tle privind activitatea comerciala 147 ezentarea acestor clasificdri are un interes deosebit pentru intelegerea regimului al societatilor comerciale. . Societati de persoane si societati de capitaluri. Dupa natura lor sau dupa nfa elementului personal ori al celui material, societatile privind activitatea jalé se impart in doud categorii: societati de persoane si societati de capitaluri tatile de persoane se constituie dintr-un numar mic de persoane, pe baza ster si increderii reciproce, a calitatilor personale ale asociatilor (intuitu jsonae). Fac parte din aceasta categorie: societatea in nume colectiv si societatea in ndita simpla. Prototipul societatii de persoane este societatea in nume colectiv. ociefatile de capitaluri se constituie dintr-un numar mare de asociati, impus de gle capitalului social, fard sa prezinte interes calitatile personale ale asociatilor. entul esential il reprezinta cota de capital investité de asociat (intuitu pecuniae). _ Intrucat in societatile de persoane, factorul personal este preponderent, aportul ciatilor poate fi nu numai in numerar ori in natura, ci si in munca asociatilor. In schimb, in societatile de capitaluri, unde factorul personal este irelevant, aportul ociatilor nu poate fi decat in numerar si in natura, cu excluderea prestatiilor in _ Datorita rolului factorului personal, societatile de persoane au un caracter lege se instituie anumite conditii restrictive de transmitere a partilor de interes si tilor sociale. In schimb, irelevanta calitatilor personale ale asociatilor asigura cietdtilor de capitaluri un caracter ,deschis"; transmiterea actiunilor este regle- entata in conditii extrem de favorabile. Prevalenta factorului personal in societatile in nume colectiv si in comandita © simpla are unele consecinte si asupra dizolvarii societati. Potrivit legii, aceste societati “se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorité acestor cauze, numarul asocialilor s-a redus la unul | singur, afar de exceptille prevazute de lege (art. 229 din Legea nr. 31/1990). in “societatile de capitaluri, asemenea cauze sunt irelevante. Aceste societati se dizolva jumai daca numarul actionarilor s-a redus sub limita prevazuta de lege (doi actionari), © indiferent de cauza reducerii numarului actionarilor. F Din cele ardtate a rezultat c& societatea cu raspundere limitata nu se incadreaza in niciuna din cele doud categorii. Aceasté forma de societate imprumut& unele caraclere, atat de la societalile de persoane, cat si de la societaitile de capitaluri Ca si in cazul societatilor de persoane, constituirea societatii cu raspundere - imitata se bazeaza pe increderea si calitatile asociatilor (intuitu personae). Acest fapt reclama limitarea numarului asociatilor (maximum 50 de asociati), precum si condi restrictive privind transmiterea partilor sociale. Ince priveste raspunderea asociatilor pentru obligatiile societatii, asociatii raspundr ® 148 CAPITOLULIV | in societatea in nume colectiv, asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obl- gatille societal In societatea pe actiuni si societatea cu rspundere limitata, asociafii rspund pnd la concurenta aportului lor E in privinta societatii in comandita simplé sau pe actiuni, r&spunderea asociatilor este diferita; asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar, iar asocialii comanditat numai in limita aportului for. Cum se poate observa, pentru obligatiile societaitii, tofi asociati, indiferent de forma societatii, rspund in limita aportului lor, Raspunderea asociatilor in aceasta limité | echivaleaza, de fapt, cu rspunderea societati' pentru obligatiile sociale. Intr-adevér, societatea raspunde cu patrimoniul social, care este format din totalitatea aporturilor | asociatilor. Dar, in plus, asociatii din societatea in nume colectiv si asociatii comandital | din societatea in comandita simpla sau pe actiuni, raspund peste limita aportuui lo, | nelimitat si solidar, cu patrimoniul propriu. ) Asa cum se va ardta, raspunderea nelimitaté si solidara a acestor asociati este 0) raspundere subsidiara. Asociatii au rolul de garanti; ei sunt tinuti s execute obiigatile sociale, care nu au fost respectate de catre societate. in doctrina dreptului comercial se discuté asupra legitimitatii reglementari rspunderii nelimitate si solidare a asociatilor in conditile actuale. Anterior, cand societatea in nume colectiv se reducea la un contract si, deci, lao stare de indiviziune intre asociati, raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor er pe deplin justificata. in prezent, cand acestei societa raspundere a asociatilor nu ar mai avea justificare. In mod normal, pentru obligatile sociale, réspunderea ar trebui s4 revind exclusiv societatii, in calitate de subiect de drept distinct de asociatii care 0 compun, iar asociatii sd raspundd numai in limita) aportului lor, ca gi in cazul celorialte forme de societate. : jin lumina acestor considerafii, raspunderea nelimitata si solidara a asociafilo; | i i s-a recunoscut personalitatea juridica, o atare} astfel cum este consacrata in Legea nr. 31/1990 si in legile altor tari, apare ca 0 reminiscenta a reglementarilor initiale ale societatii in nume colectiv. 229. Societati cu parti de interes si societati pe actiuni. Dupa structue capitalului social si modul de impairtire a acestuia, societaitile se clasificd in dow categorii: societati in care capitalul social se divide in parti de interes si societati in car capitalul social se imparte in actiuni. Capitalul social se divide in parfi de interes in cazul societatii in nume colectiv § societatii in comandita simpla (societati de persoane), precum si in cazul societati a) raspundere |imitata. in cazul acestei din urma societati, legea desemneaza acest diviziuni prin denumirea de parti sociale. : Capitalul social este impartit in actiuni in cazul societatii pe actiuni si societati @ comandita pe actiuni (societati de capitalur). Intre partile de interes, respectiv parile sociale, si actiuni exist multe pund# comune’ P Astfel, atat unele, cat si celelalte se cuvin, in proportille stabilite de contractul dy societate, asociafilor, in schimbul aportului lor la formarea capitalului social. Apoi, ele confera asociatilor dreptul de a participa la luarea hotararilor in organel societatii, precum si de a primi dividende. "Ase vedea I.L. Georgescu, op. cit., vol. Il, p. 25-26.@ privind activitatea comerciala sit, in caz de retragere sau de excludere, precum si in cazul dizolvarii si [societatii, asociafii au dreptul la contravaloarea aportului lor. parle de interes, respectiv partile sociale, si actiuni exist o deosebire. Ea Modul diferit de transmitere catre terti. id legate de societaile care se constituie pe principiul intuitu personae, partile fes Nu sunt transmisibile, iar partile sociale se pot transmite in mod exceptional in conditile prevazute de lege (art. 202 din Legea nr. 31/1990). Orice transmitere a r de interes ori a prtilor sociale are drept consecinta substituirea asociatului if cu 0 alt persoana, fapt care ar putea leza increderea si cunoasterea reciproca | Dimpotriva, actiunile, specifice societatilor de capitaluri, in care factorul personal levant, pot fi transmise, putand face obiectul unei negocieri (in anumite conditii sa cum s-a observat, aceasta deosebire in privinta gradului de transmitere a de interes, respectiv a partilor sociale, si a actiunilor are un caracter relativ. devar, prin contractul de societate, asociatii pot stabili anumite cazuri cand partile teres, respectiv parfile sociale, pot fi transmise, dupa cum pot si restrange tatea transmiterii actiunilor. 230. Societati care emit titluri de valoare si societati care nu pot emite menea titluri. In raport cu existenta ori inexistenta posibilitatii de a emite titluri de Valoare, societaiile pot fi clasificate in societati care au dreptul sé emita titluri de aloare i societati carora li se interzic asemenea acte. In prima categorie intra societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni. 4 n cea de-a doua categorie sunt cuprinse societatea in nume colectiv, societatea in ~ comandita simpla si societatea cu raspundere limitat’ _Titlurle de valoare emise poarta denumirea de actiuni Aceste itluri de valoare au un element comun: ele materializeazd dreptul © *sociatilor asupra unei fractiuni din capitalul social. Totodata actiunile fac parte din ‘alegoria titlurilor de valoare negociabile (titluri de credit)’ Pe langa actiuni, societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni poate emite si obligatiuni, care sunt fractiuni ale unui imprumut contractat de societate. Secfiunea a Il-a Constituirea societatilor privind activitatea comerciala Subsectiunea | Consideratii generale 231. Precizari prealabile. Legea nr. 31/1990 cuprinde, in Titlul I, reguli generale privind constituirea societatilor destinate activitatii comerciale. Asa cum am aratat, societatea privind activitatea comerciala este, in esenta, un contract si, totodata, o persoana juridica. La baza constituirii oricarei societati privind activitatea comerciala se afl vointa asociatilor, manifestata in condi legii. Asociatii se infeleg s puna in comun anumite bunuri, sé desfasoare o activitate comerciala si s4 impart profitul. Deci, fundamentul societatii il reprezinta actul constitutiv sau, in anumite cazuri, actele constitutive. "Ase vedea O. Capati vedea infra nr. 1172 si urm, . Societal comerciale, p. 86. Cu privire la titlurile de valoare, a ser 150 CAPITOLULWV | Sn Societatea dobandeste personalitate juridicd prin indeplinirea unor formalitati cerute de lege. Aceste formalitati se intemeiaza pe actul constitutiv sau, dupa caz, pe actele constitutive. De remarcat cA actul (actele) constitutiv da nastere unor raporturi juridice intre asociali. Dupa indeplinirea formalitatilor privind dobandirea personalitatii juridice, actul constitutiv creeaza si raporturi juridice intre asociati si societate, ca subiect de drept distinct. jin cele ce urmeaza vom analiza regimul juridic al actelor constitutive ale societati, dupa care vom examina formalitatile cerute pentru dobandirea personalitati juriice, Vom incheia cu cercetarea personalitatii juridice a societatii comerciale si efectele ei.’ Subsectiunea a ll-a Actele constitutive ale societafii privind activitatea comerciala §1. Notiuni generale 232. Preciz&ri prealabile. Vointa asociatilor privind constituirea unei societé. privind activitatea comerciala trebuie sa se materializeze in conditiile legii. pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut. in cazul societatii pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limita legea permite ca cele doua acte — contractul de societate si statutul - s& se incheer sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv. Societatea cu raspundere limitaté se poate constitui si prin actul de vointa al undp singure persoane (societatea cu raspundere limitat& cu asociat unic). In acest caz sp intocmeste numai statutul Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot denumite, de asemenea, act constitutiv. ; Din cele aratate rezulté c&, in conceptia Legii nr. 31/1990, denumirea de ¥ constitutiv are un caracter generic; aceasta desemneaza atat contractul de societa si/sau statutul societdtii, cat si inscrisul unic. Mentionaim ca societalile comerciale organizate in baza Legii nr. 15/1990 au fed statut (art. 283 din Legea nr. 31/1990). in continuare, vom examina distinct regimul juridic al contractului de societale statutului societati comerciale Vom incheia cu unele caracteristici generale privind regimul juridic al convent extrastatutare. 3 §2. Contractul de societate A. Consideratii generale 233. Precizari prealabile. Contractul de societate este fundamentul pe baza ‘se constituie orice societate privind activitatea comerciala, indiferent de forma ei juridicé ' Cu privire la societatile comerciale constituite cu participare straina, a se vedea D.A. Sit Consideratiiprivind societatile comerciale de nationalitate romana, constituite cu participare stréing in RDC nr. 6/2004, p. 27 si urm.ile privind activitatea comercial jontractul de societate este supus dispozitillor Legii nr. 31/1990 si, in subsidiar, lor Codului civil. * Pentru a fi valabil incheiat, contractul de societate trebuie s& indeplineascd le leai Boia rand, contractul de societate trebuie sd cuprinda elementele specifice, et particularizeaz fat de celelalte contracte (aporturile asocialilor, affectio fatis si impartirea profitului). In al doilea rand, contractul de societate, ca orice contract, trebuie sa indepli- g28C4 conditile de fond si cole de forma prevazute pentru valabiltatea oricérei Cum elementele specifice contractului de societate au fost analizate, urmeaza sa xaminam natura juridicé a contractului de societate, conditiile de fond si de forma, B. Natura juridica a contractului de societate 234. Caracterizare generala. In doctrina s-a discutat asupra naturii juridice a ‘contractului de societate care sta la baza constituirii societatii comerciale' Intrucat, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 (in forma initiala a legii), societatea comercial se constituie in vederea efectuarii de acte de comert, contractul “de societate care std la baza constituirii societatii comerciale a fost considerat, de _Majortatea autorilor, ca find un act de comert, din categoria actelor de comert obiective conexe”. Avand in vedere cd art. 3 C. com. nu enumera contractul de societate in categoria in prezent, in condi noului Cod civil, contractul de societate care sta la baza constituirii societatii privind activitatea comerciala este reglementat de dispozitiile Legii nr. 31/1990 si, in subsidiar, de dispozitiile Codului civil (art. 1887 C. civ.) Prin simplul fapt al constituirii sale, in conditile legii, societatea dobandeste calitatea de profesionist comerciant. ile de fond ale contractului de societate 236. Precizari prealabile. Potrivit art. 1179 C. civ., condifile esentiale pentru validitatea unui contract sunt: capacitatea de a contracta; consimtamantul partilor; un obiect determinat si licit si o cauza licita si moral " Ase vedea SLD. Carpenaru, Tratat de drept comercial roman, 2008, p. 196. ?.L. Georgescu, op. cit., vol. Il, p. 68; O. Capatana, Societatile comerciale, p. 69. A se vedea si MC. Costin, Natura juridicé a contractului de societate prin care se constituie 0 societate comerciala, in RDC nr. 3/1999, p. 78. * DA. Popescu, Contractul de societate, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1996, p. 29-30; M.St. Minea, Constituirea societatilor comerciale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1996, p. 61. Intr- opinie asemanatoare s-a sustinut ca inscrisul constitutiv al societatii comerciale face parte din categoria .actelor colective” (S. Neculaescu, M. Danil, Contractul de societate, in Dreptul nr, 5-6/1994, p, 30), Pentru alte argumente in sustinerea aceleiasi opini, a se vedea C. Gheorghe, Societati comerciale. Vointa asociatilor $i voinfa sociala, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p. 34-37. Asupra problemei a se vedea si C. Vivante, Traité de droit comercial, vol. II, Paris, 1911, p. 37; CAB., s. |, dec. nr. 30/1941, in PR, 1941, p. 171; G. Chitan, Natura juridica a contractului de societate comerciala, in RDC nr. 6/2005, p. 37.152 CAPITOLUL IV 236. Capacitatea de a contracta. Pentru incheierea contractului de societate, persoana fizica trebuie sa aib& capacitatea ceruta de lege pentru incheierea actelor juridice, in conditille Codului civil" Coneluzia rezult& gi din art. 6 din Legea nr, 31/1990 care prevede c&, nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legil, sunt incapabile. Asadar, pentru incheierea contractului de societate persoana fizicd trebuie s4 aiba capacitate deplina de exercitiu (art. 38 C. civ.) ‘intrucat participarea la constituirea unei societati privind activitatea comerciala Poate fi apreciaté ca o forma de plasament de capital, nu este exclus posibilitatea implicarii si a unui minor la incheierea contractului de societate, prin ocrotitorul su legal, in conditile art. 41 si 43 C. civ. in privinta persoanei puse sub curatelé, aceasta are capacitatea de a incheia contractul de societate (art. 178 C. civ.) in sfarsit, persoana fizic4 (avand calitatea de comerciant) supusa proceduti insolventei nu devine incapabila si, in consecinta, are capacitatea de a incheia contractul de societate. Dar, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, 0 atare persoana pierde dreptul de a administra si dispune de bunurile sale (art. 47 din Lege) si, in consecinta , este lipsita de posibilitatea de a efectua un aport in societate. 237. Consimtamantul partilor. Constituireasocietatii privind activitatea comercial, in conditile Legii nr. 31/1990, este garantata de principiul libertatii de asociere a persoanelor fizice si juridice (art. 40 din Constitutie). Limitarile aduse libertatii de asociere sunt cele stabilite de lege si sunt in stricta interpretare”. Incheierea contractului de societate presupune manifestarea de vointé a doua sau mai multe persoane, in sensul incheierii contractului’. Contractul de societate se incheie potrivit regulilor Codului civil si cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 31/1990. Potrivit legii, societatea privind activitatea comercial va avea cel putin doi asociali in afara de cazul cand legea prevede altfel (art. 4 din Legea nr. 31/1990)" Societatea se constituie prin vointa unei singure persoane exclusiv in cazul Societatii cu raspundere limitata cu asociat unic (art. 13 din Legea nr. 31/1990)°. Pentru a produce efecte juridice, vointa partilor contractante trebuie s& fie declarata, sa fie f&cuta cu intentia de a produce efecte juridice si s4 nu fie alterata de vicii. In plus, consimtaméntul partilor trebuie sd fie serios, liber si exprimat in cunostinta de cauza (art. 1204 C. civ.). a) Intentia de a incheia contractul. in contractul de societate, spre deosebire de alte contracte, consimtaméntul partilor trebuie s& aib o natura specifica; vointa * Cu privire la discutille referitoare la capacitatea cerutd pentru incheierea contractului de societate, in condiftile existenfei Codului comercial, a se vedea SLD. Carpenaru, Tratat de drepl comercial roman, 2009, p. 199-200. * CSJS. com. dec. nr. 311/194, in Dreptul nr. 4/1995, p. 73, Ase vedea si C. Gheorghe, Rolu! voinfe/ asociatilor in constituirea societatilor comerciale (I), i ROC nr. 10/2000, p. 149 si urm. “Ase vedea D, Ciobanu, inadmisibiltatea obligzii prin ordonanfa prezidentialé a unei persoane fizice sau juridice de a se asocia cu alte persoane fizice sau juridice, in Dreptul nr. 2/1992, p. 40. Societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat pot functiona cu orice numér de asociati (art. 283 alin. (4) din Legea nr. 31/1990}. * Legea nr. 31/1990 nu permite constituirea societiitii in nume colectiv cu un singur asociat. aiiteemaestle privind activitatea comerciala eia dintre partile contractante trebuie sd fie animata de intentia de a desfagura in 10 activitate comerciala (affectio societatis). in absenta acestui element psiho- nu exist un contract de societate’ ) Parle contractante (Fondatorii). Potrivit art. 6 din Legea nr. 31/1990, nele care incheie contractul de societate si, deci, il semneaza, au calitatea de fatori (asociati fondatori)*. Mai au aceasta calitate si persoanele care au un rol inant in constituirea societatii; de exemplu, persoanele care initiazé procedura riptiei publice pentru constituirea unei societati pe actiuni®. “0 societate privind activitatea comerciala poate fi constituita de persoane fizice, de rsoane juridice si de persoane fizice impreuna cu persoane juridice’. Aceste ane fizice sau juridice pot fi necomercianti sau comercianti in sfarsit, aceste soane fizice sau juridice pot fi romane sau straine® De remarcat cA persoana fizica poate cumula calitatea de asociat cu cea de lariat al societatii, deoarece cele doua calitéti au temeiuri diferite. In conceptia Legii nr. 31/1990, nu pot fi fondatori si, deci, nu pot incheia contractul ie societate, persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost © condamnate. Se are in vedere numai condamnarea pentru infractiunile mentionate in "att. 6 alin. (2) din lege: infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii, infractiuni de coruptie, delapidare, infractiuni de fals in inscrisuri, evaziune fiscala; infracfiunile prevazute de Legea nr. 31/1990; infractiunile prevazute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism. Prin aceste interdict, legea protejeazd desfasurarea activitatii comerciale® Referitor la persoanele fizice, 0 problema se ridica in legaturd cu posibilitatea sofilor de a constitui singuri o societate comercial ori impreuné cu alte persoane. Intrucat Legea nr. 31/1990 nu cuprinde nicio dispozitie referitoare la soti, in doctrina a existat o controversd asupra problemei. in concret, s-a discutat daca un sot poate aduce ca aport in societate un bun comun’. * Asupra simulatiei in contractul de societate, a se vedea: D.D. Gerota, Societatile anonime ‘simulate, Imprimeria National, Bucuresti, 1932; Elena Carcei, Constituirea societatilor comerciale pe acfuni, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1995, p. 26-27; R. Petrescu, Drept comercial roman, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1996, p. 95-96; F. Tuca, Societatea comercialé fictiva, in RDC nr. 10/1996, p.110-123. A se vedea si Gh. Piperea, Societatea creaté de fapt, In Juridica nr. 2/2000, p. 66 si urm.; Gh. Piperea, Drept comercial, vol. |, p. 110 si urm ? Calitatea de asociat se poate obtine si ulterior constituirii societatii, prin dobandirea actiunilor sau parflor sociale ale societal, dup caz, pe calea cesiunii sau pe cale succesorala. In acest caz, asociatul nu are calitatea de fondator. 3 In forma initial a Legii nr. 31/1990, calitatea de fondator era rezervaté promotorilor constituirii societatii pe actiuni sau in comandit pe actiuni prin subscriptie publica. A se vedea Elena Carcei, Societe comerciale pe actiur, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999, p. 85 i urm. * Persoanele care incheie contractul de societate poarté denumirea generic de asociafi; in cazul societatilor pe actiuni sau in comandité pe actiuni, ele au si denumirea specifica de actionar. * A se vedea MN. Costin, Probleme teoretice si practice privind constituirea $i functionarea societétilor comerciale, in RDC nr. 2/1999, p. 50 si urm. ° Dispozitiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 nu incalca principiul egalitatii in drepturi a cetdteniior in fata legi si a institutilor publice consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie. A se vedea CC, dec. nr. 169/2003, in M. Of. nr. 350 din 22 mai 2003. 7 Ase vedea St.D. Carpenaru, Tratat de drept comercial roman, 2009, p. 199 si notele 2-5.154 CAPITOLUL IV In prezent, problema este reglementata de dispozitiile noului Cod civil care prevad cA un sot poate deveni asociat prin aportarea de bunuri comune cu consimtamantul celuilalt sot (art. 1882 C. civ.). Cu titlu de principiu, art. 348 C. civ. prevede ca bunurile comune pot face obiectul unui aport la societati, asociatii sau fundatii in condifile legi. Un sot poate sa dispund de bunurile comune ca aport la o societate sau pentru dobandirea de parti sociale ori, dupa caz, de actiuni, numai cu consimtamantul seris al celuilalt sot (art. 349 C. civ.) in lipsa consimtaméntului scris, actul juridic privind aportul este anulabil’ in cazul societatilor comerciale ale cror actiuni sunt tranzactionate pe o piata reglementat, sotul care nu si-a dat consimtamantul scris la intrebuintarea bunurilor comune nu poate pretinde decat daune-interese de la celailalt sot, fara a fi afectate drepturile dobandite de tert. Trebuie aratat c, in cazul aportarii de cdtre un sot a unui bun comun, in condiile legii, calitatea de asociat este recunoscuta sotului care a aportat bunul comun. Dar partile sociale sau actiunile dobandite in schimbul aportului sunt bunuri comune. Ca urmare a recunoasterii calitétii de asociat, sotul asociat exercita singur drepturile ce decurg din aceasta calitate si poate realiza singur transferul partilor sociale ori, dupa caz, al actiunilor detinute. Legea permite recunoasterea calitatii de asociat si celuilalt sot, dacd acesta is exprima vointa in acest sens. in acest caz, fiecare dintre soti are calitatea de asociat pentru partile sociale sau actiunile atribuite in schimbul a jumatate din valoarea bunului, daca, prin conventie sotii nu au prevazut alte cote-parti. Partile sociale sau actiunile ce revin fiecdruia dintre soti sunt bunuri proprii Trebuie ardiat cd, in scopul asigurdirii protectiei impotriva unor acte de concurenti neloiala, legea prevede c& asociatii din societatile in nume colectiv nu pot lua parte, ca asociati cu rspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avind acelasi obied decat cu consimtamantul celorlalti asociati (art. 82 din Legea nr. 31/1990). Persoanele juridice (regiile autonome, societatile cu capital de stat ori societatile comerciale private ori cu capital mixt) pot participa la constituirea unei societéf comerciale cu respectarea dispozitillor legale privind continutul capacitatii de folosint&a persoanelor juridice (art. 206 C. civ.) ) Viciile de consimfamént. Pentru a fi valabil, consim{amantul dat la incheieres contractului de societate trebuie sa nu fie alterat de eroare, dol sau violenta (art. 1206 C. civ.) Eroarea nu produce nulitatea cand cade asupra persoanei cu care s-a contract, afara de cazul cdnd consideratia persoanei este cauza determinant pentru care s4| incheiat contractul (art. 1207 alin. (2) pct. 3 C. civ.]. Nulitatea contractului de societale pentru eroare asupra persoanei asociatului ar putea interveni in cazul unei societati de persoane, in care caz la constituirea societatii se au in vedere calitafile personale ae asociatilor. in cazul societatjlor de capitaluri, eroarea nu ar trebui sa duca la nulitatea contractului, deoarece persoana asociatului nu are relevanté pentru incheierea contractului. Cat priveste eroarea asupra obiectului contractului, ea produce nulitatea nundi daca poarta asupra substantei obiectului contractului [art. 1207 alin. (2) pet. 2 C. civ] "A se vedea Lavinia Tec, Observatii privind aplicarea dispozitillor art. 349 C. civ. in matet societaiilor comerciale regiementate de Legea nr. 31/1990, in RRDA nr. 2/2013, p. 35 si urm.‘4 asupra valorii aportului sau asupra sanselor la profit nu duce la nulitatea tractului. Dolu! duce la anularea contractului numai cand manoperele dolosive emana de la alta parte contractanta (art. 1214 C. civ.). In cazul contractului de societate, dolul az consimtamantul unui asociat numai daca emana de la toti ceilalti asociati sau dela persoane care reprezinta valabil entitatea colectiva i are o anumita gravitate"; de exemplu, folosirea unui bilant fals pentru a determina la subscrierea actiunilor unei "isi mentine valabilitatea. in acest caz, asociatul al cdrui consimta imant a fost viciat are o E acune in daune impotriva autorului dolului, dar el ramane in raporturi juridice cu (i. Intrucat opereaz numai in raport cu asociatul care a_folosit manoperele dolosive, dolul nu va putea fi opus creditorilor sociali si cc.orlalti asociati ini de acele manopere. Violenta este un viciu de consimtamant care nu se intalneste in practica. in cazul care s-ar ivi, vor fi aplicabile principiile dreptului comun (art. 1215-1220 C. civ.). 238. Obiectul contractului. Notiunea de obiect al contractului de societate are ~doua sensuri: cel al dreptului comun si cel de obiect al societatii” a) In sensul dreptului comun, obiectul contractului i! reprezinté operatiunea * juridicd, astfel cum reiese din ansamblul drepturilor si obligatiilor contractuale (art. 1225 C. civ.). Deci, obiectul contractului de societate consta in operatiunea de desfasurare incomun a unei activitati si impartirea beneficillor rezultate. Obiectul contractului trebuie sa fie determinat si lic, in acord cu ordinea publica si ‘bunele moravuri (art. 1882 alin. (2) C. civ.]. a in cazul in care aportul asociatilor consta in prestatii si cunostinte specifice, se > "cere ca obiectul obiigatiei sd fie posibil si personal file b) in sensut limbajului curent al societatilor comerciale, notiunea de obiect al at contractului de societate desemneaza activitatea societatii sau, altfel spus, activitatile " pe care le va savarsi societatea privind activitatea comerciala. Obiectul socieldtii trebuie s fie comercial, adicd sd priveascd sdvarsirea de » activitati de productie, comert sau prestari de servicii, in conditiile art. 3 C. civ.> 06 Obiectul societatii este convenit de catre asociali si trebuie aratat in contractul de societate. Asociatii trebuie sa prevada ,obiectul de activitate al societatii, cu precizarea at, domeniului sia activitatii principale” (art. 7 si 8 din Legea nr. 31/1990)* va tte, * Ase vedea O. Capaitind, Societatile comerciale, p. 164. 4a ? Ase vedea: G. Ripert, R. Roblot, op. cit., vol. I, p. 608; M. de Juglart, B. Ippolito, op. cit., vol. Il, ale .69 * in legatura cu obiectul contractului de societate, a se vedea: D. Lupascu, Obiectul de activitate al societatii comerciale, in Dreptul nr. 7/1993, p. 23 si urm.; M. Scheaua, Unele probleme legate de obiectul de activitate al societat comerciale, in Dreptul nr. 9/1994, p. 8 si urm, Nu poate face obiectul unei societati comerciale intrajutorarea baneasca (CSV, s. ec. si com., deo. nr. 150/192, in Dreptul nr. 5-6/1993, p. 139) si practica stomatologica (Tribunalul Maramures, sent. civilé nr. 97/1994, in RDC nr. 3/1994, p. 97). * Obiectul de activitate trebuie stabilit cu respectarea Nomenclatorului de clasificare a activitatilor din economia national - CAEN, aprobat prin H.G. nr. 656/1997 (M. Of. nr. 301 si 301 bis din 05 noiembrie 1997) a156 CAPITOLULIV Aclivitatile comerciale care formeaza obiectul societaitii pot consta in producerea si comercializarea mrfurilor, executarea de lucrari ori prestarea de servicii' Asociatii sunt liberi s4 stabileasca activitaiile care vor fi desfasurate de societate. Dar obiectul societatii trebuie sa fie determinat, licit si moral. Societatea nu poate avea ca obiect activititi care fac parte din categoria celor interzise societatilor comerciale sau, mai larg, initiativei private. Avem in vedere activitatile stabilite, in temeiul art. 287 din Legea nr. 31/1990, prin H.G. nr. 1323/1902 239. Cauza contractului. in general, cauza ca 0 condifie esentiala de validitate a contractului, este motivul care determina fiecare parte sa incheie contractul (art. 1235 C. civ.). Ea constituie elementul psihologic care determina consimtamantul si explica scopul incheierii actului juridic. in privinta contractului de societate, existenfa cauzei, ca element esential al contractului, este o problema controversata® Unii autori considera c, in fapt, obiectul contractului se confundé cu cauza Contractului de societate; obiectul contractului, constind in prestatia reciprocé a Paitilor, cauza contractului nu este allceva decat contraprestafia celeilalte pati Alli autori, pornind de la prevederile Codului civil recunosc cauza contractului ca element distinct de obiectul acestuia‘. In contractul de societate, cauza este Participarea fiecarui asociat la rezultatele activitatii comerciale desfagurate in comun, adica impartirea profitului’. Deoarece impairtirea profitului este scopul urmarit de fiecare asociat, contractul de Societate va fi lipsit de cauz, daca s-a stipulat ca totalitatea profitului sA revina unuia dintre asociati (clauza leonina) si, deci, clauza va fi lovita de nulitate. Potrivit dreptului comun, cauza contractului de societate trebuie sa fie licitd s moral, adic sa nu incalce ordinea publicd si bunele moravuri (art. 1236 C. civ). Tolodata, trebuie sa se ia in consideratie scopul real al societatii, iar nu numai Scopul aparent, care poate fi licit®, 240. Consecintele nerespectarii conditiilor de fond ale contractului de socie- tate. in cazul nerespectairii conditilor de fond, prevazute de art. 1179 C. civ., contract de societate este lovit de nulitate (art. 1246 C. civ.) Finalitatea contractului de societate, aceea de a fi fundament al constituirii socie- ‘ati, ca si caracterul plurilateral al contractului determina anumite particularitati privind efectele nulitatii. * Operatiunile de export-import se pot efectua numai daca in contractul de societate s-a prevazul un asemenea obiect. Nu este necesar si se precizeze contractele prin care se realizeaza acesle operatiuni (CSJ, s. com., dec. nr. 34/1996, in Dreptul nr. 8/1996, p. 139). * Activitatea de consultanta, asisten{a si reprezentare juridicd nu poate face obiectul unei Societati privind activitatea comerciala. A se vedea ICCJ, s. u., dec. nr. XXIl/2006, in M. Of. nr. 936 din 20 noiembrie 2006 Asse vedea ILL. Georgescu, op. cit, vol. ll, p. 73 “'A se vedea D.D. Gerota, Curs de socioléti comercialo, p. 40-45. A se vedea iO. Capatina, Societatile comerciale, p. 172 ° Cauza contractului de societate este definita ‘si mai larg, ca finalitatea de a constitui un fond social comun, de lui unor anumite acte de comert in vederea oblinerii de benef, in modul convenit (0. Capatina, Societaifle comerciale, p. 172).In acest sens a se vedea si S. Bodu, Cauza in contractul de societate comerciala, in RRDA nr. 1/2005, P. 36 si urm, j 1M. de Juglat, B. Ippolito, op. cit, vol. I, p. 70. A se vedea gi CS, s. com., dec. nr. 32/1999, in Dreptul nr. 4/1994, p. 91ocietatile privind activitatea comercial’ | Consim{amantul si capacitatea pairtilor sunt conditii esentiale ale contractul au un caracter personal si, deci, ele trebuie raportate la fiecare dintre asoci » Caracter personal are consecinte asupra efectelor nulitatii. Intr-adevar, viciul de i “consimtimant al unui asociat, respectiv incapacitatea unui asociat, va afecta numai of ‘faportul juridic care il priveste pe acest asociat, fard sa influenteze validitatea re raporturilor cu ceilalti asociati. 2 Deci, caracterul plurilateral al contractului de societate impune o limitare a a efectelor nulitati; sanctiunea priveste raportul juridic viciat, iar nu contractul de 35 ‘societate in intregul sau. Pentru ceilalfi asociati, contractul de societate subzista si ca “produce toate efectele care ji sunt proprii’. in ideea salvgardarii contractului de societate s-a sustinut, pentru cazul dolului, al} posibiltatea inlocuirii actiunii in anulare cu o actiune in daune impotriva autorului + dolului. a Solutia recunoasterii valabilitatii contractului de societate, chiar in cazul anularii a Taportului juridic privind un asociat, isi gaseste un suport legal indirect in dispozitile art. _ 229 din Legea nr. 31/1990, care prevad ca societatea in nume colectiv si societatea cu a raspundere limitata supravietuiesc in cazul reducerii numarului asociatilor pana la limita e minima, datorita falimentului, incapacitatii, excluderii, retragerii sau mortii asociatilor. 4 In mod exceptional, sanctiunea va fi nulitatea societatii, daca toti fondatorii au fost, Ppotrivit legii, incapabili, la data constituirii societaiti (art. 56 lit. b) din Legea nr. 31/1990} e Trebuie aratat c& celelalte dou conditii de fond ale contractului de societate — a dbiectul si cauza — nu ridicé probleme deosebite. intrucat nerespectarea prevederilor legale privind aceste condifii afecteaza intregul contract, sancfiunea este nulitatea " societatii [art. 56 lit. c) din Legea nr. 31/1990}. Nulitatea societatii pentru nerespectarea condifillor de fond ale contractului de societate produce efecte specifice, diferite de cele ale nulitatii actelor juridice din ~ dreptul comun’. D. Condifiile de forma ale contractului de societate f 241. Forma scris& a contractului. in forma sa initiala, Legea nr. 31/1990 a __ Prevéizut c& actul constitutiv al societatilor comerciale se incheie in forma autentica: i Conceptia legii a fost modificaté prin O.U.G. nr. 76/2001 si apoi prin Legea nr. 161/2003. Pottivit art. 5 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, in forma sa actual, actul constitutiv al societalii comerciale se incheie sub semnatura privat; el se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori*. Actul constitutiv incheiat sub forma inscrisului sub semnatura privat dobandeste __ data cert si prin depunerea la oficiul registrului comertului " A se vedea ILL. Georgescu, op. cit, vol. Il, p. 75-76. A se vedea si O. Capatina, Societatile comerciale, p. 178-180. ? Ase vedea I.L. Georgescu, op. cit., vol. Il, p. 72. 8 Ase vedea infra nr. 278. * Dispozitile art. 5 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 sunt conforme principiilor Codului civil Potrivit art. 1884 C. civ., contractul de societate se incheie in forma scrisa, Daca prin lege nu se prevede altel, forma scrisé este necesara numai pentru dovada contractului ‘Sub sanctiunea nulitati absolute, contractul prin care se infiinfeaz4 o societate cu personalitate jridica trebuie incheiat in forma scrisa.158 CAPITOLUL IV ASB Exceptional, actul constitutiv se incheie, in mod obligatoriu, in forma autentica, in urméitoarele cazuri: a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un imobil; b) se constituie 0 societate in nume colectiv sau in comandita simpla; c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica. Forma autenticA a actului constitutiv, in cazurile mentionate, este dictaté, dupa caz, de necesitatea respectarii regimului juridic al circulatiei bunurilor, de caracterul special al rspunderii asocialilor pentru obligatille societaiti, de interesul protejari participantilor la constituirea societati. Din dispozitile citate rezultA cA actul constitutiv al unei societati comerciale se incheie in forma scris, care, in principiu, este forma inscrisului sub semnaturd privaté si, exceptional, in cazurile expres prevazute de lege, in forma autentica. Scopul modificarii conceptiei privind forma actului constitutiv a fost simplificarea formalitatilor privind constituirea societatilor privind activitatea comerciala. Analizind consecintele practice ale modificarii legii constatam ca rezultatul este minim. intr-adevar, forma inscrisului sub semndtura privata a actului constitutiv, care se vrea $4 fie regula, poate fi folosité numai in cazul societajii pe actiuni_ constituité simultan, societatii in comandita pe actiuni si societdtii cu raspundere limitata, cu conditia s nu existe un teren ca aport in natura jin schimb, forma autentica a actului constitutiv, care este conceputa ca o exceptie, are un caracter cvasigeneral, aceasta este obligatorie pentru societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla, societatea pe actiuni constituita prin subscriptie publica, precum si pentru societatea in comandita pe actiuni daca exista un teren ca aport in natura Dupa parerea noastra, 0 reali modificare a conceptiei privind forma actulul constitutiv ar fi impus consacrarea formei scrise, ca regula general, si forma autentic, in mod exceptional, pentru societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni si, poate, in cazul cand exist un imobil ca aport in natura, indiferent de forma societatii. Trebuie ardtat cA, potrivit art. 5 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, actul constituti, indiferent de forma ceruta de lege, se semneaza de toti asocialii sau, in caz de subscriptie publica, de catre fondatori’. 242, Consecintele nerespectarii condifillor de forma ale actului constitutiv. In privinfa consecintelor nerespectéirii conditilor de forma ale actului constitutiv trebuie facutd o distinctie. in cazurile cand legea permite incheierea actului constitutiv in forma inscrisull sub semnatura privat, conditia formei scrise este obligatorie. Potrivit art. 56 lit. a) din Legea nr. 31/1990, societatea va fi anulata ,cdnd lipseste actul constitutiv”. Prin .lipsa actului constitutiv” trebuie s4 infelegem absenta inscrisului sub semnaturd privat. Concluzia se bazeaza si pe dispozitile art. 1884 alin. (2) C. civ. care prevad cai sub sanctiunea nulitéfii absolute, contractul prin care se infiinteaza o societale a personalitate juridica trebuie incheiat in forma scrisa. Prin urmare, forma inscrisului sub semndtura privat este ceruta ad validitatem ¢ nu ad probationem”. | Ase vadea supra nr. 238. Pentru anumite distinctii, a se vedea, |. Scheaua, Legea societatilor comerciale nr. 31/198 p44.tate privind activitatea comerciala cazurile cénd legea impune forma autenticé a actului constitutiv, conditia de este ceruta ad validitatem. Nerespectarea formei autentice a actului constitutiv nultatea societAti, in conditile art. 56 din Legea nr. 31/1990" In toate cazurile, in absenta actului constitutiv in forma scris& cerutd de lege, tatea nu poate fi inmatriculata in registrul comertului E, Cuprinsul contractului de societate 243. Precizri prealabile. Ca act constitutiv al societatii, contractul de societate ebuie s& cuprinda anumite clauze (elemente) care sa stabileasca relatiile dintre j. Aceste clauze sunt prevazute de Legea nr. 31/1990, diferentiat in functie de ame colectiv, in comandita simpla si cu raspundere |imitata, iar art. 8 priveste actul nstitutiv al societaii pe actiuni si in comandita pe actiuni Majoritatea clauzelor sunt comune tuturor formelor juridice de societate privind jtatea comerciala. Ele privesc identificarea partilor, individualizarea_viitoarei igatile asociatilor, dizolvarea si lichidarea societati Pe langa clauzele comune, contractul de societate poate s cuprinda si anumite ze specifice unei anumite forme juridice de societate, precum si clauze care dau presie unor interese legitime ale asociatilor (de exemplu, clauze de agrement sau ~ dauze de preemtiune in transmiterea actiunilor) Clauzele expres prevazute de lege trebuie, in mod obligatoriu, sa fie cuprinse in © ‘contractul de societate®. in cazul nerespectarii acestei obligatii, societatea nu va putea fi inmatriculata; neregularitatile vor fi inlaturate, i ile art. 46 din lege ori " societatea va fi anulata in conditile art. 56 din lege. Trebuie aratat c& parlile nu pot deroga de la dispozitille legale prin care se | _teglementeaza cuprinsul contractului de societate decat in cazurile expres prevazute de lege’. © Clauzele contractului materializeazé vointa asociatilor_privind constituirea socielatii. Acest fapt este atestat prin semnarea contractului de caitre toti asociatii care participa la incheierea contractului sau, in caz de subscriptie publica, de catre fondatori®. in cele ce urmeaza, vom examina clauzele comune, pe care le cuprinde contractul de societate, indiferent de forma juridica a societati 244. Clauzele de identificare a partilor. Parlile contractante se determina potrivit principillor dreptului civil referitoare la identificarea persoanelor fizice si juridice, cu respectarea dispozitilor art. 8' din Legea nr. 31/1990. in cazul persoanelor fizice, in contract trebuie si se prevada numele si prenumele, codul numeric personal si, daca este cazul, echivalentul acestuia, potrivit legislatiei nationale aplicabile, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor. "Ase vedea infra nr. 278. ? Asociatii pot prevedea in contractul de societate o clauzd compromisorie, prin care se inteleg ©& aspectele itigioase privind interpretarea clauzelor contractului s fie solutionate pe calea atbitrajului (CSU, s. com., dec. nr. 761/2002, in RRDA nr. 3/2004, p. 114). *Uneori, cu privire a anumite clauze, actul constitutiv cuprinde simple trimiteri la dispozitile Legii nr, 31/1990, care reglementeazé aspectele in cauza; de exemplu, condiile dizolvarii gi lichidari societati {Asse vedea D.D. Gerota, Curs de societafi comercial, p. 89-90. * Ase vedea CSJ, s. com., dec. nr. 128/1993, in Dreptul nr. 6/1994, p. 95.160 CAPITOLULIV in cazul unor persoane juridice, trebuie sé se arate denumirea, sediul si natio- nalitatea persoanei juridice, numarul de inregistrare in registrul comertului sau codul unic de inregistrare, potrivit legii nationale aplicabile 245. Clauzele privind identificarea viitoarei societati comerciale. Prin aceste clauze se stabilesc: denumirea, forma juridica si sediul societati a) Denumirea (firma) societatii. Acest atribut de identificare se stabileste cu respectarea dispozifillor legale referitoare la regimul firmelor societatilor privind activitatea comerciald (art. 30-36 din Legea nr. 26/1990) b) Forma juridica a societati. Aceasta este una dintre formele de societate regle- mentate de lege, pe care o aleg asocialii (art. 2 din Legea nr. 31/1990), c) Sediul social. Ca atribut de identificare, sediul societatii, denumit si sediul social, este locul care situeaza in spatiu societatea, ca subiect de drept. El este stabilit de partile contractante, avand in vedere locul unde societatea igi va desfasura activitatea Comercialéi ori vor functiona organele sale. Sediul se stabileste cu respectarea | dispozitiilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 31/1990" 246. Clauzele privind caracteristicile societatii. Sunt avute in vedere clauzele Privind obiectul de activitate si durata societaiti, precum si capitalul social. a) Obiectul de activitate al societatii. In contract trebuie sa se indice obiectul de activitate al societatii denumit si obiectul social. Legea cere sa se arate obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale”. Obiectul de activitate al societatii nu trebuie formulat generic, ci trebuie stabi concret, prin aratarea activitatilor ce urmeaza a fi desfagurate de catre societate’, ou respectarea Nomenclatorului de clasificare a activitatilor din economia nationalé - CAEN’. q b) Durata societatii. Prin contract, asociatii urmeaza sa hotarasca asupra duratel societatii. Ei se pot intelege asupra unui termen in cadrul cdruia sa existe societatea of Pot conveni ca durata societatii sa fie nedeterminata Potrivit art. 1885 C. civ., durata societatii este nedeterminata, daca prin contractul de societate nu se prevede altfel? Precizarea duratei societatii prezinta interes practic; in cazul stabilirii unui termen, la expirarea lui, societatea se dizolva de drept; in cazul unei durate nelimitate, asociali trebuie sa precizeze condifile in care societatea de persoane va continua cu mostenitorii asociatului decedat. 4 ) Capitalul social. in contractul de societate trebuie sA se precizeze anumite elemente legate de capitalul social. Astfel, trebuie ardtat care este capitalul social subsoris si capitalul varsat. Se ‘intelege ca asociatii trebuie s& respecte plafoanele minime prevazute de lege. * Art. 17 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 a fost modificat prin Legea nr. 164/2006 (M. Of., Parteal ‘nr. 430 din 18 mai 2006). A se vedea infra nr. 2641 * Legea nu cere si precizarea actelor juridice prin care se realizeazé obiectul de activitate di societatii (CSJ, s. com., dec. nr. 34/1995, in RDC nr. 9/1996, p. 155). * Obiectul de activitate al societati rebuie concretizat pentru a se putea verifica daca nu s incalea legea (CSJ, s. economicd si com., dec. nr. 258/1992, in RDC nr. 5/1994, p. 76) si pentru aplica in mod corect impozitul (CSJ, s. de cont. adm., dec. nr. 62/1994, in RDC nr. 5/1994, p. 78). { Aprobat prin H.G. nr. 656/1997 (M. Of. nr. 301 si301 bis din 05 noiembrie 1997). ® Solutia are valoare de principiu, ea este aplicabilé pentru durata oricdrei persoane juride (nt. 195 C. civ.)v dl Societatile privind activitatea comerciala 161 Apoi, trebuie mentionat aportul fiecdrui asociat, in numerar sau alte bunuri, valoarea lor si modul evaluairii in sfarsit, trebuie s& se arate modul in care a fost divizat capitalul social, numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale, dupa caz, precum si repartizarea acestora intre asociati 247. Clauzele privind conducerea si gestiunea societatii. Potrivit legii, in contractul de societate, asocialii trebuie sA prevada unele elemente referitoare la administrarea societatii si controlului asupra gestiunii societatii’ in cazul societatilor in nume colectiv in comandita simpla si cu rspundere limitata ttebuie s8 se arate datele de identificare a persoanelor (asociati sau neasociati) care administreaza si reprezinta societatea, puterile ce |i s-au conferit si dacd urmeaza sd le exercite impreuna sau separat. In cazul societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni, in contract trebuie sa se " menioneze datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere, precum si puterile conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, si daca ei urmeaza s le exercite impreuna ori separat. Pentru societatile pe actiuni, in comandité pe actiuni si cu réspundere limitata, contractul trebuie s& prevada datele de identificare ale cenzorilor sau auditorului financiar. 248. Clauzele privind drepturile si obligatiile asociatilor. Asociatii trebuie sa slabileasca in contract drepturile ce le revin si obligatiile pe care si le asuma in cazul societatilor in nume colectiv, in comandité simpli si societatii cu raspundere limitata, legea cere sa se stabileasca ,partea fiecdrui asociat la profit si pierderi” (art. 7 din Legea nr. 31/1990). in cazul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni, in contract trebuie sd se prevada ,modul de distribuire a profitului si de suportare a pierderilor’ (art. 8 din Legea ‘nr, 31/1990), Asa cum am aratat, asociatii sunt liberi s stabileascd modul de impartire a Profitului si de suportare a pierderilor. Sunt interzise ins acele clauze prin care un asociat este exclus de la impartirea profitului sau de la participarea la pierderi fart 1902 alin. (5) C. civ. Obligatiile asociatilor privesc efectuarea aportului. in cazul in care la incheierea contractului, capitalul subscris nu a fost integral varsat, in contract trebuie s se Prevada termenele pana la care asocialii SA efectueze varsamintele privind intregul capital subscris. 249. Clauzele privind sediile secundare ale societtii. Daca asociatii doresc ca societatea sa aiba sedii secundare, contractul de societate trebuie s& cuprinda anumite mentiuni in acest sens. In conceptia legii, sediile secundare sunt unitdti fara personalitate juridicé ale societdtii, care poarta denumirea de sucursale, agentii sau reprezentante. Potrivit legii, in contractul de societate se vor arata sediile secundare, atunci cand ele se infinjeaz& odata cu societatea sau conditile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare. "CSJ, s. com., dec. nr. 107/1994, in Dreptul nr. 4/1994, p. 90.162 CAPITOLULWV 250. Clauzele privind dizolvarea si lichidarea societatii. In contractul de Societate trebuie si se prevadé si clauze privind incetarea existentei societit Asociatii stabilesc condifile in care societatea se va dizolva si lichida. Cel mai adesea, cu privire la aceasta problema, asocialii reproduc dispozitile legale ori fac trimitere Ia ele. §3. Statutul societatii 251. Precizari prealabile. Articolul 5 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 prevede ci societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut. Deci, in cazul acestor forme ale societatii, constituirea societatii are ca fundament dou acte constitutive: contractul de societate si statutul. Aceste acte constitutive apar ca doua acte constitutive distincte. Dar, potrivit art. 5 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv. Din dispozitile legale rezulté ca, pentru constituirea societétii pe actiuni, in comandité pe actiuni sau cu raspundere limitata, asociatii au posibilitatea sé aleaga intre a incheia doua acte constitutive distincte — contractul de societate si statutul - si incheierea unui singur inscris, care sa le cuprind pe amandoua - inscrisul unic! Pentru ipoteza cand asociatii opteaza pentru incheierea a doua acte constitutive distincte, se pune problema de a sti ce este statutul si prin ce se deosebeste el de contractul de societate. Pentru ipoteza cand asociatii preferé incheierea unui inscris unic, se pune problema ce trebuie sa cuprinda acest inscris fata de contractul de societate. Trebuie observat cA Legea nr. 31/1990, in ideea de a simplifica, reglementeaza cuprinsul actului constitutiv, iar nu cuprinsul contractului de societate si al statutului, Cum in conceptia legii, denumirea de act constitutiv desemneaza atat contractul de Societate si/sau statutul societatti, cat si inscrisul unic, inseamna ca statutul are acelasi cuprins, ca si contractul de societate, fapt care |-ar lipsi de orice utilitate. in realitate, statutul societatii este conceput ca un act constitutiv dezvoltator al contractului de societate, menit sa-i ‘intregeasca cuprinsul acestuia Necesitatea statutului, ca al doilea act constitutiv, este impusa de specificul Societatii pe actiuni, in comandité pe actiuni sau cu raspundere limitata. Datorit complexitatii acestor societati este necesar ca, plecdnd de la clauzele contractului de Societate, statutul sd reglementeze ceea ce le este propriu, in special aspectele legate de organizarea $i functionarea societatii (adunarea general, administrarea societati, controlul asupra gestiunii societatii etc.) Acest ,surplus” de reglementare Poate face obiectul statutului, ca act constitutiv distinct, sau poate fi incorporat in inscrisul unic. Alegerea apartine asociatilor. Pentru cazul cand statutul este un act constitutiv distinct se impun unele precizari privind notiunea, conditiile de valabilitate si cuprinsul statutului societatii in forma initialé a Legii nr. 31/1990 a fost consacratd existenta a dou acte constitutive Gistincte. in aceste conditi s-a decis ca intre cele doua acte constitutive, contractul de societate este principalul act constitutiv. In consecinta, nu s-a recunoscut calitatea de asociat unei persoane care a Semnat stalutul, fara s semneze contractul de societate (CSJ, s. com., dec. nr. 303/1994, in Dreptul nr. 2/1995, p, 73),Bos oa etaile privind activitatea comercial 163 © 252. Notiunea si conditiile de validitate a statutului societatii. Din dispozitiile " egele rezulta c statutul societatji este un act juridic de natura contractual’. Ca $i “contractul de societate, statutul societatii reprezinta o intelegere a asociatilor. Obiectu! futului il constituie stabilirea regulilor de organizare, conducere si functionare a “societti | intrucat statutul societétii este o conventie, inseamna ca pentru validitatea sa | ‘tebuie sA fie indeplinite conditile cerute de art. 948 C. civ. (consimtamant, capacitate, “obiect, cauza). | Potrivit legi, statutul societat{i trebuie s& se inchele, ca si contractul de societate, in forma inscrisului_ sub semnatura privaté sau in forma autentica, in conditiile yevazute de art. 5 alin. (6) din Legea nr. 31/1990. 253. Cuprinsul statutului societatii. Statutul societatii rebuie s& cuprind: obligatoriu anumite clauze (elemente). ‘Asa cum am ardtat, statutul nu repeta clauzele contractului de societate; el dezvoit clementele contractului de societate privind organizarea, conducerea si " functionarea societatii (modul de constituire si functionare a organelor de deliberare $i " aiministrare a societdtii; conditile de adoptare a hotararilor; organele de control asupra gestiunii societatii; repartizarea profitului etc.) ‘Aceasta conceptie a fost consacrata prin Legea nr. 161/203, care a adaugat art. "Sun nou alineat care prevede ca in cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, statutul va cuprinde datele de identificare a asociatilor $i dauze care reglementeazd organizarea, functionarea gi desfasurarea activitati societatii. Clauzele statutului trebuie sd fie concordante cu cele ale contractului de societate incaz contrar, inregistrarea societatii va fi refuzaté” in mod §4. Regimul juridic al conventiilor extrastatutare 254. Caracterizare generala. in doctrina s-a pus problema admisibilitatii, in conditile Legii nr. 31/1990, a incheierii de catre asociati, ulterior constituirii societatii, a unor conventii separate prin care s& conviné asupra unor drepturi i obligalii distincte " de prevederile actului constitutiv® Aceste conventii, denumite conventii extrastatutare, sunt concepute ca acte cu caracter confidential, nesupuse publicitatii prin registrul comertulu ‘Asemenea conventii ar putea fi considerate valabile, daca ele nu contravin actului constitutiv si dispozitiilor imperative ale Legii nr. 31/1990*. In orice caz, ele nu sunt opozabile tertilor. ‘ Statutul nu are caracter contractual in cazul societatii cu raspundere limitaté cu asociat unic gi nici in cazul societatilor comerciale infintate in baza Legii nr. 15/1990. 2CSJ, s. com., dec. nr. 183/1992, in Probleme de drept din deciziile Curtii Supreme de Justitie, 4990-1992, p. 480. A se vedea E. Lipcanu, Despre limitarea aplicari in dreptul societatilor comerciale ‘a normei de interpretare prevazute de art. 978 C. civ. de regula concordanfei statutului cu contract! de societate, in RDC nr. 4/2000, p. 88 si urm 5, se vedea V. Mircea, Conventile extrastatutare ale actionarilor in dreptul romanesc, in RDC nw, 3/2002, p. 66 si urm.; D. Viasceanu, Utlltatea pactelor incheiate intre actionari, in RRDA nt 1/2005, p. 41 si urm.; Gh. Piperea, Shareholders agrcements, in RRDA nr. 4/2009, p. 98 si urm, 1", se vedea DM. Sandru, Pacte societare. Clauze, pacte, infelegeri intre asociatii societétilor comerciale, Ed, Universitara, Bucuresti, 2010.164 CAPITOLUL IV Subsecfiunea a Ill-a Formalitatile necesare constituirii societatilor Privind activitatea comerciala §1. Notiuni generale 255. Precizari prealabile. Asa cum am aratat, 0 societate privind activitatea comerciala are ca baz a constituirii sale vointa asociatilor, manifestata, dupa caz, in contractul de societate sau in contractul de societate si statutul societatii ori in inscrisul unic. Dar, aceasta societate nu se poate constitui exclusiv prin vointa asociatilor. Pentru constituirea societatii, adic pentru ca societatea s devina persoana juridica, asociati trebuie sa indeplineasca anumite formalitati impuse de lege’ O prima formalitate consta in intocmirea actului sau actelor constitutive in forma ceruta de lege. Aceasta formalitate se realizeazai de asociati, iar in cazurile prevazute de lege este necesara si contributia notarului public. O a doua formalitate priveste inmatricularea si autorizarea functionarii societati Aceasta formalitate se indeplineste prin oficiul registrului comertului O a treia formalitate se refera la publicitatea privind constituirea societatii si inscrierea fiscalé a societati, Ea se realizeaza prin Monitorul Oficial, respectiv Ministerul Finantelor Publice. §2. intocmirea actelor constitutive 256. Precizari prealabile. Punctul de plecare in constituirea unei societati privind activitatea comercial este intocmirea actului sau actelor constitutive ale viitoarel societati. Prin intocmirea actelor constitutive intelegem redactarea si, dupa caz, autentificarea inscrisurilor actelor respective. Actele constitutive sunt diferite, in functie de forma juridicd a societatii: contractul de societate, in cazul societatii in nume colectiv si societatii in comandita simplé; contractul de societate si statutul societatii sau inscrisul unic, in cazul societatii pe actiuni, in comandita pe actiuni si societatii cu raspundere limitata. 257. Redactarea si autentificarea inscrisurilor actelor constitutive. Actele constitutive sunt redactate si, dupa caz, autentificate, in conditile legii a) Redactarea actelor constitutive. Intelegerea asocialilor privind constituirea societatii comerciale se concretizeaza in inscrisul sau, dupa caz, inscrisurile actelor constitutive. in cazurile in care legea permite ca actul constitutiv s4 se incheie in forma inscrisului sub semnétura privata, inscrisul este redactat de asociati. Intrucél redactarea unui act constitutiv al unei societati privind activitatea comerciala reclamé cunostinte juridice, in mod obignuit, asocialii apeleaza la un specialist. Acesta poate f un avocat, un notar sau, in prezent, serviciul specializat din cadrul oficiului registruli comertului. Ca orice inscris sub semnétura privata, inscrisul actului constitutiv trebuie sa fi datat si semnat de catre toi asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. * Asupra reglementarii initiale a legii, a se vedea SLD. Carpenaru, Formalitatile legale de constituire a societatii comerciale si consecinfele nerespectéii for, in lumina Legii nr. 31/1990, in RDG nr, 4/1992, p. 5 si urm. dit disjetatile privind activitatea comercialé Cu privire la data actului constitutiv, care imbraca forma inscrisului sub semnaturd ld, art. 5 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, in forma sa actual, prevede ca actul sltutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului’. Potrivit legii, la darea datei certe trebuie sd se prezinte dovada eliberata de gistrul comertului privind disponibilitatea firmei, iar in cazul societatii cu raspundere : ociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata "In cazul neprezentarii acestor dovezi, persoana care da data certa va refuza : te solicitata (art. 17 din Legea nr. 31/1990) In cazurile cand legea impune forma autenticd a actului constitutiv, redactarea “persoanelor care au o pregatire juridica sa redacteze inscrisurile in care figureaza ca "parte, ele, sotii, ascendentii sau descendenti lor. Redactarea inscrisului actului constituti poate fi realizata gi de serviciul specializat -din cadrul oficiului registrului comertului’ b) Autentificarea inscrisurilor sau darea de data certa actelor constitutive. Actele constitutive trebuie s& respecte conditille de forma prevazute de lege. in cazurile in care legea impune forma autentica, inscrisul actului constitutiv este prezentat notarului public, pentru autentificare, de cdtre persoana desemnata in calitate de administrator al societatii ori de cdtre un asociat anume imputernicit* ad in vederea autentificarii inscrisului, legea impune prezenta tuturor asociatilor, ei personal sau prin mandatar cu procura speciala in forma autentica fart. 5 alin. (6) din az Legea nr. 31/1990)? Procedura de autentificare a inscrisurilor actelor constitutive este cea prevazuté de a art. 58-67 din Legea nr. 36/1995° & In cazurile in care actele constitutive imbraca forma inscrisului sub semnaturd 6. privat, ele trebuie si dobandeasca data certa in conditille dreptului comun. Acestea dobandesc data certa si prin depunerea lor la oficiul registrului comertului. ia Potrivit legii, la autentificarea sau, dupa caz, la darea de data cert actelor constitutive se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comertului privind a disponibilitatea si rezervarea firmei si declaralia pe proprie raspundere privind a detinerea calitatii de asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata (art. 17 din Legea nr. 31/1990). a ' Referitor la discutile privind data certa a actului constitutiv, in condifile ©.U.G. nr, 76/2001, a se vegea SLD. Carpenaru, Drept comercial roman, ed. a \V-a, p. 187. ? Republicata in M. Of. nr. 732 din 18 octombrie 2011 si apoi in M. Of. nr. 72 din 4 februarie 2013. {Asupra servicilor de asistenta, a se vedea art. 33-35 din Legea nr. 359/2004 ‘in cazul constituirii societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni prin subscriptie publica, adunarea constitutiva desemneaza pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actelor si Indepjinirea celortalte formalital (art. 28 din Legea nr. 31/1990) "in caz de subscriptie publica, actele constitutive sunt semnate numai de catre membri si. deci, numai ei rebuie sa se prezinte la notarul public [art. 5 alin. (6) din Legea nr. 31/1990} * Actele notariale pot fi atacate de catre parti sau orice persoana inleresata prin actiune in anulare la instanta judecatoreasca, in condifile Codului de procedurd civilé (art. 100 din Legea nr. 36/1995), fondatori