Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Metoda Chestionarelor PDF

    Uploaded by

    a_l_y_n
    13 views11 pages

    Original Title

    Metoda chestionarelor.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views11 pages

    Metoda Chestionarelor PDF

    Uploaded by

    a_l_y_n

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 11
    METODA CHESTIONARELOR Chestionarele au fost utilizate intti de francezi, ca instru- mente de cercetare. Pe scara largé au fost utilizate de St. Hall (1903) si de Heymons si Wiersma (1908) Kelley considera ci chestionarul este: <... instrumentul cel mai stirac care a fost introdus in domeniul respectabil al stiintei...2, totusi, «... acest fantastic copil al stiinfei, asa slab cum este, va ramine un auxiliar indispensabil>. 98 Murray (Explorations in personality, New York, Oxford, Univ. Press, 1938), reproseaza chestionarului apelul perma- nent si voluntar ai subiectului la introspectie, ceea ce at urmari gradul sau de subiectivitate. Exist si o tendinja de vulgarizare a metodei, prin terventia diletantilor care emit chestionare ca intr-un joc de societate in orice problema, , intructt chestionarul nu se struc- tureazd intotdeauna in jurul unor intrebari, ci si in jurul unor asertiuni pozitive sau negative, afirmalii si negatii, ca fn inventarul de personalitafe Minnesota sau in’ testul 16 PF Cattell Desi chestionarul psihologic este o investigatie in fon dul intim al individutui pentru dezvaluirea motivelor, opini- lor, atitudinilor etc. asta incursiune se bazeazd pe o suc- cesiune logica si psihologica de itemi adresate persoa- nei si ale cdror raspunsuri sint consemnate fn scris. Se mai poate vorbi de formularea orala, citind intreba- rile in fata subiectului si completind chestionarul in prezen- ta sa sila dictarea sa (xinterview schedules») Chestionarul prin telefon. Sint si cazuri cind chestionarul nu poate fi prezentat de- cit verbal (orbi, copii nescolarizati) Chestionarul poate fi strict standardizat, ceea ce facili- teaza utilizarea masurii, De aceea este frecventd includerea chestionarelor in sfera notiunii de test. In fapt insa_testul supine subiectul 12 o proba, fi cere si reactioneze, far’ sii pretinda 0 autoapreciere, care conduce la 0 mai mare preci- zie si exactitate Principalul dezavantaj al chestionarului rezida in faptul cd se recurge la autoaprecierea subiectului; tsi in raport cur interactitnea psiholog — subiect este mai mic& urmare subiectul este mai putin influentat. Clasificarea chestionarelor 1. Dup& confinut (continutul intrebarilor, 1 chestionar de personalitate; 2 chestionar de interese; 3 chestionar de opinii si atitudini; Din punet de vedere al obiectivelor: 1 chestionare de cunostinte; 2 chestionare de nivel general sau special; 3 chestionare de creativitate; 4 chestionar de personalitate—adaptabilitate 100 — atitudini — temperament — caracter; 5 chestionar de investigare a sociabilita| — apreciere — reputatie — percepfie sociometried; II, Dupa forma intrebaritor: 1 chestionar ew intrebiri inchise (precodificate); 2 chestionar cu intrebiri deschise; 3 chestionar cu intrebari mixte; II. Dupa forma de administrare(’ dupa modul de apli- care): 1 chestionare autoadministrate; 2 chestionare administrate. Date despre fiecare tip de chestionar 1(1) Chestionarele de personalitate: Introduse de PICHOT in rindul testelor de personalita- te, pentru a investiga componentele nonintelectuale (afec- tive, volitive). Reprezentative sint: Berger; M.M.P.L; Ber- nent (Guilford); Zimmerman (Cattel) 1 (2) Chestionarele de interese: Aplicabilitate largé in domeniul orientarii scolare si profesionale. Pentru studiul intereselor profesionale, cele mai utilizate sint chestionarele Strong si seara de pre- ferinta a tui Kuder. 1 (3) Chestionarul de opinii si atitudini: Sint specifice mai ales studiilor de sociologie gi psiholo- gie sociala. 11 (1) Chestionarete eu intrebiri inch Acele chestionare in care raspunsurile sint precizate di- nainte, iar menirea subiectului este de a opta pentru unul din ele; deci, ele nu permit decit alegerea raspunsurilor dinain- te fixate’ Raspunsurile trebuie s4_se incadreze in una din categoriile propuse in chestionar. Exist’ mai multe tipuri de intrebari inchise: — dichotomice: DA/NU; — irichotomice: INTOTDEAUNA/UNEORI/NICI- ODATA; — precodificate multiplu (in evantai): FOARTE USOR/USOR/GREU/FOARTE GREU. Avantaje: 101 — faciliteazi analiza statisticl a réspunsurilor si o fac mai operant; — permit aplicarea intrebarilor cu mult itemi; — asigura anonimatul si securitatea celui chestionat; — sprijina memoria celui chestionat care face 0 recunoastere: inlesnesc angajarea in chestionar a subiectilor. ie: sti tendinfa de a da raspunsuri neutre, de mijloc, se folosesc trei trepte; din aceasta cauza intrebarile incluse se mai numese si intrebiri cu alegere ior{ata; — sugestivitatea determinata de prezentarea precodi cata a raspunsurilor; ele pot sugera Intrebérile prin insdsi structura lor, un anumit raspuns; — atractia pentru raspunsurile pozitive in detrimentul celor negative. Apeldm la chestionarele cu intrebari inchise in iunctic de ipoteza de cercetare, de gradul de cunoastere al domeni- ului respectiv, pentru fenomenele psihologice simple, linia- re, care nu solicité prea multe nuan(ari si sondaje de adin- cime. 11(2) Chestionarete cu intrebairi deschise, libere: Ele oferd posibilitatea subiectului de a’ da raspunsuri personale, atit in privinta confinutului, ett si a limbajului Rispunsurile sint relevante pentru cunoasterea _nivelului cultural, in privinta coerentei logice, a amplitudinit vocabu- Jarului si a debitului (verbal) lexical, capacitafii de expre- sie etc. Permit culegerea de informafii variate {ard riscul sugestibilitatii. Dezavanta; — se preteaz mai greu codajului gi analizei, forma rispunsurile ingreuneaza condificarea; — sint dificil de formulat (réspunsurile) , m cind solicita siere mai intime ale persoanei — in cazul unor opinii insuiicient de cristalizate, sporesc numértl raspunsurilor — Intrebarile xcofeteria», formularea tuturor raspun- surilor posibile a 0 Tntrebare tip deschis, subiec- ful rezumindu-se Ia alegerea rispunsuluiadeovat ni 11 (3) Chestionarul cu intrebiiri mixte: In cadrul aceluiasi chenar sint alternate intrebirile des- chise cu cele inchise (C. A. MOSER — «Metodele de an- cheta in investigerea fenomenelor sociale», Editura Stiinjifi- cd, Bucuresti, 1967). I11(1) Chestionarete autoadministrat — Subiectii formuleaza si consemneaza in acelasi timp raspunsurile, eliminind filtrarea informatiei de citre alt persoand; din aceasté cauzé rispunsurile sint mai libere, subiec{ii Se pot exprima mai complet. — Autoadministrarea elimina unul din factorii care in- fluen{eazi rispunsul — personalitatea psihologului (opera- torului) — In absenta psihologului subiectul este dispus si ras- pund& Ia fintrebiri cioarte personale», poate si elaboreze raspunsuri . — Chestionarele se pot autoadministra individual sau in grup, Chestionarele autoadministrate se divid in: — chestionare prin coresponden{a (postale), in psiholo- gia social si psihopedagogie; chestionarele publicate tn reviste — ziare, sau anexe Ja diferite mirfuri vindute (care nu pot delimita itemi strict ‘int utile in comer si reclamd, performante, opi- 111(2) Chestionarele administrate (de psiholog, operator) Teprezintd modalitatea cea mat ullizatd de culegere a infor matiitor. Determind o relatie asimetrica inire subiect si psiholog; notarea raspunsurilor poate determina o susceptibilitate din partea subiectului gi poate fi sursa de eroare. Trebuie Iuaté tn consideratie motivatia comunicrii_de- terminata de personalitatea psihologului (cercetatorulut). 103 REGULI DE INREGISTRARE A RASPUNSURILOR — Este interzisi' modificarea oricirui raspuns. — Primul raspuns este cel adecvat. te Timpul de latent poate exprima gradul de emotivi- tate. Pentru a preintimpina dezirabilé a ras- punsurilor, psihologii folosesc tehnica a chestionarelor; de-a lungul oricarui chestionar poate fi pusd in evident o curba de tensiune. Lungimea chestionarului este in relatie directa cu alege: rea din universul Intrebarilor a celor esenjiale. Lungimea chestionarulut nu trebuie s fie miésuraté-numai in numaral de intrebari, nici numai in timpul necesar completarii ras- punsurilor 1a intrebari Exemplu: ALFRED C. KINSEY, cercetind comportamen- tul sexual la barbat si la femeie, utilizeaza un chestionar cu 300—500 intrebari, itemi (daca’ intrebarea este simpla, ea insdgi este un item). Tn mod obisnuit, 25—50 de intrebari ‘mm obosese. Numarul nu este limitativ. Forma intrebarilor (inchise, deschise), locul si timpul de desfasurare daw un spatiu de joc larg chestionarului. De asemenea, modalita- tea de aplivare. Durata chestionarului. Chestionarul nui trebuie si depa- seasc capacitatea de concentrare a celui care raspunde. Azi, limita este impusd de la 30 minute la 1 ora si 30 minu te, dar niciodata nu trebuie si se abuzeze nici de timpul si nici de amabilitatea celor chestionali. Concentrarea aten{i- i se mentine 40 minute. Punerea in pagina este un element important. WERNER HENNING (1971) precizeaza, din punct de vedere tipogra- 105 fic, conditiile pe care trebuie si le indeplineased un chestio: nar: — sii fie imprimat estetic; — tipografie si fie clar delimitat; — rispunsurile prestabilite si fie plasate pe 0 sin- gurd laturé a chestionarului; — Si fie astfel imprimat, incit 8% permitd imprimarea lui ulterioara. (Imprimarea pe ambele pagini, linii, puncte, chenare, co- duri, pietograme). Formularea intrebirilor. Tehnica chestionarului nu ince- pe cu formularea intrebérilor, obiectivul investigafiel_tre- buie mai inti tradus intr-o definitie operationala, urmind stabilirea semimuut intre indicatorl. Nu toate intrebirile sint indicatori; intrebarile introductive si cele de trecere nu pot avea aceasta semnificatie. Stanley L. Payne, in lucrarea «The Art of Asking Questi ons» (1951) — «Arta de a pune intrebaris, propune 100 de imperative pentru formularea intrebérilor; de ‘retinut este faptul cd: —raspunsul trebuie analizat intotdeauna prin prisma in. — formulari diferite dau réspunsuri diferite; — formularea intrebsrilor trebuie sa fie clara (simpla), fra inflorituri stilistice, corecta gramatical, respectind topica frazei sau propozifiel; — in formularea intrebarilor se vor evita negativele (nu sint permise

    You might also like