iat Petro CARIOLOGIE st ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE SUB REDACTIA Dr. ANDREI A. ILIESCU Mer(gSounong 2160 1020, AINA) NOsaD}9A, BUSH “sc. (ermodrunty, S042 20194, AIA) MASI IBD wUopg wANe'T ACL ‘RIOLAVOD (eluasuop ,smpiAg,, varmts-antuq) nuwaanSup, ex_W’] IC “s90 28 (nSemong ,e1iaeq joe, gHuA) edog wsnpayagy sc] “jUo> (voodey fj nuedaiiey nun, AWA) dog wp BUY “IC ‘Jord (Gemnyy BL, AWN) KOU NapUEXALY “IC ‘Jord (Sey edog “1D, AWA) asmyvaey wEZayg “1C] Joug Ipuy “4G Jou IALC [OID INA) AYRE) IROL IC JO (nSoanongy .nosoxorepy MLL, varEsIOAtUA) BALLON MEARE A “IC'JUOD (eavostunty, Soqeg 10191... JANA) MsaB AD [HALA “Iq “JuoD, (erwoSiuiy, Sqr 111A, AINA) PIOg Fosrry “ICI “FON J95 ‘MOLLOY Ad INALLOATOD 10d 405 {W809 99302150 91001» os0g sone 20 sz ah ap ang (SSLOLLPIESID (8'SLONZOO-*IE9I9 BUIIWA THPED *] 9-LiS0-GE-£L6-8L6 (€1) NES" ‘1-LLS0-6E-£L6 (01) NEST “BONG, 9007 “EIR OIPaWY eANAIpA Samong| — sEFED youIDyY “nOsaIT "y joupuly / aavowwaneysau adesayoquopo 18 330Io11) “V RIGNY ‘NosarTt pquyuoy ¥ ajeuoje yooronats € aD eaHHDSIC (Cova atoypep ad oust “upumyoson 2anpen sprednyrua) 2av0ifus 9p qworay;pur “ypoyed nes esau ~ audoqpordas v0 nnd so mon aay -eotaped op wmode oo Logo ens OROCuviNT INAINTE Caria dentarst riimine, alitari de bolle cardiovasculare si eancer una din cele mai rispindite imbolniviri ale actualei populatiia globulut. Daci tratamentul curatly al catiel dentare simple constituie obieetul Osontoterapiei restauratoare, in schimb preocupiile legate de cunoasterea etiopatogenll evolutied gi mecanismelor de combatere alcituiesc in prezent Cconfinutal unei nol diseipline, Cariologia. "Pentru evitarea confuzillor dia ultimal deceniu privind stera de abordare a patologiei fesuturilor dure ale dintelui, dar mai ales pentru ‘Sporirea effcienfei dingnosticulul carie simple dentare, planului de fratament si misurilor ferapeutice concrete care decurg, autor au dorit st semnaleze aceasti diferengiere, ‘Prin introducerea nofiunil de cariologie autorii dorese si-si atenfionezecolegt ci exist nu ,carie* dentari cl boalt carioasi Tn acest context biologic integralistcittorul tratatului de fap} poate ‘gist foate informafille necesare unui tratament modern, in care rezolvarea ‘practicé a leciunilor cariouse manifest este tasofit side evaluarea gradului dde isc la carfe al aceluiag individ. ‘La rindul situ, cunoasterea gradulul de rise la carie permite stabitirea, itr-un cadru individualiat, atit a color mai elicente misurt preventive cit si alegerea cele/ mai potrivite indicafi terapeutice. ‘Autor, cadre de mare valoare sunt cat mui realist, introductind informatia de ultimi or, dar pisirand tn acelasi timp racordarea Ix ‘mentalitatea Tne tn schimbare ca si ln condifle actule concrete de destisurare a asistentel stomatologice. "Sunt convins ci acest volumn va avea un mare succes bine meritat. ‘Acad. Prof. Dr. NICOLAE CAJAL ee Acsdemiede ine Meicledood anny pseanang, no poropouas ips osa40p 24 apinan nos 1un}8018 pxpaM dojauy jf vp “eouotow oh pups nud eg wan, yrassuo 28° 2p bp qeaupuoy 102 HF jasSojored 0 Bs usbagn “avootounoise4 aydoisonwopo 3 2y8ojo}409 2 uy wy 18209 7 par ome pdizy4ve s0s04) ook syaumu ay 1 Hoyao0 iyse1p0 ‘pdnp “22 2p ‘Puowodiy syauoand soy you 129 0 weazaud wy ppandsps ps joy oyo0o8 m2in9 aicaoxe1d o amnion et 109 iy aoquop su Dosnuanauduy seus mp. 7 wp suoioduayuo> j2180)0t0pO EAT ‘purird manos 10114 fou] ,e18qomopor0d “njo'y Said je woylojto joes “0p fpaiquou enone. nano p soda 7 unjarg “sauoy paul RMA ajeuolfounjopiow a19j981e9 FHL “suayau ufoawad ap wrtzzasdat Dy ‘esSe0> Mp 526 op boda ‘qesouge hues @d]WIIYD e1IDBIED Ep} i FuviNad auna worrwnLnsal vanLonws wr BIDOTORVD28 cARIOLOGIE se depune mai ales pe tavanul si podeaua camerei, era lepunerea se face de obicei in dreptul margi zal gi fa cructrald'a dentine! primare, prezentind tnsi 1d formatA prin intensificarea activiiti odonto- tuilor dure prin abraziune, cari, Ea se formeazd pe zone restrinse, corespunzind suprafejei pe sare un caracter de apirare prin creates unui obstacol dur in pendent de activtatea celulelor mezenchimale care tate. In aceste eazuri lipsese din stratal dentinar respecti fibrele Tomes si | fibrelenervoase Din punct de vedere st tral, aceasti dentind prezint un procent scAzut de 1.5 STRUCTURA CEMENTULUI 1.5.1 Caractere topografice ‘mezenchimala care acopert asigurind fixarea fibrelor STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE 2» 1.5.2 Caractere chimice Cemenual este consttuit din substan organick 50-53% si substan anorganic 45- 50%. Componenta of este reprezentatd deo materie fibriard de naturd colagent, iar Ia comporitia anorganicl se fatdlnese diverse siruri minerale si indeosebi a Desi rerezentarea componenetei anorganice este mai redust fn cement dectt in urald a siruilor minerale sub formd de cristale de 1.5.3 Caractere morfofunctionale fe constituit din punct de vedere morfologie din dout componenete: (Gibrlar) gi cementul celular. Din punct de vedere cronologic, ccementul acellar se depune primul, din sacul dentar, prin apozite, find denumit frecvent gi cement primar; cement celular se formeazA viterir, find denumit si cement secundar. Came ne, Si a rina scope die dea e oa, suprafats. El pf ine numercate stria{iuni perpendicular pe suprafaja corespund Wlecelor deiner ale fbelor periodontae.Lipsit de celle, ‘cementul fibre dispune de un sistem de canalicule fine, radiare, care asigutli ‘desfiguracea proceselor metabolice. ‘Substanjaorganicd este aleatuitl din filamente colagene reunite nt-un reticl fin, ‘eu ochiuri de maria variate, cuprinzind crstale minerale de volume diferte. (cementoplaste), organice a cement evolutive, {in aceste canalicule intelacunare se gisesc reunite preint-un sistem complex dé anastomozi. ‘cement gi dentind te evidenjiard o structurd organick denumita jor benz eu ‘Aceastizont are un aspect granular, Prk fibrilart, ‘margini anfractuase. Se sonsideri c& aceswlewoune youn earsuoy nated ‘o[eWisyuv3.00% sp o-nud ae2 typynu yyooq oe axede ws ix andaosns oy 38 ‘ene aaa fadnd vaanizefg exaluy 8 auomap nef gual yeoenpose 2109 ‘9Ua19 up wun fou up mespeouy pugindau + ‘sapoud un yiuseudar RIM BED 2180. jousip saooud un aise BUVLNAG ISINVO VINSDOLWdOILS Wantolidvo 18 gnyrauons ajaunoey anya areotumuos ap sv0z njowowopo e gyeimans yiuauoduioo © 18 eiSojopious uy gresSonuy ou ‘huuejnonsed 9p ayes o piujzaud so[no}pes tmuaweo go gIEIsvOD as ‘2yzn|>u0 par TsO ‘ayonstpoarso ‘sxpromedt ‘upromdsuon, “ayeaopeidns nyseidop id os wrhuozay ‘atiqiozas ap suawours 6 ode ap exe Up “jag epeyous vo Se12U98 runioaye uy #8 amide weojuawionsodyy soresedas uowou9y {gns auauia> ap Ylauné2p 8 axes2j2000 0 ¥9 1S RUNIED 1020 punqyiuos yrewoposed 2jiosu eadns 24 uucyunou aanj aS 12W2> 2p inuowag wznydsad ‘unuad jyesooou 2189. A810 uw upd yesazymieul 25 2x89 yplowuaw29 2 [ansy “10 pquni0 soMNew O- va8ujoo op Jou ap gnunuos 9p povfogerour ax upwopaid soup, jodoonu osesya as ‘ammnyso 2jeqveuodutoo [ey ‘PT “2xojduro> earjoqaaus oso00xd 200 Imps 2 CRs @IOOTORNVO HS OE OF32 CARIOLOGIE ialul cariogen al alimentelor este condijionat de canttatea si calitatea imentare. Acfiunea alimentelor se manifesth att prerezorbiiv, cit gi ‘mari grupe reprezentate de_terenul Boeab, wmerflrn bucalferogeal 3h substatul 2.1 TERENUL FAVORABIL 2.1.1 Calitatea smaltului dentar ‘este, In bunt parte, condivionatt de pe de o parte de influenjele ce s-au a unor tulburtri metabolice produse de o slimentaiie nerationali, wea o serie de repercusiuni asupra germenului sh favocizeze aparija procest ‘aris, sau si gribeased evolujiasa prin acumulare de ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 3 1microorganisme bucale acidogene si hidrocarbonate fermentabile in defectele de til, poate produce microchisturi suferind de scorbut nu apar jus la descendenti jucerea general a tl de “fagure de miere”. ase. Tpoteza ef febrele eruptive ca rujeola, scarating, dentare nu a fot confirmatt pina in prezent. dimainile a gisea gi a noua de sarcind, poste produce 0 hhipoplazie accentutl a s la copilyoo vauaullueu) Eatsuap9p syd varias - out une sas yp ass se see dap gu wpnxs 300 € unl 10d a ty np yeuosodosd aS349 ‘ajewopored s0[/3ur sia bfeang Faseoonut "panos usp ayred oz m1 ‘99 puygnounods Sresautus soquruts a56 a5ed sonny uy 23 huoo 1§ yo azed 2g "235 | tae w panasasa 108 PHUDAZAA} O 15R8 BS sos vag ¥ pandausesd azeunvew op puny wis epcoy gsnpa! yu gluaaoayy o-iad yeeazso}s09 2s suzy ue yepeds 012 iopazyodny + ued rose a8 yuap 9p wazouoy 29 du eisuoa 95 tuyjoqos suaui22 ojnuedi0 eon “qeuouoy URE we naued 1505 tquad “yes2ua eo ed sony 2p vases aynedeo ezuDAKy 10d “axsajop gaydeo nies jenuodiuoo ya “age-t poseaedap you no no plop 0 "eo aud "guuesoy-t10q 0-24 dyou no “ainiuep sojpininsal eammyoxzap 18 watoySous yzeacape put 12] sonpuoo 29 v999 mynleUs I 2p voo 18 4go “pounsw © arEwo} op upeouod wre pu ‘eadnse foun a1saje ate punyroy araonpar areutin adaup am hyews ango ap snynosny waren "3540 ans aogoo nu ps ayo. ous vj ehussyax araiaye nu EuMaMs ap LROK|POU! ois208 EO uruap wong yresasany 29 1§jsoUm ensiueD apeos sep ‘yuuos ysol ap way yuma9ze 2389 AU ayE9 Ul BJS} 9p a31qeH0ep auds “vo erouru onourluos yout wiDaye.v By “rouos w aap aunp ajumnse} ApEAUED sonpat noqeo ap wzgos auwos jouode yo axed 2g v30yR0j YF NPIBD UL BhuaswD « Injnjous yoonjew yeresouw eoLequnued ZLL'z soynSejgowewepe yupz9 nes suaBenip fe renzas eo ojemyonss 1 BD wosouND 949 “PoUDUIDSE OC] % BUVINGC 1aTavO VINGOOLVEONT © SIDOTORIVS ve36 CARIOLOGIE. = clearance (diluarea subst + lubrefianté (prin mucin si fonayer care 10% rispindeste sub im, fa permanent migcare, care acopert ‘explicd prin aceea c& sunt 0 alti-dovadi este cl, iradierer gland jsmul nu reugeste si ica, 0 datd in plus, cor -3 ml/minut pentru secreia salivark stimula, a salivard de repaos. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE. 37 vvascoast favorizeazi rejnerea gi aderarea rest spafile retertive ale arcadelor dentare, generind astfel condi optime debutului proceselor carioase. 2.4.2.2 Proprietit! chimice ‘mai important, fated fate scare este de dena = “iderea pH-ului bucal. La un pH neutral calc valori sub pH 4 intreg cal ine direct in declangarea sau Jonizat reprevintd 50% di salivar se geste sub form’ Caleta! nefonteat se glseste In proporie de 10-20% in fosfatis bicarbon 10-30% legat de idins). 0 ide cofactor legat de smilaza salivari inca salivar, independents de regimul alimentar, este insiuy (opyao4{sin 1p “ou ung. aqedtouud sojapuels wiasoes uy YSU 001-08 Bune aveuyres opapdeT ‘2p}on18 asor asad pupuriuoo ‘aru pioinoajous yseus nd oupposd "guauaizeg 2pze9}sue 2001 zor 18 feroon(f fe paunjod 1§ (auiaoidooy(a) sujoioxd 9p a¥e32) apponj8 ‘Creu Srepion|# ip aun) 32293 eproniS 9p EULNO} qns osDins 9s axeares opopM19 totlqlospe wasaipau und # €9 mI9qe9 -923uouGoy 2 2p Hhys0y of soquninsel| fp sojunags © sunppnosed wat fw gud aoursto}9 2p indun auausioeg nogid eaulyoquny ~ njasonyy (2z80 UO 1 1 auuraind yzojaus axé> owore lao ajosnposd ap *ylunisqns S940 naiwed vo ‘Weunos ays9 msaoe FOUL p faqeuony w onDeIoud elvaru 18 varojfosep uud oqeonq [10 musyoqeW: osempuygined “(RuszuIe sp jor om ‘ise azaule ap jnsonyj eareuuy wd sraroqila 36 Bs adaou jusony ¢ earvopen suds jrv0qoo 141d paED “to[80 2p Jo4e}80pfluscaud weneo wip yesHNaU Hd BL HHANIOSN a9 hoje ap wanwongy nyzaueur if nloqeo @p HhuaeaIg yuo! Rr¥=|SO uong tyoap asour yeu po 9p OOO'L =P. HoIpE “CE T) JANES. nj ty widd ggg “B29 9p tnvasonyy w aies1u20u00 0 v| efunfe os Bi ‘eazensquwupe und go indy UU yt 1 asotadap uqmiod ede epun ojooy anwap aueurp yoruqgts> fp ajuounuuiad ajasa903! Inpioe und y2vaqsojg axeo ‘aieinpise sionyy op lunons }4d yuquanas eansgur ad ‘3012 gh 3p qnunsuo> und yoeid 1 aunyznyip 2p 20] 212 youd je9© 05 ¥1 upd ap aaibo19 ‘olyjoods s0pojeae ee BUVINAG TaRIVO, VINIDOLVAOLT ‘HIDOTORIVD rd40 © cARIOLOGIE ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE. 4 Saliva mai contine colinesteraza, fosfataza acid, esteraze nespeciice, succindehidrogenaza, peroxidaza, 1s oferd 0 protectie anticaroastefic ji rezultate din activitatea de neutralitate sau de zonele alealine, dimpotivs, ofert dinjitor 0 evtralizat aproape sk acjioneze prac ‘coboarit pH servi orienta gi ca test de tampon nu tn acolo unde se i carlat. Saliva umanf are un potential deosebit de stl de constant la acelagi individ, dar pon scjoneaz numa pe © ‘penirafiecare sistem fn pate: reologia bucald, care dirijeazt sistemele tampon prin filmul salivar in zonele al microorganismelor —fatre a hidroxilapatté si provoact liza lor. ‘aturt hormonald a ritmului secre vare se bazeazi pe afiniatea pentr fier si con metabolice care decurg. Se giseyte1 optony8 us eoq offenwaune o sop ‘ajawp no auaiaing sed wlapanayymyaate oe "yn o¢]"2SC0uNEY MO earaposs [pads sojeyeuoqeoOIpIY |e UABOHED INjOU E-Z'z 00 wluspouy pu ' a1euLy 2p epousd soyestoa ameongzudns aso i "pandadsiad yaseoot UIC, goroey weyoduy wn Puy Gqns mys nag EsMEZ_InIMIDgEIP Bivo sjpcaea aneud apvagruwss 20] un yéno0 uesodwarwoo syn exer TWaVLNaWHa4 HVLNAWMY TnivuLsEns 2% soooud ‘npsfeo op yiys0s und ‘ermasoou ‘ansaydiou nfjous yevoforosd amo sjuezyesouurey sluvisgns wy aveueIoeg ‘auaigoroqu unyzape ware = ‘augqiaiseg opptusue 1 umn drud 2p afaueSnue “2jaufona 20181905 ‘yi aumopasd ys amo uj “2upuEgoD PINDIad uo ¥ BANS|96 ¥asSOUIpOUE Und susdojms aaustuedsooso1 ango 9p usioeg 10979 Wud so NooUn vee peoued xn eau no yjouoibodoud ssoxut ‘pogo ‘ppasod wisaoe yo sifapacop [89N9 InP rusupnise 12y2 ay 5 18 axosyen os auvo preayes putoioudroy 0 aise soqe your 399 nudosd woo od ‘euafoe2) suaBo1rdowopo se-o} ouaSue 2ysoae Yo PEWaIBAS 99 voD9 “2|eIoE| so|pIon|f JojoUaTED w oungiod up ons di op emu a os soyuarseg woseugdopus wax "peeyD1O9 2189) apduts sodiapy) inert soy usBoredowopo 2p yBeanuy 235 soohysap arreprxouod [aWaStS sjotozod vj vareidna id) prousteq gzvauorioe zuusjoioejod ap (0) re moayg “ous0an9] usp aBunfe opun YeaISui rnjoluet yaepasuen uy @ FUVINGC TERI VINIDOLVEOIE WRIDOTORIVD von te“4 CARIOLOGIE: ac{iona si postrezorbtiv, tn cursul odontogeneze, pe eal sistemicl,influenjind negativ ‘constatat de asemenea ck dach aceasté populate se limentia ancestral, procesele carioase se opreau din evoluie ginu mal apireaualtele Fe de alti pare, mestecarea produce scddere mai redusi a pH © soluis induet ‘griu, melasa gi siropul de te iv cae produce rent pin Taare fr, éateril recenel nor esa Inteprics la Vipeholm (Suedi (Creserea carioa avut loc diferenjiat fn functie de mcdalittea de administrare a dulciurilor. Astfel, 2 ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE. 45 4 riscu! maxim la cari apare la consumul de zahér sub o forma de preparare culnart care favorizeazt un timp declearance mult experimental a fi aja tradiionali contin foarte unde al usin zahar; = eresterea dramaticd @ freevenjei cariei la aceiagi indivisi dact tree Ia 0 ‘aha gi produse zaharoaserafinate; relaja cariogend semnificaiva dirte frecvenja carei dentare ji consumul de + efectul cariogen rapid exercitat de zaharoz4 prin contactul direct eu placa bacteria; = caries ‘expuneri la zeh flcidicd), prt modelaes sade etre al fctor 2.2.2 Obligativitatea contact cu dedivtatea unor"produse zaharoase (caramele, Jeteur, rant, Indelungatt fa € insuficient, a bucalindeosebi in leur retentive, unde auocurirea este;a8o}1n0 suntia0 p2 foo 19 "eroreyeZ uN mu a aud ajylipuod uy > SSup ese oqua0a1 Feu R912 jeuopuue § ajeunxep 20; *yz0on(8 2p ayewum ‘A avanys 2s undo sjouinyn ag “Weare soreyee “USBOUP9 ft p wauunuap qs aewou u 90} Yofeau99 nes YOR Up wazaid Uy .od 98 Pz09n{9 "arCO1L09%1 Tozoreyr2 vammuouliay utd #8 wuoy 10d 28 ‘anangg) asap U ADO Bo Os08Y8 2S nad as-mpupusiy yun uyp wseooe "(gum ‘ourgd) ezoyeu “anynna nidiouud ae oxo 1yo9p 1yMUT yur wTUEBLOOID|UI ap yrEZHINN 259 - 00z800p ado 309 rsluayod rowseuy you pO nd ymBUOGIEDOIPR au9p ap supURL wrasDyDr “IO japa 18 yap squioind your oosuny) ayye2 16 uopIuie 2p wyfotuquio> oajo un ate (22 ap) “yoagyer 18 aga o1sa tno “yueLseeq eed uy pides 273 erenawo wy s1eTunjapur ou sienues up wyxew ouaBoyseo jeijueiod no ejeuoqueOIpIH Ze ‘sou gdnp repo nfeuiad ~ 1f cojpinn(t ements purace “pares wos awe de HO TRS 5 Sleetosp aide "bngiap 3 Inunsoo penp Yoansw sp UNE was) — : i eoproe Imp ap ysNpUT znd nes ginosaio pl ‘2p ayuaunye soun vasysoy uud anysous 1 apides ameaes paxoos youn varaonput ~ z027eq 25 J0}2pLon1F ‘op nez0eo 1 aod ‘yurzu04e} vaBouED soroe ‘zouere ap yn ez no e999 UN are spayseu progtos fasoas 0 pzeat voupg “2}edseoud soponiy 18 JojeyeuoGeooIpIY |e AWAIIES N-BoULILE|D EZ ‘ayenatnou foap 6 ‘quip ad aiuores ap tnd! sonpar aj asearayes ojaeedaud kj sojepidi wassio0sy w “FUVINGC GRAV, VINEQOLVA OIL ‘IDOTORVS y48 : CARIOLOGIE + de cobortre a pronuniatl. 2.25 Hidrocarbonatele alimentare - sursd de sintezd a hidrocarbonatelor placii bacteriene 183i plectind de Ia acelagi substat bacterian extracelular rganisi a ciruisitez& de hidrocarbonate pent placa bacteriand nu iv de zaharozA este Actinomyces viscosus, El produce levan si un Dterogluci, 2.2.6 Degradarea enzimaticd a hidrocarbonatelor — scéderea pH-ulul jogene pot utiliza multiple cli de propice demineralizsri ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 49 de injeles de ce ingestia freeventt de hidrocarbonate precum st eald (in special a celor aderente) fac ca perioada de bactesiant dentaré pare ca surst de seidere a pH- in care alimentatia creste riscul la carie 2.2.7 Grupe de popul legatt de siscul la carie cénd impune gustaea freeventt a ursul preparrii(ofetar) sau se perturba regularitatea meselor| in schimburi. prin apettul crescu care necesitl mai multe mese sau prin consumul 24 prin creserea frecvenjei carilor, urmare a acelulas cconsum sport de zahir. Dependenfa medicamentoasi poste fi fnsojt uneori (hais) de un consum ‘exagerat de dul area de eat pe suprafejele netede coronare. Bol casie prin sucuri compoturi \dmnistrarea unorsiropuri medicamentoase (antihistaminice,antibiotice). in mod reflex #8 consume freevent ghucide ea wrmare seul nevoiti e-si modifice alimentatia traditionalt (aleduité preponderent din polizaharide complexe), prin prteine, ac hidrocarbonaterafinate, ca $ prin consummul freevent sub formt de gustiri al ‘unor noi tipur de alimente preparte industrial. 2.2.8 Rolul carioprotector al limentele pot modela efectul cariogen al