Metafora terapeutica in contextul social

actual: teorii ericksoniene

Cimpurica Diana Maria

Consiliere in asistenta sociala, Master anul I
 Exista lucruri pe care le stiti, dar nu stiti ca le stiti.
Cand veti stii ceea ce nu stiti ca stiti, atunci va veti schimba
Milton Erickson

Cunoscuta drept una dintre cele mai vechi notiuni ale stiintei limbajului, metafora este definita in
retorica traditionala ca o figura de stil prin care un cuvant sau o expresie atribuita unui obiect sau unei
actiuni, este utilizat in locul altuia, pentru a sugera o asemanare sau o analogie intre ele. Metafora a fost
evidentiata de numerosi lingvisti si filozofi datorita rolului deosebit al acesteia in procesul comunicarii.
Potrivit acestora, metafora permite evidentierea semnificatiilor ascunse ale rationalitatii, exprimarea unor
realitati psihologice individuale si facilitarea mesajelor in comunicarea interpersonala.
Progresul tehnologic, materialismul excesiv si existenta unei societati care promoveaza stiinta,
indeparteaza oamenii de principiile intuitiei si fanteziei, indreptandu-i tot mai mult spre conceptul realizarii
rationale. Orientarea spre realizarea acesteia contrazice esenta povestilor. Se acorda prioritate realizarilor
in detrimentul calitatii relatiilor interumane autentice, intelectul si ratiunea fiind mai de pret decat fantezia si
intuitia. Semnificatia pedagogica a povestilor exista insa de la inceputul omenirii, prin integrarea acestora in
continutul teoretic al religiilor, cadru de referinta al valorilor morale si spirituale. Importanta lor a constat in
puterea de a transmite in constiinta umana valori, conceptii morale si modele de comportament. Continutul
povestii ofera auditoriului si comunitatii forta si siguranta, sugerand solutii si implinind nevoia de identificare
si sprijin in rezolvarea problemelor cotidiene. Unul din meritele majore ale povestirilor este acela ca fac
posibila largirea repertoriului de concept si valori, eliminand limitele emotionale si a prejudecatilor
referitoare la diferite tipare de gandire.
Pe parcursul sec. XX, anumite scoli de psihologie initiaza metafora terapeutica si ofera noi
semnificatii si abordari termenului, caruia i se asociaza o metoda de transformare personala si de
vindecare. Metaforele terapeutice reprezinta povestiri sau pilde care se identifica cu alegoriile sau
parabolele. Scopul major este de a insoti experienta individuala prin ascultarea si intelegerea unei povestiri,
care ajuta persoana sa-si acceseze propriile resurse necesarii schimbarii. In context terapeutic, metaforele
sunt folosite ca instrumente pentru transformare, facilitand noi moduri de gandire, simtire si comportament.
Construite adecvat, ele devin eficace pentru schimbare prin comunicarea directa cu latura inconstienta a
persoanei si ocolirea facultatilor criticesi rigide ale laturii constiente. In context terapeutic, metaforele si
povestirile pot sa furnizeze un mecanism cheie pentru schimbarea modului propriu de reprezentare a lumii,
sa determine amintiri, sa demonstreze sau sa explice un punct de vedere, sau sa deschida noi posibilitati
sau strategii de actiune. Pe de alta parte, utilizarea metaforelor terapeutice favorizeaza construirea a noi
tipare de gandire si creativitate, reformularea activitatilor si cresterea curajului de actiune, gasirea propriei
directii si crearea unui pasaj intre constient si inconstient. Metaforele terapeutice sunt realizate in
conformitate cu nevoile individuale specific si cu structurile interne ale clientului. Valoarea acestora tine de
complexitatea relatiei intre terapeut, pacient si problema acestuia. Metafora terapeutica semnalizeaza
existenta unui conflict si a unui mod neprevazut de rezolvare a acestuia. In acest sens, atitudinile si
asteptarile clientului conduc la forta de transfer a semnificatiilor, impingandu-l in cautarea unui sens mai
profund si inovator.
Metafora a fost privita ca o modalitate extreme de eficienta prin care comprehensiunea poate fi
stimulata, tocmai pentru ca pastreaza in constructia sa legaturi profunde cu semnificatiile si evenimentele
umane, sociale, spirituale. Fiind independenta de lumea nedeslusita a clientului si fara a atenta la
rezistenta la afisarea neputintelor sale, metafora folosita constient in terapie ajuta la dezvoltarea unei noi
atitudini fata de probleme. In jurul anului 1930, psihologul american Milton Erickson a inspirit utilizarea
metaforelor in context terapeutic, exploatand la maxim resursele acestora, revolutionand psihoterapia
vestica. Multe dintre metodele lui Erickson de comunicare cu inconstientul folosind metafore si structure
sofisticate sunt recunoscute acum ca desirabile si esentiale pentru schimbarea efectiva.
Metafora este indispensabila comunicarii terapeutice, fiind generatoare de noi sensuri si cadre de referinta,
iar discursul terapeutului are o componenta retorica incontestabila, intrucat urmareste sa persuadeze, sa
seduca, sa sensibilizeze.
M. Erickson era un profesionist in domeniul metaforei. Felul sau de a asculta si observa un
subiect, modul de a raspunde reprezentau pentru el mijloace de prelucrare a mesajelor metaforice pe care
si le comunica oamenii. Abordarile sale terapeutice abunda de metafore, unele bazandu-se pe experienta
personala, altele inspirate din experienta pacientilor sai. Colaborarea ulterioara cu E. Rossi a condus la
elaborarea unor teoritizari in acest domeniu, care au valorificat experienta lor in domeniul metaforelor si
sugestiillor indirecte precum si cercetarilor psihofiziologice privind functiile celor doua emisfere cerebrale.
Erickson a descoperit comunicarea pe doua niveluri constient/ inconstient. In timp ce constientul este
ocupat de prelucrarea mesajului (in forma conceptelor, ideilor, povestilor, imaginilor), un alt mesaj poate fi
strecurat in inconstient folosind implicatiile, analogiile. Mesajul metaforic activeaza asociatiile inconstiente
ce intrerup vechiul raspuns comportamental prin generarea de noi intelesuri, care la randul lor produc noi
raspunsuri comportamentale. Studiile indica faptul ca cele doua jumatati ale creierului opereaza in
conformitate cu doua sisteme distincte de procesare a informatiei. Emisfera stanga este
raspunzatoare pentru concluziile logice, pasii analitici si componentele verbale ale comunicarii. Cu alte
cuvinte, emisfera stanga este orientata spre relatia cu mediul, spre realizari, fiind reprezentantul
comprehensiunii logice si al ratiunii. Emisfera dreapta, care de obicei nu este dominant, asigura imaginea
de ansamblu, intelegerea unificata, perspectivele metaforice si asocierile emotionale, mai putin cenzurate.
Ea este astfel orientata spre modelarea emotionala, fiind locul intuitiei si al fanteziei, al gandirii euristice.
Valoarea metaforei in terapie rezulta deci, tocmai din faptul ca ea poate ocoli rezistenta constienta,
servind la a stimularea creativitatii si a gandirii laterale in relatie cu o problema a clientului.
Desi pare sa contrazica logica si obisnuinta, metafora permite persoanei sa faca un salt
enorm in exteriorul rigizilor algoritmi ai problemelor sale si a solutilor deja incercate,
abordarea metaforica detinand are o eficienta mai rapida decat cea psihanalitica. Pornind astfel de la teoria
asimetriei functionale a celor doua emisfere, metafora terapeutica capata in psihoterapie valori noi -
stimularea si eliberarea intentionata in procesul terapeutic al intuitiei si fanteziei clientului- facilitand
astfel comunicarea pozitiva, empatia, schimbarile de perspectiva, acceptarea si stimularea de
noi alternative.Aceste aspecte devin extrem de importante din punct de vedere terapeutic,atunci cand
judecata si ratiunea nu mai pot surmonta problemele clientului.
Potrivit lui Erickson, nu transa hipnotica produce vindecare, ea doar facilitand reasocierea unor
experiente de viata ale clientului, ci metaforele si sugestiile indirecte au puterea de a crea accesul la sfera
de alegeri a unor noi modele comportamente adaptative. Pardaoxal, acest lucru e posibil, tocmai prin faptul
ca metaforele terapeutice nu au drept scop in sine schimbarea clientului, ci crearea cadrului in care acesta
poate alege singur viziunea sa proprie. Metafora, acceptand initial actualul sistem de referinta al clientului,
intra treptat in relatie cu acesta si ii activeaza (prin mecanisme specifice) acele resurse interioare care sa-l
sprijine in acceptarea unor noi optiuni /cadre de referinta la problema existenta. Principalele mecanisme
psihologice pe care se bazeaza metafora si procesul schimbarii sunt: misterul, suspansul, socul sau
surpriza. In acest context, nu este necesara traducerea comunicarii inconstiente intr-o forma constienta.
Daca pacientul comunica intr-o forma metaforica, terapeutul raspunde in aceslas mod. Utilizand povestile,
actiunea interpersonala si prescriptiile, acesta lucreaza in cadrul oferit de metafora pentru a provoca o
schimbare, evitand transformarea mesajului ori a actiunii metaforice intr-un discurs rational, constient, fapt
ce ar putea dauna rapiditatii si profunzimii schimbarii.
Metafora se exprima prin ea insasi. A-i explica mesajul, inseamna a-i diminua forta de a provoca
ascultatorului un univers personal de fantezie si creativitate. M. Erickson a rafinat utilizarea metaforei, a
confuziei, a temelor terapeutice si a altor numeroase tehnici terapeutice. Multe din metodele lui
de comunicare cu inconstientul, folosind metafore si structuri sofisticate, sunt recunoscute astazi
ca dezirabile si esentiale pentru schimbarea efectiva a clientului in terapie.

Analiza problematicii metaforei a evidentiat o serie de functii ale acesteia:

Functia de oglindire

Abundenta imaginilor din metafore face acest continut al lor sa para mai apropiat de Ego, ajutand
astfel clientul sa se identifice cu ele mai usor. Clientul isi poate proiecta nevoile in metafora si ii poate
modela semnificatia intr-un fel care sa se potriveasca cu propriile structuri psihice din acel moment.
Asociindu-se cu o metafora, clientul vorbeste despre sine, conflictele si dorintele sale. Aceste reactii pot
deveni obiecte ale muncii terapeutice. Metaforele, fiind diferite de lumea nemijlocita a
experientei, pot ajuta clientul sa capete o relatiedistantata fata de conflictele sale. Clientul nu
mai este victima propriei boli si poate lua o pozitie cu privire la conflictele sale si la solutiile
obisnute, care sunt ele insele conflictuale. In acest sens, procesul intrapsihic generat de
situatia problematica, odata externalizat, devine mai accesibil unui examen rational, cand
este reprezentat de personajele si evenimentele metaforei.

Functia regresiva

In contextul terapeutic, metaforele permit adultului sa renunte temporar la

comportamentul corespunzator varstei sale si sa experimenteze (prin fantezie, intuitie sau
umor) idei si atitudini de la varstele precedente. Adultii sunt obisnuiti cu o comunicare clara,
logica, respingand mesajele redundante si avand o oarecare rezerva fata doveste ca mijloc de
comunicare. De multe ori, cand acestia se indoiesc de cele auzite, replica este Nu imi spune povesti! In
acest sens, in conceptia maturului orientat spre realizare, intoarcerea la fantezie si intuitie propusa de
povesti dobandeste semnificatia unei regresii catre o faza mai timpurie de dezvoltare, catre copilarie.
Psihoterapia ofera un cadru securizant al acestei forme de regresie, cand, in calitate de copil, ii este
ingaduit sa se abata de la normele standard ale realizarii si i se da acces la o gandire metaforica si
creativa, lipsita de teama. Prin metafora, se faced apel la resursele creative ale clientului, evitand
rezistentele constiente. Metaforele joaca rol de intermediari intre realitate si dorintele clientului. Ele
construiesc o punte intre dorintele si scopurile personale din viitorul apropiat sau indepartat, facand loc
utopiilor, ca alternative la realitate. In trecut, regresia era ghidata fie de metafore, fie de discursul inductiv
al terapeutului. J.A.Malarewicz propune chiar o metafora-tip pe care o introduce in cadrul terapiei
in urmatoareaformula: Este vorba despre o poveste pe care as dori sa o povestesc fetitei (baietelului) din
tine. Deoarece doar fetitele (baietii) pot intelege aceasta poveste si poate sa il ajute, peste cateva zile
probabil, pe adultul care se afla in tine si care relateaza dificultatile despre care imi vorbesti.

Functia de model

Metaforele promoveaza invatarea prin intermediul unui model. Ele sunt, deci, solutii posibile de
rezolvare a unor situatii de conflict cu care se confrunta pacientul. Dar modelul / solutia oferita nu este
rigida, ci contine un numar de interpretari posibile si de conexiuni cu situatia existenta a clientului,
permitandu-i acestuia sa exploreze si sa gaseasca solutii proprii, chiar neobisnuite.
Functia de mediator

Metaforele pot juca rolul functional de filtru dintre convingerile clientului si cele ale terapeutului.
Oamenii tin mult la ideile lor fundamentale si la mitologiile lor personale. In mod concret
sau nu, aceste idei ii ajuta, in cele din urma, sa se impace cu conflictele existente. Atacul frontal al
terapeutului la conceptiile gresite ale clientului, pot provoca mecanisme de rezistenta din partea acestuia
din urma (tacere, intarziere, absenta de la sedinte, comentarii despre cheltuielile legate de terapie, diferite
solicitari etc.), rezistente ce pot stingheri procesul terapeutic pe de-o parte, dar pot si sa asigure
accesul la conflictul intrapsihic al clientului, daca suntrecunoscute suficient de clar. In situatia
terapeutica, confruntarea dintre terapeut si client este inlaturata de prezenta povestilor ca intermediar
intre cele doua parti. Este un semn de respect fata de client si se adreseaza dorintelor sale
narcisice. Prin metafore, subiectul conversatiei nu este clientul, care ar putea avea un
comportament simptomatic, ci eroul povestii. Astfel, incepe un proces in trei parti: pacient metafora
terapeut.Pentru client, metafora reprezinta un scut care, cel putin temporar, ii permite sa se
lipseasca de mecanismele de aparare conflictuale. In acelasi timp, terapeutul, fara a ataca
clientul sau ideile sale sugereaza o schimbare de pozitie, care, la inceput, are mai mult caracterul unui
joc. Aceasta schimbare de pozitie ii permite in cele din urma clientului sa-si vada ideile unilaterale in raport
cu altii, sa le interpretezesi sa le extinda.

Functia de depozitare

Metaforele, prin pluritatea de sensuri si imaginatie, pot fi retinute cu usurinta si puse

in practica de client si in alte situatii decat cea vizata de procesul terapeutic. Metaforele sunt prezente
atat in tratamentul sau terapeutic, cat si in viata sa cotidiana.Clientul interpreteaza si
utilizeaza diferit metafora, in functie de situatiile pe care le traieste.Astfel, metafora
functioneaza ca un depozit. Metaforele il influenteaza (constient sau inconstient) pe client pentru o
perioada mai lunga de timp decat terapia, ii mobilizeaza resursele interioare si il fac independent fata de
terapeut

Functia de resemnificare

O metafora schimba perspectiva si cadrele de referinta, dezvaluind noi semnificatii si oferind o

imagine mai completa asupra problemelor clientului. Metaforele incurajeaza schimbarile de perspectiva
si experimentarea de solutii noi, neobisnuite. Dar scopul principal nu este acela ca un client sa-si
retracteze punctul de vedere (e liber sa continue sa-l sustina), ci sa-l faca sa realizeze ca situatia
existenta poate fi privita din-un unghi nou. Nimic nu este in mod absolut bine sau rau. Lucrurile nu sunt
bune sau rele, gandurile noastre le fac astfel, spunea Shakespeare. Aceasta perspectiva este intalnita si in
psihologia populara: Rau cu rau, dar mai rau fara rau (Proverb ce sugereaza ca, raul suferit la un
moment dat de un individ, de fapt l-a ferit de un alt rau mai mare. Insusirile, caricaturale la prima
vedere, ale unor personaje din basmele populare (de exemplu:Setila, Gerila,
Flamanzila, Pasari-Lati-Lungila) se dovedesc a fi, in cele din urma, calitati, resurse,
surpriza care i-au asigurat succesul eroului principal. In terapie, de exemplu, incapacitatea
clientului de a vorbi in prezenta unor persoane mai putin cunoscute, poate fi expresia unei
calitati pe care el nu o constientizeaza: capacitatea de a asculta! Acest lucru ii poate fi sugerat
clientului prin zicala : Vorba este de argint, tacerea este de aur!.
Functia de transmitere a traditiilor

Metaforele pot transmite traditia, in orice forma posibila: culturala, familiala, religioasa, sociala.
O poveste poatedepasi vietile individuale, efemere si transmite ganduri, reflectii si asocieri.
Transmise din generatie in generatie, povestile par intotdeauna la fel. Metaforele pot transmite atitudini si
modele de comportament ce fundamenteaza conflicte intrapsihice ale tulburarilor psihice: complexul lui
Oedip, o metafora a comportamentului fata de autoritate.

Functia transculturala

Basmele si povestirile, aducand informatii despre rigorile si conceptele din diverse

culturi, demoleaza barierele emotionale ale clientului legate de largirea repertoriului propriu de
concepte, valori si solutii.
Povestile, prin continutul lor, reflecta reguli, concepte si norme de comportament acceptate
de o anumita cultura. Daca aceste continuturi ar fi prezentate intr-o varianta directa unui client dintr-o alta
cultura,ele ar putea fi percepute ca agresive sau amenintatoare. Cu toate acestea, in forma
povestilor continuturile stimuleaza receptivitatea clientului spre noi tipuri de gandire.

Concluzii

Metaforele sunt mai mult decat un mod de a vorbi despre o experienta. Ele stabilesc filtrele prin
care percepem lumea si ii dau un sens acesteia. Din acest motiv, metaforele servesc ca parghii puternice
capabile sa schimbe perceptia si experienta si ca urmare iti dau posibilitatea de a schimba comportamentul
oamenilor.
Reala frumusete a metaforelor terapeutice consta in capacitatea lor de a actiona intr-o maniera
indirecta si discreta, in mod profound si durabil in sensul schimbarii.
Metafora terapeutica actioneaza acolo unde ratiunea si constientul nu mai gasesc solutii la
problem, oferind alternative apeland la inconstient, acolo unde, potrivit teoriei lui M. Erickson, se afta un
depozit inimaginabil de resurse.
BIBLIOGRAFIE

1. ROSEN, Sidney, My voice will go with you-the teaching tales of Milton

H. Erickson, W.W. Norton & Company, New York, 1991

2. DAFINOIU, Ion, Elemente de psihoterapie integrative, Editura Polirom,

Iasi, 2001

3. http://ludotek.ro/wp-content/uploads/2014/05/POVESTI-
TERAPEUTICE.pdf

4. https://www.nlpexplorer.ro/uncategorized/metafora-terapeutica-si-
schimbarea-comportamentelor-nedorite/

5. http://mirelazivari.ro/milton-erickson-metafora-terapeutica

6. https://www.scribd.com/doc/17331245/METAFORA-TERAPEUTICA-
TEORIE