OBEZITATEA

Obezitatea nu este numai o problema estetica ci in primul rand o tulburare

de nutritie caracterizata prin sporirea greutatii corporale mult peste nivelul
greutatii ideale, cu ample consecinte asupra starii de sanatate. Aparitia obezitatii
influenteaza aspectul fizic al persoanei dar si starea ei psihica. Excesul ponderal
genereaza numeroase complicatii: diabet zaharat, afectiuni cardiace si cerebro-
vasculare, hipertensiune arteriala, apnee de somn, tulburari locomotorii. Desi
obezitatea este considerata o afectiune complexa nutritional-metabolica exista
numeroase modalitati de tratament.

Este considerata obeza acea persoana al carui Indice de Masa Corporala

(IMC) depaseste 30. IMC este un instrument de evaluare a greutatii raportata la
inaltime. Un IMC crescut reprezinta un factor de risc pentru obezitate. De
asemenea, pentru aprecierea excesului ponderal este utilizata circumferinta
abdominala.

IMC se calculeaz mprind greutatea subiectului la ptratul nl imii sale,

exprimat de obicei n metri.

IMC Clasificare

< 18.5 subponderal

18.524.9 greutate normal

25.029.9 supraponderal

30.034.9 obezitate clasa I

35.039.9 obezitate clasa II

40.0 obezitate clasa III

Cele mai utilizate definiii, stabilite de Organiza ia Mondial a Snt ii

(OMS) n 1997 i publicate n 2000, ofer valorile listate n tabelul de mai sus.
 Definiiile OMS au fost modificate de anumite organiza ii particulare.
Literatura chirurgical mparte clasa III de obezitate n categorii ale cror valori
sunt nc disputate.

Orice IMC 35 sau 40 nseamn obezitate sever

Un IMC de 35 sau 4044,9 sau 49,9 nseamn obezitate morbid

Un IMC de 45 sau 50 nseamn super obezitate

Lund n considerare faptul c populaiile asiatice prezint consecin e

negative de sntate la un IMC mai sczut dect cel al caucazienilor, anumite
popoare au redefinit obezitatea; japonezii au definit obezitatea ca orice IMC mai
mare de 25, n timp ce China folosete un IMC mai mare de 28.

Obezitatea poate imbraca un caracter generalizat sau un aspect segmentar.

Distributia excesului ponderal la nivelul jumatatii inferioare a corpului
caracterizeaza obezitatea de tip ginoid "pear-shaped". Obezitatea de tip android
(abdominala, truncala "apple-shaped": tesutul adipos predomina la nivelul
trunchiului) este corelata cu o rata mai mare de aparitie a complicatiilor.
Circumferinta abdominala mai mare de 88 cm la femei si 102 cm la barbati creste
riscul dezvoltarii altor probleme medicale.

Cauze

Foarte multi factori contribuie la instalarea obezitatii, care apare atunci

cand echilibrul energetic este dezechilibrat, adica energia acumulata (numarul de
calorii) prin alimentatie este mai mare decit energia cheltuita.

Factori de risc

Factorii etiopatogenici sunt multipli si pot fi impartiti in factori individuali si

de mediu: sociali, economici, profesionali, familiali.

Supraalimentarea (cresterea aportului alimentar peste nevoi) este in mare

parte impusa cultural. Portiile de la fast-food-uri sau alte restaurante sunt
supradimensionate, aducand un aport caloric excesiv. De asemenea, socializarea
este strans legata de consumul de alimente. Mesele in familie, intalnirile cu
prietenii, activitati legate de munca sau activitati de vacanta sunt centrate pe
luarea mesei. In plus, stresul psihic si depresia conduc la ingestie exagerata de
alimente.

Sedentarismul este de departe cea mai frecventa cauza a obezitatii fiind din
ce in ce mai prezent in viata omului modern. Multe persoane urasc sa faca miscare,
iar altele sunt prea ocupate pentru a face sport. Tot mai multe cuceriri tehnologice
ale lumii moderne: telecomanda televizorului, liftul, automobilul elimina activitatea
fizica din viata cotidiana. Chiar si cele mai neinsemnate activitati, precum scoaterea
cainelui la plimbare sunt benefice; de exemplu, prin gestul de a deschide usa pentru
a iesi cainele afara sunt arse doar 2 calorii, dar o plimbare de 30 minute cu cainele
arde 125 de calorii. Daca in loc sa se duca masina la spalatorie (se consuma doar 18
calorii) acesta va fi spalata si lustruita persoanal vor fi consumate 300 de calorii.

Antecedentele de obezitate cresc riscul unei persoane de a deveni

supraponderala. Daca unul dintre parinti este obez, riscul este de 3 ori mai mare
decat al unei persoane cu parinti normoponderali.

Stilul de viata al familiei sau al cercului de prieteni joaca un rol important in

aparitia obezitatii: alimentatia bogata in grasimi animale sau bazata pe gustari la
fast-food, orele de masa neregulate sau sarirea peste mesele principale.

Alaturi de lipsa activitatii fizice stau urmatorii factori care vor forma un
cerc vicios:

- stima de sine scazuta - o persoana supraponderala sau obeza va avea o

imagine de sine negativa si va fi inclinata sa-si elimine disconfortul printr-un
consum si mai mare de alimente. De asemenea, esecurile repetate ale unor regimuri
de slabire accentueaza imaginea negativa facand si mai dificila aplicarea
strategiilor de scadere ponderala;
- probleme afective - starile de stress psihic, anxietate sau afectiunile de
tipul depresiei sau durerii cronice, persoana tinde sa se sustraga de la rezolvarea
problemelor si ale emotiilor negative prin refugierea in mancare;
- traume psihice - evenimente traumatizante precum abuzul fizic sau sexual
in timpul copilariei, decesul unui parinte in perioada adolescentei sau probleme de
cuplu (violenta domestica) pot avea un impact important in etiopatogenia obezitatii;
 - consumul de alcool - berea sau cocktail-urile contin multe calorii si
predispun la aparitia obezitaii de tip androgin;
- consumul unor medicamente (antidepresivele sau medicatia glucocorticoida)
sau prezenta unor afectiuni precum sindromul Cushing si hipotiroidia.
Complicatii

Impactul obezitatii asupra starii de sanatate depinde de mai multi factori

individuali: sex, varsta, metabolismul grasimilor si prezenta sau absenta activitatii
fizice. De exemplu, o femeie in varsta care desfasoara zilnic activitate intensa este
mai putin predispusa sa dezvolte complicatii ale obezitatii decat un barbat tanar
sedentar.

Dintre complicatiile obezitatii cele mai frecvente sunt urmatoarele:

- diabet zaharat de tip II (Diabet zaharat non-insulino-dependent);

- hipertensiunea arteriala;
- hiperlipoproteinemiile (cresterea valorilor trigliceridelor si colesterolului
sanguin);
- ateroscleroza coronariana; - accidente vasculare cerebrale; - afectiuni
locomotorii (artroza);
- sindromul de apnee in somn.

Schimbarea stilului de viata

Persoana obeza trebuie sa-si evalueze dorinta de schimbare radicala a

modului de viata si disponibilitatea de a pune in practica regulile unui plan riguros.
Este important suportul pe care il are persoana din partea celorlalti membrii ai
familiei si din partea prietenilor. Urmatorul pas este consultul la medic.

Tratament - Generalitati

Scaderea in greutate a unui obez incepe prin stabilirea de la inceput a unei

bune colaborari intre medic si pacient. Trebuie sa se inteleaga faptul ca indiferent
de forma de tratament aleasa, aceasta trebuie aplicata pe o perioada cat mai lunga
de timp. Acest lucru este in general greu de acceptat de pacientii obezi, care sunt
disperati sa gaseasca un tratament miracol care sa aiba rezultate cat mai rapide.
Eficacitatea tratamentului de lunga durata este de fapt singura garantie a
succesului.

Stabilirea unei strategii de tratament, care se aplica in functie de

particularitatile fiecarui caz, va avea in prim plan fixarea unor obiective rezonabile,
care se vor atinge printr-un program alimentar combinat cu exercitii fizice.

Intr-o prima etapa se va pune accentul pe imbunatatirea starii de sanatate si

nu pe obtinerea unei greutati corporale ideale. Exista numeroase formule
miraculoase de slabire rapida, insa provocarea consta in mentinerea acestei
greutatati atinse. Dieta reprezinta elementul de baza al tratamentului. Cura de
slabire propriu-zisa (dieta si schimbarea modului de viata), trebuie sa dureze
aproximativ 6 luni. Cand dieta hipocalorica, schimbarile in stilul de viata nu au dat
rezultatele scontate si sanatatea este in pericol se pot prescrie medicamente
antiobezitate. Medicul curant va adauga medicatia adjuvanta si chirurgia gastrica,
daca obezitatea a condus la aparitia complicatiilor: boala coronariana si DZ de tip
II.

Medicamentele antiobezitate actioneaza fie prin diminuarea senzatiei de

foame si inducerea rapida a senzatiei de satietate, fie prin scaderea absorbtiei
intestinale a grasimilor. De asemenea, chirurgia gastrica realizeaza o diminuare a
capacitatii gastrice sau induce o modificare a absortiei normale a substantelor
nutritive.

Medicul curant poate recomanda terapia comportamentala care vizeaza, de

fapt, modificarea comportamentului alimentar prin identificarea stimulilor
alimentari, autoevaluare, grupuri de sustinere, sedinte de consiliere psihologica.
Scopul acestora consta in gasirea unor modalitati de a elimina cercul vicios prin
care comportamentul alimentar e folosit ca mijloc de a face fata depresiei,
anxietatii, singuratatii, plictiselii si de a pune in practica regulile unui stil de viata
sanatos.