BF Se nes for Probationers and 5 lam, FF (908) “Handbook on Probation Services Guidlines for Pr Manager”, UN Putin 6, Rome, Laon a EC) Crearea wor mcanisme de_monitorizare_a_implementaril si respectarié j Drepurtor Oma nema, $1_respect yh? Retr cada iil compet barman in area preven combateritinractionalaai LS £9 Recvtare 0 ede Naor Une sa organinetreuropeneaprtectar SAR | psioate gla de secre tne oe aoe NB insite de cercetare care fimctioneazis sub directa indbumure a Comisir Nariunilor Unite pentru Prevenirea Infractionaittit $i Justier Pe Const Europe) necesare rel! periadee 1 Sudilor i cevcesroe th 3 materie. ” ~ ~— — ? orme, valori si princi 34) prezente in documentele internationale in materia Drepturilor Omului cu privire Ia sanetiunile neprivative de liberate, a0 ri normats-juridice elaborate si adoptate in sistemul Naftunilor Uni Cadrul cet ad generat care a cond la replementarea sanctunilor comunitare in sistema Najiunibye Unite it reprezinfbe7 rer a Drepiuro + adoptaté de Adunare General a Natunilor Unite Ta T0seeemibse THE Ati prin inteFMedil prvepilorstatuate cit H pin Tt dreptatfor evi si poiice reglementate, Declaratia este la origina migcért de umanizate i de recomtactie « + detislatilorpenale in acord cu(valorile dsthocrafe det’ unianE) Del aie Tieofoneazi_ peru prima card int-un document de dreptinterajon®lpriuipn] egal zr Prezumtia de nevinoviti, aplicarea legit pensle mai blénde, 14 deep de a benefcia de un proces corect, instrumental de o inslangh Competent obiectiva, ete - satprneee : J ___Nimeni nu poate fi aresta,deinut sau exile io mod arbitra. | arti |) Orice persoana acuzati de un delict este preaumati nevinovati pind eénd | Yinovata sa va fi dovedita fn mod legal in cust unui proces public in cadral aru {-au asigurat toate garatile necesareapirai sale | © Nimeni nu va fi condamnat pentru acini sau cmisiun care, in momentul tn | cate a fost comise, nu consttuau ofapté penal porivit dreptuli ational sau | interational. De asemenea, nu se va aplica o pedeapsi mai aspra decit accea | career eplicahitsn moment in care a fos comistinffactiunen, ighe igen ve > fm A prea, - — pee EY 2, apa de Adar Genel a ON pine 31 A(t in Oca, 1988 Py —DECLARATIA UNIVERSAL ; PTURILOR OMULUT— ane | Oriee persoand are dreptul si se adreseze instanielor de judeD> Spritniveainfractoruti sa accepte rispunderea pentru comportamentl su intro Mnunin care legit ad se deste acord cx vaore Gelato 9 > Implicarea_tutwor_pintilgr afectate prin comiterea infractiumii Teoria jie: retiative a conribut la rezolvarea nei probleme majre cu care a Confrntatpractsn.misurlor comuntr, respec absena.onadetweret oncepual cpabils8ofere obicctivele pensle 3 misnhea ifereni criterile de Cratiare& performantelor apie lor In anit 80, literatura consemna fp ein Ghd cartctrali lr manist, masurle comunitarereprezentau *practica in ciutarea tne tort (MsDonald, 1986, 1.2) precum i fal ch penta multe instante si ‘eric Je probation sunt doar rin gi irorae. usa resin este perspectiva emul setitor comuntare. si mal larga sstemelorpenate afc in iaarea tim, 3) Rola! Dreptului International al Drepturilor Omului in reglementarea ‘masurilor neprivative de libertate in legislaiile penale nationale, Intre dimensiunile gi aspectele care inese practica pre nit in Tame Be numa, indoil, existent unor valor si Standade comune reglementate itn sistent sninaral ct in cel regional al Drepfor Omuli dierent de paola existent in leislaile wi practice nationale ale probtuni,respectaren princi. rormelor $-valorlor Dreptrlor Omi este 0.obliguore att Pelle cu Infoctord, cit 1 cu vietina ! comntetea.Ta sash egies cae crc prevederlelegislie internationale @ Drepurilor Omuluifurnizeaa standardele imerventc, evaluirt si efcactiti activi conslerion si serio de probatane. Se poate aprecia ci uh impactul reglementdeilar 0x materia. Drepourilor Omuluy fratamentul comunuar at mfractorior in general, al celor minari in special. a devenit © practicd cu raspindire.planctara. Alsturi de muiatiile intervene in flosolia sistemelor penale, ele sunt la_originea politicilor $i msurilor I le penalizare, a integrdeii tuturor actorilor sociali ~ vietima, infractor, comunitate— in solujionarea conflictului generat de sivargirea inffactuni, ete. Fle au contribuit sential la realizarea unui control mai putin opresiv a infractionalitai Impactul Drepturilor Omului asupra dezvoltrii legislate: si practicii masurilor comunitare se poate dismina in edtevadirecti semnificative A) Reglementarea normatijuridied a sanctiilor neprivative de libertate in diferite Charen Pacte gf Declarafir ale Drepiurlor Omuluiadoptate in sistemul Natunulor Unite $i in sistema european Lunar principt ale justtel penal intemeiate pe Drepturile Omi ® Meffonad, © (1986) Punishment without Walls, London, Rutgers Univesitz Press Vet Nhat ou Ue Le jae Declaratia reglementea7a qu_numai.drepturile dar si obligate fay de-comunitae, aceasta reprezentind in termenii art.29, alin! "sing depline a personalitiiindividuly,” Sor Lista drepurlorprinipior replete in Declare a fost entinsh considera n cadrul “i de a ‘He Drepturi ale Omului seprezentata de#Pactul International eu privire ta Drepuwile Civile sj Politice™ si Pactul-Internapioual cu hve la Despite Baiuanace, Sociale si Calarute Pact spp Drepterior Che i Police dezolt si xtnde sera deep cvile | sipoltie igestice noi princpi sear juiciareimpoiva excreta abusi a eter pt he tow A) Bw) cuales dviior nf ode! nse presi 9 drop ca gl st 1 ska chibi st pus cae oso vote el 1 mance .)drepturile persoanelo care ispagesc o pedeaps privativa de lhertate (art.t0); proceduri speciale pentru minorii care au comis infiactiuni (artabhsinet), autoitatea de Iucrajudecat (arbi 7): €) regimul penitenciar 5 ratamentul condamnatilor (10, an. 1); ££) regimul penitencia al infractorii minor (art, ali.2; ub 5 alin); &) dreprul de a nu fi supus torurii, unor pedepse sau ‘ratamente cmide,inumane sat ddegradante (art, etc | PACTOL INTERNATIONAL, CU PRIVIRE La DREPTURILE Gi “| poLirice arto + | 1. Orive persoant care ispaseste 0 pedeapst privatva de berate va fi tata cu |, unanitate si cu respectarea demsnitiinerente persoane’ umane. | 2 a.) Persoaneleaflate in regim de detenjie prevetva, vor fi in alara unor | Bprejurariexcepronate, separate de cet condarnati si vor fi supuse unt tratament distinct, powivi condi lor de persoanenecondammate €) Minor i tnertaflayi in detente preventiva vor fi separati de adult iar | |i er desde apa tern cel inp 3.) Regimul penitenciar va al condamnatilor care vizeaza | | indeepare lor in opal seiategsiiccomunilare. Condamnatit minor tn . Yor fi separati de adulti iar regimul la care sunt supusi trebuie si fie potrivit | varstei si statutului lor legal, | «Ambete Pate a fos adopts 9 deachie spre semnare de Adunara General Naitior Waite 16 decembre 196. Primula nat igre fa 29 mare ar cel Seal oes ln) innare 1976. Romania aifca Patel la 31 oetombie 1974 pr Decree 212,publct ns Buletinl Oficial al Romans para I, Nr-46 din 20 oiembie 19784 Pri Protocol Facile Pail Inemasionl ex git a Dep ole Politice” recunoaste competenta Comitetului pentru. Drepturile Omului de a primi $i in comic prone te lager ae rr Ion net ope rons de Pst Ct bal does Bvoeal Fal Pau ae de es Crapo spss: douse ref absins pact cnt’ Aric Tal Pat lr cnt patel cava at Un alt moment important in procesul elabortii si reglementirii legislate internationale a tratamentula ceor care ispigse pedepse privative de libertate precum 3 al saneiuilorcomunitare Ia reprezentatamenfia Inpotrina Lartart sia Ator Padgose-ort Fratmense Crude, menane sau Degradarte." Artcolh 4 din acca Convene prevede expres obligataten tatelor prt de ncrimina peal toate actle de tortura, inclusiv tentativa, si de al sanefiona aeeste_inraciun-cu-o-pedeapst proportional ei aavitatea Tait. La nivetul "generatilor de dreptuti ale omului legslaia international in materie s \dezvoltat pornind de la reglementir cu caracter general, (prima generate de éreptar ale oma - Deslarata universal, la reglementiri i canpcter special (in cada eee cad aeeai deer ale Om). He i ea i ler sle_drepturi (evile, police, esonomice, cultural-educatonale, Te tatance’ cea 1 non-discriniinare, etc) Sau a ung grupuri speciale - vulnerabile, marginalizate - cum ar 5 opi (aa in ifort Seumstante “bit: amat, Init, deve ‘minor, ete) femeie, minoritiile ginice, lingvistce, culture. emigrant Un pes important fost realizat in cadruP¥Geli de a tein generat de Greta ake omolu™ varacterizaté. prin sublinicrea Interline ee, precum $i a,creptuilor colective. Recent, se vorbese de 0 a paire gener, care promoveara pbtgaile uate. ay * Adopt si deschis spre semmare de Adunarea Generalé a Natiunilor Unite prin Rezoujia 22004 (XXI) din 16 decembrie 1966. Inrat in vigoare la 23 mate 1976, conform disporitilr ‘r.9. Romnia a ratificat Protocol la 28 iunie1993 prin Legea Nr. 39 publican Montora ‘Oficial al Rominii, parte I,m. 193 din 30 une 1993 Adopt prin rezoljte @ Adundri Generale a Naivilor Unite, ea dea 4a sesione, la 15 sdecembrie 1989. Romnia a ratifeat acest protocol la 25 ianuarie 1991 prin Legee. a. publica y Monitor! Oficial al romania parte 18 din 26 tanuare 191 * Adoptata i deschisd spre semnare de Adunarea Generalt a Najiunlor Unite prin Rezoluia 39/46 din 10 decembie 1984, Inrats in vigoare la 26 iunie 1987 conform dspasiilor a 271, Romania a raiticat Conventia la 9 gctombrie 1990 prin Legea 19, pubicta In Monitoral Oficial al Romaine, partes fn. 112 din 12 octombrie 1990, adel il fall bs PRINCIPALELE DOCUMENTE ALE NATIUNILOR UNITE iN MATERIA DREPTURILOR OMULUL | conn Cutt L J —_ aaa] = ont! uae, | Pveeamtnetise in cadrul acestui proces, reglementarea si protectin depturilor copluli,aflat in siete situati a fost una dintre preocuparle Constante, de pri ordi ale Netcelan Unite, Replementarea depturilor copie avizataopsritea, pe et pov a ues log specu de situa, inte care este aeca a minonlor care au sian nace ‘raspund penal. ~ tn. PEK “te ot 3.1.2 Tratamentul socio-juridi al copitlor care au comis infractunk. Principia vadt o= si norme elaborate in sistemul Natiunilor Unite. 4 fatamentul sosia iuridic a minor care au sivrytinfactioni fost reglementa, in {sislemol Natonilor-Uinite) prin Regulle_s1 Standandele Vinime ale advinee ion Just rie = Rogie de le Being” apne fe Neo ‘ezoluia 4073 din nokembri copalliobictvele urmarite de Natunile Unite in elaborarea si adoparea acestOrregult-Revos, aya cum menfoneacd Declan Consitolui Economic 3i Social din 24 mai olareaimbundtire si Rell de Ia Being au deschis un now capitol in teilaia inematnald a Bret Oma. Caeva mgomente inte Gepa ea Se ‘7 Oi oe ltores esr sande oe a ST RIO legal » Depry Om aa a a Cnt Net reuse, bee aces deat ae feaaliatele studilor gi cecetiilor psiho-sociologce, psiho-neuto biologie, cae ‘are au evidenfatcaracterul ieductibil, dsrnct al copilariet in procesul dezveitan, baw unc con ° 15" Plenary Mecting of The Economic and Social 3 Council 24 May 1989 ~ fectsi maturziritfintet umane. in consecats, e8 necesitd o abordars saci juridics Sferetiatdprecum si reglementridstnce Weel esetjng desc ean net oi incleger: i precum sia unui now teatameng juridical comportamentu-intFifional al copilor i tierilog jE este ‘contextul dezvoliti, flind considera” mal de GraBa inf accident, care trebute ingles strata pe fonda particulartlor procesus dle maturizar. In consecina formele de iiervemie 41 remedile reglementate. aan caracter ior saco-educeiomal sunt adpinisrate in comuniat — precumy © Prints ye wo Ril proces det clei pentru minor i specta,) are a mterillat ulterior in elaborarea de ci Natale Unite a unui nou set de reg care reglonepteas3tratamental comaitar, non-custodial al sancfiahTOP fenale precum sun Shi al preven elcveme! juvenile au representa inceput saa Regulile de la Beijing reprezints prima tentativa de a reglementa vn subsistem penal at pe sdee posociale ale minora deeve, pe neve sale de is infractiuni, ‘drepturile deffeventului_ minorfin toate favcle proceiale)precum bligaile prfesonaeegale ale pesoaneor implicate in SiminseaeasancGunilor peale apse minor. Document est stuctrst i sase.paai. 4) Prim parte - Princinii Generales precizeazp‘scopul Acestor Regulisi teglementeaz’ ansamblyl Fiincipilor, nogmelor 5i care fundamenteazi tratamental penal al ‘minor arstaresponsabli penal 9 actor minor, protctia viet private, SERGGTTE TOTO previd obligatia suelor (rg2:3) de a reglementa in legisayia Tationala-un set de ley, reglis1 prevederi speciale apicabile deicventilor minor, prccum 5 nlintres enor titi onganiome spesileaté fn adi Penira minor){RSaThcestor institut este @D de # satsface nevoile delicventilor minor, respectindu-e in acelai timp, ospuutile si {BY dea satnfcenevoile de secuitte ae com iti Regulile recomanda staelor reglementarca. virsiei sAspunderi_pevale ginind cont de snicuartiile matrziri emotionale, merle 9 inlecuale_ale_minoror) De imerpretarea si oplicarea rsonale ale minorultinfractor $4 i fravitaea fapte’comise oo ] Me be es LoL . tks hy tos i opiilor sa familiior lor 1.2 Statele membre se vor striduis8realizeze cond ii care vor asigura dezvoltar ‘otal a copiilor in comunitatc, in special in acele perioade ale viefi in care sunt predispusi Ia comportamente deviante, i vor sprilini_procesul de xizare personala precum si educatia lor, astfel incit sii fereascd pe eat jposbil de infractune gi delievent | | 113.0 atentie speciala_va_fi_acorda_aisurlor positive, ceea ce_ implica | obilzarea tuuror Gis disponibile’ inc fai, volunari i ale puri comunitae, scoala gale isi comunitae, in scopul promovii | i copilor, in vedeteareducerii necesita inerveyii formate a lei i | al institins un tratamentumnan, echitabil al minorlor care sunt in conflict cu | tegen Paea aad Tei) RET BEINY (Cercerarea si urmdrirea penal PODER Moles sone eplementeach walanenl ude al ors toate faecle cert, war proces peal EE fete Asura in tote fel proses, procedure specie apie minor pe oath data letenic. investigator sh, procesului, precum si tratamentsl Ia Tocul de Instnuionalizarea iste apreciaté de Regulile de la Be instant vernational lisa drepiurfe ike provid pentey prima oars inte-un document ras Rg 71): Je prezumtisdenevioovatic, “replul de aise aduce la cunostings faptele de sa: sete invinuit, > dcopiul deaf asistat de un avocat: 35 Sep ptr sv afr oti eal de pen aie Sf dreptul dea sustine public, in contradict cauza: 2 dreptul dea face ape a o instant supesionst ‘dreptul la proesta viet private(Re. 8.1) ropa de a suse publica ilo iformaie eve af face posit ences infeastocl el Este reglementath obligaitatea ancheri_ sociale (Rg.16.1) in orice hotirire a autortiioe competent refertoare Ta minorul dlivent vigibil confictl dinre cele dowd flosofti La vst Rear da Rei SS Sipe tcatoe penale concurente: cea wadionalsteen, in special in domenialtratamentuluidsicvente juvenile. Principle (Re.171) crc reer peace minor ets ierstnes dine lr ple spilesardhpai ear zp eas part fui 7 em versus Ren Promeis ndii verrs protect&re muni et Una dint obligagile previzute de Regulile de la Beijing se refera la reglementarea twvet game cil smal _largi_ si flevibile de suncyiuai (Rg.18.1)astfel inci Insiugianalizarea( si fie doar O soluiie de wdtimd instantd) louse acestea. sunt 4) > hori de supraveghere: 22> probajiunes 3/> munca in comunitaes 4) compensaja si restuirea:amenzi penale > consis terapia de grup: 6)> Soci deasistent altemativ © decisis de intemare in centre educational, ete Kegulile_de, la Beijing replementeaz8, de asemenca, eiandardele de_pregiive _Brofeionalf ate cel care sunt inplicati in soktionarescazeor cu win) subliniazh necesitatea preg profeionale continue tn acest domeni, prin Casi speciale, ste incitpersonalulimpliat tn cauzele es delieventi minor $1 imbunatteasea permanent competenja in acest domeni (RE22.1) fceste persoane o ese necesard minima pregitire ix drept sociologe, psihologe, Stininologie si stinele camportamantul Aceast® Preganire ee tn aT Inportanta ca 1 specializarea organtztionaldprecum ¥ independent autor Pentru toate sa Cetamena No-nstngonl feplemeteazsinplementrc ote “elope de autora in cauzle cu minor tind st intueneze, pe termen lng, via edu in auc intro mist sul {invatinnftorilor major, Din acest mati. fp Cite orgemime specialize, al ciror personal are prea profesional pec previcidiesteticend (Re.23 1), De Wsenieaea. 5 preveTe Ooigaiiviater weer dri asistenfei wevoilor minorli, pe tats durataprocedurior, asl int acest spa benfisia de Jocuin de coniinuarea goo fa progr profesionae. de un lu de mune ete, Acest masur sunt mente st faciiteze rocesl de eabiliare 3 ence 4 iinorali in comune (R21). YL, Regulile de la Beijing, prevad, in cea de a bifcea part?) obiectivele, principle si nonmele care rebuie si guvereze tatamentul stl ‘care au comis ingeactiun (ratamenta institationaly undamental (Re. 26.1) al asistene $ institutional al minorilor care av comis infactiuni este de a faveriza ‘eintegrama lor comunitars prin “gsunarea anor rob —pductive st cansructive ausocitate| op mir insiuionlizat vor fnegrat in programe We ‘Solara si profesional, de asistemta psihologicd $1 medical mare decat in hotirdrlor se va wala de Commentary on Beijing Rules; United Nations Human Rights Website 36 Mp bp me I] iterete“care space coresmattoae vies, seal personal si nevilor specie (poor fr J RECS Site cnn fd dee eee regatta (ea rananlor minor de ei adult (hp 263) Regula 264 ards ee EE) ‘Geattor coe ou coms infact ER al stereoiparor gi dscinalté Temes © peieapes prvava de erie sunt ttate afer sunt vaeijae compere co ihe infact. Revolta m9 acl dealaslea Cages al Nattfor Unie u pivite la Preverire Infctionalti i Trtamentl J] estore, comand sao corde ramet alone fate tape ‘ercetari, wmirir si procesului penal) precum yi acondaed ame atentitspaciale prablemelor si nevolor or pe durata defnerit Metualmente, aceasta regulé trebuie, de J]. “Ronit nmin dor Convent Nate rec i a Eliminareataturor Formelor de Diseriminare impotiva Eamon” Regulile 28.1 si 282 da reglementareaf inte ecu si bsisared $1 aceastd perioadé de cdtre organitme specialiye) regherea minorilor f "DE LE BEIJING - LIBERAREA CONDITIONATA > | Regula 38.1 Liberarea conditionata intro ing - Lai zepade cu puting ; | | Regula 28.2 | | Minori lberati condicionat dint-o institute vor fl asistti si supravesheati de o | | sutoritate competents i vor primi intreg sprijnal eomunitii | Sunt, de asemepea, incurajatealiz (Rg.29.1) cum ar fi contre de zi, sibilimentele educatonale (educationa’ homes, half way houses, et) Yi CarieararFaxeay'Cercetare, Planfieare, Elaborarea Politcilor gi E subliniazs eeesitatea d&Zvolarit cercett shinies" SH Riza palitclor din doateniuljustijei = Ponale_pentru_minori, Regula 30 stabileste standarde de_integrate a cerctirit in frocesilelaborint taplicsritpoiiciloe din domenial administra justi juvenile. » In acest context este recomandata eyaloarea constant a nevoilordeievenior minor. njelor si aspectelor noi(care apar in domeniulinfractionaliii iain considerare inclasiv motivata si expicaile pe care chfar «—precum si a tenk Cereetarea trebui infractorii minori le dau acestor acte Principle normele gi vatorile previzute de Regulile de la Bijing au fost reiterate si ss conpetn sist Convene Najnoe Une uri DepueCpil <— printeun nou reglementare (Régie Natinilor Unite pentru Protectia Mnorilor Adon i deschint spre semnare de Adunarea Gener Najiilor Unite pin Rezoiia 34/80 din 18 decemboe 1979 Ina n vigere la 3 sepemboe 1081, Rona rtf Convent Ia 26 novembre 198] pn Desel g 42pubea in Buletinal Of Roman gates nc 94 din 28 novembre (88 Adopts de Adunarea General a Nainilor Unite la 20 Noe ta 2agqenbe 190 ri 1989, fata In vigoareace Bp adoptati de Adunarea General la 14 decembrie 1990" pep fogs, é Ce, M3) Reguli si suundarde minime ale Natiunitor Unite cu privireta sancyi neprivative de libertate ie Repule dela Tak CConsacraea expresi.asanctiuiloc si misurilor comunitae, i legisla interagionala fufor Oulu, a realizt prin adoptarea de clrefa Vill lea Congres al \Nautlor Unite privte la Proveniealnfactonaligi 5 TratamentulInfractorior a Regulilr si Standardelor Minime pentru Masueie Neprivave de Libertae- nunite ta ecomandaea Comiteuhar penta Prevnires sl Conta! Tfactionalea Regn dela PORGAY Fle reprerinthcadrl normatvjuridic intemaional al reglemenr Tanclunilor si mdswilor neprivatve deliberate 1 implement adristdris mdswrilor comantae. lor de preatire a personalul abilitat se or de iplementare acest sat © al coopariei—imtarntionale in materia revert infracionaliai raramentululinfractorilor, Inacest domeni sia Regulile de la Tokyo, reprezintd nu numai o mows reglementate international ci consacia mutafile majore inlervenite la nivelu! flosofisipenalegerinigolouei, Ele tvinspun sub Jorma normutivtatijuridice de Drept Intemational al Drepuriler Onuluiprinipie i valorile paradigmei justi restitutive, Aceasa corespondenta ~ re filosofia penala restitutiv-g feglemeatarer de Drept gana Der nul se evdenizh eu preside fa nvelul biel si CoparTON wmarte prin elaborarea regulilor Cane @ de «pune la disporitie un set de prgcipi fundamentle in scopul promovist ‘anotiunilor nepivative de liberate precum gi un miniiunT Oe gar petsoanelor cae ispijeseo-sanctiune neprivativ de liberate; (1.1) 4c « promova o implicare mai activi a comunitqii i manage penal : ul justi in special i trtamentulinfractorilor, prevum si de a dezvota la infractori an sentiment de rspundere Fath de societate (rg. 1.2) © i pocoul implement regulon, Syle Meese vor sti tage un egltsinrcthepul natn, epi vicinlor gyri soe px -Sicuritatea publica si prevenirea infractionalitatii (rg. 1.4) G sacle meme vor relement Siscmal lista afonle plementa _masurile neprivative de liberiate a jn scopul reducerit ineareerri, al rationalizaci United Nations Rules for dhe Protection of Juveniles Deprived of thei Liberty, aopate prin Rezoutia Adunari Generale ne. 45/113 inrunita in cea de a 68 a sesiune plenard la 14 decerbrie 1990 Adopate de Adunarca Generals a Najiunilor Unite prin rezolutia 45/110. ta cea de a 682 sesiune plenara din 16 decemmbrie 1990, www un orghees45/1 10 8 Lu Leaf La a polis jusii_penale,huind in consderare respectarea Dreturilor Omului, ern dept sociale prsim si nevoile de resbltre ae inftactoul (1.5) fore gust oy in seopul realizar unei exit sporite“proporionale eu gravitate si natura infractuni pu antecedenteeinfactorlu shprotecta soviet, precum sn acela a eat eri ori de edte ori mu este nevoc, sistem juste penale va replementa 0 pale Jorgé de misutineprivative de liberate, att in {tapelepre-procesule cit in cele procesuale si post-procesuale (Rg 2.3) Implementarea Regulilor de la Tokyo in legislaile naionale a condus la generalizarca _anisurilor si sanctiunilor comunitare neprivative deliberate in majoritatea legislaifor ppenale. De asemenea, ele constitu premisa armonizari legisatilornafionale penale in materia sancfiunilor neprivaive de lbertate (prevazati de regula 23.2). Regulile de la Tokyo sunt structurate iODESETTUNT 7 Reflectind 0 nous flosofie penal strcturatt in ju) valorilor jst’ restiutive Regulile dela Tokyo reglementeaza un sei desde, wali, igre 9 procedirt care ‘izeazat mensiagrea persoanel in stare de libertte, oi dE Gate of ext posi TF Wate faaele cerca, urmarn 3 rocesulit penal, ekpoctarea demniti sale (Seciunea 1 «a Principit Generale. E NEPRIVATIVE DE. LIBERTATE - REGULILE DE LA TOKYO _ , defines 3 aplistessanciunilorneprivtive de i REGULI $1 STANDARDE MINIME ALE NATIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA ee ate va preseish 14 Mou erate eater ng st aie ol, pte init sa ol proce nse consist pesca 35 Hotes care ponunh 0 mask path de Trae tbe sh beneicieze de postin dea ff vial de-o aKa stan sao aite compen, Ia crea Iatacton | Ssnacor enue se enentee dup. ares re 8 plage Ue nstne | sa Ski sutra competent, independent reletoare Ts spectre drepurr sale pe [nent ampere : | 5.9 Demnitatea infractorului care isplgeyte 0 masur neprivatvs de liberate va fi respects i {Of al impementi sur sepvatve de era: deporte ma vor Fi restrinse deet in limitele care au fost stable de autora competes care 2 at deci ntl, Reali recomand, ca or de cite or exe posible, procure saws agent care se ccupa de cazurle penale si oat, pe baza leg, (Secjamea a Ilex Fiza pre proceswld) sh dezdgoviaseh inbatorl, deck sees deczie vie in spl Prowse soci, preverteainasfunilor gi prmovares, respect peta repre vice! (Re) Integrarea acestor noi valori legis i principi presupune modificari_esentiale_fa_nivelul replementarea unoe ngjinstuti care si permiti derulareatuuror etapeior prvesual penale co respectareadrepturiloractoritor implica in Conmiterea tneiinfactuni: victim, comonitat,infacor. in acest Scop autortail rato sop ar ane a done mor Lag de mas epratie de ne Ri nad Pacey) Conder) don fe op ‘Bana webuie sh iin considerate esol de rebltare ale ifractoroli Protsctn 5 itibresele victimei. 1 ST STANDARDE MINIME ALE NATIUNILOR UNITE CU PRIVIRE La | MISURICE NEPRIVATIVE DE LIBERTATE-REGULILE DLA TOKYO $1 posite un spc bre | judicire vor ta in considerate, n decile pe ear le vor adopt, nevole de reabiltare ale | | Inrocorr, pote soci intersle vet, cate va f consul ot de eo | | ss cee | 82 Awtritil cae hotirse pot decide asupea uncia dire urmdjoarse mds GF Sanctionarea verbala cum ar fi: adeanestarea, mustard. ayeriimentl ($8) epuotarea condiionats la invinure fc), Santini economice 9 amuenzi | a Confiscaresau decizi de exproprer: | e) Resi: ~ | |) Senta asnare prnunioii |) Protea supaveghecs ju &) Munch n ses comnts ty” et domi ‘Observam mai sus cd una dinte formele de_manifestare 2 uric este fetal apropiei dreptlui de vita indvizilor, grupurilr si comuniior. Repulile de i Tokyo sunt iastrative pentru acest proces” Reglementarile nu mai au un caracter eneral, abstract ci fae eferite expresa la nevoile- personal, Ta. aixumstanile Capitalul V, refetor la implementarea misurilor neprivative de libertae, prevede objective, procedur, strategy de mtervente eeniate_pe_nevoilé ifiaGionuuid pe rezalvarea problemelor care au condus la comportamentul infraction. Ele is pun amprenta asupra satel si planului de imerventic ale consilerulu de probatiuns, care vor fi strict centrale pe caz. Durata masuriler, condifile pe care trebuie si le indeplinased infractorul sunt de ascmenes adaptate la comportamentul siu, la eforturile de reintegrare. Seopudsupraveghert ingractorll in comunity (Rg.10.1 ese Kuss recidiva precum si dea Spijintreintegrarea sain modalitai care previn rein See comportamentul antisocial) In accuser Girectic, repula 103 prevede adaptarea suprasegheci 3. tratamentulu i fiecasecaz-in parte, precum $i revizuirea period acestora in funetie de progresee inegistrate de infractor. RAspunsul TavOrabT Ta rmisuri poate si conduc& la scurtarea duratei de supraveghere. Regula 11.2 reglementeazdposibiltatea reducerttermenull de aplicare a misuri de supraveghre daca infractorul raspunde favorabl la ea “0 CComrarea supravegherii i adaptarea planului de reintegrare Ja nevoile infactorului sunt reglementate distinct de Regulile 13.1- 13.6 REGULI Si STANDARDE MINIME ALE NATIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA] | MASURILE NEPRIVATIVE DF LIBERTATE - REGULILE DE LA TOKYO 1 adr umes anumite masurh variate, menite st satisfies efectiv nevoie infFactorlu, cum ar f terapiacentratd. pe | Subic, terapia de grup. programe rezidenile, precum statamentul speiaiat al diferitor ¢ategoni de infact. 15.3 Or de cite rs const necesatea administer vi tatament, vor fi feu efor dea ncleasanccedntle nator, personales, apd, snteliget,valoile ale in special crcumstanfel ar au cond fa comitres act = Standardee 5 regulile minime ale Naiunlor Unite cu privire la masurteneprivative de ibertateacordt oatetie specials preg personaluli cae luceazd in domeniad T aininsrdetsancjntoncomunitre BecTaned& PEE Povonall Acca pegire ‘stein viziunea leguitorula international multipla dimensionat: de natura moral, Juridica yi psiho-sociologica. Pregatiea in acest domeniu rebuie s@ contibuie la: @ clegifcarca responsability personatull in ce priveste reabilarea infractorilor (Rel) = ® canoasterea dreptuilorinfractorul, precum si cele ale comumiti (Rg. 16.2) © informapi despre natura mdsuilor neprivaise de liberate, scopulsupravegheri despre varetatea mijloace de aplicare a acestor sur (16.2). presatirea,cinostinle gi capacitatea personals se vor imbunitai pe ‘nganisari nor cursii specializae (Rg. 16.3) _CorespunzAtr filosfiei penal restitutive pe care se intemal, Regul de la Tokyo Gil reslementeaztporiciparea comnitag i cooperarca cu orgenionee giveriamentale nernamertae—earruntai) proces imple Imisurdor neprivative de-UbertateSectinea a IT a: Volintarit $f ale Revise [ REGULT Si STANDARDE MINIME ALE NATIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA | MASURILE NEPRIVATIVE DE LIBERTATE- REGULILE DE LA TOKYO T Participates publich va fr incuajats deoarece ea reprezints o rgsurelaujurd 1 ul Aire cei mai important fctori in imbunstjreslepsurilr cnt iffactoi, familie si | comunitate Ea va fi complementard eferturilor de adminisrae a juste penal 17.2 Partciparea public va fi privitl cao posibilitae deschish membriorcomanitai de | soLensesccenie TT ~ 181 Agenile guveramentae, sectoral privat opinia publica voefincurajte 38 spline organza Tongue | 183 de commie mut ten pl oe aa pic | | constuctive mente st condus lo plicre mai argh 3 WMO mea J TEER 3 Lisinegares socal a nacorlor, 4Ww jl Scctiuneafinali a Regulilor de la Tokyo (Sectiunea a VIM a, Cercetare, Planificare, Elaborarea Politcilor_si_ Evaluarea) replementeaz3 ervetarea.. plaificarea, claborarea si evaluarea programelor si poliicilor sociale de promovare ‘1 misurlor neprivative de libertate. Progrumele si police sociale referitoare ta. misurile neprivative de libertate fac parte integrantd din sistemad juste’ penale nationale (Re21-1), in aceasté calitte cle vor fi exizuitesiimbundiite periodie pentru a determina o implementa i administrare mai eficiente a masurilor neprvatve de Iiberate. Este reiterati fiporanta)speciala pe care o are promovarea, coopera Sinie nematonste fe temeritenamie agave de ae Satna mai sus Regul de a Tokyo au conti dx aie major care av ut loo in legsaile si sstemele penal none sina inplenentare er legal nerne fat ncaa pee a drone cs valle Sl sandarde felenenate de" Dipl erie rept Om In ce priveste Roménia, promovarea si implementarea misuilor neprivative de libettate s-a realizat (Si se cealizeaza) prin efortal concurent al Sbcietii ci ~+organismelor guvernamentale, prin spijnul si asistentafinanciaa si tehnico- ‘Cigemationale Jin Romiinia servicile de probatune au funetionat it fyndatilor si asociatilar. Activtatea lor a fost in departament “de specialitate din cadrul Ministeufui Juste! is beneficiat de consultants simifica, de asistena tenica si financiard din parted expertilor Fondului Know-How-al-Guvegrului Regatului Unit al Mati Britani 5 al Irlandei de Nord. La 'peepatl anului 2000 gxista | Lastel de organizatiinon-guvernamentale in Romania, ial ca iniiativa privat sub forma leTa inceput coordonats de un Organizarea si functionatea Serviiilor de supraveghere i reinegrare sociali’ a persoanelor care au comis infractiun, in Romenia, a fost reglementata prin OG nr: Pblisata. in Monitorul oficial nr423 dint sepiembrie 2000. intreg. ansambl Aispozitilor normative cuprinse in OG 92/2000, precum si in normele metodologice de aplicare, refeitoare la practica gi obligate profesionale ale consierului de probatiune reflect alt spite Hera Regs yo. Ate apecte vor i dexvllte intrun eursspeciTetertor Ta pactica pofestel de conser de probafune In Romania pew 7 hae py Mg > fi prbaraheegb—ar Ri 5.1.4 Ghidul Najiunitor Unite cu privire la prevenirea delicventeijuvenite (Ghidul de 1a Riyadh) dh Gil Netiuilor Unite ew privire la Prevenirea Delieventei Juvenile (Ghidul de ta Riyadpp & fost adoptat de Adunarea Generals prin rezolujia 45/112 dint decembrie OYE! reflects, de asemenea, procesulreconstrclc sistemelorpenale th spl “alone just ssi, a patenerala alr Socal pica te delve > upatewwunorghecs51 rm me em * PrGhidot acondao atenie specala si resocializarea copilului care a comis inractiuni, Ghidul de la Riyadh cuprinde VIP salittii si indivizibilitaii Drepturilor Omului, Ghidul.subliniaz j, (Partea a Ia: Scopul Ghidului) névestata interpretiri si apliari dispozitior sale in «adrul mai larg al drepturitorreglementate de dacumertelefundamentale in materie * Declaratia Universal, Pactul International eu privire la Drepturle Civile i Politce, ational cu privire la Drepturile Bconomice Sociale si Cultural, Declaratia si Conventia cu privire la Drepturile Copilului, Regulile si Standardele Minime al Natiunilor Unite eu priviee a Administrares Jutifei Juvenile (Regulile de la Beijing), Preven dive oven ese parte int rant a pocesui ma lar de reveniee 2 infaconaliag In socket Ea resupne ut aa i eee Conditoneartefceta preven delicvener penile, poste i we vas Ghul Princip Fundamentat) Inve mesea Ghitlc a path eek eee Urnrereanomelr se a rein dnt-o pone cena pe cop ae sale Copii tinei vor avea un goLasi vor casita panne we abot al soca su contol Ponspa genie nae @ Implementaen Ghia eva face a sas x pil sigur buns opilului (Principii generale, para.4), _ ~ © Politicite de prevenir a delievenei juvenile vor gealiza progres depenalizarea si decinsrininren accor comporainene ale Spa Sas nea exalt Tuprodue dane atora (Principii general, para 3 Politicile recomandate de Ghidul de la Riyadh in domeniul prevenirit delieventei iwwenile reflect mutavileintervente In filosofia sistemelor penale yi in eriminalogie in limi 10 -15 ani. Comportamiennil minoraul care mw obser normele si valor, sociale, apreciai legioral international, trebuie trait in contetal proceselor de” crete si maturizare. El rnde sd dispar in Woe SpoRtan Ta e2wial mult inde i Cranzifid Ta varsta aula. Ktichetarea acestor comportamente ale copilulu rept "deviant, "delicventa” sau *pre-delicventa” are un efect nezativ, contribuind, dese or, la intrirea lr. igcializari_copilulu,rolului pe care it au, tn eadrul acest proce, fala educa, comune Flee de Comunicae fa mest Aireetiapreveniti delieventer( Sectiunea a IV a Procesele de Socializare).LOR UNITE PENTRU PREVENIREA DELICVENTEN | GHIDULDELARIVADH _ 12, Deoarece fanulie i evineresponsbiliatea primordial in proveaul socal eforturile sociale si guvemamenale se vor orienta spre mentinerea integritgi familie inclusiv a familie’ extinse. Socetaten are obliga de a de a Sprint famila fn asiguray crntti.a buntstarl fizice $fmentale a copilor, YO de cate ori_mediul familial stabil ms poate f asiguat iar eforturile comunitii de a | ashen pin da eu, fama lrg pat inp eet al pW aay ‘nnn isn pe rsp 20. Guvemele au obligatia de a gaanta gsresuLla educa publica ture copilr. 21, Sistemele de educaie, in strinsd legaturd eu actvitstea de peegitire academia yi peoesional Vor ards o stem special rate peg? elo apegld | Spi area yi dezyoltarea personal tlencor si capacitor mentale gi fzce ale (CF ncrsiarscopitor 8 inleags pis eiesetrsiaten opin, eat prcum siaallor diferente 2 ea activi didactce tun i [sholorc asupra copula | OP merziessa masurilor 40, Mosel 1h opine AT Mass-media va igemineze informatie cu privie la contribu | sopitrstinerorin scitte —E——— setiunea a Va {Polificl sax prevede necesit: tea promov: F progt fe fattorifor de_nisc/gstle! Inca insitifionalizarea si Ae intr-adevar ‘de ultima ‘Studie si cercetarile in domeniul infractionalitatii copiilor i tinerifor au evident c& Prineipaliifactori care conduc la comportamentul infracfional sunt lesa d care imei In rele dine copil si intitle imp sul desvottare *Yamilie, Seoald, Fomunitate, ete, Principal factor, care diferenficn infrastorii minori de ceilalgi copii, identificat\ inten studiu realizat de Graham 61 Bowling” sunt ® supraveghere redusa din parteapisintilor absenteism si abandon scolar, (©) up de preteni care ab probleme cu polita, °F) aiagament familial reds majionl poy wineries aba | ann sci aptepeicrontes | curate 5 asigure accel informatie interne sextne pozitivs a ad\ * Graham. 4; Bowling, B. (1995) "Young People and Crime Home Office Reseach Stuly “4 i 1 ¢ Un proce! de 0% ne alee (ish) cu ace peblae in intr mt gala pupal degen «conch Gracin 9 Boning eee or cae ‘ours Input cael inecnale, Inte sexi ae inca isv, Prevenren slim « deinen reas reac tip edo ao. promovara une polit cal cue eneboomrol teen co] seer Spence “mtr cu provlene pin dae Fnbanaica spevouhr copia de ire puri. ndrca daar soll (peas 4 combate absent i abandon, deneles pases ee «4 Lae, programe de peat a alolecentlorpentu sual Inlet ey Inactonale copie tino de (© programe de asistentd, in scctines a VI a Lsislaia si nnirarea tt penra Mina, fe revede oblizaia Sale de a labor at noting 9 pve etic 65) ace oo ‘prgigiere_drepturile sf bugiistanea coptitor-Tegislatia in aceasta materie va trebui si L w i infraction keh ) sects Vil retereza ful coop intsrstigl p romovarea uno sti * 7 ceretriinerdissplinare, in schimbul de informati i asisienta tenico-T ana i dlomenial preveninit delevenei juvenile eglementarca sanctunilor neprvatve de liberate t sistemul european al Arepturir aula nn + fn sistemut European de protetie a Drepturitor Omuli, ide ntegra coguunilatea si specials in adel ute! ena apart, asa Sat chssate at es Consist gps! (nate afoot se «tentative de institut infractuni lizare @ atamentulut comunitar al persoanelor care ati comis Socunent copes yi, meta eeptnlor om, care iva berate, all, de wemeren ah egda ome 1992, Costa Europe Ni(O2)16 refertoare Ta "Regulle-Ewromene cu priv Comuaiare" Vater aeaBiie = nemeted pe unt dee cee mar ia inatria‘ Deeper mul respati pean Dre TORENT TSO Ea precno sommie pec penne ep Pera er on wat mn + in mateieVEl iti pam procdua gicune mera if domenioldrepurlaromulu, te cel Sar doo pM ezine ea MK ead, ) cooperarea si consimiimantul inf Aceste princpt reflect sale prove de" Chena European a Drepaior Liter Findametale le Onc eerie spel a a (Orpen poe, ech RE COMUNITARE Regula $ Definive, adopeares si aplicarea sanctunilor gi masurlor comunitaretebuiestabilite pein ‘pe | Regnta7 | tsa Ge rasund de excess sailors mssilr comune previ | prin lege. — | Oitieozaneir de execute tebe de asemene, sailed ee | Regatg TF a | | Matis. de inpunce su doses aun atin comune (a une mas | | member peut aaa ne eguota | Nts saniunior si mssurior comune, modal kr de execuare weuie 3b 66 a {conomitecssemaldepror msl gaan infer pn mtg U7, Parca a-dous se ope de reuele umane i pate. Eficienta yi redbltatca © esta tip de sano 94 mis Gpinde GAprotsonatioaleclor saplcen ie seminstren for ig raters paca cesar renee ¥ suprehgsi infactonor Perales Fe tsien de mame sta 7 soutudn’ sr caitnes profesinald aves, postion oeaeae aioe Rei seer omnis. Rol coms exte de nt aja pe mfacor wra! dese et Carsten cata acetta,devi conten de eer pe care commence Ima fd regu 1) gementol implement $i administiri i misurlorcomunitar, Ele stabilese. de asemenes,o sere de gatanT 3 ocetor (‘mente i esigure respectrea drepuulor ifractoruly) pe toa tata xecutri Sanju sa masuricomunitar. Inte acess, Repull frevSd A deeptul de afi informat eu pavire la depts pele ate, > doptul de sss penis ca acess dcepun st Tie espetate, > dreptul de a adresa verbal say instarfei care a pronunathotrea sau organi de executare te # Regulile fac, de asemenea,referire la metodele si strategie de imarsenic (ap 1X), la plicatile si consecinfele incilcarii obligatilor prevazute de instan sini depinde si de un al teilea tip de resurse, respestiv de atcipareatent speciala este acordaté rolului_cereetiit gintfice tn procesul promoviti si ‘evaluai eficienfei sanetinilor si masurlor comunitare (cap-XD, St MASUR ey Regula 77 —— | Metodce de execute trebuie 8 fe adgtate a ezare can parte. Organele personal | fre Sspunddesdminstarensanetnogt nase comunate webu tb eran Ge relia fern Inia fr x pin cea sh pneeze tn tamet jcc) | tract tenia um | saumasur GULILE PUROPENE CU” PRIVIRE LA” SANCTIUNIL | comunt nev indiviuale co condiionezs efiienta execu saetunt | eva corda wistena material, socald necesare, | Regulile au fost elaborate de "vechiu!" Consliv al Eutopei, ai cArui membrii, inainte de 1989, eraunyexclusivitate tri din Europa occidental In 1989 erau 23 de membrii Sa ‘ora actual Consliul Europei are SS de membri, intr acest sunt gi fri ex- connie ‘in ce priveste membrit vechi- obseF%a W Rat" ~ n-a fos! nevoie sd fie depuse eforturt speciale pentru a-i convinge de uiltatea sanctiunilor $1 masurilor comunitar. Sistemele lor penale prevedeau deja o paleté larga de alternative neprivative de libertate in momentul in care au fost adoptate regulile. Din acest mati ele s-au ocupat in special de reglementarea wor garantit juridice ale infractorilor. Situaja noilor membrit este diferita. Cei mai multi mu ait incd wn sistem coerent dle sancjiai si ‘mdsuri comumitare. Reglementarea acestora intdmpina difcultyi de acceptare din partea personalului oficial din domeniul justiet si din partea publicului. Bi se Confrunti, de asemenca, cu lipsa de resurse umane $1 materiale $i a infrastructurit nnecesare implementari sancsunilor $i masurilor comenitare.” in Romania progresele legislative in materia reglementarii sanctiunilor si misuritor tare st timid, deyi este membr a Consul Europe din 1993, Aplcarea lor in Fimiteleingusg le legislate’ existente- sa realizat ca gfe a fiumil_societdit civile, sprijinita si Yoordonata de un nent de specialitate, recent dit Saual Minstorl Ju Finneran o-Kow How Fund-de la Ambasada Re arg ae Nord _Buctres. Special din Marea Britani au fost 0 precents constant Comtbu Taian profesions probation Cooperarea interjurisdictionala si asistenta tehnicd a reprezentat o sursi esentialé a armonizirii legslailor nationale, & promovaeii unor politci comune in domeniul controlului si prevenirii inffactionalitjii, al promovarii sanetiunilor si risurilor neprivative de liberate, * Rau, W lucrcit a. 185 6 Ree ke 2 ibjecLal cooper or Uni74 avet on_rol een in. promovares cooper m doacnal even i “ono inaconali, pest y a sence epivative dehy od rosie, on rl gpa ba svat onazrea Ci ela Pretenea Tapeconaai 3 Metal fae int ods acini an) preci 9 STOpemet tein Insoalade la Verails din 1991, a Declaraianipa Principio Programs (ef af Natur. Unite n dened Preven infionalgl $aDatet Praag Be asemenes, pin recon Adunir’ Generale Nr 46/32 "sa ininat Comisia pera Provera Inoconai ie Pena Ea Fneionea in 1992 ——_ ‘Cooperarea interationala in domeniul preveniitinfractionalitti, jusiied penale gi implemetari sanctunilor neprivative de liberate include o varit tivity nar > asistenta in domeniul reform legstaietexistente > dezvoltaea structurilor organizationale care sprijink si orienteazA_administrarca Tei pene, : dezvottarea agentilor de administare a sanctiunilor neprivative de libertae, > seminari, programe de pregitire, programe de ercetar, et ATVIIEI& Congres al Najiunilor Unite ev-privite la prevenirea Infractionalitti 51 Tratamentul Infractorilor (1990) a adoptat Regulile si Standardele Minime ale Xatunitor Unite pent Sancunle Neprvative deliberate Regulie de ln Tokyo) seam yi Revaaia eopee EBM gr DTT Ue“ CTcetare a Sao Aqaaiee cry ae © United Nations (1954) European Seminar on Probation, London 30-30 Oct, New York United Nations; SUTAAISER ”de liberae sa dtelor 5 shimbul pennant de inom, impeeund recut cect 5 Salsa pollctor see Wincorgjnte In scoped reli ead al gromovarisaneiunlt | ie |) 3 |__ seeder | | | | | 2) Perr ca ceretaea in domenil sacar neprivatve de iterates beets de elev rip voce ete nen pene ceri th 1) Adeptarea!inplementares santo neprivtiv de berate 2 eee ny empress | speculum rg al ment celoy care au comin farm. inching Ince 9 “tele pur de sanction nerve de beat fuizezl haa ot deci canetide| ‘aumh peo inplementarea sano opiate debra, 4) Cerceren va cluta sf determine aeciarea dferiorsantiannepiaive de berate din | perspectiva poi penae. a exilr seeo-eenomise, ple jue si ereaatioae ‘recum gia particularititiorcontextulu socio-cultural in care se impfementeaza | iactionalitgi gi ctorlor (Viena, aprilie, 2000) a reterat necesitatea promovii alténativelor la Tncarcetare, a dezvoltiit programelor, politiilor 31 procedurilor justfeiresttutive eu respectarea deplind a dreptrilr, nevoilor gi intereselor vicimei infractorull si comunitaii® SontoTa—tatracohalitii revine Consilulu Europei precum si Conferinge Europne Permanente aupra Pre oit Conran Eaopetoaavipe Pete Yet fiat i198 Asi live el sunt repent 20 de Burpee in Conferita Europeant asupra Probatiunié are statut de observator Ig Consilal Eup Principalul sau scop este de a constitui un cgdry de dezbate ct expen n dome apa pba Seetene tere rear: Pts Grader, veered al CEP-ch eo wegians ounce Eu ee Cuenca dvstte dai poli, bre econo ature stem probate, leg ich oletivele tne ele savior de pone er foam Cu tats scsta, sa dovedt cf sanchurle p misale comune functions in tote aces Ur Noein odeal fost implement tod corespundor, probes ef infact gun al matt Oe ete ‘comunitate, protejind astfel publicul de suferinte ulterioare. fon Crime and Justice ity, AICONF.187/9/Rev.3 * Grunder, P (1998) The Permanent European Conference on Probation and Aftercare (CEP in cont ‘Meeting the Challenges of the Twenty First 50 bon La sl vd A fol Ll bl i 5.) Rolal cercetiril stiititice soci implementarea probatiuni ridice si criminologice in promovarea si 29a cum am observam in repetate randuti_pe parcursul acest studi a normati juridieg a probatuni, si mai larg a sanctnnilr neprivaive aig ess ~ca si folosim fou un termen elegsnt- timid, Practica probagiuni + dezvoltat in cadrul activist nor agen gevate-cu'o coordonare Beneral retest de etre Departameniul spcializat al Ministerului Justi. Pregtiea profesional a consilirlor de probatune sa refizat in cadeul unor stagii de pregatire in Marea Brian Activtatea efectiva de probatiune destisu cad unr de acotg agent, ie ci a realzti game de reabiltare in penitenciar, fe commit, se ntmeit, de le mai mule on, pe tansferul si apicarea wnor state instrumented evauare neadaplat, nevaliate in Rominia ~ Este chiar recomandabil, i sigur mai pragmatic, a inteo fazh de inceput, aga cum este Probatiunea la noi, 8 fie intens folosita cunoasterea si experienta acumulate in acest sdomeniu, in special in tarle cu tadive Indelungaté in practica masurilor comunitare Trebuie si existe isa, ined de la inceput, constiintalimitelor cultrale-ale acest) ‘yansfer - faptal c& o institujie nu poate f integral importata gi aplicata ea atare = in ude unorprincipi generale care se pot desprinde din analiza comparativa, Din acest moti, practica probatunii ar trebui corelatd cu studi sicenvetiri de psiho- seeiolaice,criminologie, asupra varcttittipurlr de infiactiani 31 infactor din perioada de tranzitie,asupra vacietti-mativaiet si factor eriminogem etn eaala insur ena rebut competté eu slaboraea sau valde ior instante prope de Cvaluare a infactrior nscale rev, ee a ‘observa ci tranzita, ca experienta social a fstelorsocietti comuniste, Si-are corespondent in istria nici unei alte societai, in acest now context ~ subli Holmes: teorile si conseptee traditional care pretind si explice cémpul social nu mai sunt suficiente pentru a injelege realiS{Te” pastcomumiste Care CunOse- 6m ‘GiversitateEvenimentele se succed cu mare vitez8, ceva ce face necesard o revizuire profinda a vocabularului nostru. Multe concepte clasice pur sf fie depasite de aceasta Ainamicd a realiti.® Sublinierea lui Holmes este util yi merits fie retnuté ca ipoteza de fucru in stuile socio:jurigice asupra tranzitici gi reformei. In domeniul socio-juriic, sunt unit autor care folosese deja termenul de "iyfracyionaitate de tranciye” spre & sublinia tocmai configuratia particulard (si pasageri dupa unit ANIgy-a criminalititi- specifice petioadei reforre. * Holmes, M_ (1996) : “Cultural Legacies or State Collase? Probing the Postcommbnist Dilemma” in M Mendetbaum (ed) “Posteommunism Four Perspectives" Council of Foreign Relations Pres, pag 22 siTE De exemplu/imaginii traditional a infractorulu ca vietima, ca persoand marginalizata fe ene, mince eine care wee ta mur Infact! raj sa grinor tn Romdnia) 50 adaugh atl ifetie,opuse. Petra israre,amintim den ma econotiTinanir§ cna care tnirenarh personae din lames interop, imea fineneia-bancad, din en poliich pole, parchet, justi, ete. i majortatza lor, acete personje > depare de af faisaiate sau discriminate - sunt igri public (in sensi lrg al termenu) care Benefciash de un sat coonomico-innchr ridcet. Acestel imagini a personal Catfatorti) “din Iamea inaccesibil a pater anol (Orwel i 36a Imlte alle, si acen a. pesonaull (iactoui) —ineligent, care i valonfea ‘ccc potesionld (in ffs exten OE Chae pe plan mondlal) pin fur pitateriin spatial ibemetig, san prin sant i tafe de influent et. Infractionatitatea in rindul minorilor gi tinerlor ate, de asemenea, o fenomenologie proprie, specifica - ne-lepati doar de marginalizare, abuz si discriminare. Tiparul $i ‘modul de operare al multor infracjiuni comise de minori si tineri tradeazA efectul Violent si agresivitati din mass-medi, identificarea cu eror din sera, et, inten stadia pilot psupraintactonalitaié juvenile in perioada de tranzitie semmalam exigentaacel (soa ride infractor minor occu pone Gh Ee saiossommice icles refeard pe © psibologia caractersticd adolescents, cu accentuarea incliafillor specifice ‘visti; incalearea normelor face pare dite eitual informal de dobindire a unet pozitii de leader in grupul de adolescent, sau de recunoastere a (1 apartenent sp (eased, bandi, etc) de adotescenti © ipnt mnotaniid Ese cms oma die pre 2 apnea t SSnflictului de valori sia Solutionirii lui prin mijloace violente. Provine din ~*inediile ike gi Culturale mijlocit gi ridicate. ————~ (Gente) acest ip ete auction pe imac sou psi a wor rmodele de ali mai mari, prieteni, paring, eroi din seriale, Sie~eare au a ‘probleme ci polta,yustitia, etc). L-am regasit in foate meiile socio-economic. Dipl indepen msn rioare.Provine, cel mai des, din medii socio ‘economiee defavorlaie- Minor ear ae ‘acestui tip comit infractiuni cu scopal deat jun nu inti ©\ Tipe eacia] Pentru acest tp intiacjiunea este reacfia extrems de defulare si descarcare a agresivitatii rezultate din acumulare® indelungata a unor frustrari generate de prctct de dseriminare si marginalizare: sunt capabili de infactiuni deosebit de grave (thai, omucide). Provin, in special din_medi_ sonaniee dengue (Ratnam Bs un tp nou, apr dp 1990; cuprinde adolescent iin ‘are s-al_specializat in domenii ale tebaTEide virt - informatica, eTeCtOnIG si {elecomunicaji, calculatoare, ec. Isi folosese aceste cunostinje penta infractiuni in spaiuleibernetic (fut, piraterie, etc), ete Elaboratea unor politci sociale si penaleeficiente, inclusiv aplicarea unor sanctiuni neprivative de libertate, presupune, ca priortate a cercetiii stinjifice, identificarea tipurilor majore de infractori structurate in perioada de tanziie. 32 Cas in sstonulenglez- dn cares insprat si dervolat- probatunea spo la noi infin aru comuaitar iar legea de rexlementar-a fat adalat daplrt a ste de practic a dove se poate ya ined Toa bine, Pyelares anee beste le poitcipenale de cite socitte civ a dovedit ula yi ae staath “ne ext ea, dar von de pe) Pre pt de Axemplu,derlat la instante din lap este rl apc anor procelnspecale reglementat de codul de rocedura penal Till IV Proceduri speciale, Capt I Procedura in euzele cu infractri minor) I initiva Asocaie Magsrajior (iis Jas, fundatia Alternative Sociale, cu spriinul mater si aneia al Cent de Mediere gi Securtate Comunitr, ct Aeciem inst dino de acess prod de inept, generlsare prob si sua coz ere pte ap hora plies tree de ete ase ea ‘apt acral ai-camomie cull le Romine sane log inerrant min Generalizarea probatiunii in Romania depinde - intre multi alti factor i ezistene - si de eficacitatea prevenirii si controluluj_riscului de recidiva, "ard management ficient al riscului credibiltatea probasiunii este eo insdsi sub risc"(H Hough, 1998, .107). in conditile unei opinii publce insuficientpregitite si realmente ingrijorat pentru siguranta sa”, care soicté mirirea regimului pedepselorprivative de liberate, in conditile in care legislajia penal este inca exttem de lacunara in materie”, etc absenta unei cercetai stinfifice adecvate poate genera confuzie si lips de ineredere in Potentialul de reabilitare al sanctiunior neprivatve delbertate {a final, as vrea sé va reamintese cd am parcursimpreundcéteva aspecte refetitoare la varietateastandardelor socio-jridice cate afecteaza reglementarca si practica Drobatiuni - Ia noi, ca si oriunde in lume. Am acordat o atenti speciala, aja cum Precizam mai sus, “standardelor tari” ale profesiei de consilier de probajiune. De sigur, vei citi acest studiu in complementartatea lui referentiald cu celealte prezente {in acest volum. Cateva intrebari recaptulative dar i incursiunea pe unele wetsite-ur, indicate mai jos. vi vor ajuta si vi conturafi imagines pluralismului sociojuridie ilustrat pe insituia probatiuni “© ‘Neci sondajul CURS realizat la sfrsitl luni fulie 2001; “De ce se tem cel ma mul rondn™~spnsal care a at pndeea attic Ces oa important ost ote se de infractionalitate me “Ar fut, deexempla, repelementarea expres interdict de te aprop de victimINTREBARI RECAPITULATIVE | 249 Pieciratl cate sunt principale mscniesie ale; iastitionaliesri.snusor Tin ese crncuiatia lint lc aa 2) Car sin peje phen scien a repent y pati beat | 1) nwa soll aber re ple turn baton x aoe ‘Secponoprvnsyeaetense : 4) Cosa Inge ae cele sien pranaocr ch et peas $ compet dete bain ti dence ee cmane | | ‘Care sunt principale sopur i abiectve ale proba? 7.) numeral princpaleleizvoaresoci-juriice ae plement probation '8) Analizairlul wadiiicomunitare fn privat de fibetate, 5) Care sunt suporiile valor pe ear se intemiiaz sii ret ca sof a | probatiai 1 suncjunilornoprvaive de libette? 0.) Care sunt ipoteasle comune Impangite de programe de reabiltar construe pe taza paradigme! justi’ restive? ) Explica ean dint reglementinie de Dr International al Dreperior Omolut { sipractica proba | 12.) Previzati car ese roll Declaafei Universal a Drepclor Ommuui | doa Pe lemon opt de Nate Unie 196 fs Gomorra | | neralizates practic proba ca sactune ‘umanizarea sistemelor pena, 12); Reglementanile de Drept Intmational al Drepturior Omulu, elaborate att sine Napianior Unite ct tn sstemul Garopean; reprint “sandardle vir acto probain, Argument 14) Pxplica de-ce Regul Netoilor Unite dea Beijine (1985) a: ontrbuit te ‘zzvotarea,mundtrea si eforma site justi! juvenile dn tt hanea 15) Emumeray dreprile copula crea coms o infaciane eplemetate de Redul Having 16) Deseret in ce const tratsinentul noo-insttuonal cglemenia "So. Repaiile ‘aunifor Unite de la Bejing 7, Preczali care. este oll Regulioe NajinilUnite de ls Tako. G40) a reglemeriarea 54 generalizara implement sanfinilor neprivaine deerme. sistme penale din toa lunes 12). Oe sunt scours obiecivele Repiilar ds Tojo? 19) Enumerat pencipalele sancti neprvaive de ierate1eplemenisie Regie dela Tokyo, 20.) Care, su, dup Regul de 1a Tokyo, obligate peroanclor 3 instiuipilor | implicate in pronunarea siadministrarea probayiuni? | 21, Care sunt standandele de pegatreprofesionala 4 persoanelor implicate tn soir vraea probajiuni 3» ator misurlcomantare epleimenate de Regulile de la Tokyo? 2.) Cate sumt principle fama ale preven detente javéaite reghemontte ‘de Ghidu Najiuniloe Unite dels Riyadh? : 24) Precizai care este rolulprincpalelor insiait implicate fn process Saciai ila. n revenies dlicsne juvenile (ups Ghidul del Riya) Adpyvaive de liberate In sstemul european a | Youd Uy og orn c BIBLIOGRAFIE, e ze L 1) Abraham. P (2001) ntroducere i probaiane.", Bucuresti, Edtura Nationa 2) Balahur,D. (2001) ,Fundamente socio juice ale peobafiun, ls, ita Bet 3) Balahut, D. (2001) «Practica dreprrilor copii ca principal ssstenie sociale Bucuresti Ediira All Beck 1) Graham, G. (2001: ,Administrarea Comunitara a Justi, Bucuregi, Edtara Export 5) Poledn, S. (2001: .Probatunea in Romnia. Politic, legisla, ovedur CloyEatura Presa Universitari Clajeang 6) Stanow R. (1998); .Criminologie", Bucuresti, Editua Oscar Print. 4 1.) Declarata Universal Dreprrilor Omi 2) Pactl Intemational cu privie la Dreputile Civile sPotice 3, Al dita protocol facut la PactlInteratonal cu priv a Dreptrile Civile Pltice \izind aoliea pedepsei cu moarte. 4) Conventia Natunilor Unite impouiva Tortri sia ator Tratamente crude, inumane sau depradant 5) Regul si Stndarele Minine al Naunilor Unite ex privre la Administrarea Jus Juvenile (Rez AG.Nr40/3 din nojembve 1985; Regulle Nailer Une dea elie) {1 Repl istandarde Mine ale Najinilor Unite pentru poteta Minor ear paver 0 Pedeapst Privativa de Libertate (Rez-AG nr.4S/113 din Id devembrie 1990, 74) Regul si tandarde Minime ale Natinlor Unite cu privie la Sanfunile Neprvative de Liberate (Rez.AG. Ne45/110 din 14 decembrie 1990, Regulile Natiunilor Unie de Ie Tokyo). 8) Ghidul Naiunitor Unite eu privire la prevenitea Delcvesfei Juvenile (Re. AG.Nr, 48/112 din 4 decembrie 1990; Regulile Nainilr Unite dela Risa) uu 1) Recomandarea Consiiului Europe Ne (92)16 dn 19 octombrie 1992 (RegulileEuropene eu ‘rvie la Sanejiunil i Masurile Comunitars) 2) Recomandarea Consiiuui Euopei Ne, (92)17 din 19 cetomtie 1992 4) huge one 5 np wav. coclengfiesatx 55Capitolul 2 CE ESTE PROBATIUNEA? Dr. Kevin Haines Probaiunea exist petting in lumen wi dare cle mai difrie din punt. de vedere politic sau cultural) Chiar $1 quvantul “probatiune” este are dpe erence TBE se jo Din aceste motive, o definite simpla si coerenti a probatiunii se dovedeste a fi aproape imposibil de realizat. in multe cazuri, probatiunea este caracterizata mai_bine gi chiardiverttn pe care o prespune, dit prin aderare fun model Hx 5 RBS rain coo 0 wrt frm opiate, Asin erviiile de probatiune sunt Turnizate de 0 organiza iveazi Ta aivel nationa} in cele mai Grulte Bi este parte a structurilor-fuvemamentale centrale (desi, de obicei este organizata pe bazd geografic’ in uni operafinale dstincte), i Ausra si Finlandaprobatiunea este responsablitatea_unor organizaii_private Tar_in (Germania structura probatiuni reflect strctife auvernamentale dela nivelele federal s hafiona, 'persomamin care tucreaza in cadrl serviilor de probate este de asemenea un soiven earacterizat de diverts. Unele serviii de probatune utilizar in mare “misurd volunarit dey cle mai multe angajeara personal de specalitate Gare a wemit © pratt profesionalé in done) Eductia din domeniul proba 91 elias protesionala pegs de cae personal dispune,vaiaa iste de ao tari Ta aa. Tn ri, exist Sisteme nationale centalizate de pregatre 8 personal n timp ce in psomll care Tueeazs in probate donee califcarea profesional in sr cursr universe, Statute eduatonae vary 3 n fancte Sura in care TamingU GAOT probajuni se hazeazh pe spect specifi insite! penale sau, dimpotriva, pe Espectespeifice assented socal. Exist diferenie ST Rinetie de misura in care service de probatune utilizeard diverse abla profesionale. Astfel, ungle servic aggajcaz4psihologi sau ali profesionist (de jexcimpl pentru mua ew petsoanee care ab probleme legate de drogur sai aloo), de probajune Ineeaziin_parenerit ci alte institu care de speciale Prbaine die de no a ala iin fine ect a ti servile de probaiune sunt asl derota neat acopar east pant a Zmunci de probatine™ In ale ta st probate ae ol (Coes hr is apie essed pls. gol in a civiiiloe de srabaane nin Tarn CATT ao iy Norse ser Pie caagrrca ra 185 iia de recidivs i Olanda Bu infact cae snt sau pot mata pene 56 Le us 1 I j 1 ( ad 1 (afiactoi tines}, Masura in care sistemele de ier si ea de la o tard la alta. Desi care f probayiune se ocup cu infractori lor, sisteml de justiie penttu minari este difrit de cel pentru adult existnd alfe organiza a earor principala responsabilitate 0 reprezinté ‘munca cu infractorii minori (Mhibye si Walgrave 1998). probatiunii sunt i mai mult accentuate de procesele risticd constanth a Aceste diferente din domen continue de schimbare. Resiracturarea orginal este ovr probajini, ind uneor insta de preenta proceulu de de tncor' chiar de schimbarea. radcala a paradigmel cio Profesional, fn inpurile mat Fssnte,probatimen 1 devento prble rhs plc, Find asl, mult mat inflntat de tail spe Poitce de schibiie survent in ieoloile politic tic vizat in proceselor Toate acestecaractersct ale domeninsiprobatunl, contribu la lift ofr snci-definit simple gi comprehensive ceca ce este protaiunea Exist Une defn probatinea into forma succit. Nainile Unite av atat spre exemplt, & probtinea este o sanetine yi o metods de ru cu infactor special )selocai care 2" sonst nuendo eps! pet 0 peo Se ip (in tare ase su im re Tnareehaa-9f-tratament (CNICRI 1958) Protea a fox dca in even torr geval 70 _metodi de-sanctionase cu_bazi socio-pedagogici, caracterizata de 0 combinaie re supraveehere si asistre. Aceasti metoda este aplicatdiate-un sistem liber (fra xe) infractorilor_selectati_in_conformitate cu “personalitatea infactional, tipul fain st rcepates de ce dau dvad 9 im elatie cv un stm al cn seop ste dof nator sansa mo Aceste defini, ridic& mai multe inrebiri Inai degraba, decit ofera o descriere satisficdtoare a probatiuni: Este probagiunea o pedeapsi? Este compaibils pedeaps cu sypravegherea_si-asisiarea? Ce se poate spure despre importanta crescutaa Prublenaticitcontrlului_social in_politica.si_practica_de_prabagiune? Existh_o personalitate infractionala? $i dacd exist sau nu, care a fi implicate pentru munca de probatiune? Aceasti definite nu face nici o referte la faptul c& probatiunea este 0 forma de “libertate supravegheata”, cu alte cuvinte, la faptul cA probatiunes este 0 tate desfagurall in comuniatecare-au-peesupane(de obicei)existenta vrei ‘oistingerifizic a bert celor supravegheati. Pe de alt part, aceast definite mu acopera toat gama activitiilor de probatiune, printre cele omise find stratepile de tip “diversion” ¢alterativee la deteniapreventiv int-o incercare recent de oferire a unei perspective cuprinzdtoare asupra probatiuni din Europa (incluzind aiei descrierea sistemelor de peobatiune din 19 tri occidentale, centrale si es-europene), Conferila European Permanent privind Probafiunea fCEP) arati cA: "In acest yolum, coneeptul de “probatiune™ este utiizat in modul iy care s7sociologia denumeste “coneeptele de sensibilizare” (“sensitising concept"), adica drept "un captepLmai degrabi general sideschis, care-si primeste semnificafile in Funetie de vontentul in care-este utiliza. In acest eaz, probatiunea se relerd Ta toate acivitaile de probatiune care sunt desfasurate in domeniul justfei penale (rapoarte pent instant Interventiainainte de taza judecdti, actvitatie din domeniul masurifor si sanctiunilor comunitare astivtaile de prevent a inraetionalitii, ete.)" (Van Kalmihout si Detks 2000), Aceasta nu reprezinta insi od 4 probatiunii (mai degraba 0 definire a ‘eonceptului” de probatiune) sau, sus fel, eprecinta doar un simplu mode a spune a “probatiunes este ceca ce probatiunea fice”. Maniera de a defini peobatiunea prin activitiile specific si prin modalittile prin care acestea sum realizate, este de fap. ‘ea_mai des intanita. Un astel de proces srouseste in mod clar si ofere 0 definiic jconeisi a probatiunii dar, in probatiun ealitate, doar transmiterea semnificatiei pe cate © are, nu este suicienta. Scopul acestui capitol est prin urmare, acela de 8 labora conceprul de probatiune si de a erestenivelul de intelegere asupra @ ceca ce ‘este probatiunea. are poate fi east 4 @ ceca ce este probatiunea: Prin prezentarea succinti a ceea ce mu este Probatiunes, putem fixa niste limite ale inelegerii a ceea ce poate fi probatunea, urmand a explora apo teritorul situat intr acest lite secentl pe contest soil al-infasionali 1p oll servi de: probetone Aces ip de abrdare va candice In mod neil agin ml ‘efaliata, depayeste seopurite acestui capita, este posibilé totus, in acest context. prvzentaroa unor conclzi de odin yeneral |n primo rind tebue si recunoatem faptt cd frettindeni in lume, ia ali SSAU15 levolavea capitalism sia economia de plata Tost isos de oc nerd si_susinuld a infractionalisi, Infactonalitiy sunt ih principal, schimbanle sociale si ccomomise asoclane co i] Conform tui MeWiliams, elemental_essnia_casigh_la_itelegeres_rollut fusionaior in cadul nstanfelor de jaca exe ol "Nhla er cea cave ‘Riactor, misonarl si judeeitoral, ca dand smmifiatie reli ere 3 abies Inne iceun”(RleW las 1983), Aotel, sion an inceput si redacteze rapoar penta instanfe sin unele cazuri, si pledeze pentru cTeen{ sau mili in favoarea celor 1 SEIaWFaIsa putine informal despre coracerscileifractorilor ali de cite stoi pena cere clement sau" despre model in care Tutu misionari geste eei}DeN misonart eau fr india putin pitnto, tui, in caval in care - eesldaca Tor ven soees, exist posiiiatca ca es joace un rol important in {pres gefomr iffactrior. De altel, aeasth practcd condus. a consacrarea To a eet alas ca wm dns ele conte cae oneness setivitatea dé probatane [soca it ~ _Legea privind justia penala (“CJA”) din( 1925 a impus suntior ma deca angaia ofiteri de_probayiune pltiti si a’ cuprins prevedert prin care $= staiba Felfor de probaiune”, Acceasi lege a impus i formarea obligstoric a ‘robavion Comminies"),aleatuite din magistrai care i saTarizarea acestora. in plus, _ EComitetele de car)" ("Case Committe), prin care magistrati supravegheau in mod direct, activate ofiterilor de probatiune ind936 au fost puse hazel roluluiactualului Minster al Afacerior Interne | [Home Office”), prin crearea™Direcici de Probatiune (“Probation Division”), a ‘inspectoratului de Probatiune (“Probation Inspectorate”), si ¢Comitetului de Pregitire \ Protesionala in Donteniul Probatiuni (“Probation Training Board’). Aceast sructurd cu uncle modifcdri - a eimas functional pind reltiv recent, si a reprezentat } Serviciul de Probatiune din ys | | : Set ‘Ofer de ae ‘robatiune supervizor Ofte de robatiune eS ‘Servicil zonal de | Dept. de dustifiePenalt $i 3 6 Comitetut de "Afacerilor Interne Probatiune ofiterilor sft Departamentul de Politik Penale STRUCTURILE DE CONDUCERE ALE SERVICIULUI DE PROBATIUNE contextul organizational in cadrul cdruia s-a dezvoltat Anglia si Tara Galilor.Feedrei parti componente a organigramei serviviului de Se 6 cornet Satine sin urmatoucle: EMinsttu Afaceri ner (Home Office") — “Barlgmentul creeazi normele juridice care formeazd legislatia (principiul suveranitatit aa essa ahor ini (rine ct Servi de eobsune) Find implementren acest ip forma in-car Somenie este inert de aE stant de jolts (Corea de Ape pu alte State europene/ nu exist un cod penal ci opereaz§ ‘egea comuna7(‘adic& un sistem Te Rete revizives legilorexstente sistema principle dp ree ese tbat abe aplicate De obs, ace princi sunt uteri dapat ‘modificate prin intermediul practicii. In vederea sprijinirit procesului de dezvoltare a Telaetvernl ning onsite admniativa enum “Ci Service” in ee ego facdnd pare "Home Oftce”-sl, Roll ‘Departament de Juste Penal din cadrl "Home Office” ete dea spin mini n saboraren labor la onal dee mnitorizaimplementreaacestora de lire alte inst dd subliniatfaptul cd ministrul afgcerlor interne (“Home Secretary") ‘nu are posibilitatea de a impune “Comifetelor de penbatiune™ sau servcilor locale de robatiune-wiodaltfile de indeplinire a sarcinilor acestors. lnteresele legitime ale [eesti Ministry pentru Serviciul de probatiune provin din faptul ed serviciul de probatiune este finantat de edtre guvern si se coneretizeaza in oferirea de_sfaturi, Fncurajarea 5 stimlarea insttuilor care au responsability in domeniul probatiun Este importa oo bal Servsile de probatune nu opereacs dei in totatlitate ca insti autonome locale, ei au leguturh st cu_guvemol sonal ndatoririle 31 responsabilititile serviciului de atERGRE pale “Comitetala de probafiune™ sunt previzute in mod expres in Tepblate, Minitulafaceror interne, care este membru al comitetulu, est cel care ave responsebiilatea servcilut de probaiune, TSF Tuo mane indirect prin intermediul “Departamentului-de Tusie Penal gi Constitutional” si prin cel al ~ ‘Mfapectoraul Matestail Sale petri Probajiane™ ("Her Majesty's Inspectorate of Probation”) I © pled attr Ptton Comite” ie wf de pone (Ghiet Probation Office") De la formarea “Comitetelor de probatiune” in 1925, calitatea de membru al acestora a fost extins si asupra altor categorii profesionale decdt magistraii Este vorba in primul | rind, de reprezentanti ai unor institu: din_afara sistemului de justifie ~ dar care au ‘sunostinje despre serviciul de probayiune si despre infractor ~ i uneori, de judecitori hhumifi drept membri ai “Comitetelor de probatiune” de catre Lordul Cancelar (“Lord Chancellor”), Comitetele de probatiune aveau roluri de management de nivel superior in mod special, luau decizileprivind politicile din domeniul probagiuni. Ele-avema—= Sirota de management al serviculai de prob prezentau autoritstea ultima pentru serviciile locale de probatiune i. al in practic insa,responsabiltatea pentru servcile locale era impartts tne ofterul sef 41 "Comitetul de probatiune”. Aceasti implrire a responsabilitjii a reprezentat un 6 i . bal bet al r) spun pragmatic soeasta a creat flex tripanit alaturi de 3. Offer de probaiune. “probatida oie") Dupi momentul in care legea din 1907 ("Probation of Offenders Act 1907") a oft pentra rina das magistailorposbilitatea de a angaja offer de probate, acestia fin urma sau bucurat de autonomie din ce in ce mai mare in munca cu iafactori aspect care, din punct de vedere storie, a” Fepe7antat facional dinamizaior activittilr servitude probatune. Legatura cu instantele de judecat (ca insti ngajtoae gi ca unele dinteJocurile concrete unde be GeSTARUPTacTV TITER fost inst infotdeauna foarte pusmica Prin umare, offer de probafiune au reusit 8 echiibreze rolurle de” sujtort ai instantelor de judecatt eu 0 abordare individvalizatt a sctviilor eu infractorip Pind de curind, acest lucru a rimas pentu ofiterii de probatune valbil in aceGasi mmmasur ca spent predecesori lor, mision Activa pe Hing instantle-dejudecatd si politi. Ani Contollut gusemamental asupa servsilor de prob Filosofia in schimbare a Serviciului de probatiune Pate oie natura sau filosofia practic de pobatiune int-o manieri util prin ru periaaleMistinete ce au caracterizat storia probatiuni he ideall rab ec ideal cai jj cagralignnl in deveire Ash cum a fost mentions mai init, oiginile misonarilor care astivau pe King inntanfele de. judectt si poiie se. gisean in-migearea.Wseriossc, plasarea infactrio a “probafune” find oconretizare a scopula ai genera al bse yin speci, idclurilor sale misionare. Ere vorbs aici despre. salvar sultlor infsctorilor prin sctunes gre! divine. Credinf care stiten aBaza acivi de probatiune inact priate acee ci acto persoand fl are pe Dummezeu sa are bineria invites, sfc nt va mai comite infact, va f 0 pernand bund, ns va iat bea sinus va mai bat copii ete. De ac, acento ps in acest contest store, pe prostunen pe care infinctorio fice in vedaren ober sbtinenet, 2 } salu! misionar nu a putut rezistaeritci gi puerii din ce tn ce mai mari a ideatului TRaPiliGiri] ideal bazat pe (goiile de nanted singled gf care Fa dezvolat odaté cu ‘Fafa pinoesoctale ta Jura enuf TSO: Wes misionar se baza pe reformaen infractorutai prin mijloace religioase. Aceast® idee nui numsi c8 era incompatbila cu filosofia stiinelor sociale, dar era consideraté ca find parte a unei abordari foarte selective a infractorilorinfractorilor, “probayiunea” fiindu-le oferti doar celor care rau capabili de o asemenea reforma pe planl viet religioase Paradigma stinyiticd care statea la baza viziunii diagnostice a idealului reabilitiii prezenta in aceste condifi un mai mare interes si aplicabiltae. Perspectiva diagnostics se baza pe stig si prin urmare, se credea ci — 6s ‘operational. Unii sunt de parere ci { 5PpSeguuLantor 70. si 9 mate parte. mal unui tip de boals prin alia ‘ptomulu conduit infacional) + jin_dervolurea unor (rslamenis orientate sinc se poste tata eonduita iniacionala pent tof camen (cel putin poten. ) Paradigms tratamentulu ¢¢-perspectiva diagnostica au atins punctul de maxima glorie in perioada ulterioari celui de-alI-iearzboi mondial (ani'S0 si 60), “Conform aeestui model, comportamentul infractonal este vizut ca 9 manifestare a ne boli de natura psihologiga sau psiho-sociala ca tare, ca un comportament care poate fi diagnosticat si won Temenful esentallal regului proces este punerea unui diggnostic adecvat pe bazi“Uhet eval? objective si factuale a infractorului, circumstanjelor sale si a rispunsului posibil Ia tipurile de tratament disponibile. Modalittile utiizate de eatre offer de probatiune pentru diagnostcarea 51 tratarea infractorilor se bazeazt in esent, pe idee si metodele care spartin terior muneit ew azul din asistenta socials” (MC Williams 1985), ——————— Auoritats si inunta acest tip de gine nu a webu 8 fe subetimat. Exist in aces peioudo-cedin! larg’ imply conform ria delinventa $i conduit inal po wae Aces ieee ma put fs val pct reataee pete servical de probtiue ind deasroase petro lng pereads de timp a istoriei sale. — me sin fat un un nme impreisonant de deri car arta in elite Ms pot fractionale si nul'se pot crea metodele nevesare tratirit i euat, I fyi anior "7, aoest eg Find aprORPE total, "Nimie nu functoneazi” (nothing works”) a devenit slopanul ear ainceput Si caractrizeze munca eu infractori, int perioadd de timp de aproximati 30 de ani ttecindi-se de la incredere nelimitats in capacitatea de a tata infacori, fa 0 snaximi neinredeve in vapavitatea de a objne tule poztve in acest doment! i © perioads foarte dificil pent saciul.deprcbatune. in absenta unui sentiment real al scopului papa iin mare parte demotivat de prezentadoctrinei“nimic nu functioneazA, servicul de probafiune 8 devenitconfu in privnja rollup cae at fi putt, saa rebut joace a incepuulanilor "70, guvemul a deveit din ce in ce mai ingrijort fat de soarta sericul de probaione. Senvcile de probaiune nu reuse si aduct 0 contribute ‘sali la educeresintactonaliti prin activi pe cree destgurau Ce nfacan in pls, nu paveav a aduce vieo contribute semnfcativa la fumetonarea “efiace™ 8 sistemului de juste penald (in ermeni poltcilorpulice, servitl de probaune nu fumetonaefiient in scopal reducer volumali popula din penitence). Din ase momen poste resterea controluli si asupra actvitatilor serviciuli de_probajiune pentru a se asigura cd acesta ainge obiectivele fixate i voile Winisrului_Aficerlor Interne (“Home Office"), "Guvernul continud si 6 Peay I 1 1 Z = 1 1 E E 1 1 ( creada ci functionarea servicilor locale trebuie si aibi loc in cadrul de obiective si esponabilitit fixate la nivel central, Prin urmare, obiectivul une} mari piri a prevellerilor acestui act este acela de a inti strucurile existente pe plan local printr-o mai mare responsabilitate fat. de centru. Pe de alta parte, existi nevoia ca serviiile de probaline St Te tai receptive la problematicile propuse prin politicile centrale. Guveraul suporta 80% din costurile servicilor si prin urmare, este indreptit si se ‘astepte ca servicile de probatiune si urmeze directivele sale in privinta modurilor de cheltute a banilor” (Homme Office 1991). Aste in anil90, mare parte din practca de probafiue se desfgura in contextul unei ‘ait sin cen ce mai prescriptive a Ministrulyi Afazenlor Injen ("Home Office”), in mo coneret ind Vorba despre clborarea“Standardlor najioale", un document are sabia in tod detain procedurile de operare ale Serviculi de probyjune. Prin trmare, apectele esenfiale sle practi de_probiae in anit "90 era /protearea publcuinorintarea servilr apr gg crea el sai benef impact asp fanctionaii sistemului de justi penal. Sesterea nivelului de control a infractorilor nai fe sentiui comunilareg ace ese in anull2Q01 Servicil de probatiune din Anglia si Tara Galilor a fost restrcturat in vod radical, prin transformarea sa intr-un sgeviciu-national,/finanjat in cotalitae. de uvernul central si responsabil in exclusivtate fatd de acesta) Acest pas refv@zentat etapa finalé a procesului prin care govermatw-urmarit-stfixeze scopurile ‘serviiuhui de probatune sisi aiba control asupra naturi ativitatilor de probatiune copmistsustryia Pent mare parte a store sale, Servis de poke dn Angi Tara Gallora Int tou ngs adult csi minonjin conde a cae exisau ft ume dierent piv preven egal da instr care 9 gocupu de irene care reels eea taamentuli socal aorda minotgn ni Wervoltareaserviciilor sociale a condus a o ereglee-+ implicit assteniforsociali Factual min hye my eal ear Se jade pen minar TH mod ep, spesiai din domes josie pent minora Toeput st provnt ia cade! deparamencor de servi scale cre Ty, at gsr de pobaune acest meni de activate Aya.cum Sa meson ra P acord cu legisla ‘TTS fin sistemele Care se ocupd de infact minor sunt ie de cele care au ep sp Gh Safar adult in practic, acest difrenere se conctetzera in acca 0 dat Imes emt comlerea nor infact, minor unt rein aches de Ste pote cord eu pevederle nor lee speciale care reslementszh mod de atone {pie cae Ich In mod enpes spet eat fe protetia copii. seu ‘conform cAteiatrimiterea in judecath urmea7a in mod automat arestiri este atenuatA in eel moro, exstnd tn mod normal HEHE Ge maser ca pot aplicte ca state ale intern judect In eazure cae minor sont ri judesa Prinpi sanctions fre elevate acl adulgr stance de judecst {Ndi rte Tr vedere (eee apeTONT ae copln In Hume, sstemee de ate pen minor ira fom conint nace mur in care am vt 8 Sir semele de probatiune penal Se pete Spe Ins, ck pete empiorsi prevenirea comportamentului inffactional sunt obiectivele care caracterizeaza diverstesisteme de justife pentru minori In acest capitol va fi oferit un scurtistorie al emul de justitie pentru minori din Anglia gi Tara Galil. i rr) Din moment Ini fr in 1908, in Anglia si Tara Galilor instante de judesats pesirunori benefciau at de juriaditia penal edt ide esa svi asia copilr. Kecenfatpus pe eauzele penale su civie in cadrl instangelor pentru minora Varat dest lung tpl Uo ambele puri de eauze era foarte prezete, lear unul dinreaceste dou tipuri era prevalent. Izastara) minor si minor " sft ane su separate existing o isin ca imisurile disponibile pentru copii care au comis ikractuni si cele disponibile pentra copii cate aveatt nevoie de ajutor sau protecte, Se poate spane ed, in practic, in cea tai mare parte a istriei sale, instanfele de judecata pened minori au ocupat in Principal et miori cate au coms infactuni, numarulcazurilor de natura iil Find Fela redus. Cu toate acestea, in dspunerea sanetiuiloracordte minorlor, aceste instante de judocata au avut infotdeaua in vedere neveile speciale ale copilor si tineitor ane anf care judect un copil sau un tnd i seama de-bunistarea copilulul sau t Young Persons Act 1933 1968"), al ("Chien and modificata prin “Children and Young Persons Act ‘aii GiPau reprezentat un deceniu confuz pentru politicie dn domenil justi’ pentru rinori. Spre sfaryitul deceniului insi, bazindu-se pe credinta c& existay asemandri considerable intr copii care co i 7m 3 formulato politics in domeniul instanjlor de judecata peniru minor care se baza pe © filosofie unica si com bunistri_copilului. Accasta politica a fost cuprinsa in “Legea prvi copit si petsoanele aNerE™ "Children find Young Persons Act 1969"). Th practic asta Tege a fost doar patil innplementatd (datortdsphimbiré de guvemn din 1970), tind introduse dou sanetiun noi, orientate de principile bundstirii copilului: "inisurle deingoie™ (“Care Orders”) si “misutle de supraveshere” (Supervision Orders”), Ambele masuri rau aplicabile att infractorilor mina Ca si copiloraflat in neyoie, in aclasi cmp insa, =] “Tatroducerea explicit in practica instanjelor de judecatd pentru minori, a sanctiunilor avate pe peincinile bani copula fost mod deltert inso ds intarea in lide jus jven I sel soil Aecpa rau ange do ee Ge servic Sociale ale gwernelo Icale 9h avutepenaghT eS ituplementici-masyrtoe-now-introduse.Principalul vehicul al acesteischimbart @ Tost ratamentul intermediary “Intermediate Treaument") in termeni verinfa supunerii la tratamentul infermediar erag> masura suplimentara, sau o Condi pe cr nun de ude o dapuneau cea ssl ae roentgen CSiperstson Order") Ta practic st @ exis Tnotdeauna items Nee aon 6 ] ee a a tratamentul intermediar ea pe un servicin bazat ge nevoile copiilor si care si fie fplicabil-unct game mai largi de persoane tinere (mu doar celor care au comis, infractuni si care au devenitsubiect ai masurlordispuse de instante de judecat), ‘Conceptul de “tatamental-intermediae” a fost intradus in 1969_prin- “Legos priving! copii $i persoanele-tinete” gi se referea la agtivitaten desfigurata cu aeci copii care se Shiau in situate Ce 156%) activitate care era “intermediara™ muncii cu familia (activitaea eu copi in contextul familie lor si axati pe familie ca tint a interventied) $i rimiteri copilului int-o institu. in esentfatamentul inset, fata in fat’ cu persoanele-tinese.fnsi natura a tefinta sau infeleasa in mod clar:)pur ji simplu se avea in vedere munca direct cu copii, muned care in realitate erafoarte diversi. La inceputul anilor "70, guvemul a Slocat anumite fonduri departaméntelor de servicii sociale in scopul dezvoliri metodei tatamentului intermediar, practica, aproape tot din ceea ce ficeau asistenfi social in mod diret cu persoanele tere era numit trtament intermedia Nu doar naturs_aciviilor care se subsunay conceptuui de de “watament intermedi ea slag er, dar i grupul ath de ln era vag defini ica tare varia Deorece insarseraca nu 3 Est abot ml ire cei potential ai ataentul intermedi continua sie privat de Tibet, Tiitindose asl rapa tnt ea, la copit care ava vista ic a et care in general, rimeal sancti prvaive de Hoe Lacgvelul pac, cae ra realiza it-o nr crc hott contr an Bau repent tt pecan Hist proces de "Ganetonaes bitte S27 unl infactr primes pepe dre, tip ce ali primea ater) it si perioada in care practice sancionatoare a devent nedscrininaive, ait infact ier fl! th nevoe prin cela tp de sancti ind orientati de nigte criteit sistent sociali eredeau ct interventia formala era un luery valoros, astel cA au inceput si lucreze cu tot mai mulfi copii, deseorirecomandand instantelor de judecata sispunsrea nor sanctiani puternic interventioniste pentru copiii care au comis infactiuni minore sau care aveau dificult) reativ minore de naturi fa psihologica. Conditia formali de urmare a tratamentuluiintermediar fixat ‘masurile de supraveghere” ceprezenta doar unul dintre mecanismele prin are sjungeau in grupurile de tatament intermediar". Accesul la tratamentul interediar nu a {ost niciodatdrestrictionatcelor care primeau anumite masuri din parteainstanfelor de judecata, find dimpotriva lagit,astfelincit puteau deveni clienji ai (ratamentului intermediar-o gama mai larga de copi cimediar a fost strins legat_de Filosofia stinfelor sociale si de 3 bazata pe principile buristriicopilului. Dat tatameatl eran Tucru bin ~ iar asistentt social anilor 70-credeau eA este asa insema cd acest intervene putea firealiza lip de nevoie. Dorinja practicienilor de a. (atamentului side a integra cit mai mulitneri in programeh dintrecaracteristicile majore ale acestei perioade. de tratament, a fost una ofrau de asemenea, destl de feevente in i favoarea sactunilor privaive de libprate isan 3 yadeeaS pen min pened aceasta era ier: neo deoarece considerau c&'metodatraadentula 2 Tost cereals ned gual, ator penirs ed intimpinau probleme in integrarea tneilor mai fii in grpurle de tatament, sau deoreceeredcau c& este neo! inintresul superior al copie cesta primase 0 mas sepia sur dard. i anit Bo/nstanta de ju or) a devenit in realitat, @ institute formats 2cexe organiza av incepa s acre i x fnffctor aa proba, Ing9ST> i Sock Hare Sum USSG Bnet de cea 7 | fost suspendatd, Astfel, Servicil danez de probs A de asigura_aplic 1 i Ee 7 functie de zona geografica asupra cirora aveau competenta. in plus, aceste servicii sdescentalizate a Danemarca are un sistem rlativ simplu de sanctiuni pencle: ichisoaea, ‘de sur dura (pent inraciunle minor) sj amenda, Probatunea, inluzind- aici ‘munca in folosul comunititi, grg.in vedere infractorii a carat pedeaps’ cu inchisoarea 2 pen une gi peniteneiare are roll con rea pedepsefor stabiite de cre instanele de judecata. Acexr0 teebuie indeplint prin Ssigurarea_conroluui si Securit nevesare dar i prin + Sprijnrea si motivarea infractorlor pentru a trai in acord eu normele sociale, sau prin ‘intafeaacesorain efortrile de deavoltare personal si social (Vinding 2000), Seri de probatune din Dariemarcaindeplines Supt wet peipale:7 = A Blaborarea raptor in Oe Sapravegherea fratoilor Supravegherea infractorilor liber {poser nincrtr soa oi csiviatea cu infactori care executsaneun Ativitatea in pantenerat sociale integer sociale ainfeactoily Lucrl in retea cu alte insti social a infratorilor. efonai in comunite rai temporar di Tachisoare privare de liberate ie,(in GeopuT ipromovarit- in scopul cresteri posibilitiilor de integrare In indeplinireaactvitatilor sale, Servciul de probatiune din Danemarca este obligat 8 dimonareze implemengrea unastarle fe AT ‘ori de cite ori este posi le persoanelor aflate in ar trebui sa fie similate celor de care beneficiazi ase # men @ Fectaren responabil _sentimentul respon sabi St nonmee soca Sccuritates - a plica sancfinile {indndu-se seama_de_protejarea tuturor_ “alc comunt A interven minim - a 00 mult Fort sau @ na mp m ‘eso decdt sunt nesesare pentru areaiza eu sees arin specific. © iilzarea opts lo de a utliza resursele intro manier’ . efit exibiaastfel net ie satisfoute nevoileidemtiiate a menfine lepturle dine inftactori afl inhisoare sau in Fc comnts Toca —— ‘2 oferinfactorloroportunitatca de ai forma i7™ scopul reste sunselor lor dea trai in acord Altri de aceie rincipiServiciul de probagune caner opereazd in scord cu - rmbcarsle pa ide dejar1. gterventatimpure - asiguares c& oie de probatiune lcreza cu lien ci dela Toe proces penal 2. Proximiutea redocerea cit ai mut posibil a distanet dine offer de probatiune sclent i dine cent comin 4 Gontinuitaea- menfnerea unbi contact consistent ine oiteral de proba ST etint pe tt pres! proesuli penal 4. Coordonrea » nevoin de a sige exitenta.unei colaborrefiace tre fe probatiune, inchisori gi institutile din comunitate. Principe fundamental ale wnel practic pritve ia domenol justi javenie7 eer ent a nee ester tonenl ance rel inemationa va demonser exes anor dfssaie ine ssemele speifice “Sversclor i (MehiyesWalgrine 1998), Inepoes modem se poate observa xin te tenia diverse dea opera at pi cada praetor sat aon, canter eration ind eel cae scorch din cence mai mul Comporamenal ior Brest trationls axa pe tram special Care webuieaeorat sop (geting er FASO 7a {iozay thc apie special a bi he acodath tte opin. A rent inereationae (pe Hains ‘Eopet small de esi oven ar rebuke pomovarea bunt minora i de asemenca, c& toate tipurile de proceduri penale ar trebui si fie conduse prin ‘urmiriea intresclorsuperioare ale coptului. Regulile de la Beijing nu reprezintl un document care si fie inclus in legislatia diverselor giri din lume, tns8 legisla lr care au sera acest conven. Conti sipleaa In aticolal 3 ct de asistenti sociald, instante de judecati, autorititi administrative sau institut legislative, interesele superioare ale copilului webuie 34 reprezine copsderentul principal 7 fe toate actiunile care privese copii, indiferent dacd sunt inueprinse de citre institut fn acest conten, copil este defini ca find orice persoand tindra tf vrsta mai mica de 18a, In pls, convengia nu pemite lutea in consideraie tre dferitacopitor af ar putea fi eliheta spre exemplu, ca infactor, oi copiebuind sie watt in cord ct aceleas princi. Senultermenuli “considerent inca! (care apare in anticolul 3 al Convent) este acest content cel de considerent "fundamen sa "de

Actvitiile cu minoi (incusi ew cei care au comis infact) ar teboi sb se hazeze pe cinogtaele i expeiena acmulaté prin practea eaat tebui si fie orientati de principio! normaliaati si promovarit f Practica orientati dupa principiul promovarii includerii sociale se caracterizezed prin Sir econten wile raybina (copilot in oan miviahe Sea eee fe emp age aan Sesh, MaRS ce ee tain eccheheincare aay Este sprint de eamintt flo pls in. dome ote joven sunt n scream deci givemele nate (exemple de ase de pl id lee Care relemeneaa dl Je Wa actor ino sa ele ae element olan stor de sti si) dest maori ere eet ol Sunt ceaizte” ies del oar la ata In ele ie police note dost jen a orienta mai drab pun in timp ce ale minor cara com 8 ' ‘ bad J ] ] J ] ] I ] I ), Se poate spune inst la tandagdele i le find orientate mai mult catre national In acest context, Sunt foarte dese eazurile in care teclarai’ de misiune care itt-0 maniera succinta, acopers problematicarolului pe care Servieile de probatiine i au, Prin urmare, declaratile de misiune se pot constitu in piste premise importante ale demersului de intelegere acxea ce este probatiunea |] Austrid este singura tara din Europa in care declaratia de misivne UME exp podepe arco, In fivemen oi de spin. pat ae. Cal ma adesea,dcarafile de misine faerie Tso combi Sa poste un chia reine pani de soto probation cea de spein 9 de SSitahrandapre exept, seal servile pote ete de" air) 500), Mat eplict, missy Servs de rebate din rang este de "a ferns ink mani oni 9 eis servi ep ree CR 2000. sf de o parte intro Mai mult deca MEAIsiaReae unor tt} acordao prioritate mare saneiunlor yi Munir coeur, Declaraia de misiune\ Glande baa EF Sac Ta principals seeks ae eben 0 preci gran acne comune aren alr Sc ia comin ie: Deda de istne sia aesea ma ‘Sis 5 in Daneman Tai] Maal 9 Sco) Acest tp de declartie de Troan cf rerih mal Joraa decir de tr minal san manera Iaspnia din cence mai mar soln timprile Innere ete fect 5 de mule dine declare J mise existent fn ers Ini Dt ented Sel de prio decree tian om ian aeea dea fede nacional $e pos eaten seas tp ea pane ingle la meas Calle, 3! Noreaid ope exer cecil tal declare’ de misiun® Aerivsain_devlaralile_ generale de_misiune al ‘epatamentelor guvernamentalein eadeul ciroraservicile de probatune function. Inf Norvegip Serviciul de probate este parte-asistemului-de_servcii carectionae, sitter a tarei declarajie de misiune pone accentul_ pe problematica sigurante ti. Misiunea servicilui de probatiune din Anglia si Tara Galilor este parte a politicit penale gusernamentale rin cre Se wrmareste:"walizarea acl de jus fie Prin asgurarea une’ ceretri penale,judeeti si saneton pi ASA z fl_victimele infacivnii 91 prin executarea eficizna a sanctiooilor st conduc Ta reducerga recdive si a protearea publicului". Aces teme _tebui trecute cu vederea impactul profund pe cae i at asupra at © a sistemului de jusitie penala este ie pe protejarea publicului si pe sq fpiuvetea recidivei, este de asemenea un obiectiv laudabil. Ceea te ar tebui si beside preocipare ete nse maiera in ce sess obectve tft “articulate /producindu-se in fapt o separare a “infractorilor Pde comunitate. Un motiv oe ie i meni proba a dey suplimentar de ingrijoraré aF fi fap cao suboedonate politicilor stabil Tab pracesuluspolitic. abi[STnt-0 misuri' mai mare sau mai micd in diversee fri |Aceastl tendin este sesiz ci in detrimental serviciului de probatiune si jute’ in general ale lumi, Find de obi if n mod inevitabil intra teritriv al ontroverselor, ins dava se doreste cu adevirat scoateea probatiunii de sub controll Politici, ar tebui si fie fixate cdteva principii care sto orienteze in vitor. Un viitor Pozitiv este unul in care serviciul de probatiune: | tna slo at int sum, pate of decane svc de Bate o organizatic care are strategie de intervene ssmuplstuticulata tn woate exaple proeesuTui de jusllie penal (rejinere, eliberare pe caujiune, arestare preventiva, sy _ikfecate-sanctionare ssupraveghere a infractorilo) * re desta de mises poctv in prvina muni cu incr Seon come et normalizing eintegrari sociale, Bibliogeafie: Carlee (1995) in: Harris R. et al Probation Rownd the Wold + Coles, B (1995) Youth and Socal Paty. London: UCL. Pres, Haines, K. Jones, Ri & Isles, E, (1999) Promoting Positive Behaviour in Schools, Report submited tothe Wales Offie of Research & Development Haines, K. (2000) “Referral Onders andthe New Youth Justice" a: Golson, B. (ed) The New Youth Justice. Lyme Regis: Russel House Publishing Home Orie (1991) Organising Supervision & Punishment ithe Community, London: Home OfficeHope, M. & Chapman, T. 1998) Bvitence Based Practice: A Guide 10 Eifetve Pratc London: Home Otfice MeGuie, J. (2000) Cognitive Behavioural Approaches: An Introduction to Theory and Research, London: Home Office MeWitims, W. (1983) "The Mission to Journal, Vol, 22 MeWilliams, W. (1985) “The Mission Transformed” The Howan Journal, Va. 24 Mehlhye. J & Walgrave, [. (1998) Conjronting Youth in Earp, Copeaagen: AKT Mehibye, J & Sommer. B. (1988) ‘Denonark in: Meblbe, J Walgraves (1998) Confiomting Yuk in Europe. Copentagen: ARE Thogpe, Dest 1980) Out of Care, London George Allen and Unwin LUNICRI (19981 FHondbook on Probation Services, Rome-Lonton ‘Van Kalra, A. & Derk. (2001) Probation and Probation Service Perspective, Vitec: CEP Vinding, $200) ‘Denmark’ ia: Van Kalthout, A. & Desks 2 (2000) Probation and Probation Services: A European Perspective, Uarcch CEP nglish Police Courts 1876-1936" The Howard A European ats uplicarea si ayagensa.comusisati in proces de reirtgrare socal s supraveghere iro cons teagan servicio de ena soil surah co Capitotul 3 ELEMENTE DE LE ISLATIE Aurelia Wille 1. Prevederile Ordonantei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea si functionarea serviciilor de reintegrare sociali a infractorilor si de supraveghere a exeeutirit sunefiunilor neprivative de libertate coroborate cco prevederile Hotiririi Guvernalui nr. 1239/2000 privind aprobarea lui de aplicare a disporitilor Ordonanfei Guvernului nr. 1, Elemente de drept penal si procesual penal 1. Prevederile Ordonan{ei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea si functionarea serviiilor de reimtegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a ‘executtrii sanctiunilor neprivative de libertate coroborate cu prevederile ului_nr. 1239/2000 privind, aprobarea Regulamentului de lor Ordonantei Guyéraului nr. 92/2000 Steoiana Guverniui nr. 922000 este structural pe 4 capitole, atfel: Capitola E Dispociti generale, Capitolul Il - Organizaren si fwnctionarea serviclor de si supraveghere, Capitol IT Actvitatea servicitor de 'Dispozitile gegerale’contin prevederi referitoare la"zlul si * princi drwlioarg ale activitaii de reintegrare scala i Supraveghere)precum si la atragerea si implicazea comunitii in procesul de reintegrare socials a inffactrilr. antel ICS tegns sooh 9 spaces am rani spent i_personali cit yeidicd. aflate sub autoritatea Ministerulii Justifiei, care au ca tens Hamed fis pages piste fem mime pecs? sees ps nde soap sn ey ee on “unas 9i prec s rs ocak pmansltg-pomaaser stares ante 9 onsite in vedere seine orn soles edore ast rapes ‘opeilocasin prin formarea une aitudni covets fa de muncd oxdinet de ope atteeconvitite seca,fa 4 ‘Siganizaile negwemamentale cg fesfioar activi in domeniu, esa in shale domeni de activate, ou Volunart din add commits, pose ae ‘eprezentant ai societigicivile. Capitotu intitulat “Organizarea si fanctionarea servcilor de reintegrare sociala $i supraveghere™ so relers I organizarea adminisuatna 8 serclon cones {ortoilt a acestora, precum sila personal specalitate—--—— ©] Din Perspect administatva} servcile de reintegrare social i supraveghere se 1 Sg cre ae Ra eR si cauteolal activitagii de reintegraré socialé gi supraveghere realizindurse de elite Directs de ‘eintegrare soeial i de supraveghere gin Ministerul Just, in ceea ce priveste sompsenta testinal «servicio de wingrare soca de oats ~~ dout ipa jin cazutrsoanelorcondamnate fae st int deca ct 5 dys pla Se stavegits has ano oT RA TETSTS ea ea SHS alia. ne 03 alm Ii} dn Col foal ee Tals fo care ian sli reat de Salas oe compe servi de ehmegrre socal supravegere cre unconeast feng bea 6) in cal porcanclorcondagwate latte inclse in programe de esihat-compent ote seo dee tent nese iil de einer sia Supraveghere de pe ling/-ibunaal ha eur cieumstine weal ne pono nese ee pp pet , > Potrivit (ggA\in_ Regulamgital de aplicare a O.G. nr. 92/2000, in desfigurarea actvitit specifice, serviciul de reinegrare sociala si supraveghere ii vetted din ficiw eampoteta, iar in cazl in care acestaconstalé ed te oaks seen we i ‘1 nu este competent din panct ge ee ool exci rie nner, deanna de jude superna tii ener soci i sapere est format dif a “tansy de eterare sci suveshee dnc se rote Zul) sisupeaveghere vase teen | O categorie spare o constitu inspector d grare isi destsoud activities in cad Dist de rineware soa De iereehos din Minister Juste, asigurind gaggrolul actvitais destigurate din Min ii, asigurind soqggoluactvitatis desigurate de eatre service Sey Ns Inspector de enegrate sci i supravegher, ct personal sevsilor de reintegrare sociala si supraveghere, trebuie si indepiine lativ urmatoarele “© conditile prevazute infant 8 aig: (1) Yin 0.6, ne. 9230000 4 asrecetifenia romana gi domiciliul in Romania 178) are capacitate deplna de exerci 84 b le che ou 7 7

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (346)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John Le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5810)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• Metodologie de Supervizare Şi Intervizare

  

  Document14 pages

  Metodologie de Supervizare Şi Intervizare

  Dumytritza Ioana

  100% (1)
• CH 31

  

  Document16 pages

  CH 31

  Dumytritza Ioana

  No ratings yet
• Curs Diagnoza

  

  Document35 pages

  Curs Diagnoza

  Sanda Dav

  No ratings yet
• Curs 2 - Asistenta Sociala A Familiei Si Copilului

  

  Document8 pages

  Curs 2 - Asistenta Sociala A Familiei Si Copilului

  Dumytritza Ioana

  No ratings yet