r

\ T R*,*q-.{ gmg ;,\ 3g1 F.t}{;99,.

slgF.q}|{TE{

! rrci,; lr} gi*,::tt *:ttsl il Ci e grii-'s'ii *uir: i " infor'-

pi atra runi1affi

n *ii i ic an-*li: e sli e e criecr:es. dare[' e linice fu$.ciafi] ente az-

r l

-ie ii: la*i-]r3iifr itafir::r di*'gliosli*u1.

"1,;
S*rr:i*lr:gia r;'ir*;int * n::e1i" ii?ilr !e ec'lcir*.r"ee:5 {lu ifii-
,,,:e ;*rlicai- iUbiat rle c gen':r:ii, rrslr*l iet je ::*l-
'^ulatr
'ra'\"l"il1ie.:t-*|:il?itt*, ii;ce,l!. eiit:' d*''ilti:i$ul'; pl':t'esi*n:'-
: ."1 de eileil iaiir de te1 aie Dfariif'
Serni*i{.!gi: ii i:r*pune s inanne:e ati i1l*<lio*rii. * si asisieli-
:u1 nir-ceaj ,:u :nei:de ;i tehnie i ce exai:;irare a pacie*r-*li11 5i" 1r
;cr:i;:5! irlrjp, Ju;'::liioace gi ci oe a Cescop*ri seiln*ie si simpto-
..:i*ie. ,if a ie n;;crprr:ia iri ni,-id ;oresrtczt,nr
tlil scl,11t:i cl* a aprc-.

-ril r.:-',iE{:l i itgi,j diegli::lir:r-ii i:iinic pentru a liic:-r'--ili *'nilt':.li

tt. ,lpl.ijini.:l rerii;bliliirn Srnilitli lLiiFA;ir,,l,ie;neii,:r:i *\:f!iei4.
'l-l-J;i1ri'1. .i':il:iii':t 1- ,-"' i:r 'L!d. r*gt;e{ea esle .'a*s:i
I si'ei*
,:;: ..:i:.: i:r::r:. :nirl*i 1l s*eiai i;r:mplet. ;i ll' *'.r's'' ':r-il:1 'r: tr--
"':t::_tl:i
''.1 i. : ^.'.

.:I ;:,,:;.i1.1'lr:i rI*,;:i:{;:::ai r::il; ilf ::itirilf illi;-i --l:ii;i:':t':-3''t i '

' l i . :'1. i
. .,r,': . .

j,;.-:liii.illn: i:i:itlr: ,-.i!t,i 'ii:;.iLL..i ' i't!::lj" llal;a i't!f;i:-1ifi- ri

._u.,trio.ff ,ie ia:',ar*e $* S*te rjir eaua Lii-r{ ll1tli;:t'i aie

ii .r::jijit-iiti ii::iin.", 3as ::ie a,:1ili:iii 1111t'r tgelril ilin n-ri:li;l exie:ill''
::ii ..(-3i* i] de-ri:ij* sar-: !i *i:i?i*c de la n$nnai c$ cnsef in{f n*-

ili
,iorits a*** a ccni*rluil;i p*rscnai si activ'itiir s*ciaie'"'

h
 6 Uttaelq Vasile, Monica Moldoveanu

Boala poate fi acut sau

ffi
cronic.

*, :;rff :i::T#::::tl :Hi:;.::;;T :::

mal. in aceast perioad,
ins, el poa; fi dependent
medicale sau inrmiere, de ingrijiri
in mod repetat.
este de lung jurat, genernd
+qrlq,llqqig
permanent' pa(iar sau total, este
incapaciratea
o alterare organic sau
{ional' care oblig bolnavul s-gi func-
modifice modul su normar
via{ de
;i care persist mai mult timp.
.atr4tar""
fq4FTq
arffi@rqarede-4sist edic,
Medicul esre acea persoan
dicin cu scopul de a promova
care
a ;b*;cultate
de me_
sntatea individului gi
rivittii. a colec_

lSlg4q"qt.gg*g este acea persoan absolvent

_
postliceale sanitare, in a crei pregtire
a unei qcoli
profesional qi caracter
moral se regsesc valorile
acestei O."f.rii-, lstqq$!ql91t,
I . sagrgrqvgze
-s,anaJa,tea;
z*,irexi_4"b_qcle;
3. l,te,i4_q!auez_e sntarea
:

Asistenta medical nu
rebue s uite nrcrodat:
 Semiologie medicald pentru asistenli medicali 7

medi-
Pacientul este persoana care va fi supus umri examen
...@

cal, unui tratament sau unei interven{ii chirurgicale'

orice mijloc tehnic cu aju-
-Examenplgp?raglinisgreprezint
tol cruia poate fi connrmat sau infirmat un diagnostic'

Definifia semiologiei
se ocup cu
Semiologia este qtiin{a, parte a medicinei' care
- qi simptomelor
descoperirea, descrierea qi interpretarea semnelor
de a
upurin evolulia diverselor boli, precum qi a metodelor
"ur"
le pune in eviden{. Totodat, ea cuprinde qi tehnica examenului

clinic.
ocup cu stu-
Cu alte cuvinte, semiologia este qtiinla care se
in vederea
diul general al semnelor 9i al sistemelor de semne'
precizrii diagnosticului qi prognosticului'
care se ocup
Pe scurt, semiologia medical este disciplina
de boald'
cu descrierea qi interpretatea simptomelor qi semnelor
greac:
Etimologic, termenul ,,semiologie" deriv din limba
inseamn semn,
semeion, care logos' care inseamn qtiin{'
Ei
discurs.
qi sindroame la
Semiologia se foloseqte de simptome, semne
careseadauginvestigafileparaclinicecareartrebuisfielinti-
te pentru suslinerea diagnosticului' -
 CAPITOLUL 1

UTILIZAREA TERMII\OLOGIEI
MEDICALN iN EFECTUAREA
ANAMNF,Z.E.I

L.1. Semneo simptome gi sindroame

prin care se
manifest boala

1.1.1. SimPtomul
relatate de pacient in
Simptomul este o manifestare a bolii
subiectiv qi care este depen-
cursul anamneze\,ce are un caracter
dent de o serie de factori (percepfie'
cultur' nivel intelectual)'
Simptomul Poate fi:
ame{eli);
- genrrat (e exemplu, durere, cefalee' specifice unor sisteme
- locul (simptomele locale sunt relativ-'+ freat; disurie apa-
anatomice, de exemplu, hepatalgie -+
rat urinar ; dispnee "-+ aparat respirator)'
descris de ctre
El mai mmeqte qi semn funcfional Ei este
se
de ctre medic sau asistenta
pacient in cursul interogatoriului luat
medical.
simptomelor unei boli'
Simptomatologia repre zint totalitatea

1.1.2. Semnul
Semnul este o manifestare obiectiv
abolii' pe care examinato-
clinic prin propriile simturi'
rul o evidenli az\n cadrulexamenului
l0 Mihaela Vasile' fuonca Moldo'-eanu

volum a abdornenului' aten

Exemple sunt: icter, paloare, mrire de
fesir
bombareaunuihemitorace.sufluri,raluri,matitateetc. \1 a
permite orientarea
Confiuntarea sirnptomelor gi a semnelor
|frei
diagnosticului.
c
Distinsul ctrinician prof' dr' C' C' Dimitriu spunea "simp- rrli
simfurilor, iar semnul aparfine ra{ionamentului"
tomui aparine

1.1.3. Sindromul
care ex-
Sindromul este un complex de simptome qi semne
gi afec{iuni qi nu de
prim o stare ce poate fi legat de diferite boli
fiziopatologic comun
o anumit boal, dar care are un mecanism
- unitar.
sindrom bron-
Exemple sunt: sindrom icteric, sindrom febril'
qitic, sindrom Pleural etc'

1.2. ComPonentele anamnezei

1.2.1. Abordarea Pacientului
in servi-
Prima reac{ie a personalului medical ia prezentarea
inlelegere
ciul rnedical a unui pacient trebuie s fie de maxim
gi aten{ie.
s i se acor-
Este necesar ca pacientul s fie considerat "unic"'
la un diagnostic corect'
de credibilitate, att pentru a puiea ajunge
ct5ipentruastabiliorelalieeficrentsibeneficintremedic;i
pacient gi intre asistenta medical ;t pacient'
Pe baza informaqiilor oblinure Dnn e\emenul
clinic' a datelor
investigatiilorparaclinices:'i::r.Cin;onsiderarefactoriiderisc'
pacienrul este diaqnt'':t' ::
Dup diasnosll;:l' ::''-:"-. -:-:l:z procedurile
de trata-

ment 5i de ingnl::::Jl-r'r
Pacientul al3 :-:i ll. :; - :'i.-::3 ninutioas
qi complet'

efectuat ie le:s--':.t- :*.,:: :' : -:::''::t' care

s arate interes Ei
 Semiologie medicald pentru asistenli medicali 11

atenfie fa{ de caz, care s cqtige increderea acestuia

prin pro-
fesionalism qi abordare etic, prin stabilirea unui diagnostic clar
Pacientul are nevoie de tngrijire
Ei a unui tratamentul eficient.
medical eficient.
Aceast abordare a pacientului se sprijin pe ideea fundamen-
tal c un pacient tratat corespunztor, cruia i se ofer sprijin'
atenlie Ei incredere va deveni un pacient mullumit qi, in ultim
instan!, lJfi caz elucidat.
in final, trebuies urmm indemnul hipocratic de a cerceta
cele ce s-au intmplat, s lum la cuno.stin! de cele prezente
qi

s incercm s prevedem cele ce se vor intmpla'

1.2.2. Foaia de observafie

Foaiadeobservatie(Fo)reprezintundocumentcutripl
semnificafie: document medical 9i ;tiinlific, medico-legal Ei con-
tabil, care sinletizeazdatele relatate depacient 9i cele constatate
de medic, rezultatele investigaliilor paraclinice, atitudine a tera-
peutic adoptat, evolu{ia qi prognosticul bolii'
Foesteundocumentmedico-gtiinfificointructcuprindeda-
tele personale ale pacientului, diagnosticul de internare, diagnos-
ticul la 72 orc, diagnosticul de extemare, ziua qi ora internrii,
precum Ei datele de la extemare.
FO poate fi un document medico-legal in diverse situalii
ju-
ridice cu cafe se pot confrunta att pacientul sau familia acestuia,
ct Ei personalul medical. ;

FO este un document contabil in vederea justificrii cheltu-

ielilor efectuate de spital penffu investigalii qi procedee de dia-
gnostic, precum Ei pentru tratament.
FO trebuie redactat in termeni clari, simpli Ei precigi, ps-
trnd o ordine riguroas.
FO include:
- date antropometrice despre pacient;
12 Mihseia Vasile, Llonica Moldot,eanu

- curba termic:
- valoarea tensiunii artedaie iTA). alura ventricular (AV)"
frecven{a respiratorie, diureza, apeiitui" scaunele etc.
FG are cinci prJi:
- partea I - datele personale aie pacientuiur:
- partea a li-a - anamneza I
- partea a IIi-a- examenuJ obiectiv ia intemare:
- partea a I\'-a- foaia de evoluiie gi tratament I
- partea a V-a - epicriza.

Partea I
Fartea I a foii eie observalie ,-
datele personale ale pacientu_
Iui - cuprinde eiae deidenticare aie pacientului: n'me, vrst.
sex. adres ;i nurnr de telefon, gruo sangvin, stare civil, locui
de rnunc gi ocupalia, data qi ora inrernrii. diagnosticul de trimi-
tere gi diagnosticul !a internare.
Vrsta - poate da informalii prelioase privind particularit1i-
le unor boii, astfel :
- in copilrie predomin boliie infecto-contagioase lscarlati-
na, rujeola, rubeoia, varicela, tusea conr,rlsiv), boli con-
genitale, rahitismul etc. ;
- in adolescenl predomin angina streptocacic cu compli_
caliiie ei (reumatisrnul poliarticular acui. glomeruicnefrita
difuz acut, cardita reurnatismal). hepatita acut viral.
tuberculoza oulmonar, boli hormonale legate de puberta_

- adultrii pot avea orice patolosie. unele fiind unnare a unci

boii din copilrie (stenoza nrirral, insuficienta mitrai. in_
suficienta carciiac). boli congeniraie hipertensiunea arte_
-
nal. esenliai. anemii henoiltice, ulcerul gastrocluodenai :
boli cstigate orin anrrniie rrbiceri.rri. alimentafie, aicooi.
fumat" stres: ulcer, coiecisiite. diabet zaltarat" F{TA" dis_
 Semiologie medical pentru asistenli medicali 13

lipidemii, cardiopatia ischemic acut qi cronic, hepatite

acute virale sau cronice, boli venerice, HIV, hemopatii ma_
ligne, cancer etc.;
- vstnicii au o patologie specific legat de ateroscleroz,
lacunarism cerebral, accidente neurologice. reumatism de_
generativ, emfizem pulmonar, cancere cu diferite localizri,
infarct miocardic, boala Alzheimer.
Sexul - furni:zeaz informa{ii despre aspectele particulare
morfo-fiziologice diferite la brba{i gi femei, care pot determina
boli ce apar exclusiv la femei sau la brba{i sau boli cu inciden{
mai crescut la unii sau la al1ii.
La femei predomin aspecte fiziologice legate de menarh,
graviditate ;i menopauz, precum qi boli specifice lor: metroa_
nexite, fibrom uterin, chisturi ovariene, cancerul de col gi corp
uterin; mai frecvent apar stenoza mitral, asnul bronqic, cole_
cistite, litiazabiliar, colitele, infecfiile urinare, hipertiroidismul,
tromboflebitele, lupusul eritematos diseminat, poliartrita reuma-
toid, cancerul mamar etc.
La bdrbali sunt caacteristice bolile organelor genitale mas_
culine: orhiepididimita, adenomul gi cancerul de prostat" can_
cerul testicular; hemofiliile; mai frecvent apar stenoza qi insu-
ficien{a aortic, infarctul miocardic, cordul pulmonar cronic,
broryiectazia, ulcerul duodenal, guta, cancerul bronho_pulmo_
nar, spondilita anchilozant, trombangeita obliterant etc.
Domiciliul qi locul nagterii - pot uneori furniza date despre
anumite zone geografice cu patologii specifice.
Guqa endemic sau distrofia endemic tireopat _ apare in anu_
mite zone cu confinut sczut de iod (mun{iiApuseni, Maramueg);
Nefropatia endemic balcanic - o nefrit tubulo-interstilial
care apare mai ales in zana Dunrii, la grani{a cu Bulgaria gi
Serbia (ude{ele Mehedinli, Dolj, Carag-Severin).
 14 Mihqela L.astle _\l:,:.,: joyeanlt
.'.!,,

Talasemiile _ anemii hemoiirrce

:_rnsenimle care apar mai
ales in Dobrogea, Delta Dunni
si trecr ent in Grecia.
Malaria - aprea mai ales in zonele
rnisinoase, unde era pre_
zent fn{arul anofel,
actual eradicat in Romnra,
dar boala este
prezent frecvent in
riie Africii
Parazitozele tropicale (tripanosrom
taza, f,jatioza), holera se
mai intlnesc ;i azi in
{ri din Asia si Africa.
Ocupafia ;i locul de munc _
ofer date importante mai ales
in cazul unor boli profesionale:
minerii (silicoza, antracoza, sili_
co-ruberculoza), muncitorii
din industria morriturui
rnonare, din industria solvenlilor
_
- boii pui-
organici aplaziimedulare etc.

Parfea a II-a
Partea a li-a a foii de observafie cuprinde anamneza:motivele
personale, de via{ Ei *un"a
i:rffiftjntecedente "onOitrii ii

Anamneza
Anamneza reptezrnt totalitatea
informa{iilor pe care medi_
eul le obtrine de ia bornav gi
insolitorii acestuia pentru a re
n vederea stabiiirii diagnosticului" utiliza
Noliunea provine din asocierea
a dou
care inseamn inapoi, din
nou, ;i mnesis,..i:il:tr:"Ji:#
rie.
Anamneza este prirna etap
in cadrul examinriiclinice a bol_
nawlui, reprezentnd metoda prin
care examinatorul obtrine
de la pacient (antrrajut sau date
apa4inatorii rui cur privire
de snrate ra staea
Ei de boar. precum qr r*ciut umbientar ?n care evo*
l,ueaz
acesta.
Anameza este fclarte util in
orientarea spre un diagnostic
si ea depinde de expeden{a gi. mai
*i"r, A" modul de abordare
de ctre medic a pacientului
qi a antura-iului. Uneori,
o anamne_
 Semiologie medical pentru asistenli medicali 15

z corect conduce rapid spre orientarea ctre diagnostic, acesta

fiind necesar pentru tratamentul de urgen{ cum ar fi infarctul
acut, intoxica{iile medicamentoase sau alimentare, ulcerul perfo-
rat, apendicita acut etc.
Surse de obfinere a datelor anamnezei
Informa{iile necesare pentru stabilirea diagnosticului in ca-
drul anamnezei se oblin de la:
- pacientulinsuqi;
- aparfintorul sau anturajul lui;
- dosarul medical sau alte documente medicale anterioare ale
pacientului;
- examenul clinic obiectiv;
- buletine cu rezultatele analizelor de laborator ale pacien-
tului;
- documentele de trimitere ale bolnavului.
Nu se poate ob{ine anamneza cnd:
- bolnavul este comatos;
- bolnavul este surdomut;
- bolnavul este orb;
- bolnawl este oligofren sever;
- bolnavul este sugar sau copil mic;
- bolnavul nu dore,ste.
Metode de efectuare a anamnezei:
Y monologul (ascaltarea).' permite pacientului s-qi expri-
me suferin{ele; avantajele metodei sunt: examinatorul
poate observa mimica, gestica in timpul in care pacientul
i;i exprim suferinfele; diminueaz starea de tensiune in-
tre pacient ;i examinator cnd pacientul este lsat s vor-
beasc liber; dac acesta ins divagheaz de la subiectul
urmrit, trebuie s fie intrerupt politicos cu intrebri scurte
(de exemplu, <de cnd a aprutb);
16 Mihaela Vasile. Monica Moldoveanu

interogatoriul (interviul).' examinatorul pune intrebri cu nl

privire la suferinlele acestuia; intrebrile sunt'. nchise

(cu rspuns scurt; da sau nu) qi deschise (permit pacientu-
iui s rspund prin ftaze qi s dezvolte subiectul respec- ffi
tiv); z.
observalia: ceea ce se percepe cu simtrurile. ;.

Motivele internrii
Motivele internrii cuprind toate semnele gi simptomeie re-
latate de pacient, pentru care acesta se prezint la medic. Dar ),
relatarca depinde de modul in care este chestionat pacientul gi de d
cum traduce medicul cele relatate in terleni rnedicali. :
Semnele qi simptomele relatate de pacient vor fi grupate pe 11

ct posibil pe aparate, avnd in vedere c pacientul poate avea o a.

asociere de boli. :
De exemplu- dureri precordiale, palpitalii, dispnee dup efort
- oriente az spre o boai cardiac ; tuse productiv, junghi to-
ne
racic, febr - spre o infeclie pulinonar; disurie, dureri lombare,
frisoane, febr, urine tulburi - spre o infeclie urinar. {.n'
i,
Antecedentele pacientului
Antecedente personale fiziologice (APF) :-:1 -'
Antecedentele personale fiziologice au importan! rnare att
la copii. ct gi la aduitri. Aceste antecedente au importan! mai
mare tra femei.
- intereseaz numrui de sarcini si nasteri, tipul de na$tere
{prematur, nafural), probleme ciin copilrie {condi4ii de
locuit);
- la brba{i este important allarea rnomenfului instalrii pu-
berttrii qi tulburrile aprute.
- sunt importante momentele genitale din viala femeli: me-
nsrha (apari{ia primei menstrualii; in mod normal, menar-
 Sewiologie weclical peniru asisteni rnedicaii lT

vrsta de
ha apare la aproxirnativ 12 ani; cnd apare dup
14 ani este pubenaie intrziat cu cauze f,recvente:
endc-

crinc. metuboiice); succesarceu qi regaatitateu ciclulri

wenstrual (in mod normal, ciclui rnenstrual este la 28
de

ztle.: durataPwxutai rnenstr-uatr (normal este de 3-5

zile)'
cantitate normai de snge eliminat 150 - i75 rnl per ci'
clu menstruall', numrwl de napteri {sarcini 5i imprejrrri
iegatedeacestea.numruldecopiinsculivii/decedali:
pi iuna de
na$teri normale/cezariene) i numrul de uvorlwvi
sarcin'in mornenftil avo$ului ; cauze potenliale ; tulkrurri
de ciclu menstrual '. mefi{ree (absenga cicluiui menstru-
aj')'. aligcrctentnree irare sau cantitli sczute);
kiperme-
noree (abundent); menoragie {durata uxuli'ri menstruai
> 1 zile) : metortgie (sngerri uterine in afara eiciului
: fizi-
merstrual] ; ntenopezo {incetarea ciclului mensrr*ai
oiogicla45.50anisaupfecOc<zl5ani{-eauzeenriocrine
" ile exemptru, boii tiroidiene : d'tirwrgictile : de exempl*
irisierectomie : dup radialerapiej'
Anteeeelente personale patologice {APP}
Scr*f-erlatoateboiilepe*areie-aual".rtpacienliidi1le*-
liiriesipninmcmentulinternrii,*.ialaiesceiec.lreiat
'in
:ri mctivele intern.rii. {.-rnele boii aneriaar pot avea unri
.l8. De exemplu: scariatina sau rnfeelia streptococic poate de-
::ii-rin* glorneruiDnelririi acut thi A i sau reillnari.st:l al'i cui:i
r

,..crir {R*AAi cu cardil reurnatismai. r'alr-;iapaiii" insrrficieni

: rCiac"
boliie -t'i interveliile cirirurgicale pe care le-a t,rrezerliat
lacientui in trcctll :
s* rnenii*neaz daia apariiiei ecestora;
r bs! iw.ieqi**se: tubeculoz' {'tBC} puimonar' ruieci'
rubeci, vancel. hepatit acul virai" angin strepi$co-
I cic, r.taiarie;
18 Mihaela I'asile, Jlonica tr{oldoveanu

Y boli cu transmitere sexuald: gonoree, lues, infeclie cu ramiil

t .-r
HIV (virusul imunodeficienlei umane) ; ,

Y boli organice: respiratorii, cardiace, hepatice;

imunizri specifice. Condiri

Antecedente heredocolaterale (AHC) r;:,f l

- reprezint informalii despre afecliunile rudelor si bolilor : - - , *, e -

mai importante aprute in familie. - Loct

Oblinerea antecedentelor heredocolaterale este o parte de ru- :---.
tin a asistenlei medicale. Se oblin infbrrna{ii despre rudele de
gradul I (prin!i, frali, so{i, copii), trebuie s cuprind numele, :-. .:. i

prenumele, numele de fat (dac este cazul)" data naqterii sau

vrsta actual, vrsta la care au decedat rudele menlionate ?n is- .'.
toricul familial, cauza decesuiui qi numele sau descrierea oricrei ::,- :.

boli sau defect. Trebuie cercetate: - f.iin

- bolile care se intlnesc frecvent la membrii aceleiaqi familii ,--. a:
: agregare familiai, boli de care au suferit consangvinii
pe linie matern/patern, decesul rudelor la vrste tinere;
troli transrnise prin contagiune intrafamilial indiferent de
gradul de rudenie; tr

- bolile care au transmitere ereditar cum ar fi: microsfe-

rocitozaereditar gi alte anemii hemolitice, hemofilia, guta,
diabetul insipid, rinichiul polichistic, sifilisul, infeclia cu
HIV etc.;
- trolile cu predispozi{ie ereditar cum ar fi: hipertensiunea
arterial (HTA) esen{ial, litiazabiliar, diabeful zaharat tip
II, ulcerul duodenal, neoplaziile, epilepsia, schizofrenia,
obezitatea, dislipidemiile, cardiopatia ischemic, astmul
bronqic etc.
- boiile care lin de locul de coabitare qi de munc in vede-
rea depistrii unor boli transmisibile sau contagioase numi-
te boli de coabitare cum ar fi : tuberculozalaali membri ai
 Semiologie medical pentru asistenli medicali 19

hepati-
familiei sau la colegi, alte boli contagioase recente:
parazitare'
t acut,varicel, rujeol, scarlatin, boli

Condi{ii de viaf qi de munc

Condifii de viaf
de munc pot
Factorii de mediu, de la domiciliu 9i de la locul
unor boli'
constitui elemente de risc pentru apari{ia 9i agravarea
unor
D Locuinfa - poate interveni in aparilia sau agravarea
De exem-
boli preexistente prin condiliile pe care le ofer'
deter-
plu, o locuin! insalubr, umed sau cu praf' poate
mai
mina aparilia rahitismului la copii 9i a tuberculozei'
pta-
ales asociat cu o alimentalie precar. De asemenea,
astmului
fuI, igrasia pot determina aparilia qi declanqarea
btonqic.
) Aliment rtta - intervine in mai multe momente ale vielii
in aPari{ia unor boli.
mai ales in vi-
- tn copilrie, o alimentafie carenfat'aparilia distrofiei'
tamine Ei proteine, poate determina
rahitismului sau a disproteinemiilor'
apa-
- Excesul de glucide Ei/sau lipide poate determina
ri{iaobezitlii,adiabetuluizaharat,adislipidemiilorEi
apoi a bolilor secundare lor: ateroscletoza' cardiopatia
ischemic, HTA, accidente neurologice Ei boli osteoar-
ticulare.
- Alimentafia dezordonat, fr orar fix Ei mai ales in
prezenta unor factori nocivi (fumat, alcool) pot determi-
na apania ulcerului gastroduodenal' gastritei' hepato-
patiilor cronice, enterocolitelor'
) Consumul de toxice poate determina aparitria qi aglavarea
unor boli hepatice, hepatita cronic etanolic' boli
gastro-
neurolo-
intestinale, cardiace (cardiomiopatia dilatativ)'
gice qi psihice (delirium tremens)'
 rlr
*r'

20 Mihaela Vasile, Monica Moldoveanu

D tr'umatul are consecin{e directe asupra tracturui respirator

superior sau chiar a celui inferior prin acliunea cancerige_
n a produgilor de ardere din tutun (gudroane, benzopiren)
gi aparitia cancerului de btz,laringian, bronho-pulmo_
nar gi a altor boli respiratorii. Brongitele cronice qi astmul
bronqic duc in timp la aparifia altor boli de tipul cordului
pulmonar cronic Ai a gastritelor cronice.
) Abuzul de medicamente - de somnifere, de droguri
(morfin, halucinogene, amfetamine etc.), anticonceplio_
nale, antiinfl amatoae.
Condi{ii de munc
F Uneori, in anumite condilii, Iocul de munc gi profesia
bolnavului pot constitui cauze morbide pentru anumite
boli. Din acest motiv, a luat nagtere qi specialitatea medi_
cal medicina muncii, care a cunoscut o mare
dezvoltare I
in ultimii ani. Cele mai cunoscute meserii cu factori no-
civi sunt: mineritul, morritul, industria de prelucrare a ::li.]i:
produgilor de benzin, a diluanlilor etc. Un factor
nociv -F':
qi recunoscut tot mai mult in ultimul deceniu
este stresul.

Istoricul bolii
Istoricul bolii reprezint modul gi momentul in care
t
a debu- D
tat boala sau bolile, din ce cauze. caracterul simptomelor,
c'm a - r
evoluat in timp, cum rspuns la diverse tratamente sau manevre.
a
Manifestrile de boal relatare de pacient si evolu{ia
:, *,
acestora T
I
vor fi descrise in termed medicali. isoricur bolii
fiind decisiv in rtzu
diagnosticul si adrudinea medicului pentru terapie.
E
Punctele caFe se urmresc in istoricul bolii
o Anolizt simpnnclot prrnte: -:-ri
) data de debut:
> modul dc dut: bmsc (aczl_ in boli acute; de exem-
plu pneuntn; aju[: paroxistic _ in plin sntate
 Semiologie medical pentru
asistenli medicali 2l
aparent, cel mai adesea pe
fondul unei suferin{e mai
vechi; de exemplu, infarctul
miocardic aatorat ginei
pectorale) gi insidios (progresiv,
boli cu evorulie iie_
lungat, cronice);
) circumstanfele aparifiei (in repaus/efort);
} ritmul (zi/noapte,primvara/toamna)
) cronologia manifestrilor: apari{ia
;
gi succesiunea simp_
tomelor/semnelor)
;
) atitudinea adoptatde pacient
fala Oe boal; analizarca
impactului bolii asupra pacientului
) tratamentele efectuate anterior;
;
consultatiile anterioa_
re;
) identificarea futuror simptomelor
asociate;
) particularittile evolutive
in raport cu tratamentele;
Istoricul medical utilizeaz limUa
ul medical (de exemplu,
durerea este descris in legtur
cu lolalizarea topografic
tomic, nu cu localizare de ana_
organ; de exemplu, corect durere
epigastric, nu durere de stomac;
durere retrosternal, nu durere
cardiac)

Partea a III-a
Partea a III_a a foii
observa{ie descrie starea prezent
de
cuprinde informafiile obtinute care
prin examenul obiectiv general
;i examenul clinic pe aparate gi sisteme.
Tot in aceast sectriune a foii
de observa{ie se consemneaz
rezultatele exam enelor pa si
n'
ra clin ice
Examenul clinic se efectueaz
vLvvtsvqLQ ur
"fb"rr;.;";;";;;;:"'
in uullxlulle
conexi cu anamneza, in
urmtoarele condilii .-
- linigte, obtinut intr_o camer silentioas;
- confort gi intimitate pentru pacient;
- pozi[ia, initrial geznd, apoi de decubit dorsal;
- pacient dezbrcatct este necesar, pe regiuni;
 22 Mihaela Vasile, Monica Moldoveanu

- obfinerea cooperrii pacientului

prin explicarea tuturor
procedurilor qi prin incurajare.
in timpul examenului, se examin eaz
fiecareregiune anato_
mo-functrional a organismului,
comparndu_se tot ti-mpul dr;;p_
ta cu stnga.
Pentru examenul obiectiv sunt
necesare:
- termometru;
- stetoscop;
- spatul lingual;
- tensiometru;
- pensa de limb;
- ciocandereflexe;
- ac bont;
- lantern;
- bf cu vat;
- oftalmoscop;
- mnuqi.
3tr"1T1":',Hil:::ctueazpacienturuiwe.rgne4-o.b.ree:
a) F'uncfiile vitale, prin:
- msurarea temperaturii
;
- msurareapulsului;
_ msurarea frecvenJei respiratorii
;
- msurarea tensirm ateriale.
Temperatura
-Tanperatura se rnsm cu termometrul:
oral, axilar, auricu_
lar sau rectal. in mod nmmal
temperanra rectal este 370C
(> cu
0,50C dect cea mal). _
- Temperanra vaiaz ime jj.&3TJqC. _
temperarr
crgins imre 37.5_3goC este starea de
.--O
brilitare; rmprra ie 3&1C subfe_
reprezint febr4 iar o tempe_
ratur de pesre 4.0C rqezininip.rpire*ia _
 Semiologie medicald pentru asistenli medicali 23

pe
- Temperatura se msoar dimineala qi seara qi se noteaz
foaia de temPeratur' *
Pulsul sau alura ventricular ^
Pulsul se palpeaz la artera radial, cu dou degete' timp
de

un minut.
Pulsul poate fi regulat sau neregulat, puternic sau slab'
*
-
Normal,adultulareunpulsde60-80btilminut,curitmre-
gulat. *
* Se noteaz in foaia de observa{ie' -
Respira{ia
* Respirafia se urmreEte prin inspeclia sau palparea toracelui' '

analizrnd frecvenfa, ritmul si amplitudinea'

* Normal, frecvenfa respiratorie la adult este de 16-18 respira-
1ii/minut.
*
Se noteazin foaia de temperatur' *
Tensiunea arterial
--Tensiunea arterial se msoar cu ajutorui tensiometrului qi a
stetoscopului. Se recomand msurarea la ambele brale'
uneori

flind necesar msurarea in clino- qi ortostatism sau la membrele

inferioare. Msurtoarea determin dou valori:
*
*
- - tensiunea arterial sistolic (minima)'I *
(maxima)
tensiunea arterial diastolic
- -TA sistolic normal este 95-140 mmHg, iar TA diastolic
- *
normal de 60-90 mmHg.
* Lamembrele inferioare, TA este cu 10 mmHg mai mare dect
ia cele superioare. in ortostatism, TA sistolic poate s scad cu
10-15 mmHg, iar cea diastolic cu 5 mmHg'
*
b) inl{imea qi greutatea
-- inllimea se msoar cu taliometrul (respectiv pediometrul la
sugari), iar greutatea cu cntarul.

-Dupmsurareacelordou,secalculeazindiceledemas
corporal (IMC). *
24 Mihaela Vasile, Monica Moldoveanu

* Normal,IMC este 20-25. * ader

c) Starea general bilitr

Starea general poate fi: bun, alteruti sau grav. * d

Prin starea general se apreciaz, se verific qi se noteaz: -S

sexul, vrsta, dezvoltarea frzic, starea de nutrilie, tulburrile t
mintale, prezer{a durerii, poziia corpului, atitudinea, faciesul, re. i
aspectul hainelor, igiena. * rezl
in etapa a doua, se trece la examinarea sistemelor qi aparatelor TA:

organismului. I

a) Tegumentele qi mucoasele -:
*
- Tegumentele se examineazprin inspec{ie qi palpare. Fan
--'La inspecfie, se apteciaz culoarea Ei prezenla sau absen{a tai
unor leziuni. De asemenea' se apreciaz starca fanerelor (unghii sry
qi pr). - 1i'ef
* Prin palpare se apreciaz temperatura, textura, elasticitatea qi
gradul de hidratare. -
b) tesutul celular subcutanat
-tesutul celular subcutanat se examineaz pnn inspecfie qi lrf
palpare. Se apreciaz prin :
( - msurarea grosimii pliului cutanat: se face prin plierea {e-
tr
I sutului in diferite zone: toacal, brahial, abdominal sau tl
I crurala:
f - *Uor, senza{ia pe care o are examinatorul la palparea pli-
I ului cutanat; poate fi ferm sau ffasc.
c) Sistemul ganglionar
- Se apreciazpin palparea gnrpelor ganglionare superficiale:
ganglionii cen'icali- sub si sr4'raclaviculari, axilari, inghinali,
epitrohleari, la nivelul cotului. po$erior.
'- in mod normal. grugtimii nu se palpeaz dect dac bolnavul
are o constitr4ie slab- -

-Patologic. garytimii pd cre$e in volum Ei

devin palpabili'
La palparea gaglimih m@ de volum (ceea ce se numeEte ,
 Semiologie medical pentru asstenli medicali 25

adenomegalie), se apr eciaz mrimea' forma, consistenta, sensi-

bilitatea ;i mobilitatea acestora. -
d) Sistemul muscular
inspecfie;i palpare'
- Sistemul muscular se examineazpnn
La inspeclie se apreciaz aspectul diverselor grupe muscula-
re. iar prin palpare se apreciaz mrimea qi troficitatea, tonusul Ei
rezisten{a la miqcri pasive qi active, forfa muscular, sensibilita-
tea Ei eventualele miEcri anormale'
*
e) Sistemul osteoarticular
- Sistemul osteoarticular se examineaz ptin inspeclie Ei pal-
pare. Articulafiile se examineaz pe rnd' La inspectie se apre-
ciaz simetria, deformrile, tumefacliile, culoarea tegumentelor
supraiacente, miqcrile articulare, gradul 1or, curburile coloanei
vertebrale. La palpare,se apreciaz temperatura, sensibilitatea qi
crepitaliile articulare'
*
f) Aparatul resPirator
Examenul fizic al toracelui se execut de cte medic qi cu-
prinde: inspeclia, palparea, percu{ia ti ut"t"t15y'El trebuie s
e precis qi comPlet. a
Inspec{ia toracelui este un timp esen{ial al examinrii apara-
rului respiratorl4llgc{ia d informalii asupra :
- cutiei toiacice: aspect, form, dimensiuni' simetrie;
- miqcrilor respiratorii: in mod normal, exist trei tipuri res-
piratorii:
' tipul costal suPerior (la femei);
' tipul costal inferior (la adolescent);
. tipul costo-abdominal sau diafragmatic (la copii qi br-
bali). ,
- amplitudinii resPiraliilor l-
in cazuri patologice,iinspeciia poate evidenfia o serie de mo-
dificri patologice:
 26 Mihaela Vasile, Monica Moldoveanu

- modificri la nivelul tegumentelor toracelui, sub form de

erup{ii, edeme, circula{ie colateral accentuat ;
- deformri toracice: torace emfizematos (boltit uniform,
cu ambele diametre mrite, cu bombarea gropilor supra-
claviculare, onzontzlizarea coastelor qi unghiul epigastric
obtuz), torace paralitic (cu cele dou diametre micqorate,
alungit $i turtit, cu musculatura redus gi spafii intercos-
tale evidente), torace rahitic (cu stemul proeminent, ase-
mntor sternului de gin, cu mtnii costale, cu coastele
turtite lateral), torace cifotic (cu diametrul antero-posterior
considerabil mrit), torace lordotic, torace cifolordotic sau
i cifo-scoliotic;
- deformri ale coloanei vertebrale: exagerareaunor curburi
fiziologice;
- tkaj suprasternal, supraclavicular (depresiunea inspiratorie
profund a p4ii moi suprasternale qi, respectiv, supracla-
viculare), tiraj substemal (depresiune inspiratorie epigas-
tric) qi tiraj intercostal (depresiunea inspiratorie a spaliilor
intercostale). I
d irormalii asupra:
falnarea
- ritmului respirator: se evideniaz mai bine aqez0nd pal-
ma pe regiunea sternala, la fiecare inspiralie, mna fiind
ridicat sincron cu bombarea toracelui: adultul are 16-1g
respiraii/min.
- vibraliilor vocle: se prcp cu mna aplicat pe peretele
toracic, succesiv pe fiecre hem.itorace, cndpacientul spu_
ne -33*; ele repreziur trmsmiterea prin peretele toracic
a bratiilm crzilm rocale pros in cursul vorbirii; in
carri parologroe- ele pot fi accenruate sau diminuateJ
folose{fie brnrea peretetui toracic, pentru u prorro"u
P".."pr
zfomote, crre sln + calitatea loj Ea apreciaz
 Semiologie medicald pentru asistenli medicali 27

la percu-
sonoritatea pulmonarJDup calitatea sunetului oblinut
1ie, se deosebesc:
- sonoritate Pulmonar normal;
- sonoritate pulmonar sczrtt, care se numeqte matitate;
- sonoritate pulmonar crescut care se numeqte hipersono-
rirarc.i
evidenliaz qi interpreteaz diversele zgomote'
!ot"ntt"tria tusei Ei
care se produc in cavitatea torac!3lin timpul respiraliei,
al vorbirii.
!Lu p.rrouna sntoas, auscultalia pune in evidenl numai
murmurul vezicularJ Murmurul veziculat este un zgomot
care se
coloanei
auscult p. ,.rprufru toracelui, determinat de trecerea
arbo-
de aer prin sistemul de canale Ei canalicule care formeaz
rele bronqic.
IMurmurul vezicular este apreciat prin intensitate, timbru, ra-
pofful durafi inspir/expir, caracteristici care se modific in stri
patologicg.f
ve-
S! stri patologice, pot aprea modificri ale murmurului
zicular
- diminuare sau disparilie (pneumotorax, pleurezie);
- "tug"rutgl
in cazuri patologiceLlausculta{ie se aud o serie de zgomote

patologice:
- sufluri: sunt zgomote respiratorii cu caractere particulare'
care inlocuiesc zgomotul respirator norrnai; ele rezult
din
disparilia murmurului vezicular qi inlocuirea iui cu zgomo-
tul laringo-traheal, modificat de unele procese patologice
pulmonare sau pleutale: suflul tubar (apare in pneumonie'
(apare
tuberculoz pulmonar sau tumori), suflul pleuretic
in pleurezie), suflul cavitar (apare in tuberculoza puimona-
r, abcese pulmonare sau chisturi hidatice);
28 Mhaela Vasile, Monica Moldoveanu

- raluri: sunt zgomote patologice care iau naqtere

in alveole
sau bronhii gi se modific prin respira{ie
sau tuse; pot fi
uscate (ralurile crepitante gi ralurile bronqice _
ronflante qi
sibilante) sau umede (ralurile subcrepitante)
;
- frecturi pleurale : sunt zgomote patologice,
care iau naqtere
intre cele dou foite ale pleurei, cnd acestea
sunt inflamate
(apar in pleurite, pleurezii[

,
B) Aparatul cardiovascular
l*Examenul zic al aparatului cardiovascular se execut
de c_
tre medic qi cuprinde: inspectia, palparea,
percufia qi ausculta{ia
qi se efectueaz cu pacientul in ortostatism,
qeznd, in decubit
lajeJal sau in pozilie genupectora@f
I Inspecfia, ca metod de examinare a aparatului cardiovascu_
laste:
- general;
- local la nivelul regiunii precordiale.
Inspec{ia general trebuie s aprecieze:
- poziia bolnavului;
- culoaea tegumentelor si a mucoaselor;
- "dansul" arterial (artere hiperpulsatile);
- turgescen{a venelor jugulare
;
- bombarea aMomenului prin ascit
sau hepatomegalie de
staz;
I
- existen{a edemelor in regirmile declive.
il
Inspecfia regiunii precordiale apreciaz
:

- aspectul regirmii precmdiale:

,-
sediul socului aperin-f
J Palparea arciaza-
- socul aperim care- nqmal ese localizat in spa{iul
V inter_
costal sng; pe lini medio<lar"icular:
- freamrele:
- Mrileprtsrice:
 Semiologie medical pentru asistenli medicali 29

- elasticitatea gi permeabilitatea arterelor periferics.l

I Percufia apreciaz mrimea Ei forma inimii prin determina-
rea matittii cardiacJ
lAuscultaf i a apr eciaz zgomotele cardiace. Normal se percep
dou zgomote:
- zgomotul I sau sistolic, care este surd gi prelungit;
- zgomotul II sau diastolic, care este mai scurt qi mai inalt.
Primul zgomot este separat de al doilea printr-o pauz mic,
ra a1 doilea este separat de primul zgomot printr-o pauz*ut"J
Focare de auscultafie sunt:
- mitralei - la nivelul apexului;
focarul
- tricuspidei -labaza apendicelui xifoid;
focarul
- aortei - in spatiul 2 intercostal drept;
focarul
- pulmonarei - in spa{iul 2 intercostal stng;
focarul
- Erb -in spaliul 3-4 intercostal stng.
focarul
De asemenea, se mai auscult:
- pe marginea dreapt a sternului;
- pe marginea stng a sternului;
- in axil;
- la nivelul arterelor carotide;
- interscapulovertebral.
Patologic pot aprea modificri de zgomote, zgomote supra-
adugate (sufluri), tulburri de ritm. Zgomotele cardiace patolo-
gice sunt:
- zgomot de galop ventricular;
- zgomot de galop atrial;
- tahicardie;
- sufluri;
- clicuri;
- clacmente;
- frecturi pericardice.
 30 Mihaela Vasle, Monica Moldoveonu

, h) Aparatul digestiv
Pri
I Starea aparatului digestiv
se apreciaz prin:
- examinare a cavitii bucale
;
:u'aal
- examinarea abdomenului ; :,e :-on

- examinarea anusulu!./ _{.u

f Examinarea cavitfii I'ucale :lsti
Inspecfia se adreseaz regiunii
bucale, jugale, mandibulare, _ -,::Ift
submandibulare, parotidiene
ringele qi amigdalelgJ
!i apreciazze mucoasele, dinfii, fa_
ir I
cavit1ii_bucale
incepe cu vestibulur bucar:
.llnspecfia mucoasa Ex
labial, jugal, gingiile,-q"ntorif"
girreirro_tuut" qi gingivo_juga_
le. Buzele, obraiii si limba Sec
.ir"nut" cu apstorul de lxbd
f Patparea ," "*L.ut la "*n aceleaqi r"giuni, fiind import
antpI-
lns
_- _ _
parea ganglionilor uft:Ii -:-
"iLr:i_L
faringelui (subangulomandibulari,
re_ ,_{- 7 l
uucare (suimandiburari!
T:::.i::1":f ],Savitarii
quavrhtea bucal se palpeaz cu lnr hi
degetul sau instmenql
Examinarea abdomenului Ptll
,
r Abdomenul
se e.xammeaz prin: inspeclie' palpare' percu{ie rr dcrrs
gi auscultalie.|
:r:q:rl]Al.
I lnspecfia se face;i in pozilie
vertical, pentru a depista
tuarere deforma{ii statice, even_ ,"",^: I :3tr
dar mai a.. rnloritie de
sal, pentru a studia volumul decubit dor_ *":rl lr
si forma utlol"nutrri, tipul
tor Ei starea tegumentelor/ respira- lrln;Ad
palparea se va face irsrematic.
. cu pacientul aqezatin decubit
dorsal' cu coapsele u5or fle$ate
p. b;"r,'.embrele superioare -;,
intinse de-a lungul corpului
p?rea este superficial
5i capul *nL,
pe par. Inifal,, pal_
-
si. apoi- din ce in ce mai prof.rrrOuJ
I Prin palpare se er idEnt:azj
...n.1" dui.roase, date despre Prlp;
cat splinl rinichi. ,re, / fi_
-* ;:ae s
at,raeoff
fl:::y in decu"bir .jffsdcreL,e execuar cu mult aten{ie, cu
pacrentul
,Jecubit lateral; se percuteaz
linia medin t e jnc.s: ,Je
=_j pe ,pL
1a arendicele xifoid
la pubis, de la
hipocon&u la H",,:e le i-;";e" ,ie
l" *UifJl" flancuri.

'.:.t, .

Jliii,
 Semiologie medical pentru asistenli medicali 3l

Prin percufie se pot stabili dimensiunea, consistenta organelor

intraabdominale, prezen{a de lichid sau aer in abdomen ,prezenta
de formatiuni tumorale.
Auscultafia este mai putin utilizat in examinarea aparatului
digestiv. Se va recurge la auscultalie intotdeauna cnd se constat
o,,tumor" care atinge ombilicul, putnd decela qi evalua eventu-
alele sufluri, murmure, zgomote intestinale.
fa-
i) Aparatul urogenital
Examenul obiectiv al aparatului urinar
Se efectueaz prin urmtoarele metode de examinare:
Inspecfia este general (se apreciaz atitudinea pacientului,
faciesul, edemele, tegumentele, leziunile de gratajpostprurit) sau
fe- local, apreciind regiunea lombar, abdomenul (flancurile), regi-
unea hipogastric, perineul qi organele genitale exteme.
Palparea rinichilor (prin balotare); se efectueaz in decu-
bit dorsal, decubit lateral gi ortostatism; rinichii nu sunt, ?n mod
normal, accesibili palprii (se vorbeqte despre ,,lombe suple.. sau
,,loji renale libere"), pentru c sunt situali profund; ei devin pal-
pabili in cazde mobilitate anormal, ptoz sau mrire de volum;
procedeele de palpare a rinichilor sunt:
- palpare bimanual in decubit dorsal (procedeu Guyon);
- palpare bimanual in decubit lateral opus rinichiului care
trebuie examinat (procedeu Israeli) ;
- palpare monomanual in decubit dorsal (procedeu Glnard).
Palparea punctelor ureterale, care devin dueroase in cazul
fi-
in care sunt prezen{i calculi sau inflama{ie la diferite niveluri ale
ureterului. Punctele ureterale supuse palprii sunt:
p F puncte ureterale anterioare:
rla - punct dureros superior (subcostal, Bary-Albarran, pasteau) ;
- punct dureros mijlociu (supraintraspinos, Hall-Toumeaux) ;
32 Mihaela Vasile' Monicq Moldoveqnu
porliunii terminale a _-:!\

- punct dureros inferior: corespunde 't - :

prin tuqeu rectal sau va-
ureterului gi este perceput doar L
ginal; <.n-n

) puncte ureterale posterioaret ''*.

- Punct costovertebral GuYon; I
punct costomuscular'
- - ^-. ^r^*aara nq-
pa- :{ j

vezicii urinare permite depistarea unor elemente

Palparea
litiaz vezical mare' ;i:1
tJ;;: glob vezical, tumor vezicalsauprin manevra Giordano- l
Percufia rinichiior se efectueaz
lombare' cu vrful degete-
Pasternatzki: este percu{ia regiunii dureri in
a minii' care declanqeaz
1or sau cu marginea cubital
unele afecliuni renale'
Examenulobiectivalorganelorgenitaleexterne
Lafemeia adult mn
gradul de dezvoltare a labiilor
Inspec{ia vulvei apreciaz prezenta
a pilozit1ii' regiunea perineal' El
Ei; u
"titori,t'L'i, eventualele
aspectul himenului, nt*""t" gi-caracterul secreliilo
musculaturii perineale Ei con-
ieziuni cutaneo-mucoase' tonusul
tinen{a vezical,' .nal.
tact vagx Se aqaz pacienta
Palparea se efectueaz prin
labiile mari cu indexul
in pozilie gin""ofogi'' " *Atp*eaz exami-
introduce mediusul minii
qi mediusul minii opo"' se
mlvar posterioar qi peretele
natoare, care deprima comisura palpeaz
iuoducerea indexului' Se
vaginal posterior' permipnd
tonicitatea' suple{ea mucoasei
succesiv : vaginul t"p"tit"-se
erenrualele formaliuni tumorale)'
gi a peretelui, tt*i'iri*ea si
consisten{a' volumul' forrna'
colul uterin ( apreciinu-se sirua{ia-
l'
direclia- orifi ciul esnrr. no'r'iiiutea
La borbarui auit
prin inspeclie (care poate
Eamenul Pedsului se :lcrueaz
la nivelul meatului uretral,
decela lez*m rsEu:mrrE- =curgeri
urinar) qi prin palpare (care
deschrdeee enot=La =ea:utrui
 Semiologie medical pentru asistenli medicali 33

poate evidenfia indura{ia corpilor cavernogi, prezen\aunui calcul

inclavat sau a corpilor strini).
Examenul scrotului qi a con{inutului acestuia se efectueaz
prin inspecfie qi palpare.
Normal, la inspectie, pielea scrotului apare lax gi ?ncre{it.
Palparea scrotului este posibil datorit laxit1ii tegumente-
lor scrotale qi apreciaz existenfa, dimensiunile, sensibilitatea gi
consistenfa testiculului qi a epididimului.
j) Sistemul nervos
Examinarea neurologic const ?n aprecierea:
o semnelor meningeale: ,,redoarea cefei.., semnul Kernig,
semnul Brudzinski;
. funduluideochi;
nervilor cranieni: se examineazfiecarcdin funcfiile celor
12newi cranieni in parte;
motricitfii: se controleaz fo4a muscular a diverselor'
grupe musculare, motilitatea pasiv qi activ a extremitti_
loE precum gi troficitatea muscular;

' sensibilitfii: se controleaz simful tactil, presiunea, simful

pozilional, durerea gi temperatura ;
o rflexelor: reflexele osteo-tendinoase, reflexere
miotatice,
reflexul'rotulian, reflexere cutanate (reflexe abdominare,
cremasteriene;
. semnelor piramidale: sunt reflexe patologice care apar
in czul unor leziuni ale fascicolurui piramidar: semnul
Babinski, semnul Chaddock, semnul Oppenheim;
' coordonrii: se controleaz echilibrul (stafiunea qi mersul)
qi felul cum sunt executate mi$crile extremittrilor;
o tonusului muscular;
. funcfiilor cognitive prin care se apreciaz starea de
conqtient, atenfia, memoria, func{iile vorbirii, perceptia
Ei
recunoaqterea.