Monumentul~ trade vitor ASPECTE LEGATE DE ANALIZA SI SINTEZA STRUCTURALA A SARPANTELOR ISTORICE AVAND CARACTER GOTIC. Prof. Dr. Ing. Balint SZABO, Universitatea Tehnied din Cluj-Napoca Ing. Imola KIRIZSAN, Transilvania Trust ~ Centru de Cercetare pentru Patrimoniul Construit, Cluj-Napoca 1. Preambul: sarpante istorice si termenii de investigatie 1.1. $arpantele istorice avand ca- racter gotic Sarpantele ~ sisteme spatiale tridimensionale = evoluind de a lungul istoriei. presupun caracte- ristici specifice de la o epoca, la alta. Astfel in Transilvania regisim frecvent trei categorit de sarpante istorice, avind caracter gotic, baroc si eclectic. De-si_perioadele preferentiale ale celor trei categorii nu se pot strict delimita ~ existnd si clase cu caracteristici mixte — de regula sarpantele avand caracter gotic se realizeaza pana in prima parte a secolului al 18-lea, cele avand caracter ba- foc pin la inceputul secolului al 19-ea, iar sarpantele eclectice pana in primele decenii seco- lului al 20-Iea. perioada, din care sarpantele mo- dere sunt aproape in exclusivitate folosite Sarpantele cu caracter gotic sunt executate de reguld din lemn de esenta tare (stejar). presupun sisteme longitudinale de rigidizare verticale. fer- mele dispunand fiecare de coarda. 1.2. Termenii de investigatii: diag- nostica $i terapeutica, analiza $i sinteza structurala Reabilitarea structurilor de rezistenta istorice presupune dowd etape: diagnostica si terapeuti structurala [1] Diagnostica structural este stiinta identi- ficdrii neaftinsurilor structurale si a cauzelor care le-au provocat, Parcurge fazele de cunoastere si de descriere a structurilor de rezistenta precum si a imprejurimilor interesante din punet de vedere structural. Reprezinté totalitatea fazelor de cerceta- re a structurilor istorice. bazindu-se pe multitudi- nea informajiilor culese $i interpretate de o echipa interdisciplinara. Este abordat in patru fa sunt (1) relevarea $i prezentarea structurii de re~ zistenta. (2) inventarierea_neajunsurilor structurale. respectiv formularea exigenfelor fajé de structura de rezistenta, (3) testarea—capacitatii —portante si evidentierea interventiilor structurale necesare. (4) identificarea cauzelor _neajunsurilor structurale. Terapeutica structurali are drept scop transformarea structurilor de rezistenf&, respectiv a imprejurimilor hotaratoare din punt de vedere structural. Pune in aplicatie sarcina fundamentala a reabilitrii: asigurarea respectiv pastrarea la nivelul dorit al exigentelor structurale propuse. Drept faz de proiectare si de executie, precizea7 ~ in baza concluziilor diagnosticii ~ masurile de interventii structurale. desigur in stransd colaborare cu echipa interdisciplinara. Pune accent la anticiparea conditiilor de exploatare. respectiv la solutile via- bile, in stricta concordanta cu nivelul culturit teh- nice a societatii, Presupune trei faze, in care sunt prevazute: (5) eliminarea cauzelor neajunsurilor struc- turale, (6) ridicarea capacititii portante structurale a nivelul exigentelor de pertormante dorite, (7) pastrarea capacitatii portante la acest ni- vel —asigurarea durabilitatiireabilitarii, Modul de prezentare a informatiilor nece- sare cercetarii structurilor istorice — diaynost structurale ~ culese si interpretate de echipa imterdisciplinard in studiile si__expertizele specialitatilor este la latitudinea specialistilor. Pre~ zentarea informatiilor structurale in expertizele tehnice structurale se recomanda a se face prin analiza, respectiv sinteza structural. 2. Analiza structural a sarpantelor istorice avand caracter gotic Analiz structural a unui grup de suban- sambluri structurale presupune descompunerea lui in subansambluri. iar acestea la randul lor in ele- mente structurale. atentia supra jecanice a elementelor structurale comport 33Aspecte legate de analiza s sinteza structuralé a sarpanteloritorice avnd caractergotie 2.1. Sarpante, grupuri de suban- sambluri structurale Ansamblul structural se poate desface fn gru- puri de subansambluri structurale, Acestea sunt de regula: structuri de acoperis — sarpante, de plansee, de sustinere a plangeelor si de fundatii Subunitatea structurilor de sarpanta este in totdeauna un sistem spatial mnsional; chiar asa, din punct de vedere al calititii conlucrari spatiale, structurile se deosebese radical intre ele, permitind precizarea a doud grupuri principale: ‘ sarpantele, care acoperd trame dreptunghi- ulare, in majoritatea cazurilor se despart in sisteme are bidimensionale (figura 1.1. — Sarpanta na- {in ferme dispuse transversal, respectiv in sisteme longitudinale de rigidizare; spatiile avand partiu patrat sau circular de reguli presupun ferme spatiale adevarate (figura 1.2. ~ Sarpanta turnului Bisericii Reformate din Daia), care numai prin aproximatii grosolane se pot diviza in sisteme planare. Desigur, sunt si situatii _mixte, astfel sarpantele sanctuarelor care se termina cu apside circulare ori poligonale — in zona apsidelor ~ sunt spatial concepute, chiar dac& in afara zonei absi- delor sunt alcdtuite din sisteme planare. In prezenta lucrare sunt puse in discutie nu- mai sarpantele divizibile in sisteme planare. Hi Sistem planar longitudinal Figura 1.1. Sarpanta navei Bisericii Reformate din Dai Figura 1.2. Sarpanta tumului Bisericii Reformate din Daia 2.2. Subansamblurile subunitatii de sarpanta Sarpantele istorice divizibile fn sisteme pla- nare presupun subansambluri planare dispuse dupa directile transversale si longitudinale. ‘Sarpantele cu caracter gotic de asemenea admit doua categorii de sisteme planare iransver- sale: ferme principale si secundare (figura Exemple de ferme principale si secundare ale sarpante istorice avind caracter gotic), chiar dac& ‘in cazul lor, fermele secundare ~ in lipsa panelor ~ ‘gravitational se descarca in prea mic& masuri pe fermele principale. ne fiind ferme secundare sadevirate* (masura prea mica” se leagi de ‘montantii fermelor principale, care prin talpile sis- temelor planare longitudinale suspenda barele ori- zontale ale fermelor secundare). Cele doua ferme difera intre ele prin montanti verticali, bare care fac parte din ferme principale (de regula avand rol de suspendare) si care Ia rindul lor confera rigidi- tate suplimentara fermelor principale, chiar dacd acest supliment de rigiditate joacd un rol mult prea mic in preluarea actiunilor gravitationale (reduce- rile de fapt se referd la momentele incovoietoare ce provin din greutatea proprie a barelor orizontale). Sistemul planar longitudinal este al treilea subansamblu structural (figura 3. ~ Sistemul planar longitudinal al sarpantei navei Bisericii Romano- catolice din Armageni): sarpantele de regula presu- pun mai multe sisteme longitudinale planare, acestea fiind intotdeauna simetrice fata de axul vertical de simetrie ce trece prin punctul de intersectie al cAprioaretor.Monumental ~traditie vitor & Sarpanta Bisericii Evanghelice Bistrita Sarpanta Bisericii Evanghelice Bistrita Ferma principala peste nava Ferma secundara peste nava ° 8 Sarpanta Bisericii Reformate Huedin Sarpanta Bisericii Reformate Hu Ferma principala peste nava Ferma secundara peste nava ° 5 ——— Sarpanta Biseri i ‘Sarpanta Bisericii Reformate Sangeorgiu de padure Ferma principala peste nav’ Ferma secundara peste nava Sarpanta Bisericii Reformate Daia Sarpanta Bisericii Reformate Daia Ferma principala peste nava Ferma secundara peste nava Figura 2. Exemple de ferme principale si secundare ~ sarpante istorice avand caracter yotic 35_Aspecte legate de analiza ssinteza structural sarpanteloristorice aviind caracter govie Sarpanta Bisericii Evanghelice Bistrita Ferma principala peste sanctuar ‘Sarpanta Bisericii Romano Catolice Armaseni Ferma principal peste navi Sarpanta Bisericii Evanghelice Bistrita Ferma secundara peste sanctuar Lo” —S ‘Sarpanta Bisericii Romano Catolice Armiseni Ferma secundara peste naval Figura 2. (continuare) Exemple de ferme principale gi secundare ~ sarpante istorice avannd caracter gotic FP otB FP FS PFE FP FSF Figura 3, Sistemul planar longitudinal al sarpantei navei Bisericii Romano Catolice din Armageni 2.3. Elementele structurale apartinnd sarpantelor divizibile in sisteme planare Sistemele planare in planul lor sunt capabile de preluarea si transmiterea actiunilor: cu toate acestea = din motive de stabilitate ~ caracterul spatial al sistemului desfaicut in sisteme planare nu se poate neglija. Rigiditatea spatiala a sistemului rezulta din suma lineara a sistemelor planare, desi rigiditatea fiecarei sistem planar are influen{& asu- pra celorlalte dows, astfel exist ~ chiar daca in mai mic masura ~ si caracter spatial adevrat Sistemele planare dispun de elemente comu- ne, cu rol bine conturat in fiecare sistem planar, este drept, aceste roluri nu sunt intotdeauna .prin- cipale”. de regula elementul structural eu rol prin- 36cipal” intr-un sistem planar are ,rol secundar” in celelalte doua: *cipriorii, corzile, respectiv moazele se regisese atdt in ferme principale cat gi in cele se- cundare, dar nu apartin sistemelor planare longitu- ale de rigidizare (este 0 alta problema, c& au ce- va rol si in realizarea rigiditatii longitudinale ~ a se vedea subcapitolul 3., legat de sinteza structural); ‘*coltarii se regisesc in toate cele trei siste- ‘me planare, dar cate un element de rigidizare nu- ‘mai in planul lui are rol important; ‘*montantii de suspendare sunt elemente comune fermelor principale si sistemelor planare Jongitudinale de rigidizare; rol de suspendare au numai in ferme principale, dar asemenea efect se transmite i fermelor secundare — prin intermediul 1 longitudinale ale sistemelor planare de ri- izare ~ totodata aceste elemente sunt montantii sistemelor longitudinale planare de rigidizare; ‘ arbaletrierii, care apartin fermelor, au rol de rigidizare, respectiv de suspendare; aceste ele- mente structurale nu sunt arbaletrieri adevarati”, deoarece in lipsa panelor, nu transmit sarcind con- centratd citre reazeme; ‘tilpile fac parte din sistemele planare lon- gitudinale si au rol principal in asigurarea rigiditatii in aceasta directie, dar mai contribuie si Ja suspendarea fermelor secundare; ‘*cépriorii formand streasind sunt dispuse preponderent din motive functionale, rolul lor structural fiind minim: asigura rigiditate mai mare nodului coarda-caprior; ‘* cosoroabele apartin deopotriva sarpantei si grupului de subansamblu structural purtator de sarpanta. Sistemele planare ale sarpantelor tip gotic ~ asa cum s-a mai precizat — sunt ferme principale si secundare, dispuse transversal, de regula intercalat, respectiv sisteme longitudinale de rigidizare. Ele- mentele structurale, chiar dacd majoritatea lor se regasesc in doud sau trei sisteme planare, sunt pre- zentate in cadrul unui singur sistem planar. 2.3.1. Elementele structurale ale fermelor principale Fermele principale de regula sunt alcatuite din cipriori, corzi, moaze, arbaletriri. coltari, bare de suspendare si cApriori formand streasina (figura 4. — Elementele structurale ale fermelor principale ~ yarpanta sanctuarului Bisericii Evanghelice din Bistrita). 23.1.1. Capriorul (a) se leagi de coarda cu unghi de apro mativ 60"; cauzaté de panta mare a invelitori, zipada nu sta pe acoperis, astfel incdrcarea din” ZApada este neglijati; Monumentul~traditie st vttor (b) de reguld este realizat dintr-o singur bu- cata, lungimea poate fi chiar de 20 m (a se vedea sarpanta navei Bisericii Evanghelice din Bistrita); in sectiune dimensiunile a rareori depagesc valorile de 14x 18 em; (©) se comporta ca grinzi continue cu mai multe reazeme intermediare, reazemele marginale fiind realizate prin cApriorul simetric dispus (la capaitul superior), respectiv coarda (la capatul infe- ; reazemele intermediare sunt asigurate de moaze, eventual coltarii (eventualitatea este consecinta modului de dispunere a coltarilor: capatul opus al acestora este posibil si rezeme pe tun element structural, care are rigiditatea la inco- voiere mai redusa, decdt cApriorul ~ in asemenea situatii coltarul nu este reazem pentru céprior); reazemele sunt cel mult la 3 m intre ele; f wee f ade mp ape ‘ino ve coun Figura 4, Elementele structurale ale fermelor pri cipale — sarpanta sanctuarului Biseri Evanghelice din Bistrita (d) reazemele numai teoretic sunt fixe, elas- ticitatea lor find variabild, proportional cu solicitarile, respectiv este in functie de deformata (aferenta solicitirilor) elementului structural care asigurd rezemarea: ‘pentru actiuni verticale elasticitatea reaze- melor intermediate este asiguraté de scurtarea ‘moazelor, provocata de efort axial; pentru actiunile provenite din incarcari de vant sau seism rigiditatea la tncovoiere a cipriorului dispus simetric caracterizeaza elastici- tatea acestor reazeme; 7Aspecte legate de analiza $i sineza structrala a sarpantelorislrice aviind caracier gotle (©) actiunile provin pe de o parte din greu- (atea proprie a elementului structural masuri foarte mica), din greutatea invelitorii (actiune verticala permanenta), din vant (presupus vertical pe suprafefele invelitorii) si ~mai rar migcarile seismice (care sunt considerate actionand in centrul comun de greutate al sarpantei si al in- iar pe de alti parte din eventualele actiuni concentrate date de elementele structurale adiacente (corzi, moaze, coltari, bare de suspenda- re, cApriori forménd streagina); () imbinarile sunt crestate, tesite, sau cu cep, find solidarizate prin cuie de lemn si influenteaz& rigiditatea reazemelor, astfel reaze- mele marginale sunt incastrari partiale si nu articulatii, respectiv momentul de inertie a barelor in dreptul reazemelor intermediare este mai redus decat in camp; (g) solicitarea caracteristicd este compresiu- nnea excentricé, foarte a rareori apare intinderea (din actiunile date de vant sau seism); excentrici- tatea este dati de actiunile considerate uniform distribuite (greutatea proprie, greutatea inv vant). 23.1.2. Coarda (a) este dispusa orizontal; (b) de reguld este realizat dintr-o singur bu- cata, lungimea poate fi chiar de 20 m (a se vedea sarpanta navei Bisericii Evanghelice din Bistrita); in sectiune dimensiunile a rareori depagesc valorile de 16 x 20 cm; exceptiile se leaga de situatiile in care corzile sustin si plangee de pod (de exemplu in azul plangeelor casetate). (c) se comporta ca grinzi continue cu mai multe reazeme intermediare, reazemele marginale find fixe (cosoroabele); reazemele intermediare sunt asigurate de bare de suspendare, eventual coltari sau arbaletrieri (eventualitatea este consecinta modului de dispunere a rigidizarilor: capatul opus al acestora este posibil sa rezeme pe un element structural, care are rigiditatea la inco- voiere mai redusf, decat coarda — in asemenea situatiirigidizarea nu este reazem pentru coarda); distanta intre reézeme nu este caracteristica: pentru sectiuni transversale suficient de mare, aceast valoare poate fi chiar peste 8 ~ 10 m; (@) reazemele intermediare _numai_ teoretic sunt fixe, elasticitatea for find variabila proportional cu solicitirile, respectiv este in functie de deformata (aferent’ solicitirilor) elementului structural care asigurd rezemarea: este posibil, in anumite situatii legate de alcdtuiri constructive sau combinatii de incdrcari, ca unele reazeme interme dliare s& transmita incarcare in loc si preia: (©) actiunile provin din greutatea proprie a elementului structural (intr-o masurd foarte mica). 38 respectiv din eventualele actiuni concentrate date de clementele structurale adiacente (coltari, bare de suspendare, cipriori forménd streagina, arbaletrieri); (f) imbinarile sunt crestate, tesite, sau cu cep, fiind solidarizate prin cuie de lemn gi influenteazé rigiditatea reazemelor; astfel reaze- mele marginale sunt incastrari partiale si nu articulatii, respectiv momentul de inertie a barelor in dreptul reazemelor intermediare este mai redus deca (g) solicitarea caracteristica este intinderea excentricd, foarte a rareori apare compresiunea (din actiunea data de vant sau seism); excentricitatea este dati de incarearile considerate uniform distribuite (greutateaproprie, eventual greutatea plangeul sareina utili din pod), sau de actiunile concentrate ale unor elemente structurale adiacente. 23.13. Coltarul (a) se leaga de diferite elemente structurale (caprior, coarda, moaza, bara de suspendare, arba- letrier) cu unghi de aproximativ 30-60 (b) este realizat dintr-o singur bucaté, cu lungime de 1-3 m; in sectiune dimensiunile a rare- ori depagese 10.x 12 em; (c) se comporta ca grinzi simpli rezemate sau continue, reazemele fiind dispuse Ia distante ‘maxime de 2 m intre ele: (@) reazemele intermediare_numai teoretic sunt fixe. elasticitatea lor find —variabilé, proportionala cu solicitarile, respectiv este in functie de deformata (aferenta solicitarilor) ele- mentului structural care asigurd rezemarea: este posibil, in anumite situatii legate de alcdtuiri con- structive sau combinatii de inedredri, ca unele reazeme intermediare si transmita incdreare in foc (©) actiunile provin din greutatea proprie (intr-o masurd foarte mic&). respectiv din eventui lele actiuni concentrate ale elementelor structurale adiacente (cipriori, corzi, moaze, bare de suspen- dare, arbaletrier (f) imbindrile sunt crestate, tesite, saur cu cep, fiind solidarizate prin cuie de lemn si influenteaza rigiditatea reazemelor; astfel ele sunt incastrari partiale si nu articulatiis (g) solicitarea caracteristica este compresi nea satt intinderea extentric’: excentricitatea este data de incdredrile considerate uniform distribuite (greutatea proprie), sau de actiunile concentrate ale unor elemente structurale adiacente. 2.3.14. Ciiprior formand streasind (a) se leagi de coarda cu un unghi de apro- 45° (b) este realizat dintr-o singur bucata, cu lungime de 1-2 m: in sectiune dimensiunile a rare- ori depagese 8 x 10 cm:(©) de regula se comporta ca grinzi simpli rezemate, reazemele asigurate de cApriori si corzi, fiind dispuse la distante maxime de 2 m intre ele; (d) actiunile provin din greutatea proprie (intr-o masurd foarte mica), respectiv din eventua- lele actiuni concentrate ale elementelor structurale adiacente; (©) imbinarile sunt crestate, mai rar tesite, fiind solidarizate prin cuie de lemn si influenteazd rigiditatea reazemelor; astfel ele sunt incastrari partiale si nu articulati, (f) solicitarea caracteristicé este compresiu- nea sau intinderea excentricd; excentricitatea este data de incarcarile considerate uniform distribuite (ereutatea proprie). 23.1.5. Moaza (a) este dispusé orizontal; (b) de regula este realizat dintr-o singur bu- cati, lungimea poate fi de 15 m (a se vedea sarpanta navei Bisericii Evanghelice din Bistrta); in sectiune dimensiunile a rareori depagesc 12 x 16 em; (©) se comporta ca grinzi simplu rezemate sau continue, reazemele marginale fiind capriorii; reazemele intermediare sunt asigurate de bare de suspendare, eventual coltari sau arbaletrieri (even- tualitatea este consecinta modului de dispunere a rigidizarilor: capatul opus al acestora este posibil sf rezeme pe un element structural, care are rigi- ditatea la incovoiere mai redusf, decét moaza ~ in asemenea situatii rigidizarea nu este reazem pentra ‘moazi); distanta intre reazeme nu este caracteristi- cca: pentru sectiuni transversale suficient de mare, aceasta valoare poate fi peste 6-8 m; (4) reazemele intermediare numai teoretic sunt fixe, elasticitatea lor fiind — variabila, proportionala cu solicitirile, respectiv este in funetie de deformata (aferenta solicitarilor) ele- mentului structural care asigura rezemarea; este posibil, in anumite situatti legate de alcat structive sau combinatii de incdredri, ca unele reazeme intermediare si transmit& incdreare in loc si preia; (©) incarcarile provin din greutatea proprie (intr-o misurdmica) si din eventualele actiuni con- centrate date Ge clementele structurale adiacente (cd priori, arbaletrieri, colar, tipi, bare de suspendare); (D) imbindrile sunt tesite, sau cu cep, fiind solidarizate prin cuie de temn $i influenteaza rigi- ditatea reazemelor; astfel reazemele marginale sunt incastrari partiale si nu articulatii, respectiv mo- mentul de inertie a barelor in dreptul reazemelor intermediare este mai redus decat in cmp; (g) solicitarea caracteristica este compresiu- hea excentric’, a rareori apare intinderea (din actiunea data de vant sau seism); excentricitatea este data de incdredrile uniform distribuite (grew: Momumentul— tradi si vitor tatea proprie), sau de actiunile concentrate ale unor clemente structurale adiacente. 2.3.1.6. Arbaletrierul (a) este paralel cu cApriorii, se leagi de ele- mentele structurale orizontale (coard’, moaze) cu tun unghi de aproximativ (b) este realizat dintr-o singur bucatd, cu lungime de 3-5 m; in sectiune dimensiunile rareori sunt peste 12 x 14 cm; (©) se comport ca grinzi simplu rezemate sau continue cu reazeme intermediare, reazemele ‘marginale fiind realizate prin elementele orizontale de rezistent@; reazemele intermediare sunt asigu- rate de colfarii, eventual de bare de suspendare (eventualitatea este consecinfa modului de dispu~ nere barelor de suspendare: capatul opus al acesto- ra este posibil si rezeme pe un element structural, ‘igiditatea la incovoiere mai redusi, decét arbaletrierul ~ in asemenea situatii bara de suspen- dare nu este reazem pentru arbaletrier):-reazemele sunt cel mult la 2 m intre ele; (@) reazemele intermediare numai_ teoretic sunt fixe, elasticitatea lor fiind variabild, propor- tionala cu solicitarile, respectiv este in functie de de- formata (aferenta solicitirilor) elementului structural care asigura rezemarea; este posibil, in anumite situatii legate de alcdtuiri constructive sau combinatii de incareari, ca unele reazeme interme- diare s& transmita incdrcare in loc s& preia; (©) actiunile provin din greutatea proprie (intr- ‘© misurd foarte mica), din eventualele actiuni con- centrate date de elementele structurale adiacente (elemente orizontale, colar, bare de suspendare); (f) imbinarile sunt tesite, sau cu cep, fiind solidarizate prin cuie de lemn si influenteaza rigi- ditatea reazemelor; astfel reazemele marginale sunt incastrari partiale si nu articulatii, respectiv mo- mentul de inerjie a barelor in dreptul reazemelor intermediare este mai redus decit in cimp; (g) solicitarea caracteristicd este compresiu- nea excentricd, a rareori apare intinderea (din mea data de vant sau seism); excentricitatea este datd de actiunile uniform distribuite (greutatea proprie), sau de cele concentrate ale elementelor structurale adiacente. 23.1.7. Bara de suspendare I, sau se leagi de ele- mentele orizontale structurale (coardi, moaze), res- pectiv de c&priori cu un unghi de aproximativ 60°; (b) este realizat dintr-o singur bucaté, cu lungime de 3-5 m; in sectiune dimensiunile rareori sunt peste 12 x 14 em; (©) se comporta ca grinzi simpl rezemate sau continue cu reazeme intermediare, reazemele marginale find realizate prin elementele orizontale de rezistentd, sau de capriori; reazemele intermedi- EsAspecte legate de analiza s sinteza structural a sarpantelor istorice avnd caracter gotic are sunt asigurate de arbaletrieri sau de coltariis reazemele sunt cel mult la 2 m intre ele; (d) reazemele intermediare numai teoretic sunt fixe, clasticitatea for find variabila, proportionala cu solicitarile, respectiv este in functie de deformata (aferents solicitirilor) elementului structural care asiguri rezemarea; este posibil, in anumite situatii legate de aleatuiri constructive sau ‘combinatii de incircdri, ca unele reazeme interme- diare si transmité incdrcare in loc s& preia (@) actiunile provin din greutatea proprie (Gntr-o misura foarte mica), din eventualele actiuni concentrate date de elementele structurale adi cente (cipriori, clemente orizontale, coltari, arba- letrieri; (0) imbinarile sunt tesite, sau cu cep, fiind solidarizate prin cuie de lemn si influenteazA rigi- ditatea reazemelor; astfel reazemele marginale sunt incastrari partiale si nu articulatii, respectiv mo- mentul de inertie a barelor in dreptul reazemelor intermediate este mai redus decdt in camp: (g) solicitarea caracteristica este intinderea fexcemtricd, foarte a rareori apare compresiunea (din actiunea data de vant sau seism); excentrici- fatea este dati de actiunile uniform distribuite (greutatea propric), sau de cele concentrate ale elementelor structurale adiacente 2.3.2, Elementele structurale ale fermelor secundare Fermele secundare sunt aledtuite de regula din cApriori, cori, moaze, arbaletrieri, coltari si ‘capriori formand streagina (figura 3. ~ Elementele structurale ale fermelor secundare - sarpanta sanctuarului Biserieii Evanghelice din Bistrita). Elementelor structurale sunt valabile cele descrise in subcapitolul 2.3.1., da #se face abstractie de prezenta barelor de suspendare, se tine cont de roluil suplimentar al talpilor in definitivarea comportarii mecanice ale barelor orizontale, care se manifesta. prin transmiterea ‘efectelor de suspendate a barelor de suspendare din fermele principale la fermele secundare. 2.3.3. Eleméntele structurale ale sistemelor longitudinale de rigidizare In sistemele longitudinale de rigidizare (fi- ‘gura 2,) sunt prezenti de regula talpi longitudinale, arbaletrieri, coltari si bare verticale — montanti (termenul de pop in aceste situatii nu corespunde, deoarece lipseste reazemul fix. presupusi de notiunea de pop). Sistemul de rigidizare presupune cel putin doua talpi longitudinale, denumite dupa relatia lor spatiala talp& superioaré si inferioara, sau grind’ de talpa inferioara, ori superioara. In continuare se foloseste denumirea de grinda de tal- 40 p&, indiferent dac& este vorba de grinda longitudi- nal inferioara sau superioara. Barele verticale — montantii ~ sunt comune cu sistemele planare transversale (cu fermele prin- cipale); este drept, acolo aceste bare au rol de sus- pendare, iar in sistemele longitudinale preiau alter- nativ compresiune sau intindere, legat de directia actiunil orizontale longitudinale. Pentru coltari, bare (verticale) de suspen- dare si arbaletrieri sunt valabile cele descrise in subcapitolul 2.3.1., cu precizarea, c& arbaletrierii nu sunt ,adevarati”, comportindu-se de fapt ca di- agonale, care luereaza cand Ia compresiune, end la intindere, in functie de directia sarcinii orizon- tale longitudinale, ee Figura 5, Elementele structurale ale fermelor se~ cundare ~ sarpanta sanctuarului Bisericii Evanghelice din Bistrita 2.3.3.1. Grinda de talpa (a) este dispusa orizontal; (b) de regula este realizat din mai multe bucati, lungimea este egal cu dimensiunea longi tudinala a sarpantei; in sectiune dimensiunile a ra- reori depaigesc 12 x 14 em; (©) se comporta ca grinzi continue, reaze- mele marginale fiind fermele principale laterale: reazemele intermediare sunt asigurate de bare de suspendare, coltari sau arbaletrieri; distanta maxi- ma intre reazeme este egal cu distanta intre doua ferme adiacente; (4) reazemele intermediare numai teor sunt fixe, elasticitatea lor fiind — variabila proportionala cu. solicitirile. respectiv este in functie de deformata (aferenta solicitarilor) ele-Monumental ~ trate vitor mentului structural care asigurd rezemarea; este posibil, in anumite situatii legate de alestuiri con- structive sau combinatii de incarcari, ca unele reazeme intermediare s& transmit incdrcare in loc din greutatea prop (Gntr-o masurd foarte mica), respectiv din eventua- lele actiuni concentrate date de elementele structu- rale adiacente (arbaletrieri,coltari, bare de suspen- dare); (f) imbinarile sunt tesite, sau cu cep, find solidarizate prin cuie de lemn si influenteaza rigi itatea reazemelor; astfel reazemele marginale sunt incastriri partiale si nu articulatii, respectiv mo- mentul de inertie a barelor in dreptul reazemelor intermediare este mai redus decdt in cmp; (g) solicitarea caracteristicA este compresi unea sau intinderea excentriea; excentricitatea este dati de incArcarile considerate uniform distribuite (greutatea proprie), sau de actiunile concentrate ale nor elemente structurale adiacente. 3. Sinteza structurala a garpantelor istorice avand caracter gotic Sinteza structural a sarpantelor admite asamblarea elementelor structurale in subansam- blur, respectiv in grupul de subansambluri structu- rale, preocupandu-se de mecanica subansambluri- Jor si grupului de subansambluri structurale. Sinteza structurala a sarpantelor are meni rea de a se ocupa de comportarea globald a grupu- lui de subansamblu structural, De-si punctele de vedere ale cercetarii s-au fixat cu precadere struc- tural-mecanice, cercetarea globala presupune lua- rea in considerare si a caracteristicilor legate de alcdtuirea constructiva a subunitati structurale. Sarina structurala de baza a subunitatii de sarpanta este de a prelua si de a transmite actiunile exterioare grupului de subansamblu structural care serveste drept reazem, mai precis de a asigura transmiterea componentelor verticale si orizontale 2 rezultantei incarcarilor prin intermediut sarpantei catre subansambluri ale structurilor de plansee si diafragme. Sarpantele sunt corect_alcdtuite punct de vedere structural daca atét rezultantele componentelor orizontale si cele verticale sunt transmise reazemelor ne majorate. Este important acest lucru, deoarece datorité a conceptiei structu- rale eronate sau a intretinerii ne avizate modalita- tea ~ de altfel normal — de preluare si transmitere a componentei verticale a inedredrii di nastere la impingeri orizontale ne echilibrate la nivel de sarpanta, oblignd subansamblurile de rezemare de a prelua sarcini orizontale suplimentare. Sarpantele divizibile in sisteme planare sunt aleituite din ferme principale si secundare transversale, respectiv sisteme longitudinale plana re de rigidizare. in continuare sunt studiate pe rind sistemele planare, fixand atentia in final asupra subansamblului spatial, ce rezulté din sinteza lor. 3.1. Sinteza structurala a siste- melor planare transversale Sinteza_structurala a. sistemelor planare transversale ~ din motive didactice ~ este prezen- tatd in trei etape suecesive; incepand cu ‘rolul elementelor structurale in sistemele planare transversale, urmat de * prezentarca fermelor principale, ca sisteme statice auto-portante gi incheind eu * fermele secundare, de asemenea a sisteme statice auto-portant. 3.1.1. Rolul elementelor structurale in sis- teme planare transversale Sinteza sistemelor planare transversale ale sarpantelor cu caracter gotic este demarata. prin precizarea, pe rind a rolului elementolor structu- rale; astfel se pun in discutie sisteme planare alcdtuite din doi capriori, urmand si se completeze sistemele cu corzi, coltari, cépriori formand streasina, moaze, arbaletrieri si in final bare de suspendare (figura 6: Rolul elementelor structurale in sisteme planare transversale — sarpanta navei Bi- sericii Evanghelice din Bistrita) 3. ‘Sisteme planare aledtuite din capriori ‘Cu ocazia analizei structurale a cipriorilor (2.3.1.1,) s-au precizat urmatoarele: ‘© au rolul de a suporta invelitoarea, astfel in- ct preluarea actiunilor, respectiv transmiterea lor citre reazeme si se realizeze in conditii de maxima ficient; © Pozitia lor inclinata este dictata de modul de realizare a invelitorit: in vederea conducerii apelor pluviale, gindrilele, respectiv tiglele obliga- toriu presupun o panta determinata; ‘inc&rcdrile provin din greutatea proprie, din greutatea invelitorii, din actiunea vantului si seismicd; daca panta lor este peste 60°, zapada nu sth pe invelitoare, si astfel nu incarca sarpanta; ‘schema lor statica presupune grinzi incli- nate cu doua, sau mai multe reazeme; reazemul marginal inferior este cosoroaba, cel superior c&priorul opus, ‘*reazemele marginale se __presupun articulatii sau incastrari partiale: gradul de incastra- re depinde de modul de aleatuire (conceptual si executo-calitativ), respectiv de starea lor tehi actuala; + solicitarea caracteristicd este compresiunea excentricd; intindere apare din incdreari_ ne gravitationale si este rar mai mare de compresiunea 4Aspecte legate de analiza st sinteza structural a sarpanteloristorice avdnd caractergotic provenitd de la cele gravitationale; incrcarea din viint poate da rezultant de intindere in cazul inve~ litorilor mai usoare (sindrild, tabla); ‘la extremitatea lor inferioara incarc& coso- roaba in directile orizontale gi verticale. Sistemul planar realizat din ciprior (Figura 6.1.) se leagi de subansamblul structural de rezemare, prin cosoroabe. Cosoroabele ~ in tipsa corzi ~ transmit in (otalitate structurilor de rezemare atat componenta verticalé, cat si cea orizontald a reactiuni ‘*reactiunile verticale echilibreaz’_compo- nentele verticale ale actiunilor, precum si forjele date de momentele incovoietoare provocate de componentele orizontale ale actiunilor; ‘reactiunile orizontale reprezint& suma componentelor orizontale ale actiunilor, respectiv a impingerilor orizontale — datorate _inclin& clpriorilor, provenite din incarcari vertical. Panta cApriorilor influenteaza hotirator jo- cul de eforturi; deodaté cu micsorarea pantei: ‘*scade suprafata invelitorii (greutatea pro- prie), sarcina din vant, seismica; ‘creste sarcina din zApad, compresiunea, ‘momentul incovoietor si forta tdietoare din bare. 3.1.1.2 Sisteme planare aledtuite din clipriori si corzi Cu ocazia analizei structurale a corzilor (2.3.1.2) s-au precizat urmitoarele: * sunt grinzi continue, unde reazemele mar- ginale sunt fixe (cosoroabele); + sunt dispuse orizontal, au rolul de a echi bra la nivel de sarpanta impingerile orizontale pro- venite din pozitia inclinaté a cApriorlor, de a egala componentele orizontale intre elementele verticale de rezistent& si - eventual — de a suporta incér- provenite din plangeul de pod suportat; ‘*incircdrile provin din greutatea proprie 0 mick misura), respectiv din eventualele forte concentrate transmise de elementele structu- rale adiacente; * solicitarea caractersticd este intinderea ex- centric; compresiune apare foarte rar (din ineareari de vant sau seismice); excentricitatea este data de incdrearile considerate uniform distribuite (greutatea proprie, eventual greutatea propric a plangeului, ‘ncdrciri utile din pod), sau de actiunile concentrate ale unor elemente structurale adiacente, Sistemul planar alcatuit din cépriori si coar- 8 (figura 6.2.) formeazA sistem ‘inchis, care transmite subansamblurilor de rezemare compo- nentele orizontale ori verticale ale rezultantei actiunilor la valoarea for initial De diferite elemente de rigidizare este nevoie jn momentul in care deschiderile incep si fie prea ‘mari, Sunt necesare reazeme intermediare in vede- rea reducerii: momentelor incovoietoare, respectiv pentru a majora rigiditatea sistemului planar. 3.1.1.3, Sisteme planare rigidizate cu coltari Cu ocazia analizei structurale a coltarilor (23.1.3, sau precizat urmatoarele: incircarile provin din greutatea proprie (intro mic& masura), respectiv din evenjualele forfe concentrate transmise de elementele structu- rale adiacente; * solicitarea caracteristica este compresiunea sau intinderea excentric’; excentricitatea este dati de incArcarile considerate uniform distribuite (gre- utatea propric), sau de actiumile concentrate ale unor elemente structurale adiacente. *imbinarile sunt cu cep, fiind solidarizate prin cuie de lemn si influenteaza rigiditatea reaze- ‘melor; astfel reazemele marginale sunt incastrari partiale si nu articulatii, respectiv momentul de inertie a barelor in dreptul reazemelor jntermediare ‘este mai redus decit in cémp; Sistemele planare aleatuite din cApriori, coarda si coltari (figura 6.3.) sunt mai rigide, decat cele descrise in cadrul subcapitolului 3.1.1.2., reusind de asemenea transmiterea subansambluri- lor de rezemare componentelor orizontale ori verti cale ale rezultantei actiunilor la valoarea lor initials. Prin introducerea coltarului intre cei doi cdpriori: ‘¢deschiderile barelor, respectiv momentele itationale se reduc; colfarul constituie reazem intermediar elastic pentru clpriori, mAsura elasticititii flind proportional cu fluentata de efortul axial; ‘ Imbinarea celor doi capriori se transforma in ‘incastrare, marind rigiditatea sistemului planar gi la preluarea incarcarilor orizontale, de si in acest din lurma caz coltaral numai pentru unul dintre cAprior reprezint& reazem (elastic), celuilalt c&prior ii transmite sarcind concentraté; misura clasticittii reazemului fiind proportional cu deformatia la ineo- voiere a capriorului inearcat cu sarcina concentrat Desigur ,transformarea fn fncastrare depin- de de rigiditatea Ia incovoiere a coltarului, care trebuie si fie mult mai mare decét a barelor rigidi- zate (coltarul orizontal prea elastic este mai de gra- ba moazai). Prin introducerea coltarului coards ‘© imbinarea cAprior-coarda se transforma in incastrare, marind rigiditatea sistemului planar; coltarul numai pentru unul dintre elemen- tele structurale reprezinti reazem intermediar — elastic ~ si in consecinga reducere de moment inco- ire cApriori si a2Monumental ~ trite vitor voietor: pertu cel cu rigiditate mai redusa Ia inco- voiere; celalalt element este supraincdircat. Daca deschiderea sarpantelor este mai mare. este posibil ca cate doi coltari sa se dispund intre coarda si cépriori, mai ales in fermele secundare: eficienta coltarului al doilea este mai scazuti, deoarece este mai departe de nod ciprior-coarda, si de reguld cu rigiditate mai redusi (nu este coltar sadevarat"). Coltarul — teoretic — este ,adevarat” daci este atit de rigid, incat obligi barele legate sd se roteascé uniform: practic daca acest deziderat se realizeazi in proportie de 80 %, coltarul poate fi considerat .adevarat”. 3.1.1.4. Sisteme planare avéind coltari si cipriori formand streasina Cu ocazia analizei structurale a cApriori formand streagind 2.3.1.4.) s-au _ precizat urmatoarele: ‘incarearile provin din greutatea proprie {-0 mic masura), respectiv din eventualele forte concentrate transmise de elementele structu- rale adiacente; « solicitarea caracteristica este compresiunea sau intinderea excentrica; excentricitatea este data de incircarile considerate uniform distribuite (gre- uutatea propris *imbindrile sunt crestate, mai rar tesite sau cu cep, find solidarizate prin cuie de lemn; calita- tea imbinarilor influenteaza rigiditatea reazemelor: astfel reazemele marginale sunt incastrari partiale si nu articulati Sistemele planare aledtuite din cpriori, coarda, coltari si cApriori formand streasina (figura 6.4.) sunt mai rigide, decat cele descrise in cadrul subcapitolului 3.1.1.3., deoarece cApriorii formand streasing — mai ales daca se leaga de cAprior si de ‘coarda cu cep, au rol de rigidizare: ‘ nodu! caprior-coarda se transform mai ac- centuat in incastrare, rigidizind sistemul planar transversal; ‘practic numai pentru. cApriori_reprezints reazem intermediar. respectiv reducere de moment incovoietor, deoarece datorita pozitiei cosoroabe- lor, rigiditatea ta incovoiere a corzii in zona este mult mai mare, decat a cApriorului. 3.1.1.5, Sisteme planare avand colt: cApriori forménd streasina si moaze Cu ocazia analizei structurale a moazelor (2.3.1.5,) s-au precizat urmatoarele: incarcarile provin din greutatea proprie (intr-0 micd masurd), respectiv din eventualele forte concentrate transmise de elementele structu- rale adiacente: ‘solicitarea caracteristica este compresiu- nea, foarte a rareori apare intinderea (in cazul incarearilor seismice sau din vant); excentricitatea este data de inc&rcarile considerate uniform distri- buite (greutatea proprie). sau de actiunile concen- trate ale unor elemente structurale adiacente: * imbindrile sunt tesite sau cu cep, find so- lidarizate prin cuie de lemn: calitatea imbindrilor influenteaza rigiditatea reazemelor; astfel reaze- mele marginale sunt incastrari partiale si nu articulatii, respectiv momentul de inertie a barelor ‘in dreptul reazemelor intermediare este mai redus decat in camp. Sistemele planare alcétuite din cApriori, coarda, coltari, caipriori formand streasina si moaze (figura 6.5.) sunt mai rigide, decat cele descrise in cadrul subcapitolului 3.1.1.4., chiar dac& rolul structural preponderent al moazelor nu este rigidi- zarea, ci asigurarea reazemelor intermediare, res- pectiv — ceea ce implica aceasta masura — reduce- rea eforturilor provenite din momentele incovoie- toare in c&priori. Sarpantele cu caracter gotic admit chiar trei ‘moaze intr-un sistem planar transversal (cel mai de sts poate avea rol de coltar), consecinta directa a cdpriorilor zvelti Rigiditatea la incovoiere a moazelor — ne ri gidizate in planul sistemului planar transversal — nu este semnificativa, astfel caracteristicile de deformatii care apar din incarcari ne gravitational sunt in foarte micd masura reduse de aceste: punctele de inflexiune ce apar (de regulé in axa vertical de simetrie) vin in sprijinul acestei constatiri: astfel moazele au rol de rigidizare de nod nesernnificativ. 3.1.1.6. Sisteme planare aviind colfari capriori formind streasina, moaze si ar- baletrier Cu ocazia analizei structurale a arbaletrie lor (2.3.1.6.) s-au precizat urmatoarele: s incarcarile provin din greutatea proprie (into mic& masurd), respectiv din eventualele forte concentrate transmise de elementele structu- rale adiacente; * solicitarea caracteristica este compresiunea excentricd, a rareori apare intinderea (in cazul incarcarilor seismice sau de vant): excentricitatea este data de inedrcarile uniform distribuite (greu- tatea proprie), sau de actiunile concentrate ale ele- mentelor structurale adiacente; mbinarile sunt cu cep sau tesite, fiind so- lidarizate prin cuie de lemn, influentand rigiditatea reazemelor. astfel reazemele marginale sunt incastréri partiale si nu articulatii, respectiv mo- mentul de inertie a barelor in dreptul reazemelor intermediare este mai redus decat in cmp; 43Aspecte legate de analiza si sinteza structurald a sarpantelor istorie aviind caracter gotic Sistemele planare alcdtuite din capriori, coarda, coltari, cipriori formand streasind, moaze si arbaletrieri (figura 6.6.) formeaza sistem inchis, fiind mai rigide, decit cele descrise in cadrul subcapitolului 3.1.1.5.; sunt sistemele planare ca- racteristice fermelor secundare. ‘Arbaletrierii au rol de rigidizare (in fermele secundare numai atit) si de suspendare (daca sunt ajutati de barele de suspendare ale fermelor princi- pale); nu sunt arbaletrieri ,adevarati", deoarece lipsese panele, ale caror sarcini concentrate si fie necesar a se conduce catre reazeme. 3.1.1.7. Sisteme planare avind coltari, cpriori formand streasini, moaze, arba- letrieri si bare de suspendare Cu ocazia analizei structurale a barelor de suspendare (2.3. 1.7.) s-au precizat urmatoarele: incAredrile provin din greutatea proprie (ints-o micd-misura), respectiv din eventualele forte concentrate transmise de elementele structu- rale adiacente; « solicitarea caracteristicd este intinderea ex. centricd, foarte a rareori apare compresiunea (i cazul inc&rcarilor seismice sau din vant); excentri- citatea este dati de incdrcarile considerate uniform distribuite (greutatea proprie), sau de actiunile concentrate ale unor elemente structurale adiacen- te ‘imbinarile sunt cu cep sau tesite, lidarizate prin cuie de lemn, influentand reazemelor; astfel reazemele marginale sunt incastriri partiale si nu articulatii, respectiv mo- mentul de inertie a barelor in dreptul reazemelor intermediare este mai redus decat in cmp; Sistemele planare alcatuite din cApriori, coardi, coltari, cApriori formand streasina, oaze, arbaletrieri i bare de suspendare (figura 6.7.) formeaza sistem inchis, fiind mai tigide, decat cele descrise fn cadrul subcapitolului 3.1.1.6.; sunt sis- temele planare caracteristice fermelor principale. Efectul de suspendare este asigurat de bare de suspendare inclinate sau de arbaletrieri, ancorati de cApriori ori moaze; acestea suspend bare verti- cale, care realizeazi efectul de suspendare prin erinzile de talpa longitudinale, sau mai rar (cum se impla in cazul fermei principale de la Biserica Evanghelica din Bistrija) prin introducerea unr bare inclinate ~ coltari ~ legate direct de bara ori- zontalA suspendata. Efectul de suspendare se realizeazé pentru incdredrile gravitationale si atunci, cdnd nodurile sistemelor planare nu sunt degradate; in caz.contrar barele de suspendare pot transmite efort de com- presiune. 3.1.2. Ferma principala, drept sistem planar auto-portant inchis Ferma principal — din punct de vedere al rezistenfei — este un sistem auto-portant inchis, {(asigurand in planul ei si stabilitatea clementelor structurale). dar ca subansamblu structural — din cauza a rigidititi reduse in directia perpendiculara pe planul ei, din motive de stabilitate — poate pre- lua $i transmite actiunile exterioare numai cu ajuto- ral sistemelor longitudinale de rigidizare. Barele de suspendare ale fermelor principale = cu ajutorul grinzilor de talpa ale sistemelor lon- gitudinale ~ suspenda si elementele orizontale ale fermelor secundare; astfel se justifica denumirea de ferma principala, de-si mai de graba motivul ar fi rigiditatea superioaré la actiunile orizontale, pro- venité din numarul mai mare de noduri (Fath de fermele secundare), asigurat de barele de suspen- dare. 3.4.3, Ferma secundara, drept sistem pla- nar auto-portant inchis Ferma secundara, de asemenea, din punct de vedere al rezistenfei este un sistem auto-portant in- chis, chiar daca, in lipsa barelor proprii de suspen- dare — fara ajutorul fermelor principale ~ elemen- tele orizontale ar avea sigeti mai mari. Stabilitatea elementclor structurale in planul ei este asigurata, respectiv ca subansamblu structural si ea ~ din ca- uza a rigiditati reduse in directia perpendicular& pe planul ei, din motive de stabilitate — actiunile exte- rioare le poate prelua si transmise prin cosoroabe subansamblului de rezemare numai cu ajutorul sistemelor longitudinale de rigidizare. Elementele orizontale ale fermelor secunda- re sunt suspendate de barele de suspendare ale fermelor principale cu ajutorul grinzilor de talpa ale sistemelor longitudinale: astfel se justified de- numirea de ferma secundara, de-si mai de graba motivul ar fi rigiditatea inferioara la actiunile ori- zontale, provenita din numérul mai mic de bare si noduri. in lipsa barelor de suspendare. 3.2. Sinteza structurala a siste- melor longitudinale planare Sinteza structurala a sistemelor longitudinale planare — urmarind aspecte didactice ~ prezentim in trei etape: prima data ne referim la rolul elementelor structurale in sistemele planare longitudinale, urmat de « sistemul principal de rigidizare aflat in axa de simetrie verticalé a fermelor, iar in final ne refe- rim la diferite sisteme planare longitudinale se- cundare de rigidizare.Monument ~traditie sivitor 3.2.1 Rolul elementelor structurale in sis- temele planare longitudinale Sistemele planare longitudinale ale sarpantelor cu caracter gotic sunt alcatuite de re- gula din grinzi de talpa longitudinale, bare verti- cale (montanti), arbaletrieri si coltari; grinzile de talp& longitudinale, arbaletrierii si coltarii apartin numai sistemului planar longitudinal, iar montantii au rol (de suspendare) si in cadrul fermelor transversale (principale. Coltarii, arbaletrierii si barele suspendare sunt prezentate in subcapitolul 2.3.1., iar grinzile de talpa in subcapitolul 2.3.3 Proprietitile comune: ‘*reazemele numai teoretic sunt fixe, elasti- citatea lor fiind variabil, proportional cu solicitarile, respectiv este in functie de deformata (aferenta solicitarilor) elementului structural care asigurd rezemarea; actiunile provin din greutatea proprie (intr- © masura foarte mic), din eventualele actiuni con- centrate date de elementele structurale adiacente; imbinarile sunt cu cep sau tesite, fiind so- lidarizate prin cuie de lemn si influenteaza rigidi- latea reazemelor; astfel reazemele marginale sunt incastrari partiale si nu articulatii, respectiv mo- mentul de inertie a barelor in dreptul reazemelor intermediare este mai redus decat in camp; * solicitarea caracteristica este intinderea sau compresiunea excentricd, legat de directia incarearii orizontale longitudinale; Proprietatile specifice: serinzile de talpa se comporti ca grinzi continue cu reazeme intermediare. cele marginale fiind asigurate de fermele principale de capat; reazemele intermediare posibile sunt bare de sus- pendare, coltari, arbaletrieri; distanta maxima intre reazeme corespunde cu cea intre doua ferme adia- cente: arbaletrierii sunt grinzi continue cu reaze- me intermediare, reazemele marginale find reali- zate prin grinzi de talpa: reazemele intermediare sunt asigurate de montanti sau de coltarii: reaze- mele sunt cel mult la 2 m intre ele: *morffantii de reguli se comporta ca ele- mente continue cu reazeme intermediare. reaze- mele marginale fiind realizate prin clementele ori- zontale de rezistenta, sau de capriori; reazemele intermediare sunt asigurate de arbaletrieri sau de coltarii; coltarii leagi montantii de grinzile de tal- pA, transformand in incastrare nodul montant-talpa, ‘majordnd rigiditatea sistemului planar longitudinal; constituie reazem (si in consecinta reducere de moment incovoietor) numai pentru unul din ele- mentele structurale concurente. pentru cel cu rigi ditate mai mica la incovoiere; celalalt element fiind supraincarcat. Grinzile de talpa constituie distantier dintre fermele transversale si ~ ca niste tipi de grinzi Vierendeel ~ transmit eforturi de compresiune sau de intindere, care pe de o parte provin din ‘*incdrcatile gravitationale ale barelor ori- zontale din fermele secundare, iar de pe alt parte ain ‘ incarcarile din vant (in stricta concordant cu aleatuirea constructiva) si (intotdeauna) din ac- tivitatea seismic’. Elementele verticale ale grinzii Vierendeel sunt montanti, iar rigiditatea nodurilor se incearca a se asigura prin coltari respectiv arbaletrier Este drept, analogia cu grinda Vierendeel nu este completa; oricum avem de a face cu o grinda Vierendeel — céteodaté continu ~ care se sprijind pe (sau este suspendati de) fermele principale, chiar daca contrar ipotezelor de baz aferente unor ase- menea subansambluri structurale, incangirile date de fermele secundare nu sunt in nodurile grin 3.2.2. Sistemul principal de rigidizare aflat in axa de simetrie verticala a fermelor Sistemul principal de rigidizare aflat in axa de simetrie verticala a fermelor nu este obligatoriu = de exemplu lipseste in cazul sarpantei Biseri Reformate din Daia: sistemele sunt de una, dou, mai rar de trei nivele, respectiv sunt dispuse intre coarda si moaza de la primal nivel, eventual intre moazele de la primul si al doilea, respectiv intre moazele de la al doilea si al treilea nivel. Cu ase- menea ocazii grinzile de talpa se dubleaza, deci fi- care nivel de rigidizare are perechea de talpa pro- prie: acest lucru nu este lege, de exemplu in sarpanta peste sanctuarul de la Biserica Evangheli- n Bistrita, de moaza de ta primul nivelul se leaga o singura grinda de talpa. Caracteristic acestor sisteme este bara clasi- cd de suspendare, verticald, din fermele principale; arbaletrierii cu. inclinatii opuse adeseori se intersecteazi, mai cu seama la nivelele inferioare Exemplul sarpantei deasupra navei Bisericii Evan- ghelice din Bistrita arat arbaletricrii dispusi proportional cu rigiditatea dorité de asigurat (este drept, apare si 0 mica neregult: rigidizarile de la ivelultrei nu mai sunt in axul de simetrie), idizare secundare Sistemele sunt de una, mai rar de dou, ori de trei nivele, respectiv sunt dispuse intre coarda si moaza de 1a primul nivel, eventual intre mouzele de la primul ial doilea, respectiv intre moazele de la al doilea si al treilea nivel. Cu asemenea ocazii arinzile de talp& se dubleaza, deci fiecare nivel de rigidizare are perechea de talpa propre. 3.2.3. Sisteme de ri 5Aspecte legate de analiza s sinteza structural a sarpanteloristorice avdnd caractergotic Caracteristic acestor sisteme este efectul de suspendare, asigurat de arbaletrieri fermelor prin- cipale; arbaletrierii din sistermul longitudinal pla nar, eu inclinatii opuse arareori se intersecteaz’, 3.3. Sinteza spatiala a sarpantelor divizibile in sisteme planare Sarpanta, in calitate de grup de subansamblu structural are menirea de a prelua si de a transmite aefiunile catre grupul de subansamblu structural de rezemare, format din subansambluri de plansee si subansambluri verticale de rezistenta. In acest sens sunt de evaluat: * actiunile de preluat gi de transmis, respectiv ‘ modul de preluare si ‘© modul de transmitere a actiunilor. 3.3.1. Actiunile preluate de sarpante Actiunile permanente, ari exceptionale sunt de caracter gravitationale, cli- materice respectiv seismice. 3.3.1.1. incdrearile permanente sunt date de greutatea proprie a structurii de rezistents, res- pectiv a invelitori 3.3.1.2, inedrcarile variabile sunt cele date dde zapada, respectiv de vant (mai rar de inc&redri provenite din procesul de exploatare aferente plangeclor de pod sustinute de garpante). Se remar- &, in cazul acoperisurilor eu earacter gotie doua aspecte majore: ‘*zipada intotdeauna persist pe versantul nordic al acoperisurilor, indiferent de panta lor, jncdrcand asimetric structura sarpantei; astfel con- trar prevederilor STAS 1012/91 incarearea din vipada ou ar trebui neglijaté, nici atunci, cand panta este peste 600"; * eforturile provenite din inedrearile de vant de regula depasese pe cele seismice, mai ales dac& invelitoarea este usoard (sindrila sau tabla), iar ac- tivitatea seismica redusd (zona seismica F sau E). 3.3.1.3. incdrcarile exceptionale — seismice sunt de mai micé importanta, avand in vedere comportarea elasfica a structurii de rezistenta si masa relativ redusi de suportat. 3.3.2. Modul de preluare a acfiunilor Modul de preluare a actiumilor de cdtre structurile de rezistenti depinde de calitatea conceptiei structurale, a executiei si a intretiner Nici sarpantele avand caracter_gotic nu sunt except. In prezentul capitol ne referim la structuri de sarpante, corect concepute, executate si tretinute ~ desigur in limitele permise de etapa {storied in care ele s-au realizat. 3.3.2.1. Actiunile gravitationale ~ aproape in totalitate — sunt preluate de sistemele planare transversale (de regula fac exceptie elementele subansamblurilor structurale ne divizibile in siste- me planare). Sistemele planare se comporta diferit, in directa relatie cu marimea volumului sarpantei $i a suprafefelor triunghiulare marginite de bare in- tregi, componente ale fermelor _transversale Diferenta esentiala se manifesta intre fermele prin- cipale si secundare la preluarea incarcarilor ne si- metrice. Pentru. actiuni gravitationale, sarpantele avind caracter gotic se comporta corespunzator. 3.3.2.2. Actiunile negravitationale (int, seism) sunt deopotriva preluate de sistemele plana- re transversale si longitudinale, desigur aportul fiecdruia este in stricti concordanté cu directia incirearilor. Cele doud sisteme planare, respectiv cele transversale si longitudinale de regula nu sunt legate decit prin frecare, modalitate total insufici- enta. Despre diversele variante de contact, respec- tiv rezultatele obtinute prin simulare fa calculator se va reveni intr-o alta lucrare. Cert este, c& din alura deformatei sarpantei se poate identifica cu destuld exactitate zonele reale de contact intre sis- temele planare transversale si longitudinale. La componentele longitudinale ale actiunilor se poate concluziona © comportare ne corespunzatoare, de regula, in cazuri particulare, situatia poate fi ‘imbunatatita — de exemplu — de subansamblul spatial din dreptul absidelor circulare oti poligo- nale (care serveste drept reazem sarpantelor sane tuarelor), de frontoanele suficient de rigide (care pot constitui reazem pentru inearctrile din vant) 3.3.3. Modul de transmitere a acfiunilor 3.3.3.1. Eficacitatea detaliilor constructive destinate asigurarii transmiterii actiunilor De regula, actiunile sunt transmise cdtre reazeme prin cosoroabe. Cosoroabele - in mod normal ~ sunt inglobate in diafragmele de susfinere, dar nu si obligatoriu; astfel transmiterea actiunilor de la sarpanta la subansamblul structural de rezemare se face adeseori numai prin frecare. Frontoanele din zidarii, ori corpuri de cladiri vecine pot constitui, de asemenea, reazeme ~ vrute sau ne vrute ~ mai ales pentru componentele ori- zontale ale actiunilor. 3.3.3.2. Criterii de transmitere a actiunilor Daca subansamblurile componente ale sarpantelor sunt corect concepute si realizate, Actiunile preluate sunt neschimbat transmise care reazeme, In caz contrar apar solictiri suplimenta- re, de care trebuie finut cont cu ocazia procesul de reabilitare. Problema major o constituie echili- 46Monumental ~ trade $1 vitor brarea la nivel de sarpanta a impingerilor orizon- _sarpantelor istorice (ori a neajunsurilor structurale tale ce se nasc din actiuni verticale, cauzate de mo- _provenite din conceptii, executii sau intretineri ne dul de alcétuire a fermelor transversale ale — adecvate). roma srt nedaormate eformata a actus gravtaoale etometa a ssn vin Structurd formata din cépriori womtia srt nedetormate oformataa sen grantaionae ‘efomatale ates inh Structurd formati din cSpriori si coarda A A ‘peometria struct nedetormate oformata a acim gravitationsle Structurd formata din cdpriori, coarda, coltari si arbaletrieri — FS AX AS aS \ NS i i peometiasnaat nndetormate Ueformatala ac grwtaberle etna cfnm ‘Structura formata din eipriori, coarda, cola bare de suspendare ~ FP Figura 6. Rolul elementelor structurale in lice din Bistrita jeme planare transversale — sarpanta navei Bisericii Evan; a7Aspecte legate de analiza si sineza structurald a sarpanteloristrice avdind caracter gotic ae hays _geretia strstr ndelormate | A (i D etormata ia scr grovtatonsie eformata laces virtuht eometia strata nadelormta ‘Structurd formati din cApriori, coards, coltari si cipriori formand streasina omen src edeormate “dsfomatate eof provtainale Structuri formata din capriori, coarda, coltari si moaze A poms ruc edetomate etre in povtaone ‘Structurd formaté din cipriori, coarda, coltari, moaze si arbaletrieri Figura 6, (continuare) Rolul elementelor structurale in sisteme planare transversale — yarpanta navei Bisericii Evanghelice din Bistrita a8