UNIVERSITATEA "BABES - BOLYAI" prof. dr. Nicolae Bocsan conf. dr. Toader Nicoar’ conf. dr. Sorin Mitu prof. dr. Vasile Vese Manual multifunctional de istorie moderna a Romaniei Presa Universitari’ Clujeanit Asociatia Istoricilor din Transilvania si Banat Programul PHARE pentru Democratie CLUJ-NAPOCA, 1998LECTIAI: TEORULE ROMANESTI ALE MODERNIZARII 1. Ritmurile modernizirii romanesti 2. Ce este “modernizarea”? 3. Teorii ale moderaizirii Problema modernizirii structurilor de civilicatie romanesti a constituit un prile} de reflectie aidt pentru contemporanii fenomenului, cdt si pentru istorici. Modernizarea a fost Infeleasa ta romani in primul rand ca o aliniere la tipul de eivilizatie vest-european, pornindu-se de la inapoierea si disfunctionalitafile acute ale societitil traditionale. “Fiecare generate intelectualt a dat un infeles specific fenomenului moderniziri,elabordnd tun model propria al dezvoltiri societiiromanest, pe care a incercat sé il transpund in practicd. 1. Ritmurile modernizarii romAnesti Procesul de modemizare in firile romaine s-a realizattreptat, pe segmente ale vieti sociale, cu mari decalaje de Ja un compertiment la altl, intrun interval de timp ce acoperd un secol, incepind cua dou jumdtate a secolului al XViii-lea, pan la sfarstal secolului trecut. Este 0 perivada de emergenti a structurilor si ideilor modeme, in care ‘ifertele setoare ale societiti ating standarde apropiate de cele modeme, in faze diferte, suecesiv, concomitent sau intr-0 evolujie lent, in care coexisté formele vechi cu cele moderne. Ritmurile modernizarii la romani Domeniile intrate in procesul de modernizare Aaul 1. Cultura, ideologia 1650 1675 1700 1728 1750 1775 100 1825 1850 1875 1900 1925 1950 1975 2000 {ntr-o posibila succesiune eronologict a segmentelor vietii sociale care parcurg un proces de modernizare, cultura si ideile au fost cele dintai care s-au incadratritmului occidental, incepind chiar din secolul al XVl-Iea, pentsu ‘2 apoi, in epoca Luminilor, i se realizeze cuplarea deplina la spirtul modemnititii. Cel de-al doilea compartiment — in Succesiunea cronologic& evocati — care incepe si se modemizeze din secolul al XVIl-Ica a fost cel al statului si al institupilor sale, o data cu reformisrnul luminat al domnitorilor fanarioji in Principate sau al monarhilor reformator\ in ‘Austria, care au fixat etatismul la baza programului lor reformist. A urmat modemnizarea in economie si in structurile Sociale, care s-a prelunit pan tarziu in secolul al XIX-lea ‘Stat, societatea, economia sau transforma in sens modem inr-un proces de durat, ce sa derulat timp de un secol ln tot acest interval, incepind cu a dou jumatate a secolului al XVIII-lea, se poate vorbi de 0 fara de tranzifie spre moder, in care sensul evolutie’ istorice este celal moderniziri, dar in care mai supraviefuies incd resturi ale Vechiului Regim. Ca in tice faci de tranzitic, formele ce le produce procesul de modemizare sunt incomplete, hibride sau malformante, Structurile ‘modermului nu sunt complete, nu sunt desavirgite, Iaginea este una de nelmplinire, fie e& analiedm economia, socictatea sau statul, dar esential este faptulo& se doreste modernizarea, cd ea rimane o form ideal la care societatea romaneasc& aspir 2. Ce este “modernizarea”? . ‘Teorile sau modelele rominesti ale modemizarii valorific& experienja universald si realitates conerett. in aceasti fazi de tranzitie, teorile autohtone ale modemizirii se caracterizeaza prin eclectism doctrinar, insuficient® {similare sau adaptare a modclclor universal la realititile roménesti. Aceasia si pentru c& ideca de modern, modemizare, modemitate a fost diferitinterpretaté sau definitf. Generatile care s-au succedat in acest interval, de la iluminism la jeoale critica, au vizat in “modern” seu “modernizare” aliniere sau integrare in sensul si ritmul istorie european, alfel Spus europenizare in planul cultuni,institufilor, moravurilor. 7‘dupii modelul clasie al societéfii europene, un nou tip de societate si sociabilitate, fundamentat pe concepfia rationalist «a drepturilor si datoritor ‘tintfic, al ratiunii si culturi, cu progresul intelectual, cu toate implicafile ce le incumbé inci din veacul Luminilor. 4e orice fel, social, politics, nafionalé,religioas8, de expresie, de manifestare, asociind spritului modem pe celal liberi si, LECTIAL Hanul lui Manue gravurl din sec. XIX) {nal doilea rind, modemizarea presupunea in plan economic sau social capitalism, structuri sociale noi, stabilite {nal teiles rind, generatileintelectuale au definit modemizarea si prin identificarea cu civilizaia, progresul tehnic, sfari, suecesivele generafi intelectual au definit mocernizarea 5 prin sinonimie cu libertatea sau progresele sale, imovitabil, 0 componenta criticisth a reaitijilor irecute sau contemporane, Desigur, aceasta presupune si un regim polite adecvat, de care si beneficieze cét mai mui cetifeni, intemeiat pe sistemul de drepturi si ibertaji ale omului si cetateamul. 1 “‘modernizarea”, la diferitele gencrafii, definirea lor sia cilor de strsbatut spre a atinge tipul ideal de rafionalitate au fost Dacé |existi_ un relativ consens asupra motivelor fundamentale pe care le presupun “modermul” sau diferite de la o generaji la alla gi chiar tn interiorul aceleiasi generati, ‘ procesului in sine, inspirate de modelete similare europene. Fenomenul imitatit si nevoia sincronizarii au determina in prima faz8 de sau modificaté in fumefie de siruatia concret-istoricd, ‘Modernizarea cultural sia idelor a facut posibilé claborares unor teorii sau modele ale modernizarii anterioare istenjé a acestor modele o copiere mecanica, necriticd a teorilor curopene, teptat amendatd, adaptata Sensuri ale “modernizirii” la romani integrare in riumul istoric european, occidentalizare capitalism, structuri sociale urbane 1 MODERNIZARE = civilizatie, progres tehnic, stimific, intelectual ~ libertate, regim politic reprezentativ, sprit critic 3. Teorii ale modernizrii 2) Teoria fluministé O prima teorie & modemnizirii, care propune un veritabil model intemeiat pe coordonatele sus-amintite, apartine ifuminismului. Modelul iluminist de modemizare s-a definit in primul rind in funcjie de sociabilitate, de raportul individ —societato—stat—umanitate, Primul tip de solidaritate pe care il defineste inci de la debutul s4u iluminismul a fost cel de omenire— lumanitat, concept ca un tp idea, © sinted a insuprlor umane. Ih al dottea rind, urmeazi societatea si statul. in conceptia iluminismului romanesc, societates reprezintX un sistem de relat interumane generat de nevoia asigurdrii securitiit individului, conservarii si promovari feriirii umane. Concept! modern de societate, opus celui medieval, intemeiat pe stiri sau ordine, descinde din teoria contractualista, 8Prefati ‘Acest manual trateaza istoria modernii a Roméniei, adic& perioada cuprinsé intre sfarsitul secolului al XVIll-tea si unirea din 1918. El oferd informatia istoricd de bazi necesara pentru cunoasterea acestei cpoci, prezentaté intr-o forma care si-i permiti cititorului siu efectuarca unor analize si judecdti de valoare, asumarea unor atitudini si optiuni in raport eu fenomenele studiate. ‘Autorii manualului au avut in vedere punerea in evident a potentialului formativ pe care fllcontine studiul istorici moderne a Rominiei. Studierea acestei perioade faciliteazX cunoasterea principalclor idei, institutii si mecanisme ale democratiei moderne, precum si familiarizarca cu specificul cultural al diferitelor comunititi ctnice din spatiul geografic romfnesc. Formarea unor atitudini de genul atasamentului fata de valorile democratic’ sau a tolerantei si respectului celuilalt beneficiazé prin intermediul acestui manual - credem noi - de un suport viu si intuitiv, de o introducere atrigitoare si atractiva in interesul acestor valori. Manualul a fost realizat de un colectiv de specialisti de Ia Facultatea de Istorie a Universitatii "Babes-Bolyai", pe baza unui program de scminarii, dezbateri si consultii, sustinut in colaborare cu profesorii ‘de la nivelul invétimantului gimnazial si liceal, cu specialisti in domeniul stiintelor educatiei si factori de decizie din Ministcrul Educatiei Nationale. ‘Manualul este destinat tuturor categoriilor de public didactic, fiind conceput ca un instrument de lucru nwultifimetional. El se adreseaz& studemtilor care urmeazi cursuri generale de jstorie modern a Roménici, profesorilor din fnvatmantul mediu, ca ghid orientativ si suport informational in predarea loctiilor de profil, cursantilor prinsi in diferite forme de invitimént la distant&; de asemenea, el poate fi utilizat ca manual liceal alternativ, indeosebi de citre clasele superioare ale licoclor umaniste, fiind adecvat programelor scolare existente. Caracterul multifunctional al manualului oferit acum spre studiu deriva din obiectivul principal pe care autorii sii si au propus: acela de a realiza o punte de legiturd intre furnizarca de informatii cu scop didactic in domeniul istoriei si formarca de atitudini civice cu impact social Vi dorim o lecturi agreabili!‘TEORIILE ROMANESTI ALE MODERNIZARIT foarte réspindité fn iuminismul roménese. Conceptia raionalisti despre societate—stat este dominant in teoria social § polite a iluminismului. Fundamentat pe teoria dreptului natural, etatsmmul domina literatura politicd iluministé din Yinle romaine, acreditand teza convergen(ei structurilor sociale inspre stat, intruchipat in persoana monarhului luminat Teoria socialé a Luminilor reconsiders categoriile sociale productive si utilitatea lox fn societate, enuntind drept criteni de valorizare in societate meritul si utlitatea, Una din marile contributii ale teoriei politice ‘iluministe © constituie funeformarea omului din supus ih celdjean al statului, calitate extinsd asupra tuturor categoriilor sociale. In teoria tiaminsth satu! apare ca un garant al securitdti sociale. Simpatia quasi-generald se indreapt§ spre monarhia lumineti, considerantdu-se ef menathul trebuie si asigure gestiunea statului in interesul tuturor. Potrivit teoriei poitice iluministe, fmul este depindtoral suveranitafii, investit cu o suit de drepturi ce decurg din accasté pozitie. Din perspectiva contractualist, uminismul romanesc a inaugurat dezbaterea asupra drepturilor omului si cetafeanului, care spre finalul fepocii devin parte organic a unei doctrine liberale roménesti, Teoria iluministé a moderniziérii svtaveut U ve MODELUL DE SOCIABILITATE din “J deriva: TIPURILE DE SOLIDARITATE ILUMINISTE: a) omeniea d) statul si societatea ¢) comunitatea national’ {nal ueilea rand, iluminismul roménese a definit si un alt tip de sotidartate, in parale! cu conceptul rationalist de sovietate, cel al comunititi: nationale, afirmand individvalitatea si specificul nafiunii romaine in context european. 1) Teorlile secolului XIX Dack iluminismului fi revine meritul de a ft inaugurat dezbaterea teoreticd, de a fi formulat marele teme ale rmodernizari, pagoptismul romantic a efectuat prima tentalivi de adecvare a experientei universale la realitatea omincased, elaborind un model propriu, preponderent liberal, care pune in valoare conceptia rafionalistd a seeolului XVIII, propundnd transformarea si modernizarea dupa experienfa european’, ‘Modell propus de generatia dela 1848 a fost aplicat in strategia de formare a statului modern, dar maniera fn care a fost conceput $1 aplicat de liberalismul rorsanesc din feza inceputurilor sale a fost corectat sau contestat de 0 serie Ge curente din a doua jumitate a secotului XIX, ce au dezvoltat propriile teorii asupra procesului de modemizare: junimismal, sim&ndtorismal, socialismul si poporanismul. Cele mai multe au apreciat ef procesul de_modernizare tealizat de liberali de la 1848 incoace a fost rumai o imitaje artificial, realizat de sus in jos, fra o real asimilae si adecvare la realitajile romanesti «) Teoriile de dupa 1918 fn perioada interbelicd, teoria modemizicii societatii romAnesti dup modelul occidental a fost sustinuti deStefan Zeon Eugen Lovinescu. In dezbatereaasupra Fenomenuli modemnizati a romani, contribu interesante au ‘dus Virgil Madgeara din perspectiva curentului {aranist, Mibail Manoilescu a neoliberalismului, Lucretia Patraseanu @ comunighlor, Gh. Zane din perspectiva economicd, ‘Decbaterea a contisuat si in deceniile postbelice, cu aceleasi limite care au marcat si perioada interbelicd, fvidualizindu-se doui tipuri de analiza, istoric& si sociologic’, perspective caze, de cele mai multe ori, nu s-au putut intdlni. Pornind din acest cadru, interpretarea de fafa propune’o evaluare din perspectivi istoricé a procesului de tmodemizare si a efectelor sale in secolul al XIX-lea si la inceputul secotului XX. Teoriile roménesti ale moderniziirii see. XVIN—1830_| Teoria ihuminista 2) junimisrmul ») simindtorismul ¢) socialismul ranismul wore interbelice 12) adeptii modelului occidental (E. Lovinescu) +) modelulfanist (V. Madgearu) ¢) modell neoliberal (M. Manoilescu) 4) modelul marxist(L. Pitigcanu) «) modelul analizei egonomice (Gh. Zane) ‘Teor postbelice 4) interprterea istoricd ») interpretarea sociologicd 9LECTIAT Cuprinsul lecfiei 1, Ritmurile modernizirii romanesti 2, Ce este “modernizarea”? 3. Teorii ale modernizarit a) Teoria tluminista b) Teoriile secotului XIX ©) Teoriile de dupa 1918 Intrebitri si probleme 1: In ce domenii a debutat fenomenul modernizarit in socictaten romaneasca? 2 Care este relatia dintre modernizarea romaneascd $i imitarea modelelor europene? ‘Sincronicarea ritmului istoric rominese cu cel european a avut efecte poritive sau negative? + Enumeratprincipalele modele romanest ale moderniciri elaborate de citresociologit Sistoricit romdni de ta sfarstul secolului XVII gi pand akLECTIA I: PRINCIPATELE ROMANE LA SFARSITUL REGIMULUI FANARIOT he 1, Populat 2. Societatea 3. Regimul politic si institufile statului 4, Actiunea politic’ a boterimil: contestarea regimului sta inceputul epocit moderne, societotea romineascé, asa cum apare ea in viziunea Europeh, precindl 0 structuri tradiionala, marcatl de preponderenta eategoriilor sociale ale Veen Regim: boierimea, clerul si arinimea furnizeazi baca sistertului social-economic, in timp ce categoriile urbane, burgheze, sunt extrem de slab dezvoliate, ‘Stand si instiaupile sale prezinté simptomele unei crize politice grave, datoratd dominapiel vomane si expresiel sale Interne, reginul fonario In acestecondit, eltapolitict setohtond (boicrimea pamanteand) schijeazd un program national de reformare institufionald si emancipare politica, Secolul al XVIlI-lea a realizat redimensionarea Europei, marcind trecerea de la Europe clasicd la Europe Luminilor care a recuperat teritoile sale risiritene, incorporindu-le. Epoca Luminilor a impus un nou concepy de pt Ged mattidimersional, polite, esonomic, religios, cultural care si asumplenar si “chestiunea oriental 68 sarop a. i jbo. a secuit simal ales & expansinl spre Mediterana sau Asia. In dimensiunes economics, a insemnst ie cetunea capitalism, cu tendingee sale uniicazoae i integatoae, ce absorb gi structure economiceroméneyt, series dupa masie bulversi pe care Ie-2u provocat indusrializarea gi explozis demograficd. Seninificatiy este infetesul sporit pentru acest spajiu in lumea occidentala — politic, milite, economic (comercial, eligi, cultural —ilustrat de cum mare al cilitorilor cae stat Europa de Fst in misa oficies soy oer aie trongct de cunoastere si care au lisat remarcabile descrieri de calitorie despre fanile romance (Bauer, | : Biserica Radu-Vod3, (gravurd din sec. XIX) ntOe LECTIAIL Boscovich, Catra, d’Hauterive, Raicevich, doamna Reinhard, Sulzer, Wilkinson, Wolf). © demonstreaz& gi infinjarea consulatelor strdine in Principate: rus (1782), austriac (1783), francez (1798), englez (1803), Imaginea pe care o transmit tofi acestia despre romani si jara lor este una contradictorie. Remarcd solul bogat si campiile intinse, din care aba a 6-a parte erau cultivate, bogitile naturale, condiile climaterice favorabile,frumusefea locuritor. Cat priveste locuitori, observi densitatea mic a populafici, ia general, numénul redus al locuitorlor, care reprezenta abia a zecea parte din cit putea hrini solu! Prineipatelor. Relativ la nivelul de civiizatie nu au prea multe aprecieri, la contactul cu un alt tip de eivilizatie pe care il intdlnesc aici, rural, comunitar, dferit total de modelulcivilizafiei urbane gi capitaliste cu care au fost familiarizai acasi. Descriu mizeria, sirici spolierile, lipse de eivilizatie $i de ‘moravuri cultivate la oamenii de rind, in opoziie ou protipendada, Sumar, vom incerca si schifim ce a intnit humea ‘occidental in spatiul romnesc la sfrgitul regimuluifanario,sintetizind concluzile gi principalele dae oferite de istoriell Andrei Ofetea,respectiv Gheorghe Platon. 1. Populatia Daca in Europa occidental s-a produs 0 explozie demograficd, pe bund dreptate numiti “revoluyia demografica”, fenomen care a insenmnat o crestere ira precedent a populate, a esezérilor urbane gi a marilor aglomertsi, in farile romane sporul demografic in secolul XVII] a fost lent, greu perceptibil sub aspect cantitativ. Cea mai important transformare In regimul demografic in sens modem, european, are loc in structura populatiei, in aspectul calitativ al dinamicii demografice, unde progresul a fost spectaculos. Principala trisituri a regimului demografie in févile romaine Pana la inceputul secotului al XIX-lea o reprezinti, deci, cresterea lent, ilustrati prin doud fenomene: 1. cresterea numericd a asezirilor urbane, cu deosebire a celor eu statut urban; 2, eresterea populate’ in focalitajile cu starut urban, Explicapile acestei crester lente au fost puse pe seama inapoierii economice, consecingé a regimului dominatiei otomane, a absentei oricirci asistenfe sanitare, proliferiri epidemiilor, ealamititilor naturale, a invaziilor strtine de radi, a tazhosielor si ocupajilor militare, In cfte absolute, populayia Tarii Romanesti creste de la 1.349.840 locuitori tn 1774, fa 1.795.130 in 1820 (dupa «stimirle istoricului demograf Louis Roman). Din acest punct de vedere, Tara Roméneasca sar fi situat la un nivel mediu european. In Moldova, eresterea s-arealizat de la 322,629 in 1772, la 528.784 in 1803. Deoarece sporul natural ‘ra neinsemnat, accasté crestere trebuic pus mai mult pe seama trecerilor de populatie cin Transilvania sau din sudul Dundcii in Principate, Populatia oraselor si targurilor din Muntenia in prima jumatate a secolului al XIX-lea Nr Denumirea____1835_ Nr Denumiren 1833 crt. oraselor ert. oraselor i a targurilor ‘gurilor Teg aa Pitesi SSCS 2 Ploie 15895 11 Zimnicea 2655 3° Craiova U885 12 Tg. Jiu 2275 4 Caracal 4815 13 Targovigte 2240 5 65 14 2175 6 354515 2105 7 RusiideVede 334516 970 8 Cometi 294517 1 680 9 Buziv 2860 18 805 Dinamica populatiei in orasele moldovene in prima jumétate a secolului al XIX-lea Nr Denumirea 7 7 Nr Denumirea 18321845 crt, oragelor ert, oragelor sia tirgurilor sia targurilor Tht sa Falew 86ST SS 2 Doroboi 1702 SIS Vaslui 1459 4.006 3 Hera 2123 3455 12 Tg. Frumos. 2035-4820 4 Tg. Neamy 2613 705513 Brlad 5327 144R0 S Piatra Neamt 2907807514 —“Focgani 4795 9680 6 Bacau 2881 667015 Tecuci 15334960 7 Roman 6320 1172516 Galati 8606 22635 8 Harlau 602295517 agi 48314 68 655 9 Hugi 191812480 = = = 2PRINCIPATELE ROMANE LA SFARSITUL REGIMULUI FANARIOT alté taisitucé a regimului demografic o reprezinti transformarile de ordin calitatiy in structura populatici, mai spectaculoase, constind in diferentierea si diversificarea populatie, in structurarea mai evidenta a acesteia, acceleraté de reformele in spirit lurinat ale damnilor fanariyi, de modemizarea aparatului de stat si de transformarile din admainistratic. Dezvoltarea comertului dup’ tratatul de pace din 1774 a contribuit la diversficarea ramurilor de meserii si negot; de asemenea, fizboaiele ruso-turce au favorizat, pn la un punct, productia si schimbul,stimulind dezvoltarea urban 2. Societatea ‘La sfécitul secolului XVII gi la fnceputul celui urmator,societatea romfneascd se infitigeaz mai complexa in comparatie cu epocile anterioare, contradictorie in unele aspecte, stare specificd fazclor de tranziie; structurile regimului de stiri, cate au fost, sunt suprapuse de mucleele viitoarelor grupuri caracteristice societatii burgheze. Pamantul reprezenta principala avutie a'Principatelor. Din punctul de vedere al stipanirii acestuia, Andrei Otetea observa c& 2/3 din sol sparjinea boierimi si clerului, iar 1/3 pardnimii libere 8) Boierit Indiferent care era originea boierimii (mosia sau slujba), upd reformele lui Mavrocordat legea nu mai recunostea decit boierimea de slujba, Constantin Mavrocordat iA. Ipsilanti au structurat boierimea in doud, respectiv cinci ranguri Intro societate intemeiati incd traditional pe privilegiul de nastere, boierii erau beneficiarittuturor privilegilor: de ordin fiscal, scutirea de orice dare catre stat, de ordin politic, erau detindtorii exclusivi ai puteri si, desigur, de ordin economic sau Social. Din categoria prvilegiatlor ficeau perte si neamurile, mazilii, urmasii marilor boier ~ Noua boierime Un fenomen relevant il reprezinta aparijia boierimit noi, de dati recent, proveniti din vanzarea functilor, practicd wzitata de domnii fanariofi pentru a-si sport veniturile, O alti parte a noii boierimi provine din multipticarea gi fiversificarea aparatului administrativ. Este amestecata ca origine, o parte vine din Fanar sau din sudul Dundsti—ces pe care 0 vor incrimina Eliade si Eminescu, numind-o pitura superpust —, alti provin din categorile sociale modeste, productive, buni intreprinzatori din punct de vedere economic (negustor, funcjionati din aparatul administratiy, stujitert 4 boierilor, chiar $i intelectuali). Foarte multi dintre ei au intetese si preocupari specifice clasei burgheze. ‘Accasti categorie, comparabild cu nous nobilime din Anglia sau din Franfa lui Ludovie al X1V-lea, se afirma la ‘nceputul secolului al XIX-lea, cind este foarte activa, dinamicd, mobili, receptiva la semnalele modernizari, Pan la un punet, a fost purtitoarea ideilo liberale, a spirtului democratic in tile romane, desi in esend a militat pentru dobandirea ‘rivilegilor de care beneficia marea boierime si pentru cgalizarca statutului lor cu aceasta. La nivelul marii boierimi se produce un fenomen de occidentalizare « moravurilor, a modului de vieyé, in mod dive, prin contactele cu ofijerii rusi, sau mediat prin societatea greaca din Principate. in aceasti perioada ‘ins, se produce un fenomen de diluare a boieritii, ce urmare a cresterii sale numerice in dauna calitti, prin incorporarea unor clement strine de boierimea traditional gi, mai ales, prin imburghezirea masiva a grupului boieresc, anunfnd sfarsitul boierimii tradifionale si evoluyia spre proprictarul modern. In structurile elitare din Principate se fixcazi de acum dou niveluridistincte, ce evolueaz convergent sau in opozifie pind ta 1848: marea boierime gi boierimea mic&, - Boierimea si relatile agrare Veniturile boierimii proveneau din dima, din exploatares mosiei i din monopolul bauturilor. Deoarece sisteml feudal nu mai satisficea nevoile sporite de vonituri ale boierilor, acestia au trecut la exploatarea mosiei in regie propre, la concentrarea pimanturilor, remarcdndu-se tendinja de @ transforma posesiunea asupra paméntului in proprictate deplini side a ingradi accesultaranilor Ia lotuile comune — fanat, pagune, padure. ‘Cresterea productiei de cereale pentru nevoile comertului conduce la o nevoie mai mare de brate de mune, ceea ‘2 determina cresterea sarcinilor de claci la 12 zile in Muntenia si 24 in Moldova. Raportat la regimul robotei din ‘Taran ia arat itografie) 3LECTIA I ‘Transilvania, regimul elicit in Principate era incomparebil mai usor,ilustrind faptul cd aici nu s-a realizat concentrarea ‘mosiilor. Comasarca si cresterea suprafeei exploatate in regi proprie se cealizeai in detrimentuljirinimil clicaye he clei tibere. In aceasta perioadi, de pané la 1821, se produce o deposedare masivd si violenta a elicasilon redueces ‘numarului franilor liberi gi a proprietijii ce o dejin. Sarcinile feudale erau mai grele la inceputal secolulul al XII leg decit cu 50 de ani mai iain, dar mai ugoare dect in Transilvania, dn cauza suprafeelorintinse de pamdnt, a densa reduse a populajei,ceea ce a determinat concurenja intr boieri pentru a atrage jarani pe mosiile lor . b) Clerul Terarhia Clerul definea 1/3 din supraféfa solului. Mari principatelor funetii ecleziastice Proprictati de mosii erau méntstirile, atat cele inchinate, ‘it si cele pdmantene. Eparhiile aveau piémént mai putin, in schimb aveau venituri mai mari, O practicd rispanditi fn biserica din Principate era vinzarea functiilor ecleziastice, de la mitropolit pina 1a paroh, constituindu-se astfel o in Biserica Ortodoxée Paitiath srs de venturi pentru domnia fanariott. Practica vanzani reojei a ficut sf creascd mumimal de preoti le sate in Vv detrimentul pregititit ial calitiii. Conditia materia si social a preojilor era apropiaté de a firanilor, ef find Mitropolit (au Arhiepiscop) scutifi numai de unele dis. ¢) Starea a treia Vv Rie 0 pondete numetiei neinemnatt fo Principate, din cauza lipsei (adifie! urbane, a oragelor Episeop specializate ca centre de productie sau de sehimb. Singurele aglomeraci — capitalele — si orasele mai mari v rau contre administrative, potitice, militar, resedinge ale —— boicrlor, centre de eonsurn, Protopep Majoritatea negustorilor si meserasilor erau sini — german maghigs ges aba eet me v arate pun np a cine Gee ae mom] Ioldovene cla dominate desea oe aaeele Preot (Paroh) eterogend din punct de vedere ctnic si confesional, in Muntenia, populatia urbana era mai omogené, majoritatea rpfoimneset dar siel exist mull strain, ud-dundren, evte, german, maghar ament nugn heaeecr Soke Mallen. In primul sind evrei au avut un rol imporant in formarea burgherci in Prncipae, La nepal scaler ‘Virani din Transiivania 4PRINCIPATELE ROMANE LA SFARSITUL REGIMULUI FANARIOT se afirma si o patusk de negustori romani, care aparjin insé paturlor inferioare ale acestei categorii, Suditii (= supusii) Sirdini se aflau cub regitnul jurisdicjiei consulare, prin care erau scosi de sub incidenta legislatiet sia autortitilor locale. Ta Taranii liberi constituie o categorie in vidit recul. Ponderea lor a fost initial mare, defineau 1/3 din suprafeta agricold, dar pierd mult din cauza fiscaltifii sia tendintelor boierimii de a-i deposeda si a-i transform in clacas. Calttorii stelini care au traversat Principatele au remareat conditie deplorabila a piranilor cldcasi, determinatt de obligatille multiple ce le prestau cdtre boier, cite stat, de transport (cérausic), de gazduire a Gregatorilor, de reparare fscetifior gi drumurilor. Sarcinile cdtre boier: erau dijma si claca. Aceasta din urm a fost sporita cu doud zile la sfarsitul Sevolului XVIII; exista si Greptut de transformare a clacii in bani, dar cl nu a fost aplicat. Chiar dack regimul feudal s-2 fgravat in comperatie cu pericada anterioar®, nu a ajuns niciodata la limitele maxime inscrise tn agezimintele domnesti sain alte legi nici chiar cele 12 zile pe an nu au putut fi impase fntotdeauna. 3. Regimul politic si institutiile statului Regimul fanaviot, expresia politicd a regimului dominafiei otomane, a inlocuit sistemul politic traditional din firle romane, a climinat boierimea pimanteand din functile-cheie, a modificatfunctiile esengiale ale statului cum a fost fea extern’, de apirare, desfiinfind armata, Reformele realizate de domnii fanarioti au urmérit ratjonalizarea sdmninistrafiei in vederea eresteri rolulu statului. Etatismul a dominat concepfia lor reformatoare, care viza insteurarea fordine’ in detrimental arbitrariului medieval, subordonarea boierimii, precizarea competentelor diferitelor institut gi dregitori, toate subordonate nevoilor fiscale. a) Domnia Din 1731, domnul a fost numit pe o duratd de 3 ani, find asimilat ou un functioner otoman, echivalent unui pay cu dou tuiuri, Domnul avea autoritate absoluta, regimul fiind unul absolutist; din 1774 avea agenti diplomatici la Constentinopol. Avea drept de a pune orice dare, gestiumea lui nu era controlati decat formal de divan, era judecitor suprem. Instabilitatea gi venalitatea dommiei au generat concurenga pentru ocuparea ei, In timpul regimului au functionat 36 de domni in Moldova si 39 ia Tara Roméneascé. Pentru stablizarea donnie, la inceputul secolului recut a fost impus un cartel format din 4 familii care concurau pentru tron, iar in 1802 durata ci a fost fixati la 7 ani, domnii neputind fi destituifiinainte de termen (prevedere care nu s-a patut aplica insd in practica), Preocuparea lor principala era de ordin fiscal, adunarea cét mai maitor bani Funelia exter a staruluia fost total modificati, Tare romne au pierdut orice inifiativa in politica externa, au pierdut dreptul de a fncheia tratate, fiind obligate si aplice tratatele incheiate de Poarti cu puterile striine, mai ales fraatele comerciale. Domnii erau agent informatori gi intermediari ai Porfi si susfineau diplomafia acesteia. Armata a fost desfinfata, redusd la functia de polifie, ceea ce a ficut imposibila apararea teritoriului in fata numeroaselor invazii, ce sau inmultit considerabil la inceputul secolului XIX. ) Divanul ‘Avea un rol neinsemnat. Compozitia lui era ta bunul plac al domnului. Desi majoritatea membrilor lui eraut romini, functiile-cheie erau definute de boierii grec ©) Administrafia Serviciile administrative erau conduse de mari éregatori (ban, vornic, logofat, vistiemic), care la inceput au fost slujtori de curte, poi au devenit dregatori publici. Nu erau salarizafi, dar primeau ca recompensd veniturile unui tg in fruntea administratiei locale, a ierarhiei judefelor, se aflau ispravnicii, tot faird leaf’, rsplatiti insé cu o parte in veniturile domnesti si din gloabele (amenzile) incasate, Ei concentra toaté puterea din judefe in mAinile lor, aveau atrbutit administrative, fiscale, judecttoresti, de politic, executau sentintele, incasau gloabele. De aici, tendinja de a Ultimii domni fanariogi MoLpova ‘MUNTENIA Constantin Ipsilanti ‘Alexandru Mora 1799-1801 1799-1801 Alexandru Sufu ‘Mihai Sota 1801-1802 1801-1802 Alexandru Moruzi ‘Constantin Ipsilanti 1802-1806 1802-1806 Searlat Callimachi Alexandra Sufu 1805 1806 ~ ocupafie militari rusi - - ocupatie militara rusi - 1806-1812 1806-1812 Alexandru Moruzi Constantin Ipsilan 1806-1807 1806-1807 Alexandru Hangerli oan Caragea 1807 1812-1818 Searlat Callimachi Alexandru Sut 1812-1819 1818-1821 Mibai Sutu 1819-182]LECTIAT agrava pedepsele si amenzile, care le sporcau veniturile. Veniturile peste leaf ale dregitorilor se numeau havaieturi REgiml hatter a prove! au cru avea i ina ded capctaes de estes comtabuabon Domnul igi cumpira tronul de Ia turci si oferea slujbele celor care dideau mai mult. Marii dregatori, la réndul tor, vindeau slujbele pind la ultimele grade ale ierarhiei, Pand la C. Mavrocordat, marii dregatori aveau in subordine slujtori de conditie liberé far8i pamant, cu avantaje fiscale, obligati la servicii civile gi militare. C. Mavrocozdat @ dlesfinfat slujitori civili si a redus mumérul celor militar, cu exceptia celor din polijia rural, a griniceritor gi percepiorilor, In subordinea ispravnicului se aflau sameyi (finante), zapeii (executori), condicari (cancelarie), judecitori polcovnici, vitigei de pla 4) Organizarea fiscati Domnul dispunea de toate veniturile titi. Singura ratiune a administratici era aceea de a stoarce ct mai mul) bani de 1a populatie. La inceputul regimului, fondurile statulai si veniturile domnului s-au confundat. Pentru a feri veniturile dormului, ameninjate de cererile sporite ale turcilor, in a doua jumitate a secolului XVIII cimara domnului $1 vistieria statuluis-au separat ~ Cimara domaului lzvoarele de venituri ale domnici erau impozitele indirecte, veniturile vamilor si ocnelor, oieritul, vinéritul, dijmaritul, cate se arendau impreund. Alte impozite mai putin clare gi regulate erau vicartul, ierbaitul, magaritu, fumaritul, tutundrital $a. La sfargitul secolului XVII, veniturile eimérii erau apreciate la 1 milion lei; pentru Tara Roméneascd, a 1816, se estimau 2,9 milioane. Doamna avea sursele proprii de venituri, in Tara Romineasea o parte din venitul vimilor si birul pe tigani, in Moldova venitul judejului Botosani Vanzarea titlurlor de boierie constituia o mare sursi de venituri, Caregea vod, de exemplu, a obfinut din accasti practicd un venit de 20 milioane piastri. - Vistieria statului ‘Sumele incasate in vistieria statului trebuiou si asigure plata obligafilor cite turci si plata functionasior. ‘Tributul constiuia obligayia principala catre Poartd, dar in realitate domnii satisfac multe alte cereri ale Portii. Tributul este in crestere, ridicinda-se in 1820 la 2 milioane in Tara Romneasc’ si ! milion in Moldova. ‘Aceste sume se incasau din bir, impozital personal (capitatie) pe care fl plateau toti firanii de sex masculin de Ja varsta de 16 ani, cu exceptia scutelnicilor. Pe lng bir, statul mai incasa si impozite extraordinare: ploconul steagului, ‘mucarerul mare, mucarerul mic. Veniturile vistieriet mergeau in cea mai mare parte lature. Fiscaltatea regimului era apasdtoare nu numai prin numarul mare de impozite, cét mai ales prin maniera de repartizare si pereepere a lor, deoarece jumatate din locuitori frii erau scutti, ceea ce arava obligatile celor impusi. 4, Actiunea politicé a boierimii: contestarea regimului Finalul regimului fanariot oferd imaginca unei administraii strBine de interesele nayionale, pus in slujba nevoilor mereu sporite de bani ale dommnilor, care au supus populafia unui regim fiseal mult mai apasitor decat regimal Boierimen i relatiile agrare by Cleral ©) Starea a treia 4) Faranit tegimal politic si institufile statul a) Domania ») Divanul ©) Administratia 4) Organizarea fiscal ~ Camara domoul = Vistieria statului Ac{iunea politica a boterimii: contestarea regimalul = Programul politic al marii boierimi Antrebari si probleme 1. Care sunt caucele intriti sparitni romanesc in atenta Europei ta Incepural epocii moderne? 2 Precitati caracteristcile evolutiei demografice. A existat 0 crestere spectaculoasa de populagie ta inceputul epocii moderne? a teportat principale categori sociale la puterea economich si polfcl pe care defineas. 4. Bhumeratiprincipalele institutt pottico-administratve si atibuite [or $ Gane cra cea mal importanth functie a statului fanariot, cum se exercita ea cm ‘contribuia la progresul general al societafii? ieaionimateratizcazk acfiunea de contestare a repimului fanart de citre boicrimen plimanteand? Eran eficiente aceste modaitii de contestare?ee anna aE nNnn een LECTIA It: REVOLUTIA DIN 1821 1. Climatul politic international 4a inceputul secolului XIX 2. Miscarea condusi de Tudor Viadimirescu: ‘motivati, participanti, desfisurare 3. Modernizarea discursului ideologic TT jing itia din 1821 marcheaz limita dintre Vechiul Regim si socittea moderna In Rusier tn cicel Imperialut otoman, al misedrlor balcanice de eliberare ¢ al mancahe, rontian cand, Prncipaetedebandesco mara de atune mai larg’, serene Programului lor national. cancun camplicate dine fotele poltice implicate fa 1821, boirimea pamanteand, Turciapen Pier si Eteria greceasct,avind n fundal conftctal dire Revie Ture ein evident incercarea de materalizareconcrea a acetal ptogran cpaetamrea, discursului ideoogic la 1821 reprecinid un indicia important al acted ta praderme de soldaritae socal, baate pe ideeu de matiane ved tf pocsene lt principle liberate si democraice. Acene ide schitue dmue we sib Prevestese insi evolupite care le vor implini tn plan practic _,__ 1. Climatul politic international la iaceputul secolului XIX Revolutia din 1821 ' Regimul politic fanariot s-a dovedit insi incompatibil cu structurile ofganismului social gi national, “piscarca boterimil plmdatene, -aurespins in numele prinepilorilamisianala; siale ideii nationale modeme. & opozite a boienimii piméntene, care s-a manifesta aprogpe eneluahe rome integrenti a “chestiuni orientale”, inleast de diplomatia Pe care si-o disputau marile puter. Divergenfele dintre putere le afirmarea ideit nationale modeme, care igi Incepe cariera sub fonale din sud-estul Buropei, o dati eu revolutiie baleanice — Contextul international la 1821 ~ Pe plan general-european: + difazarea ideitor Revolutieifranceze (dup 1789) Politics de echilibru european a “Sfintei Alianje” (dupa 1815) ~Pe plan sud-est european: * criza Imperiului otoman + tendinja Rusiei de expansiune in Balcani + revolutia sarba (1804) + revolutia greaca (1821) ae aieREVOLUTIA DIN 1821 Revolufia romn din 1821 a Inceput ca o migcare antiotoman in contextul general al revoluiilor baleanice, in srinshlepiturd eu Eteria gi cu ideea rider popcaeloscregine din Baleanitmpotriva stipaniei otomane, cu spit Trane Eu a fost o societate secret, de tip clitar, meni s& organizeze si s& conducd diaspora greccascd pe calea ‘Shri grecilor ou spaiinal Rusiei, pe fondul unei riscoale generale a crestnilor din Balcam:, Planurile sale mia fat Principatelor Forane un rol important; Moldova se constitua int-o buzd de operafiun, iar Oltenia era destinett aeidneurecki roménegt, menite si favorizezetrecera la sud de Dunire a trupeloreteriste ce veneau din Rusia, pentra adezvolta insurectia in Baleani \ Convensia dintre Tudor si eteristi (ianuarie 1821) | ‘Noi subsemnafii, in virtutea prezentului acord important si a infelegerii mutuate ain chea ce in privinga punctelorurmitoare am stabil st hotarat: \ “1 Prin voia lui Dumnezeu si prin pronia cereasca, ne-am intrunit si, dupao injelegere deoporrivi de sincerd, am hotirdt in unanimitate (desi fmpouriva —\ \ Thtvcitorilor) si ducem, prin cea mai darza activiate, la indeplinire planul nostru cel ‘jpre obytescul folos, i anume ca prin puterea armefor noastre si ne eliberdim de sub \ ‘hugul apisdtor al barbarilor si sa ridicém semnul biruitor al crueit izbavitoare, si eich hanina Mantuitorului va strdluei potrvit cu profepile de veacuri ale profetilor —\ “i inspirati de Duhul Sfant si cu cuvintele clare ale Sfintei Evanghelit(..) "y Pentre a mari numdrul nostra si pentru a crea prin acti destoinice 0 ceata puternicd, fecare dntre noi trebuie 36 fie volnic a urmari sia ondona, dupa imprejuri. | eeearce ise pare cd ar contribui la binele obstesc al acestui acord intarit eu jurdmant, adica 1 fle autora si se prefac a provoca dezordini, a stérm complica interne siexterne se flosi de tata vielenia, care poate duce la atingerea scopului nostru commun (..) “5 Nimeni dintre noi sd mu culeze a se abate oricat de putin de la punctele de mai sus, ‘sau a te cilea, edci acela se va expune si fie deferit ribunalelor police, militare si Cclesiastice, amintirea lui va fi stearsa din lista membrilor nafiunit, averea lui va fi confiscata si va fi afurisit sa aia soarta tui Juda (..) Theodor m. p Tordachi m. p. | Joan Farmachi mp.” MA C In acest scop 2 fost initiat si Tudor Vladimiresou in planurle militre ale Eterel, dupa fncheierea legamantului ca cipeteile eteriste Tordache si Farmache, prin care se defines ca scop al injelegerii lupta impotriva dominate; Siomme Plancl militar al Eerie se baza pe sprijiul si interventia armaté a Rusie in Balcani, dar aciunile concrete ale tenet socititi au compromis pana la urm& si au paralizat posibiltatea de intervene afarului in Baleani 2, Migcarea condusi de Tudor Viadimirescu: motivatii, participanti, desfagurare Revolutia din 1821 se manifesté in prelungirea programului boierilor patnnteni, ormulat inci din secolul a XvllLea in metnorile adresate marior puteri, Nou’ in 1821, In contextul revolufilor balcanice, este ideea de realizare 2 ‘rogramului politic al emanciparii prin insurectie, si nw pe cale legal, cum ‘au incercat boierii inainte, Spiritul revolutionar rPBNrsat g socitaten romanessc, ieité din pasivtatea medievali in urma unui proves de congtientizare a proprici ‘dentti. fn fruntea procesului de renastere nationala in Principatele romAne au stat boterit plmanteni, care au dat mandat hi Tudes Viadimirescu "si ridice poporul cu ame”, “precum este povatuit”. Acesta a declangat insusectia in 15 ianuarie {821 din isazcinarea Comitetulu de obldduire — organism politic provizoru desemnat si suplinease& domul care tocmai ecelase —-, pe baza planurilr elaborate cu cooperarea Eteriei fn intervalul noiembrie 1820-—ianuarie 1821 = Justificarea insurectiet Noutatea ee 0 adue evenimentele din 1821 este insurectia si chemarea poporului la arme, in numele boierior ‘Actele fondamentale care justified aceasta intentie reprezint’ un moment de cotiturd in istoria ideilor social-poltice ‘omineyt, Privite in ansambl, ele nu exprimé un program politic coerent go liie politic® foarte lar, ci mai degrabs scot in evident sinuozititile $i eontradictiile politiii [ui Tudor Viadimirescu. Proclamatia de la Tismana este o chemare la arme, un manifest de ridicare @ poporului Ia Luptt, care invoci drepul de recistenta la opresiune ca legtimare a insurecfei, in numele dreptului natural el eamenilor i eetifenilor Inepath (chiar g involunter) de ideologia revolujionad fancez3, proclamafia urmarea si scoatf pe omul-éetitean din Prstiatea gi eam medieval, transfommandu- int-un factor atv al istorii, din supusul lumii medieval, in eetijeanul lei moderne, 19LECTIA IU Proclamatia de la Pades (23 ianuarie/4 februarie 1821) ‘Catrt fot novodul omenese din Bucuresti si din celelante orase i sat ale [rit Ruménesti muta sandtate! Fapr Keto a it Rumdnet er dec eae ey ‘Niet o pravild mu opreste pre om de a intdmpina raul cu ru! Sarpele, lind fi inde Laer eerie ace anal Saree cn it, \ \ nw si primejduieste din musearea tut! Dar pre balauri care ne inghit de vii, cipetenile noaste, xi, atit cele bisdricest, cat si cele polices, pand cand sai suferim a ne suge séngele din noi? Paina cand sie fim robt? ‘Dac raul nu este primi lui Duomnezin stridor fécdtoritr de ru bun lucru fac inainiea li Dumnezdu! Ca bun este Dumneztu 9 cas ne asdimaindm lu tnebute facems bine! lar acesta mu sa face pnd mus sricd raul. Pand mu vine iarna, primavard nus face! ‘Au vrut Dumneziu sii fact lumind? Accia s-au facut, dupe ce au lipsit | Fatunereeul! : Veichilul lui Durnneziu, prea putericul noxor inpirat, voeste ca nok. ca niste | credinciosi ai tui, $d trdim bine. Dar ma ne lasd raul, ce nil pun peste cap cdpetentle noastre! | Veniti dar fratilor, cu toti, cu iu st pierdem pe cei rai, ca sd ne fie noad bine! $i | sii si aleaga din capeteniile noasire cei care pot sd fie buni. Aceta sunt ai nostri $i cu not dinprennat vor lucra binele, ea se fe si lor bine, precum ne sunt fagaduifi ‘Nu vd lenevif, cf sili da venifi in graba cu ffi: care veflavea arme, cu arme; jar | | care mu vefi avea arme, cu furci de fier $i cu linei: sé va faceti degrabi i si venifi unde | vet auzi od sé afté Adunarea cea orandutté pentru binele si folasul a toatd fara $tceea ce | | s'va poudea mai mari Adunrit aceea sa wnat unde vd vor chema i, acolo sd | merge Cine ajunge, frat atdiavreme de Cand lacramile du pe cbvacale nossre | sau mat uscat! ‘5 ar sd stii c niminea dintre nol nu este slobod, in vremea acest Adunari — obsti witoare — ca si sd atingd mecar de un grunt, de binele sau de casa vreunu negutor. u faran, sau de al vreunui licwtor, deeat numai binele si averile cele rau agonisite | fos si 9d jarefeascinsd al carora nu vor wma noad —precun sunt fagaduifi / é folosul de obste!” a - Dimensiunea social si modul de organizare al miscdrii ‘Chemarea lui Tudor la arme a declansat 0 migcare grineasca d proporii, ia care firdnimea se manifesta in formele tradijionale, ca in Fiscoalele din epoca medievalé, La chemarea lui Tudor au raspuns in primul rind pandurii, care au consttuit mucleul militar al insurectiei, FHrdinimea din judefele de sub munte, tiranii clicasi de la cdmpie, mica boierime. O parte a firinimii risculate la chemarea Ini Tudor sa integrat in insurectia declangaté de boieri, alt parte s-a manifestat paralel sau independent de actiunea Adunarii norodului, Acest corp arma, organizat dupa reguli militare in jurul nucleului de panduri, era © institutie constituita dup modelul Adundrii nafionale din insurecfia sirbeased, amindoua inspirate de Adunarea nationalé a Revolutici franceze, Incurajati de actiunea militard a Adunirii norodulu, care & ocupat Oltenia, tansforménd-o in bazd de operatiuni si instaurénd 0 administratic noud, favorabilé revolutiei, migcarea firineascd a cuprins Oltenia, Muntenia $i chiar parti din Moldova. Aceasta reactie masivi a factorulai popular a depisit intenfiile inifiale ale boierilor si ale conspirajei fesute la consulatul rus de la Bucuresti, conferind si un aracter social miscdtii care a izbucnit in numele ideaturilor de cemancipare national, Prin integrarea factorului firénese in insurectia organizaté $i prin migcdrle ffrdnesti care s-au declangat pe fondul insurectiei organizate, revolutia romana s-a autonomizat de Eterie, care ‘arimuas elitard, asemdindndu-se astfel mai mult cu revolutia sérba. Spre deosebire de rascoelele farinesti, atomizate gi dispersate la nivel local, revolufia din 182! are o component militar bine precizatd, ‘Tudor cheami pandurii la armeaa pew Re erase REVOLUTIA DIN 1821 ilustraté de Adunarea norodului, dup modelul revoluilor secolulai XVII, Condust de boieri mici, targoveti regustori, panduri gi chiar flrani clacasi, organizati in ciptini §1 poloovnicii, ca a utiliza experienta miltaré a pandurilor. Adunarea’ norodului reprezinti revolutia ‘onganizata, care aincercat si partial areuyit sf incomporeze gi sii subordoneze manifestrile populare. Cénd acestea au huat aspectul unor migcari sociale dezordonate, anarhice, antboieresti, Tudor le-a reprimat. ~ Tudor, boierii, ¢iranii, eterist si marile puteri: convergente si contradictii Dezvoltarea revolutiei a avut 0 orientae sinuoast si contradictoric, mai ales in aspectele tactice, care au impus replieri sau orientiti noi, in funetie de conjuncrara inlemd gi intemationalé. Explicatia rezida, pe de o parte, in Pandurii tree Ottul uabitarea puterii, care s-a_menfinut in tot timpul ‘everimentelor, chiar daci in Oltenia a fost instaurati 0 administratie non, favorabild revolutiei. La nivelul puterii centrale si fn celelalte judefe, Adunarea poporului a impértt tot timpul puterea cu vechea administratie, controlati de toiei din Comitetul de obliduire. Chiar si atunci cind a ajuns la Bucuresti si a condus efectiv treburile ri timp de oul luni, intre 16 martie si 15 mai (perioad denumité de istoricul Andrei Ofetea “domnia lui Tudor”, sugerénd si teleitifle fn acest sens ale Viadimirescului), Tudor a guvernat in numele Comitetului de obliduire si al Adundrii rorodului, ultima fiind subordonaté celui dintdi, E adevarat, nu au lipsit in acest interval nici conflictele, frictiunile sau trtativele purtate de boicri cu Tudor, prin Nicolae Vacdrescu sau Constantin Samurcas. Dupitintrarea lui Alexandru Ipsilanti in Principat, respectiv sosirea lui la Bucuresti si tratatvele eu Tudor (25 marti), administratia local a fost oni ine Tudor Eerie prin milocren Comite de oblidire; judeele de lt mune au fst subordanate hi Ipsilan, Oltenia gi cele de la cémpie fui Tador. ‘Al doilea factor care a generat oscilai i replieri in tactica Adundrii norodului a fost defectiunea usd, dezavuarea Bteriei sia insurectiei roméne de catre Rusia ca umare a presiunilor puterilor din Sfinta Aliant, Dezawaree revolujiei a declansat exodul boieritor din ‘Muntenia in Transilvania. Dupé ce a fost instiintat oficial ‘e acest act, in 18 sau 19 marte, prin consulul rus Pini, se produce o schimbare de front in actiunea lui Tudor, ca si a terior, Tudor inceteaz& atacurile la adresa boierilor, consideraji pind acum, mpreuni cu domnii fanatioy, principaliivinovati de situatia grava a fir. [n iterpretarea Ini Andrei Ofctea, aceste atacuri verbale din proclamafii rau un mijloc de presiune asupra boierilor care mai ezitau sissealature revolutiei. Din 20 marti, tonul actclor emanate de Tudor relevi schimbarea de front si tendinte de a uni toste forele jai fntr-m front comun impotriva pericolului care ameninfa jare, intervenjia armaté otomand. De cealalta parte, amenintati de amploarea misciri sociale, pe care nici Tudor nu o mai controla, chiar dacé la Paes a cerutfaranilor sk facd distincte intre boiesifideli revolutei Ccare ne sunt fEgiduit) si cei care erau Impotiva, ameninjati side interventia militard otomand, boierimea, cat a mai rimas in far, a realizat o regrupare rapid. Trateaza ‘Panduril ajung la Bucurest Migcarea lui Tudor: cronologia evenimentelor: 18-19 ian. | Moertea, probabil provocati, a domnitorului Alexandru $utu. Boieri care preiau puterea ill insircineaz pe Tudor si ridice poporul 23 ian ‘Tudor initiaza migcarea armata si lanseaza proclamatia de la Pades (Tismana). 22 febr. Ipsilanti, conducdtorul Eterie, intr8 in Moldova, venind din Rusia. 23 febr. Diplomatia rust este nevoiti sa dezavueze tulburdrile din Principat 1620 mart, | Tudor lanseazi o serie de proclamatii prin care isi justified actiunile, 21 mar. Intrarea lui Tudor Vladimirescu in Bucuresti 23 mart. Tudor ajunge la o infetegere cu boierit rimasi in Bucuresti, pe baza cireia va conduce ara in siptimanile urmatoare, 30 mart, in pofida marilor divergenfe existente, Tudor incheie un acord cu Ipsilanti, cu privire la Jmparfirea autorittiiceior doi in Muntenia. 3 apr Ipsilanti pardseste Bucuresti, retrdgandu-se la Targovigt. Lima ‘Armata otoman intr in Muntenia, 1S mai La apropierea tucilor, Tudor parses capitala, anunfinda-s intentia Ge a se uni cu etristi 21 mai Parsit de cdpitanii si, Tador este arestat de cdtre eteristi la Golest, in propria tabard, 27 mai Tudor este judecat de tribunalul eterst $i executat Tian. {in bitilia de la Drigigani, armata eteristi, intiritd cu o parte a pandurilor, este infant de cate turci 21LECTIA I x Tudor, care a capitulat,recunoscénd “vremelnica obliduite” a iri si indemnind pe firani se supund boieritor si Stipiniri. Pactul e fost flcut public in 23 mane, insoft de jurimintele celor doua pany, care reflect coneilierea $i compromisul necesar realiziti frontului nafional in fafa pericolului extem. Reounfénd la discursul din proclamatiile saterioare, Tudor a obsinutlegitimarea migcdli, upd cum reaulté din inscrisul dat de mitropolit, episcopi 154 de boten! imasi in Bucuresti: “pomirea dumnealu slugerului Tudor Vladimirescu nu e rea si vtmatoare, nici in parte hescaruia, nici patrei, ci folositoare gi izbavitoare gi norodului spre usurinta"” ‘Actele din perioada cind a condus efectiv fara ca reprezentant al “ocdrmuirii vremelnice” reflect contradictile 3] sinuozityile actunii politce gi militae a lui Tudor. Cel mai elocvent exemplu de incoerenta si contradict, amestes de vechi gi nou, este Cererile norodul romanesc, conceput ca un agezimant eu valoare constitutionala. pe cars trebuiea si jure domnii veniti fn tara. Tustrénd vointa Adunatii norodului, actul reprezenta maniera specificd in care Tudor, ce nu avea pregititea Politic necesard intocmirii unui proiect de constitute, ainfeles constitfionalismol si suveranitatea poporului Pe ling principii modeme si prevederi fn sensul progresului —rumires in funcfi dupa merit, libertatea comerjului, desfiingarea Iurisdiefiet consulare — actu inscrie gi menfinerea domnilor fanaroti, limitind la 4 tumdrul boierilor care-l pot iso Contradicfa este Qagranta in duaitatea puteri pe care o menfine, cu domn fanart gi Tudor ca gef suprem si guvernaton 3. Modernizarea discursului ideologic Dupi 20 marie, ideologia actiuni lui Tudor se clarified, se limpezeste in sensul interesului naffonal. Discursul pattiotc si national i nlocuieste pe cel social-politic, acreditind teza necesita: unin tuturor frtelornafionale pentru “eclptgarea “dreptitilor ri”, prin care se infelege un at statutintem si internafional decdt cel impus de regina farariot, ‘Tema nu este noua, apare ined din faza tratativelor cu boieri, cénd Tudor a respins pretenfia clasei eonduedtoare de g tepreveat exclusiv patria, Inserisoarea eltrevoricul Nicolae Vacireseu, interpret pati ea enttae fntemelta pe factorul popular si pe solidaritateatuturor categorie sociale ce 0 compuneau: “patria este norodul”, “sé vi invoii be norodul” Interpretarea conceptului de patrie in sens national, prin care se identifica pnd la contopire natiunea cu patria, {si Incepe acum cariera, concepfie in care element fundamental fl constitua poporal, Noua solidritae de tip najional Bs care © reclama in a doua proclamafie etre bucuresteni, dupS modelul Revoluteifranceze, intemeiata pe coneeptul Lluminist al feicirié obstesti, chema toati populatia, indiferent de stare sociala, neam si credinl. sf vind alatort de Adunarea norodului (Cel mai relevant act pentru discursul patriotic este a tcia proclamafie cite bucuresten, in care chema tofi ‘Reultori sl se aldture migciri, si contribuie la “obsteasca fericire”, concept fundamental af iluminismului, devorces formeazi “parti ale unui neam”. Idea modems de nafiune a biruit granitcle sociale si frontierele poitice. Miscarea a fost justificati de boierimea pimanteand in scrisori adresate Rusiei, Turcici $i Austriel, acreditind fezg.c mu este antiotomand, ci antifanariows, te7d abla, observa Andrei Ofetea, deoarece adune toate farels tn jurul ‘Beat s devenit principi unet poltici naional, iar Tudor protegonistul unei poltici nationale de reacfune iepottivg fanariotilor, \ A treia proclamarie cittre bucuresteni \ (20 martie/I apritie 1821) \ |\ “Cite toi locuitort din orasiul Bucureslon. parte biserceascd si mireneasc, \ boiereasca si negustoreascd, si cate fot norodul. Pricinile care m-au slit a apuea armele sunt: pierderea privilegheilor noastre si fafurile cele nesuferte care le pitimea frapi nostri. Mai naintea intrirt mele tn | Bucuresti, cw cale am socotit si vi vestese mai indi ca din partea noroduluiuitare dé |, tov celor mai nainte lucrate; sis va chiem pe tof ca sd va uniti cu norodad 9 eh Leer cu so dnprean oleae fre, fr'de care nrocie ix parte mi poate fi \ Frajilor! cdi n-ailasat si se stingd fn inimele dx. sfanta dragoste cea citre—\ Patrie, aducefi-v aminte ca suntefi parti ale unui neam; si cd, cdte bundtaqi aveyi sunt respltiri dix partea neamului cdtre strimostt nogiri pentru slujbele ce au facut, Cand \ fim si noi vrednict acestei cinstri ale neamului, datorie netagdduita avem si uitim atimele cele dobitocesti si vrijbele care ne-a deftimat ati, incat sd mu mai fim vrednict a ne mum near. Sd ne unim dar eu tof, mci si mari, sé ca nist faji ft al unia | zmatel, sd lucrim cu tofti impreund, festecare dupa desioinicia sa, cdstigarea si nasterea a | | dowa a dreptititor noasire. Yericarele va indrdzni a face cea mai mic’ impotrivire n lucrarea acestei nasteri de al doilea, unul ea acela,frayilor si se pedepseascd cumplit casi cumoased adevaraqit_| ‘ol si asdrdia celor ce voiesc a shui patriei eu dreptate si far'de vieleyug, cu cale am | ose inti legitura cea de obste pentru binele norodului si prin juramént, care od fel iscdlip, adeverati fii ai patriei. Theodor. 1821, marti¢ 20" C ee —e/ f 1 1REVOLUTIA DIN 1821 ‘Tratativele inifiate cu turcit si interceptarea corespondenjei sale cu pasa de Silistra au insemmat sfirgitul lui Tudor Parsit de cApitanii care au porit insurectia alsturi de Fterie contra turcilor, Tudor a fost judecat si condaranat de terist pentru tridare, in termenii legiméntului incheiat cu lordache si Farmache. ~ Semnificatia si consecinfele misearii Amul 1821 fnsemnat un moment de continuitate si discontinuitate in istoria romincasc’. Reprezinti 0 continuare a programului najional din secolul XVIII, lansat de boferi pentru modificarea statutului international al Pincipatelor in raport cu Posrta, dar gi o tendinta de modernizare la nivelul ideologiei social-politce, o schimbare in lanl tacticii sal fortlor sociale angajate pentru transformarea in sensul progresului. Tactic, a propus solutia revolutiei pentru reslizerea programului national, ca o alternativa la legelismul si pettionalismul promovate de boieri pind acum, aegumentatdprintr-un discurs marcat de ideile revolutionare franceze si de iluminism. Ideologio, anul 1821 reconsider’ categoria “popor”, in numele caruia isi defineste programul si etapele strategiei politice, anticipand in multe aspecte romantismul, Ridicarea poporului la rangul de subiect al istoriei se realizeaza pe fundalul redimensionarii ideii de tufiune, sensibil largité prin incorporarea poporului, semnificénd trecerea la ideea modemA de najiune, liberal, democratic. Inevitabil ideea moderné de nafiune ridicd si chestiunea autodetermingri nafiuni, a instaurdi suveranititi ‘eeseia fn teritoriul ei, definit tot mai mult ca teritoriu national. lncorporarea poporului in organismul national aduce in dezbaterea publica problema organizirii de stat — senceputé, la randul ei, ca una nationald si democratic —, accesul unor forte mai largi la viaja publicd si politica, ‘nugurdn, tn sfera politicii interne, dezbaterea ce sti la baza cristaliziri celor dona curente politice ale secolului — Hberaliamul gi conservatorismul, Concepfia national despre stat presupune si institutionalizarea vieji publice pe baze sonal Instiatile fundamentale ale tari — domnia, dregatorile, armata, biserica justija, legislajia — erau concepute Inacest sens. Discursul patriotic reactualizeazd viziunea general-romancascd, ideea unittii tuturor romanilor peste frontierele poltce existente, revendicdnd coincidenta frontierelor polite cu cele national. ‘Anul 1821 a provocat o erizi de constiinti ce consacra sfarsitul Vechiului Regim si intrazea roménilor in p modemitete, amintind spiritul si mentalitatee romantic. Revolufia aduee in scena politicd forte sociale noi, altele decat twierimee mare, in primut rénd noua boierime, intelectualii, ordgenii, care se angajeazd in dezbaterea asupra modemnizirit de pe cele dows pozifii idcologice — liberalism si conservatorism, amandoua puternic marcate de nafionalismul modem Revolufia 2 consacrat europenizarea chestiunii rominesti in cadrul problemei orientale, sférgitul regimului fimariot i estaurarea domnilor paméntene, inaugurdnd epoca pagoptista, 2BLECTIA Ul Cuprinsul lectiei 1. Climatul politic international la inceputul secolului XIX 2 Migearea condusi de Tudor Vladimireseu: motivati, participanti, desfisurare ~ Justificarea insurectiel = Dimensiunea sociala si modul de organizare al miscirit = Tador, boierii, tiranii, eterigti si marile puter: convergente sl contradict 3. Modernizarea discursului ideotogie ~ Semnificatia si consecinfele misc Intrebiri si probleme 1. Descriefi contextul international in care a izbucnit migcarea lui Tudor. 2. Ce efecte a avut politica antiotomand a Rusiei asupra popoarclor balcanice? 3. Care au fost reporturile dintre Tudor Vladimireseu si Eterie? Dar dintre Tudor si boierii pimiinteni? 4. Ce objective a urmarit migearea tui Tudor? Ce oblective au urmétrit eteriti $1 Boiertt autohtoni? 5. Care au fost raporturile lui Tudor eu turcii? Cum se explicé asasinarea sa de cétre ceteris 6, Din cine este formati nafiunea, in viclunea dacumentelor miscérit lai Tudor? 7. Ce consecinge a avut miscarea lui Tudor in planul politicii curente, al ideologiei si al relatilor internationale? 4LECTIA IV: EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR ROMANE {NTRE 1822 SI 1834 1. Literatura politica din perioada domniilor pimantent 2. Administratia domniilor piméntene (1822-1824 3. Imbunitafirea statutului internafional al Principatelor 4, Regiml ocupatiei rusesti (1828-1834) 5. Regulamentele organice “ - ‘ayaureuedop ap txojran “instant 9 aunrious auds asrany HEEUNpY 9] HEIBIOY, aroreqzap ads ast a] ap anoaroud ‘gagnaoxa vazaind out imuatog. _ __ mgreruop auod97e Je} eunguoo - (ers) aav092}03d eouiny nautop afoqe - eueuppioeanxa oseaqéqo vaneumpy ZO q wore3ary (ouni210g vorew) {gseqsosaun 16 worsnieu) (eumparoq ror) (eunsofoq vareen) 910g « 20728810 + sojaiapnt « JOTH2I04 + pw punwazaudog 70 uorozaadoy 31_ ee LECTIAIV, ©) Presedintia generalului Kisseleff A continuat organizarea carantinelor gi servicilor sanitare, a organizat administrajia sanitard, a mumit medici, {nfinjat spitle, a continuat catagrafite incepute sub Jeithin, lucrarile sttstce, a infiinfat o comisic pentru desfiinar seutelncilo, a organizat divannuri speciale de pel, comisi de reviie fn judere pent a stabili abucurile, a instituit bugetul sco galbenul olandez a devenit unitatea monetarl convenfionali, a dispus cao parte din veniturile mindstirilor inchinate srevind Principate, 2 organizat primele batalioane ale milje!najonale. Comitetele de reform s-au impotrivit masurilor care atinge: Privilege boieresti, ate de Kisselef¥ nainte de aprobarea regulamentelor: impunerea boierimii si desfinjarea scutcliciloz {in 1830, proiectele de regulamente au fost facheiate si supuse comisici de revizie de la Petersburg, Custea rust respins propunerile boierest referitoare la numarulzilelor de clacd, desfinjarea poslugnicilor, alegerea domnului, incereat si limiteze deeptuile aristocratiei, Dupa ce au fost revizuite la Petersburg, regulamentele au fost supuse in 1831 adunirih extaordinare de revizie. In Muntenia, Regulamentul a fost repede aprobat, dar in Moldova dezbaterea a durat mult, é ‘cauza boierilor care s-ati opus aticolelor ce le atingeau privilege. 5. Regulamentele organice Au intatin vigoae in Tara Romineascd in 1831 giin Moldova in 1832. Cu valoare de lege fundamental de onganiza 4 principatelor,regulamentele cu reglementat organizareasocietii ia instituilor statu, constituind un moment importa inu-o serie de ageziminte sau acte cu valoare constitufionala, care au cristalizat o traditie ‘constitutional Ia romani. Regulamentul organic al Tarii Romanesti “Art, 48, Toate hotirdrile Obicimitel Obyeyt Adunari se vor supune cunostnge dommului prin anaforale iscitite de cdtre prezidentul, doi secretari si ajutoarele lor; $i alediirea acestor anaforaie se va face dpa chipul urtitor \ 9 Dupai ce se va citi Obstestil Aduniri pitacul dommului asupra cdruia va fi sa se |. chiteiased, se vaindelenit aceasté Adunare intra asa coprindere, or ot fnraceeas | x saw dup cinct zl; tar sfdiren se va margini asupra primirit ori neprimirit ace |. pitac, sau asupra schimbdrilor ce se vor socotl ed trebuie a se face asupra lui: 8) Améndoi seeretarit vor sr, unul tno condicd osebiti 1 all ino coal de hartie iardsi osebité, toate parerile cate se vor sprijini de cétre sase madulare ale Aon in rm se vor eet cu glas mare i, dpa cele vor ieee eu oft, president va adeveri acea alcituire cu a sa iscéliturd \ |e) Duper aceasta, va fncepe tucrarea balotfii asupra tutulor pareritorserise: iar scoaterea bilelor din vas se va face in vederea tutwlor maduléirilor Obstestii Adunari; in surmise va serie impotriva flegedria parer ete bile au test albe si cite megre: apo yi | condic, 1 osebita could se vor sel deere oat mddulle dduniri ca prinreaccasa\ Sanu mat ramaie nic oindoiald supra isprvi eibonrio: 4) indata dupa aceasta se va ised anaforaua pe temeiul chibcuirit pentru care au legit cele \ ‘ai multe bile abe i, dupa ce se va cette glas mare et inaintea Adm, se vir de president, secretarit si ajutoarele lor si se va ins cu coala de hate coprinsdtoure de \ wrmarea chibzuirlor, si se vor supune eunostinfet damnului. lar condica, a cara coprindere va fi din cwvine in cuvént conglasuitd cw coprinderea coalei de karte si incredinjat cu ‘sedlitura tuulor madularelor Adunarit, va raminea dinpreund cu jurnalul la arkiva Adunri | Art 48. Chibcuirile Obicinuitei Obstet Adundratunci numa vor avea putere de pravils cand | se vor intiri de domn, care slobod este de a nu le intari fard sa-si dea cuvantul pentru ce nule | intrest dar si domnal nu va avea cidere sd fac de sineyi schimbari de asemenea chibzuiri, | | i ch, pentru orice indreptare va socati de trebuinjd, va da-o in al doilea chibzuire a acestit Adunairl si apoi, Ia orice chibzuire ise va infatiga in acea pricin’ dupa cele din urmid hotinri | ale Adundrit, va intr’ sa mi (.) | Ar 198 Ministral rebilordhalduntra, al fant si marele postenic vor ated un Sfet | ‘Administraty, subs precedentia marelui dvornc, ministru tebilor dinlduntra Toate pricintle de trebuinga ce vor priv la tebileeurgaitoaredinlduntra, la fnanta sla comerci vor cercota de citre acest Sat si hotirdrile ce vor face dup temeiurte acestui regulameny, | yudurs de domm, sa vor pune in uerare:daci va fi neunire la socotingeteSfatulul,atunci si | sal sau raportcdtre dom, si domnul va hotiripricina, dnd porurcd in scrs. j ui sfat sunt indatorate asi aduna tordauna de doud ori pe sdptamand, bez | sh aduna si peste zilele hotdrdve.”EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR ROMANE INTRE 1822 $1 1834 = Organizarea de stat Regulamentele au reprezentat un progres in institujionalizarea separatiei puterilor in stat, chiar dac& aceasta fine incomplet Putezea executiva o detinea domnul, ales de 0 adunare obyteasca extraordinard, compus in majoritate din reptezentanfi boierilo, la care se adauga reprezentantii oragelor gai judetelor, Puterea legislativa o detineau in comun domnul gi adunarea obsteascd ordinars, compusi in majoritate din reprezentantit boierilor si ai judetelor. Dommnul aves inijative legislativa i sancjiona legite, adunarea vot legile si putea exprima domaului deziderate in materie legislativi, Adunarea vota bugetete si impozitele. Desi imitate, puterile domnului rman in eontinuare foarte mari: numea in slujbe; ‘de justifie intérea sentinfele instantet supreme, avea drept de grafiere sau micforare a | Regulamentul organic al Tarii Romédnesti \ Ant 140. Lucru lécuitorilor ce vor fi asia pe mosia vreunui proprietar trebuind a ‘se socoti, dupét cum s-au zis mai sus, drept rasplatirea folosuritor ce I sé dave lor de cdtre >proprictar, spre a depéirta de acum inainte tot felul de prigonire saw urmiare asupritoare ‘si pand cand inchirievite holdelor dupa mosit sa-se poatd face prin tocmeli de invoire, este ide neaparatd trebuinti a x hotiv? printro intocmire, despre 0 parte, totalul acelor “folosuri ce s& dau sitenilor, si despre cvialalta, a statornici indatoririle la care au a fi | supusi, spre rasplitirea acestor folosuri, sau ldeuitorit ce le vor priimi pe deplin, sax faceia care vor priimi numai parte dintr-insele. | “‘Drept-aceea, proprietarul si indatoreazé sd dea fieciruia satean silsluit pe a sa mos: | ft loc de patru sute stinjini patrati la camp yi de tei sute asemenea la munte pentru | casa sa, pentru curte, cu trebuineioasele impreymuir, si pentra o grind de legumt spre | ntrebuingarea familit sale, Acest fel de Locuri vor fi legate unul de altul, sila 0 parte de loc a mosife]i care si va insemua de proprietar. \ 1. Locuri de islac pentru patru vite de muncd, adecd bot. bivoll sau cai, yi penaru o vacd de hrand. Daca licuitorul va avea acest numér de vite ale lui, $a va socoti pentru | fecare cap dintr aceste vite eéte 0 jumitate de pogon de islaz, si th loc de vaca va putea licuitorul si fie zece of sau capre. IL Citre aceasta, tot pe numrul mai sus pomenit de cinet vite tt va da proprietarul | tei pogoane de fanepe pentru kirana lor pe iarnd. TV, Asemenea, it va da pandé la trei pogoane loc de ardturd, care i va lucra ori insusi, cau prin mijlocivea aliora numai pe seama sa, fard si pout vreodata a-l inchiria cu bani. Proprietarul va insemna locurile de islaz, precum si pogoancle de faneje si cele de ariturd. Pe acele mosti unde vor fi pidurt, proprietarul va da voie clacastlor sai lua lemne de foc din cringuri si piidurite care insusi le vet arta, $i numai pentru a lor neaparata trebuinta $i cu acelasi chip cw care s-au urmat péind acum (..) \ ' Art. 141. Dupai ce sat arta in paragrafurile de mai sus folosurile ce si dau sitenilor celor asizati pe mosia wi proprietar,trebuinta este a hotari indatoririle la care vor fi supust pentru aceste folosuri, atdt cei ce le var priimi pe deplin, edt si cel ce le vor priimi mumai parte dintr-acele folosuri: ' ‘Liu. Sateanul care va pritmi deplin folasurile care sau ardtat mai sus anume, va fi dator sd nereze dupa vechiul obicei dowisprezece zite int-un an in folosul proprietarului pe mogia cdruia va fi agczat, adecd patne zile primdvara, patra vara si patru toamna, ' 2lea, Afardé dintr-aceste 12 zile de lucru, orice lcuitor sitean va urma ca si pe vremea ‘recut si luereze proprictaraluio 2i de plug, precum $i de avi cra, pand int-o depirtare de cule | de suse ceasur wn car dele tat dn pidurea propretarul, si decd proprietarl mu raven | pidure pe acea mosie, attmct sétenil vor ciira un car de férr, ori 500 ocd graunte, sau 50 vedre Iiutur: iar pentru 4 boi, va fi povara indoita | $:tea. Lacuitorul va da proprietarului dijma, adeca a zecea parte din redid pogoanelor ce sé | ‘oprind in paragrafwrile Il yi IV din articolul 140, si o va cara insuyi pe mogie la locurile ce i | | a anita de proprietar, intocmal precum sau urmat aceasta totdauna; cu deosebire inst / ineye la locurile unde au fost obicei a se lua dijmié mai mult din zece, $i de unde nu si Wngiinnd de acum inainte deca din cinci una, afard din focmeli pria bund voie ce arLECTIAIV Regulamentele au creat 0 institute noua, departamentele (minstrel), fra precedent inte institute central ale satu, Mingtri de interne, finange si sectetara statu formau sfatul administra In Principat au fnetiont departamente: departamentul de interne, éepartamentel de fnante,sceretaratul statu, marea logofetie a dreptfi matealogofeie a eredinftsisefil milie ~ Administratia Unitijile administrative din Munteniaeraajudetete,conduse de oeimuitr, iar in Moldova tnuturile, condus de ispravnici,subdivizate in ligt in Mantenia in ocoale fn Moldova Regulamentele marchea7A jnceputurilesutonomiei comanale, isttuind in frantea orator sfatul orisenes forms din $ persoane la lasi gi Ja Bucuresti, ales de eitre populate urbana cu un anumit vent. In frunteasetelor ea pirclabi in Muntenia si vornici in Moldova. Poijia oragelor era condusd in cele dout captale de marele aga, Capital rau onganizate pe sectoare (S culori in Bucuresti si 4 evartalur in lai). Regulamentele prevedeau sistematzated Dieta Transilvanici + sreco-catolie > imparat - ortodox + opozitia politicd in Adunarea obsteasca * spirit contestaiar in saloane, reuniuni publice + petit cdtre marile puteri (Rusia, Turcia, Franja, Anglia) 41 aaaLECTIAV adunand personaltat ale protipendadei sau ale boierimii mici. Aceasth opozitie s-a manifesta prin boicot sau obstruc perlamentar, redaciarea unot petit edtre Rusia, Treia sau consuli puterilor garante, a acfionat cu preitecic in cad legalitaii, pe calea memoriilor. ‘tn exterior, a intretinut o stare de spirit potrivaicd domnilor si regimului regulamentar, beneficiind de sprijim unos publicaitstrline de oricntare liberala, democrat, ce au facut ca problema romdneasci si fie bine reprezentat i opinia publied occidental, fanceza in primul rind. O remarcabila pleiada de gazetari democrat au ficut o larga difu chestiunii romanesti, cu tendinga de a influenga decizia politicd a cabinetelor occidentale in vederea intemationalizid acestei chestiuni Reprezentind o faci de analizi a chestiunii roménesti, brosurile, memoriile, articolele de presi vehicul dezideratele formulate de cercutile poitice romanesti sitetizate ¢1 de consululfrancez Bois-le-Comte in rapoartele sal unire, independenfd, print strdin, garanfia colectiva a Europei. Actiunile opozitiei din firile roméne concords i interfereazd cu manifestirile opiniei publice internationale, deseori incearci sé le influenfeze pentru a determi atitudinea cabinetelor europene. ~ Migcarea tui loan Campineanu Migearea tui loan Campineanu, din Tara Romancasca, esto un exemplu in acest sens. Reprezentant al vechi generafii din migcarea nafionala, lider al opozitici in Adunarea obsteasca in problema articolului adifional, I Cimpineanu adaugi formeior de lupti traditionale, legaliste, solutia conspirativa gi calea diplomatics, racor migearea din Tara Romineasci cu cercurile politice occidentale, cu emisarii acestora in far si, mai ales, cu emigri polons, care prin intermediul tinerilor prezenti la studii im capitala Franfei incearci si-l convingi pe Campineans i sensual unei insurectii comune polono-romane impotriva Rusici Osibitul act de numirea suveranului rumanilor (S17 noiembrie 1838) “Art. 7. Constitutia ruminilor \ \ a Fara rumineasca este un loc slobod pentru céti in ea Kicuiese, péiméntul et nu |. sd va putea instreina, \ '. Tofi rumdnii sunt deopotrivi inaintea pravili, ofl primis’ in posturile civile si \ militare si (oft contribuiese la trebuingele statului, precum se va hotari de céitre \ iar \ ‘©. Slobozenia individual® este chiezyuiti: nimeni mu va putea fi pardt si arestuit decit in intimplirile prevazute de leg, $i dupd formele ce ele hotarasc; nimeni ‘nu va putea fi pedepsit fr" da fi mai int judecat \ | Tol rumdnti au dreptul de a publica si a tipari ale lor pareri; sunt tof fara | asibire rispuncttori pentru scrierile lr de ale lor cwvinte si fapte, dupit pravil | @. Persoana suveranului este nesilutd si sft; a swreranului este puterea | savarsitoare; suveranul este seful cel mai inalt al statului (..) 4g. Reprezentatia nationala. | Topi rumani féiré osibire sunt reprezentayl, Reprezentatia national cerceteaz’ toate actele | din tauntru si din afard ale ministrilor raéspuncétori, hotaraste bugetul ce i se infatisaza pe 1 an, revizeaza cheltuelile hotarite de dénsa, are dreptul a face raporturi suveranului | “itor sa ating de enteresul obstesc(..)” / fn paralel cu aceasti fat& legald, miscarea a utilizat cadrul favorabil ce-1 ofereau intrunirile Societiti filarmonice, Infiinjati in 1833 de Campincanu si Eliade cu scopuri culturale, care, pe parcurs, a dobandit si rostut politice, mascénd 0 societate sccreté cu iz: masonic, la inifierea cireia @ contribuit doctorul francez Tavernier. Miscarez realizeaai un tratat de alianfi cu emigratia polont, insusindu-si planurite de insurcctie comund roméno-polond, avansats de pringul Adam Czartorys! Obiectivele migcirii roménesti au fost expuse de Campineant cu priejul tratativelor cu polonezii: eliberarea de protectoratul rus, riscumpiraree tributului citre Poartd, asigurarea puterii suverane, instaurarca principiului eredita, {nliturarea ingerinfelor strdine in administrajia interna, reunirea tuturor roménilor sub acclagi sceptru, asiguraree bundstiri in toate clasele. In opinia liderului romsn, realizarea acestor deziderate era posibila numai dupa instaurarea ‘unei monarhii constitutionale, printt-o insurecjie comuna roméno-polond, la care fntrevedea si © participare sérba, Demersul sau pe ling guvernele de la Constantinopol, Paris sau Londra urmérea, in fapt,fnlocuirea domnitorului Al Ghica cu un domn favorabil acestor planuri, previzut afi chiar loan Campinesnu! 42SPATIUL ROMANESC INTRE 1834 $1 1848 Documentele programatice ale migcarii, Act de unire si independensi — declaratia de principii a parte’ nafionale, cum este numité in epoct opozitia — si proiectul de Constitute, reflecti gradul avansat de politizare a ideii najonale, endinfcle de modernizare si democratizare concordant spiritulni european, Fra plattorma politica avansats spre cabinetele europene prin intermediul polonczilor, pentru un sprijin direct in vederea modificarii statutului interafional s] Principatelor, objectivul fundamental al miscdrit ui C2mpineanu, ce presupunea nnirea, independenta, i restaurarea vechilor dreptur gi libertfi in spirit vizionar. romantic, proiectul de constitutie inserie o gama largé de drepturi politice sau civile din ‘asenalu ideologic al liberalismalui, propuse ca principii de organizare viitoare a statului si societiti: egalitatea in fata leg, Hbertaiea individuals, libertatea cuvantului, a preset si tiparutul, separarea puterilor in stat, responsabiltate ministeriala, gard nationala, publicarea codurilor dc lei, list eivilé pentru suveran, reprezentare nationala realé Actele programatice reilectd o viziune si conceptie reformist, specific’ acfiunilor logale, cum u fost in ultima instngd migcarca lui CAmpineanu, dupa ce a pirisit planurile de insurectie comund roméno-polone in favoarea emcrsului pe ling’ puteri. Deoarece solufia domnici ereditare cu Ioan Campineanu pe tron nu a intrunit adcviunea futuro participantilor, ea de alfel nici aceca a insurectei, protagonistii au propus o altd formuld, cu Mihail Sturdza pe tom! exior dous principate unite, Divergenfele din sSnul miscari privind tactica si programul, rispunsurile negative sau evazive ale cabincielor occidentale au dus in final migcarea la eset. Atitudinea marilor puteri, determinati de o serie de cvolufi pe plan international, a compromis catea diplomatic’, bazata pe interventia marilor puter Dincolo de caracterul vizionar si utopic, miycarea lui Ioan Cémpinean constituic un moment in seria migcritor emergitoare revolutied pajoptiste, pentru faptul cd a inscris dezideratele fundamentale ale societitii jn acte cu caracter consitujional, pentru complexitatea solutilor politice pe care le utilizea7’, complementar: opozitia in adunare, calea ‘tionara, conspiragia, demersul pe langé puterile curopene, pani la solutia insurcetici. neimpartasité ins, in gencral, 4e patcipant, motiv pentru care o integrin in suita acfiunilor politice desfagurate pe baza unei tactici legale. Migcarca Ini Cémpineanu a fost ultima manifestare a vechii generaitiluministe din misearea nationals, Ja care au aderat si reprezeatanf i tinerei generatil, ce va prelua in scurt timp initiative, desolidarizandu-se de generatia anterioara atit in plan tactic, ct si programatic. Calea legal, a opovitici, memoriilor, petitilor sau proiectelor de reform nu a fost parisité, continu si se smunifeste in tot deceniul premergitor revolutiei, ca un apanaj al cercurilor boieresti in primal rand ~ Actiunea condusi de Leonte Radu (1838-1839) 0 impletire a cai legate cu metodee complotiste apate gi in actiunea comisului Leonte Radu in Moldova, la sfiital anului 1838 gi inceputul lui 1839, cdnd peste 70 de reprezentanti ai cercurilor boieresti opozante domniei 1ui Minai Stardza s-an legat sa lupte pentru indreptarc ari, inlaturarca relelor regimului regulamentar, donmnie ereditara Ei acu modiul in care se fac alegerile, acordarea boieriei, vanzarea slujbelor, asuprirea franilor, partinirea boierimit ta, atibuirea veniturilor minastrilor unor particulai Proicctul de reform pe care-| propun, de nuané boiereasca, trédeaza nemulfumirea boierimii mici yi mijloci pentru saree de inferiovtate in care era mentinutd, o atitudine contrard regimului regulamentar, ilustrand maniera in care boierimea se angajeazi in miscarea nationald: inlocuires protectoratalui Rusiei cu garanfia colectiv& a Angliei, Frantei, ‘Austii si Prusici; crearea unei confederatii din care si facd parte Moldova, Tara Roméneascd si Serbia; domn pimintean sau stain ales de toate categorie de locuitori; suprimarea deosebitilor dintre treptele boicrimii Proiectal icredinla puterea executivé domnului si unui senat de 12 boieri, iar puterea legislativa obstesti ‘duns alcituita din 32 de membri,alesi de scimul intregii boicrimi; prevedea o universitate la Iasi, scoli elementare tt aun, un sinod pentru treburilebisericesti,introducerea monedei nationale, dezrobirea figanilor,libertalez cuvantului sia tipaati;reglementarea raporturlor dintre proprietar si clacasi, cu ingrddizea stramutarilor, incurajarea i protec industri nationale, dezvoltarea mijloacelor de transport. {In pofida unor principi liberate, proiectul reflect un punct de vedere boierese, ilustreav platforma de pe care se inlegreazi boierimea mica si mijlocie in miscarca nationala, dar si ponderea mare si veletajie ce le are in viata publica + moldoveani, constituind o particularitate a societitii romfnesti de aici, care explicd orientitile si comportamentele din ; 148, Chiar daca sia propus alungerea domnalui prints-un complot armat, baza politica ingusta, caracteral reformist al ‘rogramului, preeminenta boierimii opozante domnici, indica mai degrabs 0 actiune din categoria celor de opovitie, ,leglist in ciuda planurilor de actiune prin forfé impottiva regimului - Petitionalismul romiimese din Transilvania (1834-1842) {n Transilvania, in conjunctura potitich existentd gi in prelungirca tradici reformiste se pastreaza dominant tale legalé de actiune, prin memoti si petifi adresate autoritaqilor, exploatind imprejuririle politice favorabile create ‘rn convocareadiete, Clea petitionar’, promovatl de ierarhiile cetor dou biserici, reprezinta elemental de continuitate x epoca Supples-ului cu noi contributii in plan ideologic, programatic si in tentativa de largire a bazei sociale a miscatit Memoriul cpiscopilor romani din 1834 readuce pe scena politica transilvaneana dezideratul fundamental al igciriSupplex-ului — reeunoasterca politics a natiunii romdne — utilizénd, in parte, vechite argumente din 1791 formulate i namele nafiunii roman, solicitind ca aceasta sé beneficieze de toate drepturile pe care legile le admit, ca yi de benefcile concivititiii, Memoriul afimi existenja romanilor ea nafiune in Transilvania gi solidaritatea eu ansarnblul afunii romine din Principate, avertizind autoritatea cu pericolul unei noi riscoale dacé nu se tine cont de cererile renin. BLECTIAV Petitii romanesti din Transilvania si Ungaria +1791 ~ Supplex Libellus Valachorum +1792 - al doilea Supplex inaintat la Viena + 1804 ‘Memoriu adresat imparatului in problema Pémantului Craiese +1814 « petitia romanilor din dieceza Aradului, in problema episcopului romin +1819 ~ Recursul adresat imparatului Francise I de citre Moise Nicoar® +1822 = Memorial protopopuilui Timigoarei, Vasile Georgevicl +1834 * Memorial celor doi episcopi romani din Transilvania +1837 = Memorial episcopului ortodox Vasile Moga +1842 Memoriul episcopilor romani in probleme Pamantului Craiese + 1342 * protestul consistoriulu din Blaj in problema jntroducerii limbii maghiare +1847 ~ petite comunitigti romanesti din Brasov, adresate Dietei si imparatulul ‘Semnifiatv este faptul 8 migcacea nasionalé actioneazi peste diferenjele de ondin confesional, jus rium wist moderne de najune in sovistte, Specific deceniviui pau este transferal de interes de ta 0 problemas general privind emanipatea natunit spre rezoivarea unor probleme patie, legate de Fonscr ate individualist «Ei manonat problema limbii, chestiunilescolre sou bisercesti, problema romanilor de pe Panta? ‘mpus in programul romanese de migcarea Supplex-uli. Un alt ele 2 migedri, prin atragerea unor categorii noi, din sfera el speci toate, insd, in relate eu dezideratul fundamental de noutate il constitaie $i tentativa de lirgire a bazei sociale Memoriile dit, 1837 gi 1842 reflectd aceste tendinte. local ‘Un moment de varf il reprezinti “lupta pentra limba’ din anol 1842, cind reactia concertata a roménilor impo! preclude lege privind ridiarenfimbii maghiare la rangul de limb oficial sf introduccrea ot decurs de 10 ari reser autor geolors-aimpus ca unul din factor eu pondere, i fancte de care se definea pozitia celorae for ‘Atitudinea coménifor a fost exptimata in protestcle consistorilor din Bla) si Sibiu, ih “remonstrafin cpiscopului Lemeni, in articolele publicate de Barit in “Gazeta de Transilvania” si “Foaie pentru minte, ini Feed in expunerea lui Birnuit, O scmeal de rine $1 o lege nedreapt, ce sustin drepturile wafionle aegnilor din perspectivpolitiedgijuriica, itemeiath pe lepitura cu roméni din cleat provinci, ste eAtor inst rerorale consttuiaa spunea G. Barit —o garanfie pent plstrares natonalitailromne in Transilvenie Poni miyearea romaneascl, momentul 1842 are gio alt semnificuie, proveeatt de eriza de autortae pe op waverseart vivfale iotarhiel clerizale romnesti tn faa afirmirii unei noi generaii police, de formatie isick spropatt de popor psn origne si convingerisocia-poiie, buts spiitulus democratic european, 2 ¢colabort age ou noua gencraie tani cin Principate in afirmarea planurilor comune de uniee i independent = Opozitia societatitor secrete _spolitica de conspirati si complot” in paralcl eu formele legale menjionate mai sus, din primi ani at deceniull py societstea mmaneased “politica de conspiraie si complot", specified Europei Restauratiei si epocit referme ‘SNecemativa pen mentaiatca romantic. Acfiuite de acest gen, promovate prin intermedi soeiceor 6 Ghanieate dupd mpdellefrancmasoneriei sau ale cazboneriei curopens,consaerinteyrarea lk genctali SS Folica o genettie format fn sprfal romantsmalu, ex numeroase legit fn sovitatea occidental, nelusy ¢ rnigedrile politic ce au actionat acolo, Solufia revolusionard pentru prom parale! cu formele legaliste, de sorginte iuminist, Complotalui sau insureefied organizate de membrii societtil aac a inva, la miscazea revoluficnarl sau revolujia national prin care se preconiza angajarea tuturor fof teeiale g police interesate in ristumatea regimlu regulamentar. Societiile serete care au activa n ile rome; se ae aimosfera,o stare de insurgent, preparind spirtul public pentru ideea revolusiei democratic, au reali cMosifiative loeitur le nivelul Totregului spagiaroménesc, angajénd in planurile revolutonare persons: gin fo provinciile locaite de romani. ain incepe sii se manifest ovarea drepturilor nationale si democratice, avansati de noua gencratic,i fa evoluat tactic de la actiuni conspirative de tipul conjurate lor secrete, intr cadru social ingust, redus fa wn num Politica de conspiratie si complot Forme de organizare Actiuni Meiode 7 yocieti secrete ~ atentale 7 Gisribuire de publicait legate + Joje masonice + complotuti + conspiratie + asociatii cu objective + insurecti + terorism de eliberare national’ + revolupi + violentd armati + onganizaji anarhiste, republicane a4 eTSPATIUL ROMANESC INTRE 1834 $1 1848 - Conspiratit ardelene Din suita actiunilor co se integreazi acestei practici a conspirayie si complotului, remarcim sovietatea secreta ‘ania i [ugoj in jurul anti 1830, tn care & fost angajatl clita locala, negustori, meserias, preof si Invajatori. Desi sbizctivele ei sunt putin cunoscute, denumirea "Consttutia”, acordatd aceste soviet, indica preferiola pent o ideologic literal, Descopertt in faza de organizare, ea nu a reuyt si dezvolte 0 aetiune polities de amploare. Ramm semnificativa pent altadinea sa impotriva absolutismului, penira angajarea masiva a burgheziei, ca si prin personajele suspectate de penicipare, care vor apare si in miscarea conspirativa condusa de Eftimie Murgu in anii 1842-1845 in Banat, Reprezentativa pentru noua tactici din migcarea politied a fost societatea Secreta organizatd in 1834 ‘elaborare eu emigratia polond din Transilvania, care preconiza o insurectic in provineiile rasiritene ale Austriei, susfinité de polone7i, romani, cu concursul forfelor politice din Principate. Organizaté dup’ modelul societitilor fancmasone din Galitia, societatea sia fixat centrul,int-o prim faz’ a wctiunit sale, in regiunea muntoasd a Banatului, angajind preoti, invatitori,studenfi, funcfionari, Societatea preconiza si uncascd “pe roménii dint-o parte gi ata a Cail int-0 singurs patrie”, ini-o republicd rornins, organizata dupa principiile democratic: egalitate in drepturi, sccesiliate egald la functi, vot universal, desfiintarea titurilor de noblete,libertatea muncii, emanciparea firanilor yi refoma agra, liberiatea invatamantuli, egalitatea cultelor. Tnproiectele de insurectie comund romano-polone, Bucurestul avea un rot important in pregitieea muateviall de propagandi. in planurile conspirative erau angajate personalititi din toate (drle roménegt, inaugurind 0 colaborurc politics peste granite existent, caracteristicd epocii pasoptiste ~ Socititite secrete din Principate Dacd in provincile romanesti din monarhia habshurgicd acest tactics reprezinti o except, caracteristicd $i repezenativ3 find calea legala, reformist, cu o longa tradife din epoca iosetinist, in Prineipatele romaine, impletiea ‘acc consprative cu cea legala reprezintd o permanenfi, o forma de manifestare a miscitii politice. Aici se realizcaza Inst evolujiatreptaté de Ia formula eomplotului, proprie societtilor secrete, spre cca a migcdtii revolusionate, térsind prin adopaeeideii de revolutie menita si infptuiasc’ dezideratul nafional si organizarea democratic a societa {ndeceniul ce a premers revolufia, in Tara Romdneascd au activat trei societii secrete, organizatc dupa modclul fhancmasonerei franceze, maseate de societati cu ceracter cultural: societatea condusd de dt, Tavernier, care a stat in spate miscirii lui I. Campineanu, societatea inflata de Vaillant, pust sub conducerca lui Mitie& Filipescu, care a pregitit miscarca din 1840, si sovietatea “Friia", organizata in 1843, care a pregatit revolutia din 1848, {In Moldova, panticulartagiie de ordin social si politic, preersinenta boicrimii in viaja publicd, regimul autorita hi Mihail Sturdza, vecinatatea puterii protectoare — au imprimat o relativa’ moderate acfiunilor politice, yenerata. ins, de o idcologie carsia ii ora tributara epozitia moldovoana, favorabilé evolutionismulu, reformismulc, sprituln legs. Char actiuni declangate in spiritut tacticii conspiratiei i complotului, cum au fost conspiratia lui Leonte Radu sau complotl lui Loni Popoviei, rimén, in esenja,tributare reformisraului boicrese. Actiuni opozitioniste, conspirative si revolufionare in perioada 1830-1847 +1830) > —_ Societatea secrets “Constitutia” (Lugo)) + 1834-1835 —> ——Conspirajia lui Adolf’ David + 1838-1839 > Acfiunea Tui fon Campineanu +1839 -—» — Complotul lui Tonita Popoviei (lagi) +1839 — > Conspiretia confederativa (Leonte Radu) +1840 — > Migcarea condusi de Miticd Filipescu +1841 > —_Activitatea societajit “Fifi coloniei lui Traian” (Moldova) + 1842-1845 —> ——_Migcarea condusé de Eftimie Murgu (Banat) +1843 > Constituirea societitii secrete “Frijia" (Bucuresti) + 1846-1847 Societatea studenjilor romani de la Paris ~ Migearea din 1840 Tranvitia de a “potitica de complot si conspicatie” fa tatica revolusionarao realizeaza miscarea de la 1840, care 4 deschis gira scfiunilor potitice ce au pregatit nemijlocit revolutia pasoptista. Oper a noii generatii din miscarca paliict este prima migeare care asuma gi dezvolti, intr-un cadru social mai larg decat cele precedente, ideea revolutii. ‘aia deo socitate secret organizatS dup modelu! francmasonerici, prin originea socialé a participunfilor, program fiplanrle de insurecte, a realizat 0 mai larga deschidere spre “popor”, rcevalndnd rolut acestuia in societal. Migcarea de la 1840 se revendicd rept legatara revohujici din 1821, al cdrei model de insureetie il preia, intr-un ‘pitt de coninutateideologicd 5i programatica. Preconiza tealizarea programm de pe platforma solidartaii sunita ‘ional, c2ea ce implied Moldova si chiar Transilvania in sirategia generali a migciri. in acest scop a stabil un ‘omplcat sistem de legaturi cu forte revolutionare din Moldova, Banat sau Transilvania, prin intermediul socictitilor ‘earete exisiente sau al unor fruntasi ai miycarii locale. in ansamblul sau, miscarea de la 1840 anticipeaza, cel putin in inten, aproape pin la dtaliu, revolutia pasoptist, lao sari mai redusd. 45LECTIAV Obiectivele migcari releva o mai claré armonizare a dezideratelor sociale si najionale, specifica pasoptismule 6 solidaritate in jurul revendiedilor cu caracter nafional, sintetizate in cateva puncte: restaurarea pozitici netiunii zoméne pe plan intemasional, stat national unitar, cu autonomic intemé si extern, protectia puterilor europene. Ideologia migcati sa dezvoltat in rapor cu factorul “popor”, temeiu! najionalitai, in functie de care se definese programele si planrile revolutionare. Radicalismul, mai accentuat la 1840 decit la 1848, @ fost explicat prin dialectica notiunilor popor— natiune, Generajia de la 1840 a dat o interpetare sociala nofiuni de popor, in sensul de “clasi de jos”. Desi echivaleadl natiunea eu neamul, exclude din rindurile acesteia privilegiati, identificind-o cu poporul. Rezolvarea antagonismuls privilegiati~popor era concepur prin revolutie, menitf si desfiinteze prima categorie si regimul social-politic ce 4 reprezenta, eeea ce semnifica 0 nou reorganizare a societfi si statului pe baza principiilor de suveranitate a poporulu pin cate se definea si suveranitatea nationald. Programul misciti viza toate compartimentele socictitii: desfiinjarea relatillor si a proprietijii feudale| ‘emanciparea si improprietdtvea jéranifor, schimbarea enganizSrii politce print-una democratic, pentru ca “tot roma si fie liber si egal in drepturi in fara lui”, prineipiul “domniei democratiei” find agezat la bara proiectului de constitute aledtuit de societatea secret®. Programul, sublimat in proiectul de constitute, propunea o forma de guvemimin| republicand, reprezentare reali, un regim de drepturi si libertaji democratice, 0 legislatie corespunzitoare, anna revolutionara, Miscarea de la 1840 are meritul de afi declansat prewhtirea directi a revolutci in societatea romancescé| de a fi elaborat un model al acesteia pentru Tara Romaneascd, insprat de exemplul Revolutii franceze din 1789. ~ Migearea lui Eftimie Murgu (1842-1843) Un alt model, partial exersat susfinut de 0 ideotogie gi un program de valoare teoreticd incontestabill, propune migearea lui Eftimie Murgu din 1842-1845, ce avea legituri cu migcarea liberala din monarhie si eu cereus revolutionare din Principate, Miscarea lui Murgu in Banat se manifestd pe cele dows planut intalnite in actiunile dn Principate: conspiratia $i calea legal8, Ele erau utilizate concomitent in pregitirea insurectii, care viza atdt concursll militar al regimentelor de graniti, ct si legitimarea justetei aspiragilor romanegti prin memorile adresate émparatul sau altor foruri, Migcarea dezvolti un program politic autonomist, propagind autonomia Batatului in raport cu Ungara| destiintarea relator de tip Feudal th province, libertate social si nationalé, improprietirireafaranilor,regim democrat de libertiti $3 dreptur. ~ Activitatea romAnilor aflati in striinitate {hn preaima revolute’ se inregistreaat un efort de organizare a forelor revolufionare roménesti din exterior, a celor afiah Ia studi, in ex sau cu resedinga in straindtate, care stabilese legituri cu misedtile ator popoare, cu societi secrete ai céror membri au si fost adeseori, colaborsing i Bie eee acest cadru la pregatirea viitoarei revolutii curopene masoneriei franceze, un cadru propice in care sau stabil legituti cu migcdrite politice europene. Miscdrile desfigurate in frie romane au scos ia reste evidengi necesitatea concerti actiuni police rominest fntr-o directie unitart in cadrul viitosrei revolupi SOCIETAMI Expresia concretii a acestei stiri de spirit o infttise Societatea studentilor romani de la Paris, ce reunea ENTILOB ROMANE © srs vcrconingorad recipe paginas si moldoveni, cu legituri si Tn Transilvania, societate cireia ji revine meritul de af sintctizat si enunt obiectivele viitoarei tevoluti, de afi analizat gi propus, it primiivara anului 1848, un plan al revolutiei romane din Principate war Pawns x ame H04d-1608 0M: ts Sertona 9 3, k Dupi ezitiniintre reformé sau revolutie, societater romdneasea, dupa ce a traversat intre 1830-1848 0 crizi de constiinfé, @ adoptat in finalul intervalului selutia. revolutici pentru realizarea dezideratelor nationale, exprimati coneret in plan politic, social, cultural si bisericesc. Practic, migcarile premerwatoare anului 1848 PARIS. au complctat calea legalistd, alfturindu-i in Principate gi cealalté solutie politicd, a revolufiei, pentru care au educat spiritul public, i-au precizat ideologia, programul, linia tactiod si coordonatele externe, dezvoltind teza integrani evolufiei romane in fenomenul similar europea stabilind contacte si legaturi cu migcarile popoarelor de pe continent care promovau aceleasi ideaturi TrOGwAEA Db EMS SI THE SonSPATIUL ROMANESC ENTRE 1834 $1 1848 Cuprinsul lectiei 1. Domniile regulamentare (1834-1848) 8) Minail Sturdza (1834-1849) ) Alexandru Ghica (1834-1842) ©) Gheorghe Bibescu (1842-1848) 2. 1deologia romantismului politi la romani 8) Ideea national ursele natfonalismului pasoptist + Ce este najiumen? ») Liberalismul ©) Conservatoristmut 4) Socialisunul 3. Contestarea regimului politic = Oporitia tegatista > Miscarea lui foan CAmpineanu ~ Actiunea condusi de Leonte Radu (1838-1839) ~ Petiionalismul romanese ain Transilvania ~ Opovitia societitilor secrete: “politica de conspiratie si complot” + Conspira + Soctetaite secrete din Prineipate + Migearea din 1840 + Migearea lui Eftimie Murgu ~ Aetivitatea romanilor aflai in straindate Antrebitri si probleme 1 Descrieg domnia lui Mihail Sturdsa yi apreciati cali 2: Hdentificati cauzele citderii lui AL Ghica tn Fara Romineasci. 3. Promungati-va asupra rela obsteasca si Rus ‘4 Care sunt componentele romantismului politic? 5. Care sunt sursele ideologice europene ale nationalismului romanese? Uberalismul? Avea liberalismul rominese o bazé sociala adecvati? 4 Cum se justified precenta conservatorismului in gandirea politica romaneas lun caracter retrograd? Era util in explicarea societigi? ‘et programul ideologic si revendicirie misedrii lui Ion Campineann, politic al Transilvaniei? i i, din punct de vedere politic si moral, ile $i defectele atribuite acesteia, ilor dintre domnitorul Gh. Bibescu, opozitia din Adunarea (Gum definenu natiunea ginditorit romani romantici? A evoluat de atunet $i pani (hiizi modul de definire a nagiunii in euleura romineasca? Argumentat-vis rispunsud 7 Gare erau mevoile concrete de reformare poliico-toviald cérora le réspundea ‘1 Enumerati problemele politice ale romanitor ardeteni. Cum se integran ei in sistemut 15 tte ai fost formele de actiune politica ale roménilor andeteni? Erau ele eficiente? 12 Defuniti “politica de conspirage si complot", Era ea eficienta? Comentat indreptigirenLECTIA VI: REVOLUTIA DE LA 1848 IN PRINCIPATE el i ma | obi | reg 1. Moldova Ia 1848 100 2 Revolutia din Muntenia 18 a el pei *Revolutia de la 1848 a icbuenit datorité imposibilitatié rezolvari pe cale normalié « unor = crize si disfunctionalitati majore ate societaii si sistemutui politic. Ea se incadreazat in contextul pe larg al revolufici europene, democratice si sociale. ag ohn Moldova, evenimentele au avut un accentwat caracter legalist, datorita ideologiei fu ‘moderate de aici, bazei sociale elitare a miscarié si politic autoritare a domnului, *Muntenia oferi exemplul unei revolutii “clasice”, imitaid dupa model francez, dar desfisurata in conditi: social-economice total diferite, Institutiile create de revolugie ilustreazd efor de introducere a unui regim politic cu totul nou, bazat in primul rind pe ideologia cuceritoare a revolufiei. eres Bae Tebucnicea revolutii curopene a fncurajat noua generatie politic’ sd treacd la aplicarea modelului revoluti pentru infiptuirea programetor consecrate democratizaritstatului. Prin programe, forte participante, tip de revo acfiuni poltice si militare — cevolutia din firile romne se integreaz’ modelului revolutilor nationale din Eur centrald si de sud-est. Ca desfigurare, a avut manifestiri variate in difertele provineii roménesti, marcate de evel

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5814)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)