Dunitr Constantin Dulan este medic neurolog si pia, doctor in stinte medical Preocupat de explicarea fenomenulul biologle vaaut tn conexigne cu Universo, ca esen si rmuitudine de forme, tneeprinde stall clinice side laborator ce vizeazaindeosebi dimensiunes ‘nformational-energetica alli Sobil observator al natu n mal multe monograf, ts numerose Iuerai sic, in article si onferigs deserenoi valent le fenomenului biologie eu consecai in plan cogntv,psbologe si soci In fucrare de fata autora consruieyte un dscurs amply si coere oe traverseaa toate sursele de informatie accesible, de la sin Ia religie, dele experimental de laborator Ia experienfa clinica proprie in domeni newrologe si psitiatie, DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN INTELIGENTA MATERIEL aia a Ie evarut ada Bditura TEORA 1992CUPRINS Prolog CCapitolulE MATERIA $1 VIATA, iNcepuTuRT. © min stdpunge bre tensbrele» Prime tel minus ale opie» Evolua.. 9 istoria APARITIA VIETII- NECESITATE COSMICA ‘Vint, o finale cosmies + Via, fenomen universal » Staci necesare vi Viata necesitste sau hazard?» De la intimplare la neessate + Unitte in diverse * Modetu! uri vi EVOLUTIE $IHAZARD ‘orul¢ intimplare? + Eroarea genetict Inseamna progres? (Capitol It: INFORMATIA SI VIATA. INFORMATIA ~ CONDITIE A VIETIL Finfle vi, simple mecanisme trode? * Biossteme » Viata = negenropie + Viata = 0 oscilaie fr jurul una punt de ‘chile + Vig = prelucrare de informa ‘CONCEPTUL DE INFORMATIE IN BIOLOGIE. Informatie gi cunoasere » Bioinformaja + Cauze mic, efete mari * Programe jee pane cio pin ste» mt semen informatie. STRUCTURI CAPABILE SA PRELUCREZE INFORMATIE in punet de vedere + Cine dijeazA fimetionaliatea und proteosr? » tnre CSnstiena giinstin! » Ur guterainal + ste sstemul ewes sigura steve ‘ie capaill si prelureze itarmati » Arguments UN MODEL INFORMATIONAL AL LUMI VII {iversul un sistem evolutiv» Aceleasi slut la aceleas!pobieme * La aceeas informati genetic. forme si funti df «Informatie si stucturd + Modell sas ‘paternal informafonal al mate vis Infra mai adinei decat cele genetice ‘Capitola TH: ENERGIA SI VIATA, ss FIZICA VIULUL . ‘Bocimpurinterferene de edmpur Rtmurile veg» Ritmut viet sl mori « Exisia un model energetic al voli? » Bigcdmp 91 cmp electromagnetic » Un covean de semnale » Biocomuricata + ltediseiplinartata,chsie a eunoaserit + Tenomene rare» Energia lui energie eect” BIOCOMUNICATIA~ FENOMEN OBIECTIVABIL Un experiment» Defnit » Gnd, 0 fri» Receptesicostienizare» Forta de impact a pindini » Modifier objective + Limbajl univeral sau gindires fir Civinte» Sugesti i efmp energetic» Comusicare - abut fundamental al lunit ‘is Telepatia un prlimbaj?» Putt si Targ» Telepaia experimental la rusi + Inceciri de" explisare a fenomenului ée blocomunisatie + Argumente neurofiziologise + Arguments de ordin psioflziniogic sau psitodinamic + ‘Argumente de ordin biofzic * Implicafii ontologie ale fenomenulst de bocomunicabe « NASA 31 telepatia = Telepata si vino cial a insctelor = ‘Coneluziasupre fenomenuul de biocomnicti. ‘cree? » O finite lgiea* Eroarea SENSIBILITATEA LUMI VEGETALE INTELIGENTA MATERIE! ESTE ©) REALITATE? 5 9 ° 20 20 2 Pn 3 9 e(Capitola IV: INTELIGENTA MATERIEL or ESENTA VIETH 20.00 7 Inererupere ceil minerale» Esena vali - comuniar,inteizent + Itlizeaa natrici » Definite intligenfei = Nivolrle inligenst» Inelgenta umana inteligenta Bacal» Certtudine gi erare + Intlgent inrinsech gi extrinsecd = Camp informational universal * Creieul inviabil » Inforrafie inteligents * ‘Concept a Jung i Paul » Gnoza de la Princeton» Iiiere sa stn? INTBLIGENTA NATURIT 1 lostinete si acte deliberate » lnstinctele ~ programe intelgente + Conduite imeligente + Sclavia In insecte + Culivatrit de ciuperei + Confort citadin + Comunicarca prin dans * O temperaturs constant Viesplechirugi + Natura mu face risipd de inteligenta + Marea lectie a namurit « Rodimente de gindire = Intligenia anticipative» Corbi vit» © partda de vindtoare » 0 lume a csteloe + CComunicrea firs limba aiculat + Limbajl chimic » Comuniarea prin sunete + Ultrasoneele » Infasurctele » Sunetele » Imprinting + Cintes si comunicare Galil vst» Pastrea defo» Bicluminicenta» Radel viv» Comoniare prin Timbaj = Suntanimalee inf apesive?« Vac vies! « Nu sunt singurele Aine inteligente «Crima dea ucie di placer» Oameni si animale ROS $1 THANATOS 0 ‘Sexulitatea«Sublimare + Redundani sieges + Obiectvele uneiadevirate educa senanle » Memento mori» Alte nedumeri» Prfectarea + Mowtea, o renatere * Care diem ‘Capitola V: MATBRIE St GANDIRE 98 BAZELE NEUROFIZIOLOGICE ALE CONSTIENTEL » Formafa: reticulata + Vigiiate ~ consiena + Grlasclectoare » Dezaferentarca senza Consionga colar REZERVELE GANDIRIL im Hipnoza- cale de acces spre potenilul nostu latent + Percepgi false» Sugestia posthipnotica + Sugestiahipnoic si modificarileorgaice + Modele functionale ale subconstintu EXISTA $1 ALTE DIMENSIUNI PSIHOFI2IOLOGICE ALE CONSTIENTE! 106 UMANE? TTimpul + Timp biologic * Timp ftologie * Timp psiokygic * Timpul si clarviziunes * Visul si timpul » Extzul »"Viziunes” lt ung * Condinae 3 ‘determina » Mit i tua. PSIHOCIBERNETICA SAU AUTOPROGRAMAREA PE SANSA SAUFSEC U3, Inmagines ¢. vine» Bariera pathol iol» Medel de reernga = Atoprograness + Pent o noua agin de sine” + Progranarea subconstienu i» Cie sutem Capitola Vi UNIVERSUL CUNOASTERI SAU DRUMUL SPE NoL INSINE. ... : CCUNOASTEREA STIINTIFICA ercapie si cunoastere« Dela ceritudine la incertudine»"Lurea- iota sdnstt Intro Boab de nsip" + Constnts universal - forma suprema a nemanifestull = Fizica moderna desfingeaza hazardul? RELIGIE SLCUNUASTERE Delinite + Obect=Istoriadocrinelor reveate»"Antologia extol” »Fntina cu tiraole » Istria sijelor ezoterice, saa sine misterelor * Conpnutl octrinelorezoterce » Senul ascans al Inviiblului» Critica gin ezoterce +Limite rlgici» Existh 0 opoziie religi-tinfA? Capitolulul VI: POSIBILE RASPUNSURL DESPRE NOI... se 16 Intrebie care nu au inch espuns + Cele doua suse de cuncaglre» Exist dows date ind ifcult' de infermare Is seen vreme, nea ie Is dgpozie it ops mmol sh de Ia apart huts mele, pentru 2 0 cit in prima edit. Din ambele lucriri se desrinde ideca existented unc Constinte cosmice - eum o numeste Scala de la Princeton - sau pastreze? Se ie elt de briala a fost eactia ‘Acidervietvieneze eld Dacsid a emis @astfel de ipteed tn 1873, Fa india ed pot ave toe ‘muta gentice prin eo, Toataputologiane-o demoustreazi. Dar nu eroile consttuie regula in evolu Waddington compart rolulinimplari in evoluie cu gestl de aruncare a cimizilor into frimadi In sprania c& acestea se vor dispune int-o cash louibill. Prigogine consider’ ck probabiltatea vii de a aparea dintr-o pura intdplare arf fost deo sans la 10 nesanse aie {nin de mi, ari indoial, nu pute considera vat et pe Inciplve. var tonal’, uma petra car faptut in Intro prim cap probiotics hazardul poate 8 gs avet rola sur dar din momestal i cae informapa uel structri viable a fst inserisa in molecula de ADN, Vata depiseste imperil Intrplai tecénd ince al neces, Ceea ce apare prin hazard este fxat prin selecieg transmis in mod necesar prin informata geneticA Odailajunsh pe drumul viet, evoluia materi spre vu este fd intoareee Conform teoriesistemeloe, formats de L. Bertaanffy, un ensamblu de elemente afte In ‘eraciunedlspune de propieti care nu sun expriate prin suma la. [nconsecinia, sisemele vil btn 0 nout insuyite fa de materia nevie, rezuats din insesi legitale sistem, date de integraltwen 38. Duph cum « jie insu Jat, tar-un sister vin focre dine compact "devine penis celta propria su condije de exstena, In egal mud caus) 1 fee" (Logica uli Ea, Eneiclopdica Romans, Bucuresti, 972) te fay Rout uml in taza In concluze, se considers cd iiial combinatile dine cle:sfinitilor tor chimice. In momenta in eare apa stucturiorzanice capable de metabolism si Feprducers, dei sstme vi, evolutia Hor eapat legit care imgun cu necestate drum! lung pin Ja tdi in care materia se gindesepe sine. acirdu ads a stata vei mat malt coneuren, susin erie neodarwinist. Utero, see ratral a impus formele ele ma adeovate de vit. Indscutabil, au se poate vorbi de un determinism rig, cre ftmplarea este exclusa,Infelegemt intlonplares ea modeltate de exprimare a neces, coacepem intevenia en aparia mutator {nivel coduluh genetic, darn sintem de acned st pune sub semnul Tntimplért inreaga cvolutie a materie, aga eum o cunoatem. ‘Via mu poate fo fntimplare n Univers. Aparitia vii ese tscris chiar in legit evoltve ale Universuli, In Univers, materia si energia iau forme noi, find supuse celui evolutive ‘mentind in acelas timp im permanent un eclibru energetic. Via apare deci cao consecng {ior let pus pin migetrea mares dispune la toate nelle e de orgnizae de acleas ceed pn eas ine Ingen nan psp eee Unitatein diversiate, Structure cae apar in evolutia materet impun la un moment dat legit care determind tn mod necesarexistena tutor sister orzanzat. Acelayi legit vor caractr instinctiv. ultimele Ineplinese cel maj bine scopurile specie si-mai putin ge cele ale indiviulu. De accea sunt “earbe", automate, obliga portorals le execute intocea indleent de obstacoele care ise opun ‘Sia sinu,semnitcatiainformatieh.__Aciunile execute prin aeeste programe poart in ee, pa cum vom vedea, pecetea intligenti,aparena unetgindii cu seevene fgiee, cu toate silo atualesustin cb aa fost de nies gandite Valabit mui ales pentry aniowieleinferioare out, fA de series unl infoemayi se lop dout attain de sau nu, favorabil sau nociv pentru organism, in funcie de expeienta ‘recut inceistrats in memoria speci. Animalele dito anumit specie le vor Fuss pe aeles pe seama coma tiesc, dar vor fygi de cele ce le sunt dsmani. In asest sen, a multe dine leIntervine 5 experient individual. (nJocu unde omul a pltruns mai rar psirile mu ug dee, dar 0 fac imediat ce inva” obiceiurile. -au vizut de asemenea reat tn drs de conve pape intr animale pe care memoria specie le-a declart"susmnai” «cine eu psi, sarpele cu om ‘Spre deoseire de ceeate animale, oml are 4 tia posbilate de opiune- sda sim, undeva le mjc, sau mal mul dintr-unal si mai pun din alta. De aceea este greu de euantifiem, de ‘uptins In limite presse, informe matematie clase. Patem conchide fx cele de mai sus ed informatia este © conde sine gua mom pentra exisenta ‘rick sistem viv. Fir informatio nu poste exist vias. Aceastainsearnd ch toate sistem vi, indiferent de nvelul de oryanizare, dispun de posibilitatea de aecepa a tansmie, a preucra sia ‘mie informatie in scopulelaborarit unui comportament adsevst condtitor de mediv in exe tries Structure specalizal n prelucraea informatie, la nivel bilegic, este sistemul nervos, @ tru ‘etiviie ear putea spune cd este pr informational ‘STRUCTURI CAPABILE SA PRELUCREZE INFORMATIE Un punctde vedere. Se admit atzi ct primele forme organiza de vist si desi, cap de serie al integit imi vi, sunt protozoaee, inte monocelula, vrusuile find considerate ca 0 form intarmediar, de wecere ince materia vie si cea neve ‘Survetue lor rudiment le permite funetonaiate mult simp cata ft dente price Respicatia se face pin diftziunen direct a oxigenului din atmosfr i citoplasma cull digest, prin inchderea hranei a bactrilor) im in invaginailecitoplasme' si digerarea lor in. vacuole Gigestve iar excreta, prin deschiderea vacuoelor cu degeur fn afaa clue, S& urmirm ce se Intampa pe tepicle imediat urmatoare de evolu si organize vil, adic a organismele in structura ero apar mai mule elule, Pe masura ce inaitim pe sera filogenetic, consttam cd Functional organismelor evolveaz8, se amplified, pentr a satisface cernjele unei stuctart rereu mai complicate, La indepliires une funeti Incep sh pariipe tot mai mule eelle. Se ‘hmge asl la stroctsidiferentate, specializate ~ organe, sistome de orgae. Funtia de respirstic ‘fin difuiune anise la cella privé este pela aw eansmele purceulare de ongane Spevinliate, care aol, prin perfectionare aj Is sparatul plmora’ a] verebratelor superior Fonefile de digeste i excrete vor fIndeplinite de paratal digest gi exreor gam Cine dirijeardfonctionalitatea unui profozoar ? In acest ansumblu vu, format din mat tnulte celle, apare-necesitates unel sructri care si peia comands itegiteolectivt sis Drenteze spre afingerea inal sale: autoconservarea si reroducerea. Tesutl detnat acest! Funct capital pent vai oganismului va, dup cum am mai sus, ssterul nerves. Frnejia de cooréonare si de inegrare a sstemului nervos au are ins nied un reprezeniant in Sirti anatomive J peotozoarelr, vil element tues} nerves pare (dup Ramon y Cajal clemorete, fin rjrezenat pinta sigur neuron cu dubla ciel, receploretesior. Pe treapa urmitoare de evolute spar crite nervoasealeuite da doi neuron ~ seni si motor = pent ca in stale ulerioare s8 se adauge neuron intermedia cu rol de asocije fare una d= Fnormatiepimit sce emis de organism vi, ada etre neurontireceptor si deter. In apo