CERCETARI PRIVIND PREISTORICUL JUDEJULUI VILCEA' Prof. dr. docent DUMITRU BERCIU Mi-a revenit sarcina s& prezint rezultatele obyinute de cercetirile ficute de catre Muzeul din Rimnicu Vilcea, fie tn colaborare cu Institutul de Atheo- logie al Academiei de Stiinye Sociale si Politice, fie de citre colectivul acestui nvuzeu si care privesc cel mai vechi capitol al istoriei acestui colt de jar: preistoria. Voi adauga si unele consideraqii referitoare la perioada Post-romana si a migratiilor. Contributia cercetarilor arheologice locale din ultimii 15 ani din dome- niul preistoriei stint deosebit de valoroase, ele contribuind in chip esential la progresul stiintet arheologico-istorice romanesti, Contributia rezulratelor ebtinute depaseste pe aceea a judegului, ea fneadrindu-se in cercetarea Olte- niei si apoi, fn cadrul general al qari noastre si al Europei sud-estice. Unele descoperiri din judey au adus lamuriri pe un plan mult mai general, acel alEuropei centrale, avind uneort implicatii pind departe tp Asia Mici si Egipt: Scopul cercetirilor muzeului judeyean a fost, in primul rind, a des- coperi cele mai vechi urme ale locuirii omuhii pe aceste meleaguri, iar tn al doilea rind, a urmari pe baza documentirii arheologice, continuitatea nei atare locuiri pink in momentul formrii poporului romin, In_1939, — cind aparea lucrarea noastri despre Arheologia preisto- rick a Olteniei, tipirit? la Craiova —, nu se stia nimic despre preistoria tinttului de nord-est al Okenici, Facusem doar o recunoastere pe teren la Gradigtea, unde am dat peste cfteva resturi ale culturii Coyofeni si urmele unei cetdti dacice, care vor trebui cercetate fn anii ce vin, Se aflau de ase- menea, la fostul seminar teologic din Rimnicu Vilcea cfteva obiecte pre- istorice si altele tntr-o colectie particular’ locali. Aceste descoperiri nu in- gaduiau, desigur, nici formularea celei_ mai restrinse priviri de ansamblu asupra preistoriel juderului Vilcea. Care este. stadiul actual al cunostintelor noastre? Pina in prezent (1966) nu s-a reusit si se descopere urmele alas paleolitic si mezolitic, dar sintem siguri cX o asemenea lacund se Baseste doar in cercetarea actuali locali, fiindc este imposibil ca in aceasta parte a patrici noastre, unde au existat si exist si azi conditii optime de viata, sa nu se fi dezvoltat o cultura 1 Simpozion 1968.12 Dianitru Bercive proprie comunicatilor omenesti din epoca paleoliticd si mezolitic¥y, Nu cu- noagtem inci nici o descoperire din perioada mijlocie a neoliticului, care, in alte parti ale yavii noastre sint acoperite de culturile Botan, Vadastra si Tlamangia, ca sa ne referim numai la regiunile de la sud de Carpati. Dar si aceasta lacund va putea, fara indoiala, s% fie inlaturati pe viitor. Cele mai vechi mirturii de care dispunem in prezent in judetul Vileea, se cunosc la Valea Raii. In apropiere de localul Caminuluj cul- tural, s-a identificat de o pame gsi de alta a drumului o asezare preistoricd din pericada veche a neoliticului, aparpinind culwurii Cris, ai carei purtdtori au fost cei dintit cultivatori de plante de pe teritoriul judetului Vilcea, Asezarea dateaza de acum aproximatiy 7000 de ani, Muzeul din Rimatcu Vilcea, in colaborare cu Institutul de Arheclogie al Academiei de Stiinte Sociale gi Politice, a intreprins aci sapaturi arheologice sistematice, incepind din 1960 si fn anii urmatori. Cu ocazia s&paturilor s-a dat peste forme de bordeje si de calibe modeste. Intr-unul din bordeie s-a descoperit un mare yas de provizii, folosit in speciat pentry pastrarea cerealolor. Spre fundul vasului se gasea cea mai veche unealta agricola: o secera cu dinti de cremene fixati fntr-un g8ntulet sipat pe partea tndoit& a unui corn de bovideu, Secera aceasta este deocamdati singura si cea maj veche cunoscuta pind in prezent in patria noastra. Ea face legatura cu descoperirile din Bulgaria de sud si cele din Palestina, unde asemenea seceri aparusera acum mai bine de 10000 de ‘ani, intr-o evapa in care se practica inca recoltarea, care a precedat cul- tivarea propriu-zisi a plantelor. Au fost gisite de asemenea risnije de mina si frec&toare, care documenteaza gi ele practica cultivarii. Tn stratul de cul- tura, in bordeie si-tn dartmaturile colibelor, au fost gasite unelte din silex si obsidiana (lame de curite, r&zuitoare, perforatoare, dinti de secera, etc.), si topoare fara gauri de inmanusare, lucrare din tuf vulcanic, din granit sau din alte roci. Unele aveau forme dreptunghiulare, lungi (PI. 1/4), altele trape- zoidale (PI. 1/6) si altele bombate pe ambele pari (PI, 1/5), similare unei serif fnuregi de topoare grele apartinind culturii Hamangia din Dobro- gea. Greutatile de la fusul de tors, numite fusaiole (Pl. 1/3) aparute in mai multe exemplare (un numar de 34 exemplare de trei tipuri felurite, erau intr-un depozit) indica mestesugul casmic al torsului si yesutului, aldturi .de cultivarea, cresterea animalelor domestice gi oldritul, Vasele erau lucrate cu mina. Ele au diferite forme, de la vasele mari de provizii (Pl. 1/2) pina la cupele elegante, cu picior si pictate (PI. 2/1 si 3). Altele aveau un corp boimbat, git scurt cilindric, fund inelar gi cite patru tory pe zona de maxima rotunzime a vasului (PI. 1/1). Corpul unor vase era acoperit cu barbotind, un fel de lut fin, moale care se combina uneori cu brfuri alveolate sau crestate (Pl. a2). Malte fragmente ceramice descoperite au un decor din linii incizate si paralele, for- mind cfteodata lint frinte. O grup foarte importanti a ceramicei o consti- tuie specia fina pictataé (Pl. 2). Am constatat urmatoarele subgrupe: — a) pictura cu fond uniform fn culoare rosie — singe sau rosie inchisa;Cercetiri_privind preistoricud indegulsi Vilcea 13 — 6) fond rogu si benzi brune; — c) fond rogu si benzi inguste sau late de culoare alba; — d) fond alb si benzi brune; -- e) fond portocaliu-inchis — si henzi negre. In lepdturd cu practicile de cult, stau cfleva altare, cu patru sau de obicei cu trei picioare. O form’ speciala de altar cste tipul cu_piedestal dreptunghiuiar, pe care s-a fixat un vas cu profil similar multor forme ale ceramicei de tip Criy-Staréevo (PL, 1/7). Pind in prezent nu s-a descoperit nici-o necropoli sau mormint izo- lat al acestel. culturi. Cu toatd simplicitatea Jor, comunitapile omencsti din ayezarile de felul celei de Ja Valea Raii intreyineau legaturi de schimb inter- tribale foarte indepartate, mulpumita cdrora ele puteau sa-si procure, de pild&, obsidiana tocmai din insulele Marii Egee, nu numai din Transilvania sau din regiunea muntilor Bukk din Ungaria de nord-est. Descoperirile de la Valea Raji ne-au aratat ca de a parte si de alta a Carpatilor si a Olvului a existat si in acea indepartata vreme o acelagi co- munitate de culturi crejati de aceiasi oameni, Descoperizile din judetul Vil- cea stan fn legitura cu cele din judeyul Olt, pe de o parte, pe de alta cu cele din Transilvania si Oltenia centrala si sudica. Ele se incadreazi in marea arie de cultura de pe aproape intregul teritoriu al Roméniei yi din Europa sud- esticd. Pictura complexului Star¢evo-Cris st& la baza minunatei picturi a marelui complex Ariugd-Cucuteni-Tripolie, Am aratat cu cijiva ani in urmd ca origina picturii acestui complex este locala, Documentarea dobindita de cercetarea rom&neascd din ultimele decenii a spulberat vechea teorie a unei origini extraeuropene. Rezultatele sipiturilor de la Valea Raii au imbogipit documentarea, de care vorbim aici si au adus o contribusie valoroasa in re- volvarea genezei picturii Ariugd-Cucuteni. In aceast privinya este impor- tant de amintit aci ci im agezarea de la Valea R&ii exista un strat de cul- tur’ cu doud nivele, ca si la Verbiya, in apropiere de Plenita, unde au fost intreprinse sip%ituri conduse tot de noi, dupd 1949, In partca superioara a stratulisi de cultur’ Cris de la Valea Raii s-au descoperit citeva fragmente ceramice de factur’ Boian II timpurie ceea ce este deocamdaia o prima indi- catie care ar pleda pentru dezvoltarea gi in accastd parte a yarii a neoli- ticului mijlocia reprezentat de cultura Boian sau de o culturi cu o ceramica de o arare factura. in stadiul actual al cercetrilor, — asa cum am spus {a incepur —, urmeazi dup% aceasta o pericada pe care n-o cunoastem, dar in acele timpuri trebuie si se fi dezvoltat aceleasi culwuri ca gi Ja est si ta vest de Olt sau in Transilvania centrald gi sudick. Abia de la sfirgitul neoliticului si din peri- oada de tranzitie posedim o serie bogati de materiale azheologice, apartinind culturii Cotofeni. Ele au fost descoperite la Ocniya, Govora-sat (in| special pe ,Dealu! Sipunarului*, unde am intreprins si sipaturi sistematice), la Buleta, Cozia, Turnu, etc. Este vorba in special de o ceramic’ avind un decor earacteristic, fie din linii incizate paralele sau in ,c3priori®, fie din liniy zize ,cu impunsituri suecesive", care se gisese in interiorul sanyului liniei jnci- vate si care aveau rolul de a retine mai bine materia fainoasa alba, cu care se incrustau asemenea vase. O forma frecvent intilnitd in agezirile de up14 7 Duymitra Bercin Cojofeni, — si care se gasesc in general pe inalyimi —, este ceagca mick fark toarta, care a aparut in numeroase cxemplare in sapaturile de pe ..Dealul Sapunarului*, unde s-a gasit si un vas — askos —, de origine sudicd (PI. 3/4). Yor acolo au fost pisite si dou pandantive in form3 de ancora de lut, care de ‘asemenea, se cunose in toati aria mediteranecana gi despre care am vorbit cu alta ocazie. Documentarea si tn judequl Vilcea a unei perioade de trecere de la neolitic la epoca bronzului are o importanyd pe un plan mult mai general. Acum se pune problema restrucrurarii lingvisuce, in sens indoeuropean 41 incep sa se formeze fncet, incet neamurile provotracice ale epocii bronzului. Fenomenul trecerii s-a pevrectt in Oltenia, in vestul Munteniei si intr-o mare parte a Transilvanici prin imvermediul creatorilor culrurii Coyofeni, care sint, in tmpurile indicate, primii indocuropeni. Descoperirile din judequl Vilcea dovedese c& fenomenul indoeuropeni- ari s-a desfagurar gi aici, In perioada de tranzitie —, din jurul anilor 2000 ien., — are loc si prima mare diviziune sociala a muncij si trecerea Is iagnicultura primitiva, care se va dezvolta, fara si cunoascd brazdarul de metal —, fn toata epoca bronzului prototracic, Epoca bronzului tnsagi (1800—1200 j.en.}, in judeyul Vilcea, despre care nei nu stam ninic sau aproape nimic pind prin 1957-1958, este in prezent bine cercetata si cundscuth pe plan intern si internazional, fntrucit unele materiale au si fost publicate, iar despre problemele generale am gi vorbit in repetate rinduri, iar ultima data in lucrarea mea publicatd la Londra,: »Romania before Burebista* — 1967, Inceputul epocii bronzului este documentat prin descoperiri apartinind culturii Glina din perioada timpurie’ a acestei epoci. Prima descoperire s-a facut in 1960, prin sapaturile de la Govora-Bai. Apoi au urmat cele de la Govora-sat, Buleta, Caziinesti, Ocnita, ete. Se poate spune ca in aceasta vreme comunitatile culeurii Glina, a cdror economie se baza fn principal pe agricultura primitiv’ si pe pasvorit, — ajungindu-se atunci la un echilibru intre aceste dou forme de economie —, erau raspindite pe fntregul teritoriu al judegului si ele faceau parte inte- aranta din marea unitate etno-culturalA din cele dowd secole dinainte ide anul 1600 fen. ce se tnuindea de o parte gi de alta a Carpatilor, in Oltenia gi Muntenia. Cercetirile din 1958 si 1960 efectuate la Vladesti, ling& oragul Rimnicu Vilcea, ne-au dat unele dintre cele mai importante rezultate punindu-ne in faza unor probleme noi. Se dovedea de prima data ca aceiagi culrurd a epocii bronzuluj proto- lvacic, pe care am descoperit-o in 1949 in Oltenia si am denumit-o Verbi- cioara, s-a extins s1 in judetul Vilcea, Era aceasta o constatare oarecum sen- zationala pentru data aceea, flinded nu ne ‘agleptam ica in aceastd parte a Yarii si se fi raspindit o cultura, pe care abia o descoperisem in judetele Mehedinti si Dolj. Dupa aceia avea si fie identificat® la Goevora-sat (unde se cureaste si un depozit cu peste 20 de vase de dur), la Cazdnesti, Valea Rai, Ferigile, Ionesti, Drigisani, elt si fa oragul Slatina si judeyul’ Olt. Des- coperirile din judetul Vilcea si in special cele de la Wiadesti, ne-au ajuvat,Corcetivi privind preistoricul judepului Vilcea 16 impreuna cu cele din restul Olteniei, si periodizim cultura Verbicioara 4i cultura Tei din Muntenia si sa sesizam firul ce ducea spre directia incheierii procesului sfirgitului epocii bronzului si trecerii spre prima epoca a fierului. Noua documentare ne-a deschis perpectiva existenjei unei legaturi exceptional de strinse intre cultura Verbicioara si cultura Girla Mare din Oltenia de sud, de sud-vest gi din Banat; vasele descoperite inir-un mormiint din ora- sul Rm. Vilcea (PI. 3/1—2) sint concludente in aceasta privinya. Pe de alta parte, noile rezultate ale cercetarii romancgti aruncau o fumind neagteptata a intinderii prototracilor nord-dunareni in Bulgaria de Nord (vezi descoperi- tile din raionul Vraja, cele din Devetaskata Pestera etc.), si amgrenarii spre sfirsitul epocii bronzului {intre 1300—1200 j.en.), a lumii prototracice de la Dundrea de mujloc si de jos in ceea ce s-a numit ,marea migrazie egeicd”, un eventment istoric care incepea la Dunare si se sfirsea la portile Egiptului, dup& ce se distrusese splendida civilizayie miceniana si statul hittiplor din Asta Mica. Vasele reproduse aci (Pl. 3/2—3) amintese pe cele din Bulgaria de Sud (vezi depoziwl de vase de la Plovdiv) gi indica directia miscari de la nord spre sud. Acest mare eveniment deschidea, pe la 1200 i.en. —, 0 noud epoca in preistoria Europei si implicit a Romaniei: incepea prima epoca a fierului. Trecerea s-a facut printr-o dezvoltare neincetata, neintrerupta. Tranzipia de la epoca bronzuhu la aceea a ficrului nu s-a facut bruse nici in judequl Vileea, unde posedim in prezent o bogatk documentare privind aceasta epoca denunit® si Hallstatt. fnainte de ultimul razboi nu aveam ja indemind decit o descoperire intimplatoare facurd ja Ferigile, com. Costegti, care lisa deschisd, fnci de atunci, posibiliratea existentel unei necropole hallstattiene, care a si fost cercetati in ultimii ani si i s-a consacrat o tntreagd monografie (1967). Des- coperirile de la punctul ,Poeni* de la Govora-sat, — unde s-au efectuat mai multe campanii de sipaturi —, cele de la Walea Raii, Ocniza, Bogdanesti, Cozia Veche, C&zinesti-Buleta, din apropterea Minastirli Govora, la Bre- voi elc.: au venit si confirme perfecta continuitate etmicd si cultural de cafatter tracic gi in aceasta parte a taril, Meritd o subliniere speciald rezultatele dobindite prin s&pauurile de la »Poeni* (Pl. 4) si necropola cu morminte de incineratie in cutii sau ciste de piaura de pe ,,Valea lm Stan“ de Ja Brezoi — singurul tip de morminte tra- cice de acest fel fntilnic pind acum fnure Carpati si Olt gi care ne reamin- tesc pe cele de la Cernavoda, desi cele de la Brezoi sit de plasat cronologic fn partea mai veche a epocii hallstattiene. Vreau si subliniez ci aceasta cultura hallstattiana este tracicd din punct de vedere etic, cd este o cul- turk superioara, care s-a impus in toatd Europa sud-esticd si care sta la temefia culturii si unititii geto-dace din a doua epoca a fierului, denumitk $i epoca Laténe. - Una dintre contributiile cele mai de seama ale cercetirii locale este, pe de o parte, dobindirea unei documentiri, care atesti trecerea graduala, orga- nici, de la prinva epocd la a doua epock a fieruiui. Ne referim in buna parte la materialul si observagiile cc Je-am facut pe teren in asezarea de la .Poeni", Govora-sat (Pl. 4/2—-3), cit si cele de la Cozia Veche; formele de vase16 se : 7 Dumitru Bercin — sac (PI. ba trec si ele, transformate, in epoca geto-daca, In al doilea rind, numeroasele descoperiri datind din epoca Laténe atesta o imtensd locuire a populatiei dacice in aceste parji ale patriei noastre. Punctele locuite se concentreaza in jurul si in apropierea salinelor de la Ocniya, unde au fost descoperite si monede dacice, Aceasta inseamnd ci bogatele zacdminte de sare erau exploatate de citre daci, care, de fapt continuau yi in aceasta pri- vinti pe tracii din aceste locuri, unde au si fost descoperite materiale arheo- logice hallstattiene tracice. in afari de aceasta, noutatea gi importanya cer- cerarilor de la Ocniya constau deopotriva si {in construirea unui sistem defensiv, ridicat probabil tn legatura cu razboaiele duse cu romanii, dar si in leg&uuri cu apararea marei bogapii in sare de la Ocnele Mari — Ocnifa. Este vorba de un sistem de cctati sl amenajari pe crestele inalpimilor care formeazi un fel de potcoav’, avind pe toate laturile locuiri civile foarte intense si izvoare cu apa potabila de munte (PI. 5/1). In caz de pericol, din toate parile, populatia locald dacicd se retrigea pe inalpimile fntarite, Se vad inc&X foarte bine cararile de acces pentru oameni yi turme de vite, In sdpa- rile din secuorul ,.Cosota“ si ,Valea bradului* s-a dat peste un strat gros de cultura, care dateazd din perioada anterioara lui Burebista, din vremea acestuia gi a lui Decebal. Nu lipsesc materiale, desi sporadice, nici de dupa cucerirea romani, Documetarea acheologicA obtinwti prin cercetarile din anii 1960--1968 este exceptional de bogati. Nu este vorba numai de ceramica lucrata la roat® sau cu mina, originald gi cu forme foarte variate gi tradi- tionale (PL. 5/2—3); Pl. 7/t—2), dar si de o grupa ceramica pictata (PL 6/6; Pl. 8—9), cu benzi brune deschise sau brune inchise pe fond alb sau portocaliu, Destul de freevent, pictura se combina cu decorayiunea avind motive »in valuri* (Pl. 9) sau cu linii punctate, pe care le intilnim si la ceramica lucrata cu mina (Pl. 6/4). Trebuie sa subliniem marea frecvenfa a ceramicii teaditionale ornamentata cu motivul zis: ,in waluri* (Pl. 6/4—5) care apare inca din nivelul cel mai vechi, adica din secolul al L-lea fem. gi poate gi mai inainte. Au fost gasite si fragmente mari de vase de provizii numite dolia, atit de frecvente in agezirile de cimpie ale lumii geto-dace. Nume- roasele fragmente de amfore fac dovada unor intense schimburi de produse cu lumea elenisticd, iar prezenga importurilor gi monedelor remane, cu cea romana, inainte de. cucerire. Observayiile de teren si materialele ne-au dus la concluzia existentei tn jurul cetazilor amintite a unor ateliere metalurgice, de fier si de bronz. Au fost scoase din sapaturi seceri de fier, cusite tipice dacice si un interesant brazdar de plug din fier, datind cel pugin din secolul al -lea fen. (Pl. 7/3). El a fost gasit intr-o mare locuinya, impreund cu doua seceri de fier. / Seceri similare au amaj fost descoperite si im ayezarea de la ,,Poeni“, Govora-sat, unde s-a dat si peste un atelier de yesut, Se cunose coase de fier dacice la ‘Veius — comuna Bunesti si de la Suteyti, judeyul Vileea, de unde provine gi un mic brazdar de fier, tot dacic gi care se afli ia Muzeul Jude- jean Vilcea, . In sipiturile de la Ocniya au aparut de asemenca pinteni de fier si oase de cal, de oaie, capri, bovine. Locuinyele de la suprataja solului erau con-Cerceiara privind preisturicel indejulut Vilcea 7 struite din lemn gi date cu lut amestecat cu multe paioase. Unele dintre ele erau foarte incipdtoare, avind o ldtime de peste 7 m. Dack la bogata docu- mentare obtinuta: la Ocnipa, adaugim pe cea de la Govora-sat, Buleta si din celelalte aseziri, putem deed dou% coneluzii deosebir de importante: originalitatea acestei culturi si integrarea ei tn marea unitate etno-culturala dacicé ce se intindea de o parte si de alta a Carparilor pind Ja Dunidre, i dincolo de acest fluviu .sfint™ al dacilor, pina spre Balcani. In al doilea rind, crebuie rejinuti constatarea ci sistemul defensiy, uni- tat conceput, este unic pind acum la sud de Carpati si el se leagi de centrul rezistenjei dacilor in Transilvania. Amploarea asezarilor civile, terasdrile succesive de pe pante, amenajarea cet3pilor pe virfuri de munte, locuirea in zona salinelor gi, desigur, exploa- tarea sir de c&tre daci, confera complexului dacic de la Ocnita o impor- tanya, care ne poate indreptati sa localizam aci Bwridava dacica, pe al carei nume romanii il vor pastra, — aga cum vor face si Ja Sarmisegetuza, — in castrul de la Buridava, pe Olt, la circa 9 km. de Rm. Vikcea, la Stolnicenii de azi. Dar viata nu a incetat dupa curerirea romana, Firele ei crau atit de adinc infipte in pamint, incit oamenii pamintului, — cum fi va numi N. Iorga --, gi-au dezvolvat cultura si si-au pastrat fiinta si mai departe, contopindu-se insa, incet, incet prin romanizare, cu al doilea clement fun- damental al formarii poporului roman: romanii, Descoperirile de la ,Stejar® -— Govora-sat, din secolul I1]—IV e.n., de la Buleta, de ba Stolniceni, Caz3- nest, Dacsti si chiar de la Ocnita insayi, — precum gi altele, al caror numar sporeste an de an, fac dovada unei nedczminyite continuitayi pe aceleasi, me- leaguri, pe care inaintasii le-au locuit de secole si milenii. Priva in lumina rezultatelor de mai sus, cercetarea arheologicd din cadrul muzeului din Rimnicu Vileea are in faja ei cea mai frumoasd perspec- tiva de dezvoltare si contribuyic la progresul general al stiintei istorice romdnesti. RECHERCHES CONCERNANT LA PREHISTOIRE DU DEPARTEMENT DE VILCEA (RESUME) Les recherches archéologiques effectuées par le Musée de Rimnicu Vilcea en collaboration avec l'Institut d’Archologie de Académie des Sciences So- ciales et Politiques pendant les derniéres quinge années dans le domaine de la préhistoire, ont valeureusement contribu? au développement la science de Phistoire roumaine. Les objectifs des recherches entreprises par le muse ont éte la decou- yerte des plus anciennes traces de la présence humaine dans ces lieux et la 2 — Buridava18 - 7 Dimitra Bercix recherche, d’aprés la documentation archéologique, de la continuité de cette présence jusqu’a l’époque de la formation du peuple roumain. Ainsi ont été muses ou jour les traces de Ja culture néolitiquede dacique et daco-romaine Cris, Coyofeni, Boyan, Salcuya, Gumelnita, 2 L'age nedlithique est présente dans les fouilles effectuses 4 Walea-Raii; il s’agit de l’existence des premiers cultivateurs (civilisation de Cris-Stordéevo) attestée aussi par la découverte d’une faucille en os et la lame en silex. Les fouilles de Govora-Bai, Govora-Sat, Buleta, Cazanesti, Ocniya attestent la présence de ‘Lage de bronze sur le teritoire du département de Vilcea. On peut dire qu’a cette époque-li, les communautés thraces étaient répendues sur tout le teritoire de notre département et qu’elles faisaient partie de la grande unité étno-culturalie qui s’étendaient d'un cété et de Pautre des Carpates. la premiére époque du fer a été identifiée par les fouilles de Poem-Go- vora-sat, Valea Rau, Ocniya, Bogdanesti, Cozia Veche, Caz3nesti-Buleta. Lune des plus importantes contributions de la recherche locale ¢’est la découverte 4 Viladegti l’étape tardive de la civilisation de Verbicioara qui atteste le passage graduel et organique de la premitre i la seconde épogue du fer, Les nombreuses découvertes de l’époque de Laténe témoignent d’une intense habitation de la population dacique dans ces lieux. a découverte des monnaies daciques & Ocnija dans Je voisinace des salines sont une preuve évidente d’une exploitation des gisements de sel entreprise par Jes Daces. L'importance des fouilles consiste aussi.dans la découverte d’un systeme de difense construit probablement lors des guerres avec les romaings ct en vue de défencire la grande richesse.que constituaient les salines. Aprés la conquéte romaine, la vie n’a pas cessé totalement dans le complexe des fortifications d’Ocnita et ses alentours, Les découvertes effectuées 4 Stejar, a Govora-Sal, Buleta, Stolniceni, Cazanesti, Daesti et & Ocnija temoignent de la continuité incontestable de existence millénaire de nos ancétres (les Daco-Romains).PLANSAPLANS. IL.PLANSA II.PLANSA IV.PLANGA V,PLANSA VI.PLANSA VII.“OIA ¥VSNV ‘ledPLANSA IX,