Dr. Marcov N An IV Detectia leziunilor dentare terminologie referitor la DETECTIE, DIAGNOSTIC $I Confuzie considerabil EVALUARE DETECTIA - 0 metoda obiectiva de determinare a prezentei sau absentei boli; DIAGNOSTICUL - 0 sumare a datelor obtinute PRIN DETECTIE de c&tre factorul uman=> caracterizarea generala a leziunii; EVALUAREA - are ca scop monitorizarea leziunii in timp odata ce a fost detectaté si diagnosticata. Scopul examinarii pacientului ADETECTA semnele unor leziuni necarioase sau demineralizari incipiente de natura carioasé la S,D,C. Depistat precoce procesul carios necavitar poate fi reversibil prin metode profilactice-preventive (terapie medicamentoasa nu tratamente chirurgicale). Leziuni incipiente sau NONCAVITARE In stadille initiale, o leziune necavitara poate fi detectata doar cu mijl speciale. Odata cu progresia devine direct vizibild. INITIAL-alb cretoasé in SMALT(MARMORATIE-ocluzal) devine in timp bruna, galbena sau nuante amestecate. PATA ALBA CRETOASA (Este o leziune de sub suprafata) Demineralizare reversibila dupa terapie biochimica a smaltului fara cavi evidenta, detectabila fara dificultate utilizand orice tehnologie disponibila. Metodele de detectie '§ variaza in functie de leziunea dentara si vizeaz4 scopul examinarii-a alege 0 modalitate de tratament corespunzatoare tipului de leziune gi stadiului evolutiv al acesteia @ Leziunile dentare - mare varietate dpdv al:= tipului de leziune; ® forma leziunii; = localizarea; © gradului de interesare a tesuturilor dure (dimensiunea, adancimea). Test de DETECTIE ideal caracteristici = noninvaziv ™ ‘realist, obiectiv rapid senzitiv si specific s& furnizeze date simple, certe gi direct corelabile cu evolutia biologic la nivelul structurii investigate; sor de utilizat de catre clinician, suportabil de catre pacient '™ acceptabil si eficient raportat la pret ™ sd nu necesite o dotare tehnicd deosebitd. A.METODE CLINICE DI! I.METODE ray Red een Seared Cee) firului ered een Coed reed Pert) Pee) Ero (oglinda, tumina, [gi amprentarea CMD erred eee Loo tomaladi ech Ee] PeeryMetoda Vizuala de Examinare Cea mai larg utilizata, rapid, ugoard $i iefting Necesita igienizare si uscare optime ale dintelui investigat. Implicd 0 iluminare directa buna si o oglinda corespunzatoare. Util pentru toate suprafetele dentare si toate tipurile de leziuni Reprezinté baza si etalonul de comparare a majoritati metodelor de detectie. Standard pe suprafetele ocluzale, verticale si radiculare (accesibile) ™ Totusi subiectiva; nu permite cuantificarea si monitorizarea leziunilor. 1.Metoda vizuala Necesité trusa de consultatie (pg. 21-41) (Momus) rot) Utila pt leziunile dentare carioase&necarioase. Dezavantaie: 1m Imprecisé ® Leziunile incipiente sunt mascate de lichidul bucal ™ Necesita curdtare si uscare prealabila, IZOLARE (57-105) MaxwoiVol Nu detecteaza leziunile necavitare in dentind si pe suprafetele posterioare proximale gi ocluzale Nu detecteaza carile secundare. Necesita un ochi experimentat pt a diferentia leziunile carioase si diferitele hipocalcificdri 2.Vizual Metoda Tactila (direct) (oglind’, lumina, sondare ugoaré) Utila pentru leziunile dentare carioase si necarioase. | Modern — sistemul european de examinare: examinare vizuala detaliaté dupa o curdtarea dintilor periaj, utiizarea atei dentare inclusiv detartraj daca este necesar si uscare cu aer comprimat (Pg, 105-113) Examinarea dureaz& 10 minute per subiect. Detecteaza in plus ~ cavitatia si apreciaz gradul de pe fejele d. unde exist acces direct - certificd existenta carilor marginale fra pierdere important de subst Defectele cavitare sunt ugor detectate cand sonda “agata” suprafata explorata. Controversé-poate produce transferul de org cariogenice de la zonele infectate la zone neinfectate -poate traumatiza ireversibil leziunile necavitare potential remineralizabile din S gi D ™ nu are o acuratele diagnostic mai mare decat inspectia in cazul fisurilor ocluzale gi ale suprafetelor proximale posterioare. Utilizarea Sondei “Agalarea” poate fi ingelatoare Usor de blocat sonda la nivelul ganturilor gi gropitelor ocluzale. Acuratete de doar 24%. Nu este o metoda foarte precisa mai ales c& leziunile incipiente au initial 0 suprafata neteda. Poate produce cavitati ireversibile 3. Metoda vizuala cu separarea temporara a dintilor (pg. 41- 47) ™ se adreseazé leziunilor suprafetelor proximale la dinti frontali sau laterali ofera vizibilitate directa si acces pentru aplicarea metodei 1,2 permite o evaluare mai corecta a tipului de leziune (coloratie aspect al suprafetei) sau a gradului de cavitatie (localizare,adancime, intindere) ™ rapida- cu separator Ivory la d. frontali; lenté-foloseste un inel elastomeric (cauciuc) care se introduce vertical in spatjul interdentar de investigat 4.Amprenta secundara 5. Camera intraorala Estetica 7. Semnul firului de matase Estetica 8. Starea gingiei Estetica 6. VIDEOSCOP Microsistem video intraoral - permite o vizualizare a suprafetelor dentare greu accesibile vederii directe. - 5 tipo dimensiuni (lungime,grosime,angulatie) - Maire a imaginii de (24-48x) si iluminare intensa a cémpului investigat - Posibilitatea de irigare a zonei care indeparteaza resturile alimentare. - detectia proceselor carioase primare si secundare proximale, subgingivale, a adaptarii marginale a restauréirilor - obturafii, incrustafii, microproteze.B.METODE CLINICE INDIRECTE ON arly oe Para eas iluminarea | ECM ACIST 7.Tehnici ere) Erong Ese Clinico-rx -bitewing Prey Asistata Croc rr Park to) 2.A.Diafanoscopia Utila in detectia carilor proximale la dintii anteriori 2B.Fiber-optic transillumination (FOT!) Leziunile de smalt ~ ri sau opace Leziunile dentinare - brun portocalii sau albastrui Tebnicd utilé ca auxiliaré fara precizie semnificativa 2C.DIFOTI © Depisteaza cari incipiente inainte de Rx, precum gi fracturile si fisurile incipiente, carii primare nefcavitare incipiente si manifeste si secundare -marginale cu localizare Oop ™ evaluare alte leziuni necarioase cu pierdere/nu substanté. | monitorizeaza eficacitatea tratamentului si corectitudinea aplicarii materialelor restauratorilaraté efectele abraziunii dentare, Rata de detectie-suprafete -NETEDE (V,0) Dif 41% Rx 4% -OCLUZALE 80% — 20% -PROXIMALE 69% 31% Procesele carioase disipa si absorb mai mult lumina (apar ca suprafete mai ‘intunecate) decat tesuturile sinatoase vecine (translucide intens luminate) 3. Metode electri Caracteristici utilizeaza radiatie luminoasé alba -nu expune pacientul la radial ionizante; O imagine de rezolutie inalta ale suprafetelor ocl, prox si netede este obtinutd instantaneu pe monitorul unui computer reduce perioada de tratament si preturile de cost, sigur imagini in timp real in cadrul etapei de exereza a dentinei alterate. detectia si evaluarea leziunilor carioase méasurarea conductivitati electrice a smaltului cariat in raport cu conductivitatea electrica a smaltului sanatos care este foarte mica. Dintele cariat - prezenta porozitatilor microscopice umplute cu saliva, bogata in ioni are 0 conductivitate electricd mai mare, sau o impedanta/rezistenta electricd mai mica, direct proportional cu gradul de demineralizare a tesutului dur. Clasic-aplicarea pe dinte a unei diferente de potential, cu ajutorul a doi electrozi, nul coronar si al doilea plasat pe mucoasa vestibularé corespunzatoare, in conditii standardizate de izolare, de preferinta cu diga. I. Electronic Caries Monitor (ECM) Ocluzale i Verticale; nu proximale decat daca exista spatiul fizic de acces pentru aplicarea electrodului activ determina rezistenta electrica global a dintelui = ECM superior FOTI si metodei vizuale in detectia carilor ocluzale. ™@ Metoda necesita calibrare individuala- stabilirea valorii electrice etalon la un dinte ‘omonim sau din aceeasi categorie (mono sau pluriradicular). indicator indirect in aprecierea reusitei terapeutice- in remineralizarea leziunilor incipiente valorile electrice masurate se apropie de valorile etalon determinate pentru un dinte sanatos. - continuarea evolutiei procesului carios(cu cresterea consecutiv’ a gradului de demineralizare) va fi semnalata prin mérirea gradientului electric fata de etalon EIS (Electrical Impedance Spectroscopy) ACIST. - spectroscopia impedantei curentului alternativ Proximal, Ocluzal, Verticale - depistarea existentei unui proces carios prin analizarea frecventelor curentului electric ce trece pe un dinte Electrod-punctiform sau band’. Banda conductiva este un senzor din material plastic, dintr-un material polimeric care poate fi inserat intre dinti ca o ata dentara mai lata gi se aplicd prin intermediul ei un curent. Informatie sunt transmise la un dispozitiv electronic central la care se face afigarea pe un display sub forma de indicator numeric, iuminos(leduri de culori diferite) gi sonor. - metoda este de 2 ori mai precisa decét ECM si depisteaza stadille incipiente tratament preventiv Rezultatele de 100% la leziuni necavitare in small si valori mai mici la cele in dentin& Tehnica este rapid, mai sigurd si precisa decat Rx Scaneaza o plaj de frecvente electrice, stabileste tipare(grafic) de comportament electric +Circuit echivalent.pentru tesutul msurat. Cariile modifica tiparele circuitelor echivalente- se obtin informatii despre structura fizic& a dintelui investigat Detectia Cariilor cu (ACIST) Avantaj cd poate diferentia materialele cu rspunsuri diferite la frecvente diferite (tes. Dent snatlalterate, mat de restaurare) Detectarea proceselor carioase in stadille initiale permite tratarea prin stoparea evolutiei sau chiar remineralizarea proc carioase incipiente Factoril masurétoril1.Porozitatea tesutului - naturala variazd spre diminuare la15-18 luni post eruptie; aspect notabil la d. perm tineri-M2; volumul adancimea, gradul de complexitate 3D; fisuri sau microfracturi -influentat& de gradul de maturare, florizarea gi hipomineralizarea 2.Suprafata contactului electric- determinata de tipul de electrod utilizat-contact punctiform/de suprafata care pot da valori diferite.E necesara etalonarea pt Pm, M 3.Grosimea fesutului-la nivelulfisurilor, santurilor si gropitelor valorile sunt mai mici decat in alte zone ale dintelui;E si diferente inter dinti. E necesara etalonarea pt Pm, M 4.Nivelul de hidratare al tesutului- smaltul trebuie uscat inainte de determinare si trebuie aplicat un mediu de contact-pasta de dinji, gel dentar 5. Temperatura - afecteaza liniar - proportional determinarile ‘examinarea trebuie facuta la temp a cav buc relativ normala, 6. Concentratia de ioni a fluidului interprismatic. — nu se determina dupa mese bogate in carbohidrate. 4, Metode de fluorescenta a.DIAGNOdent — ESTEWCA Metoda superioara celei vizuale gi radiografiilor in detectia cariilor ocluzale dentinare. Incapabild s diferentieze smalul snatos de leziunile localizate in jumatatea extern a smaltului Influentata de decolorarile existente pe suprafata dentara. DIAGNOdent este considerat potrivit in special pentru detectarea i monitorizarea leziunilor carioase mici in care se gasesc bacterii Porfirinele bacteriene iluminate cu radiatie rosie produc fluorescenta; intensitatea luminii emise este direct corelaté de dimensiunea leziunii carioase. Adjuvant util in diagnostic ™ Nueste indispensabil in detectia cariilor DA informatii despre intensitatea demineraliz&rii gi nu despre profunzimea leziunii ™ Citirile DIAGNOdent nu corespund severitatii leziunii4b. Quantitative light-induced fluorescence (QLF) 370nm . QLF se bazeaza pe fluorescenta smaltului demineralizat dupa expunerea la laser albastru violet; intensitatea radiatiei emise depinde de cantitatea de minerale pierdute la nivelul leziunii carioase LF masoara cantitativ pierderea de minerale si serveste la monitorizarea leziunilor carioase. Detectarea precoce a leziunii Mai precise Cuantificare Repetabilitate 4c.Autofluorescenta Dentina sandtoasa- verde deschis Evolutiei procesului carios - apare o fluorescenta rosie. Poate detecta leziuni ocluzale si proximale cu evol. in dentina - verde indica jesuturi sandtoase ~ negru-verzui care indica dentina infectat&~ rogu intens care indica limita dintre dentina infectata si cea afectata - verde crud care indica’ dentina s8natoasé Reactie Maillard - non enzimaticd de colorare in maron a dentinei carioase care conduce la generarea de produsi Maillard avansati (carboximetil lizina si pentoxizi) Acest fenomen contribuie partial la variatille de fluorescenta prin fluoroforii din dentina cariata — ditirozin&, pentoxizi gi alti produgi de reactie Maillard. 5, Markerii coloranti Carte ESTETCCA. 6.TEHNICI ULTRASONICE ‘Smaitul dentar - relativ uniform dpdv al parcurgerii de cétre us. Modific&ri apar in cazul afectarii integritatii smaltului datorita diferentei de conductivitate sonic& intre smaltul snditos si cel afectat (demineralizat) care apare prin cresterea continutului in apa Detectia leziunilor depinde de contactul direct intre fasciculul de us i suprafata dintelui greu de realizat in cazul carillor proximale.-utiizeaz’ unde acustice de inalta frecventa 10Mhz Profilul ecoului undelor longitudinale -are un program bazat pe un algoritm care sorteaza semnalele digitizate si elimina interferentale = pe suprafete netede, plane sau denivelate migreazai uniform gi neintrerupt, ™ unghiurile ascutite sau interfejele prezente pe suprafafa la distanté de zona de contact cu sursa de us produc ecouri distincte ca amplitudinea si forma. ™ Nivelul de detectie al cariilor proximale este egal sau superior tehnicii BW. @ Avantaj: nu iradianta, rapid, beneficiazé de etalonare individual, poate stabili unele corelatii cu stadiul de evolutie al procesului carios; Metodele de detectie 1Adjuvante utile in vederea diagnosticului ‘Alegerea lor se face in functie de - Tipul de leziune - Tipul de suprafata afectats - Dotarea disponibila; - Experienta operatorului; 10= Riscul de carie al pacientului, varsta, posibilitatile financiare si preferinta acestuia Aceste metode trebuie utilizate “in pachete”. Protocol de detectie =Carii incipiente Proximale De electie — Rx digital, Rx, LCD,US ™ Aplicabil’-Difoti, QLF, ACIST ™ Neaplicabil-vizuala si tactilé ™ Aplicabila dupa separare temporard-vizualé, vizualé si tactilé, ‘Subgingival-Videoscop =Carii incipiente Verticale De electie -vizuala si tactla ™ Aplicabil’-Foti, Difoti, QLF, ECM,US ™ Neaplicabila- Rx digital, Rx Cari incipiente Ocluzale De electie -Difoti, QLF, ECM ™ Aplicabild- vizualé gi tactla, Rx digital m Neaplicabil’- vizuald si tactil’, Rx Cari de radacina De electie ~vizuala gi tact, Videoscop, = Proximal subgingival-Rx digital Aplicabilé-Difoti, QLF, ECM, Neaplicabil’- Rx simplu. ive de carie Marginala -Difuzia luminii, QLF,Electrice Secundara -Rx, foraj explorator uDr. Marcov An IV Diagnosticul Leziunilor dentare '™ Anamneza : Durere, pierdere substanta, modificare coloristicé ™ Examinarea Orala :Inspectie Palpare Percutie ™ Suprafete curétate gi uscate (aer comprimat) lluminare corespunzatoare Observare atenta (eventual lupe) = Sond’ ™ Pe baza protocolului de detectie corespunzitor EVALUAREA STARII DE SANATATE PULPARA + Termeni actual utiliza! in medicina dentaré pentru aprecierea statusului pulpar sunt + sensibilitatea pulparé, + vitalitatea pulpara, + senzitivitatea pulpara. + CARTE Pg 113-127 =Leziunile carioase din santuri si gropite. Leziunile necavitare(SMALT): Diagnostic dificil INCIPIENT- usoara modificare de transluciditate, absenta demineralizarii smaltului, suprafata dentar& aparent snatoas&, far modificari detectabile prin mijloace de detectie uzuale. AVANSAT - opacitatea sau colorarea suprafetei dentare,alb,dur gi lucios (evolutie rapid) sau galben-bruna (evolutie lenta, stafionara). Palparea intempestiva cu sonda nu este indicat Leziunile cavitare (S,D,C) ™ Leziune microcavitaré de suprafata.in zonele de smalt opac sau colorat, coloratie cenusie poate interesa zona extemnd a dentinei.(Superficiala)@ Leziune in dentin fr subminarea cuspizilor,cu expunerea suprafetei dentinare si dentind alterata prezent,(Medie) = Leziune cavitaré pana in zona profunda a dentinei, cu subminarea partial a cuspizilor lipsa substantei dure dentare,prezenta dentinei alterate. (Profunda) ™ Leziune cavitara in zona dentinei circumpulpare cu iminenta de deschidere a camerei pulpare si instalarea inflamatiei pulpare =Leziuni carioase pe suprafete proximale Dg dificil datorita contactului cu d vecin. Leziunile se descoperd tarziu, de obicei forme cavitare cand au depasit smaitul si au atins dentina producand modificarea de culoare a crestei marginale, Pentru detectie-protocolul respectiv ™ La frontali - inspectie vizuala directa, modif de culoare transpare prin stratul subtire de smalt '™ Lez proximale se pot transforma in lez inactive - pete ugor decolorate sau maro,dure, mai frecvente la dintii care au piedut contactul cu dintii vecini ™ Leziunile sub punctul de contact sunt mai vizibile =Zona cervicalaUsor de observat la examen vizual. Leziunile de demineralizare-pete albe,cretoase, mate. Leziunile cavitare-cufféra afectarea dentinei se pot observa la un examen clinic obignuit =Suprafata radiculara -distructia C si penetrarea D. +Forma necavitara suprafata neted’, maro-deschis sau inchis. *cavitard superficial-suprafata cementului este moale, neregulata, opacd, culoare variabilé pana la maro-inchis,cu un defect de suprafata < 0.5mm. ‘*medie-suprafata moale,cu adancime > 0,5mm,fara semne de_suferint4 pulpara. ‘*profunda-coloratie glbui la maro-inchis,cu implicatia pulpei radiculare, EXAMENUL OBIECTIV INSPECTIE- Lipsa variabild de substant& dura dentara(S,D,C) . Modificarea de culoare de |a alb-cretos la brun-cenusiu Uneori leziuni ulcerative ale limbii gi mucoasei jugale in dreptul dintelui cariat Papilé tumefiaté, rosie, violacee, sangeranda la atingere(sonda, periaj).PALPARE - Prezenta dentine’ alterate de consistenta diferita in functie de tipul de evolutie al procesului carios. Sensibilitate la palpare cu sonda si la exereza dentinei alterate. Pierderea de substanté dura dentara si intinderea in suprafaté si profunzime. Camera pulpard inchisa gi fara semne de suferinté pulpara. EXAMENUL SUBIECTIV ™ Modificarea de culoare-pete albe cretoase,coloratie cenusie care transpare prin ‘smaltul subtiat,coloratiigalben- brune. @ Durere la excitanti termici (rece) si chimici(dulce) care dispare odaté cu indepartarea excitantului Durerea provocaté, NU EXISTA DURERE SPONTANA 1 Lipsa de substanta durd, cu retentie alimentara, care determina prin fermentatie halend fetid. ™ Séngerarea papilei interdentare la masticatie sau la periaj; apare durere cu caracter diferit de cea din carie. ™ Leziuni a nivelul mucoase’ labiale jugale,linguale produse de marginile taioase ale cavitatii carioase. Caracterele durerit 1.Debutul durerii- daca apare ziua sau noaptea; 2.Caracterul sau spontaniprovocat de agent! fizici(rece,cald);chimici(acru,dulce); mecanici(presiune,percutie); 3. Frecventa sa, cat de des apare, 4, Intensitatea: durere surda, puternic, cu caracter pulsatil sau lancinant (asoutit, ca un junghi); 5, Durata sa (continua sau cu intermitente); 6. Localizata sau iradiat& si unde anume iradiaz’; 7. Lace se calmeaza si pentru cat timp; DIAGNOSTICUL POZITIV DE CARIE SIMPLA CAVITARA 1. Prezenta dentinei alterate.2. Durere provocata care dispare odata cu excitantul 3. Modificare de culoare. 4, Pierdere de substanta dura dentara 5. Sensibilitate la palpare cu sonda pe peretii juxtapulpari 6. Camera pulpara inchis 7. Teste vitalitate pozitive DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL SE FACE CU: ™ Leziuni necarioase curfara pierdere de substanta : - leziuni de uzuré dentara(atritie, eroziune, abraziune) - anomalii dentare de dezvoltare (leziuni distrofice).-leziuni traumatice - modificari de culoare ale dintilor endogene si exogene. Pe: - lipsa de dentind alterat’; ~ caracterul leziunii- interesare uni, poli dentara - interesare a anumitor suprafete dentare (uzuré) - datele obtinute din examenul subiectiv privind etiologia leziunii - existenta dintilor integri de cele mai multe ori(discromii) ™ Hiperestezia dentinar’: durerea cu caracter afectiv deosebit, apare durere la palparea zonelor afectate sau la masticatie, periaj si are alta etiologie. = Hiperemia preinflamatorie:exista pierdere de substanta dura dentar cu toate semnele de carie simpla dar durerea provocata de excitanti dureaz’ 10-15minute dupa indepartarea excitantului ™ Gangrena pulpara: testele de vitalitate sunt negative, procesul carios este profund, cu camera pulpara deschisé '™ Pulpitele cronice inchise:diagnosticul diferential se face prin foraj explorator, pulpa prezinta hipoexcitabilitate la testele de vitalitate in comparatie cu dintii omologi snatosi si in antecedente pot prezenta pusee dureroase. = Parodontite apicale cronice:au aceleasi caracteristici ca si gangrena simpla si exist semne radiologice de afectare a parodontiului apical CARIA SECUNDARA MARGINALADebut nedureros; descoperité de medic la examinarea unei restaurari existente analizand parametri -aspectul restauratiei; -refacerea reliefului ocluzal normal; -fefacerea punctului_ de contact si a crestei marginale, -prezenta unor modificari de culoare observabile cu ochiul liber; -existenta unui exces de material restaurator sau a unor -prabusiri sau spatieri marginale, datorate vechimii/uzurii materialului de restaurare ; -fracturi ale marginilor de smalt, defecte ale marginilor de dentina sau distructie considerabila a structurii dentare; -fracturi ale materialului de restaurare cu pierderea sa partiala sau in intregime. ‘Semne subiective Caria secundara marginald, in prima sa faza este nedureroas,Pacientul acuz& ™ dureri provocate de excitanti fizici (special rece) sau chimici (special dulce), dureri ce dispar dupa indepartarea excitantului; | modificare de culoare a obturatiei-observabila in special la dintii frontal @ retentia de resturi alimentare la marginea restaurarii, = dureri la masticatie in zona lateral datorate fracturarii sau dislocérii restaurari ‘sau unor fisuri in smalt sau in smalt si dentin Semne o1 Debut - solutie de continuitate la interfata preparatielrestaurare, evidentiata prin palpare cu sonda gi interesénd 0 zona limitata /extins pe doua-mai multe laturi ale preparatiei tive sau de jur imprejurul restauréri Avansatd - pierdere de substanté mai mare la nivel marginal si la palpare cu sond: profunzime prezenta dentinei alterate; -smal{ul marginal -modificat de culoare,brun sau alb cretos; = uneoriintr-o faz mai avansatd, cavitatea poate prezenta un perete fracturat pe o intindere mai mare sau mai mica si/sau fracturarea materialului de restaurare la diverse niveluri, infundata in interiorulpreparatiei sau in spatiul proximal; -obturatile fizionomice pot prezenta frecvent o modificare de culoare, lips de substanta cu spatiere la interfata material restaurator/peretii preparatiei;in prezenta unor fisuri este greu de precizat dintele cauzal la o simpla inspectie a zonei in care pacientul acuza durere, fr s& poatd preciza dintele cauzal.Pentru precizarea dintelui cauzal se recurge la un rulou de vatd foarte strans sau a unui betisor de lemn pe care pacientul strange dintii >durere>dinte cauzal Se poate recurge la percutia lateral pe dinte ce provoacd aparitia sensibilitati dureroase precum gi la DIFOTI Diagnosticul pozitiv -dinte cu obturatie coronard, cu solutie de continuitate intre restaurare si tesutul dentar dur, -coloratie alb-cretoas’/brun-cafenie a smaltului marginal restaurarii -prezenja,la palpare cu sonda in profunzime, a dentinei alterate -probe de vitalitate (+) Diagnosticul diferential -fractura coronard de origine traumatica - smaltul are culoare normal, fré denting alteratd si cu prezenta factorului etiologic in anamneza; -fractura restaurarii ocluzo-proximale la nivelul istmului,aparut la scurt interval de timp de la aplicarea sa, datorata unei preparari incorecte a cavitati, fara prezenta dentinei alterate ; -pierderile superficiale de material restaurator datorate adaptarii incorecte a materialului de restaurare, aparute la timp scurt de la realizarea restaurairi Evolutie si complicatii Caria sec. marginal netratat, prin evolutia sa spre: - suprafata - fracturarea marginilor preparatiei sau chiar a dintelui, ca urmare a submindrii smaltului de catre procesul carios - profunzime, prin infectarea pulpei-inflamatie/gangrena pulpara. RECIDIVA DE CARIE © Initial a/oligosimptomatica-greu de diagnosticat Clinic evidente cénd, prin evolutia procesului carios apar dureri provocate de excitanti fizici/chimici simitare cu caria simpl&/ inflamatii pulpare acute,™C&nd evolueaz spre suprafata dintelui apar modificdri de culoare ale smaltului, f&r& s& existe 0 solutie de continuitate intre peretii dentari si materialul restaurator. Poate determina fractura unui perete dentar=>diagn diferential dificil cu caria secund marg. Prin indepértarea restaurrii (corect adaptatémarginal)>dentind alterata pe peretele pulpar sau axial sau pe perefiilaterali ai cavitatii.la a crei indepartare poate apare sensibilitate dureroasa. ‘in cavitatile profunde, la indepartarea dentinei alterate poate ramane un strat subtire de dentin dura, normal colorata sau pigmentata sau se poate ajunge la deschiderea accidentala a camerei pulpare, ceea ce duce la schimbarea atitudinii terapeutice. ca urmare a unei necroze/gangrene, indepartarea dentinei Prin mortificare pulpar alterate este nedureroasé la palpare. Examenul clinic obiectiv atent si examenele complementare vor permite diagnosticul real al afectiunii Diagnosticul pozitiv = dinte cu restaurare coronaré bine adaptat marginal © aparitia semnelor clinice de carie simpla sau de complicatie pulpara acuta; ™ prezenta de dentina alterata la indepéirtarea restaurarii cu sau fara deschiderea camerei pulpare in timpul manoperelor de indepartare a acesteia. Diagnosticul diferential Se face cu :-caria secundara marginal la care, prezenta solutiei de continuitate la interfaja dintelrestaurare este edificatoare; -cu inflamatia pulpara acuta, ce are o simptomatologie evident, -necroza pulparé-restaurarea coronara este corecta dar se observa o modificare de culoare a tesuturilor dure dentare gi ipsa sensibilitati dureroase la testele de vitalitate La indepéirtarea restaurarii, camera pulpard este inchisd gi nu apare dentind alteratd; -gangrena pulpara, pe un dinte cu o restaurare corecté, tesutul dur dentar modificat de culoare, la indepartarea restaurarii coronare se observa dentina alterate si camera pulparé deschis& cu lipsa vitalitaii tesutului pulpar. Evolutie si complicatii Recidiva de carie evolueazai de cele mai multe ori spre camera pulpar& producand aparitia unei inflamatiiacute $i netratata,gangrena pulparé. Cand evolutia sa duce la subminarea tesuturilor dure dentare se poate produce fracturarea unor pereti dentari. Dg de carie marginala/recidiva de carie dificil-leziunea peretilor preparatiei nu poate fi vizualizat, ea poate fi asemuita cu evolutia unei carii profunde intr-un sant. Orice pata alba sau maronie din jurul unei restaurdiri trebuie monitorizata, nu totdeuna prezenta acesteia trdeaza prezenta unui proces carios - ele pot fi determinate si de produsii de coroziune ai amalgamului. Nu exist& criteri clinice care s& permita diferentierea unei carii active progresive de o leziune carioasd stationara sau opritd in evolutie; Uneori dificil de diagnosticat o carie aditjonala, aparuta lang marg. cavitatii restaurate de un proces carios datorat unor gregeli de preparare a cavitatii restaurate (mane dentina alteraté pe pereti) Pentru un diagnostic corect al afectiunii este necesar un examen riguros ,cu o sursa de lumina, un dinte curat si uscat instrumentar corespunzator, o radiografie de buna calitate tip bite-wing ‘SISTEMUL INTERNATIONAL DE DETECTIE $I EVALUARE A CARIILOR ICDAS ™@ OSanatos 1 Prima modificare vizibilé 2 Modificare evidenta 3 Cavitaré in smalt ANoncavitara cu umbra 5 Cavitatie evident cu dentina vizibilé 6 Cavitatie extins’ ‘Suprafete ocluzale- curs vorbit Suprafete Proximale (meziale gi distale) m Necesita inspectie vizuala din O, V gi Ocluzal ™ Cod 0 -suprafata dentara sanatoasd, fara semn evident de carie- modificare coloristica a transluciditatii smaltului dupa uscare 5 sec. Inregistrate ca s&n&toase gi suprafetele cu defecte de dezvoltare hipoplazia de smalt, fluoroza uzura dentara (atrtia, abraziunea si eroziunea ) si coloratii extrinseci sau intrinseciCod 1 Prima modificare vizuala a smaltului. Pe dinte umed nu se observa nici o modificare de culoare atribuibila unei activitéti carioase. Dupa uscare intensa 5 secunde este vizibil&(dinspre O sau V) o opacitate carioasa (alba sau brun’) neconcordanté cu aparenta clinicd de small sanatos Cod 2 Modificare vizuala distinct a smaltului umed + Modificare de culoare (alba sau bruna) /opacitate carioas& neconcordanta cu aparenta clinic de smalt sanatos. Este vizibila direct (dinspre O sau V) + Vazuta dinspre ocluzal are aspect de umbr& localizata la nivelul smaltului observata la nivelul crestei marginale. Cod 3 Distrugerea initiala a smaltului far dentina vizibiléDupa uscare intensa 5 secunde este vizibila (dinspre O sau V) 0 pierdere a integritatii suprafetei ‘smaltului. Pentru confirmarea diagnosticului vizual se poate utiliza palparea cu sonda Cod 4 Umbra intunecata a dentinei subiacente cu /faré pierderea integritati ‘smaltului, Leziunea apare pe dinte umed ca o umbra a dentinei decolorate vizibilé prin creast& marginala intact, sau peretii V sau O de small. Zona intunecata este intrinseca de culoare gri, albastré sau maronie Cod 5 Cavitate evident cu dentina vizibilé, Lips de substantd in smaltul decolorat (alb sau brun) cu dentina expusa; Pentru confirmarea diagnosticului vizual se poate utiliza palparea cu sonda prin deplasarea acesteia pe suprafata cavitai dentinare. Cod 6 Cavitate extensiva cu dentina vizibildLipsa evident de substanté dentaré cavitatia este adanca si larga cu expunerea clara a dentinei pe peretii si baza procesului carios. Creasta marginal este prezenta sau nu. Procesul intereseaza cel putin 1/2 din suprafat dintelui si poate ajunge pana la camera pulpara. Cari de radacina Pt cod 1si 2- care este textura gi aspectul bazei decolorate -netedd, lucioasa- oprita din evolutie - aspra, maté-care este senzatia la palpare usoara-‘piele”-stagnanta 20- moale- activa Activitatea cariilor radiculare Suprafaja radiculara vizibilé direct? - NU-codE - DA-dupa uscare 5 sec. exist o modificare coloristica?(maro deschis/inchis, neagra) - NU cod 0 -nu este leziune carioasa - DA:- Exist 0 cavitatie a conturului anatomic> 0.5mm: - Nu cod 1- carie radicularé necavitaré sub 0.5mm - Da cod 2- carie radiculara cavitara peste 0.5mm. Carii asociate cu restaurari radiculare Exist decolorare adiacenté restaurrii radiculare(maro deschis/inchis, neagré) -Nu-cod 0 - Da:- exist cavitatie(pierdere de suprafata a conturului anatomic> 0.5mm):- Nu cod 1 - Dacod2 Carii Asociate cu Restaurari sau Sigilari Cod 0 Suprafata dentaré sanéitoasa cu Restaurari sau Sigilari - Suprafata dentard s&ndtoas’ adiacenta unei restaurri/sigilari. Nu trebuie s& existe o modificare a transluciditaii smal{ului dupa uscare 5sec, ‘S&n&toase- defecte marginale mai putin adanci de 0,5mm(nu intra varf sonda) suprafetele cu defecte de dezvoltare hipoplazia de small, fluoroza uzura dentara (atritia, abraziunea gi eroziunea ) si coloratii extrinseci sau intrinseci. Cod 1 Prima modificare vizuala a smaitului. Pe dinte umed nu se observa nici o modificare de culoare atribui-bild unei activitati caricase. Dupa uscare intensa 5 secunde este vizibil’ o opacitate carioasé sau decolorare(alba sau brun’) consecutiv unei demineralizéri neconcordanté cu aparenta clinic de smalt Cod 2 Modificare vizuala distinct a smat/dentina adiacente unei margini restaurate/sigilate, Examinarea smaltului - pe dinte umed vizibila 0 opacitate carioasa sau decolorare (alba sau brun) consecutiv unei demine-ralizari neconcordanté cu aparenta clinic’ de smalt sanatos. Raméne vizibila si dup uscare. Daca marginea este in dentina, codul 2 se aplica la 0 decolorare_neconcordanta cu aparenta clinic’ de 21dentina/cement s4natos Cod 3 Defecte carioase sub 0,5mm cu semne de cod 2 -defecte marginale mai putin adanci de 0,5mm(nu intra varf sonda) asociate cu decolorare sau opacitate (alba sau bruna) consecutiv unei demineraliz4ri neconcordanté cu aparenta clinica de smal ‘sntos sau cu umbra unei dentine decolorate. Cod 4 Carii marginale in smalt, dentina sau cement adiacente unei restaurari sau datorité dentinei subiacente Dintele are semne de sigilari care prezinté 0 umbra inchi cod 2 sau are o umbré de dentina decolorata vizibila prin o suprafata de smalt aparent integra sau cu o distrugere limitata a smaltului dar fara o dentina vizibilé Acest aspect se observa mai ugor pe dinte umed gi este 0 umbra intrinseca gri, bleu, oranj sau bruna. Observarea trebuie facuta intai pe dinte umed si apoi uscat.Trebuie facut un Dg diferential cu umbrele date de amalgam. Cod 5 Cavitate distincta adiacenté unei restaur&ri/sigilari. Dentina vizibilé la interfatadinte/restauratie cu semne de carie de la cod 4 asociate unei lipse mai mari de 0,5 mm.SAU Cand marginile nu sunt vizibile exist semne ale unei discontinuitatj dinte/restauratie -intra varful sondei Cod 6 Cavitate distinct si extinsé cu dentina vizibilé Evident pierdere de substanta dentara, cavitatia poate fi larga si adanca iar dentina este clar vizibila pe pere{ii si baza acesteia Evaluarea Activitatii Leziunilor Dentare ICDAS leziune activa este considerata a avea o probabilitate mai mare de evolutie(progresie, oprire din evolutie sau regresie) decat o leziune inactiva.O leziune inactiva oprita din evolutie are © probabilitate mai mic’ de evolutie decat o leziune activa Criteriile de evaluare a leziunilor incipiente in smalt aspect vizual = senzatia tactilé la palpare & potentialul de acumulare a placii bacteriene Leziunile radiculare pot fi :Active - orice leziune de pe suprafata radicularé de culoare galbui sau maro-deschis, acoperita de placd bacteriand gi de consistentai moale. Inactive - orice leziune de pe suprafata radicular de culoare maro-inchis pana la negru,lucioas’, duré la palpare cu presiune moderaté. Intinderea leziunilor active,cavitare este mai mare in suprafata decat in profunzime gi mai mult orizontal decat vertical ICDAS Leziune Activa Leziune Inactiv Cod [1,23 ‘Suprafata smaltului e opacd ‘Suprafata smaltului e alba, alb/gdlbuie cu pierderea luciul maronie sau neagra. Smaltul deplasarea usoara a sondei pe poate fi lucios si se simte dur sau suprafaté senzatie de aspru neted cand sonda se deplaseazi Leziunea este intr-o zona de stagnare | usor pe suprafata. Pe suprafete a placii:santuri i fisuri, langa gingie netede leziunea carioasa este ‘sau suprafaté proximala sub punctul localizata de obicei la distanta de de contact. marginea gingivala. Probabil activa i 5,6 Cavitatea este moale sau cu Cavitatea este lucioasa sau aspect "de piele” la deplasarea usoard | apare o senzatie duré la a sondei pe suprafata dentinei deplasarea ugoara a sondei pe suprafata dentine’ 23Dr. Marcov N. An IV 33a ‘Tratamentul leziunilor dentare Balanta Cariilor Factori Patologici + Bacterii acidogene + Flux salivar sub normal + Ingestie frecvent& de carbohidrati fermentabili Factor TIMP de actiune Factori Protectivi + Flux salivar&componente + Fluor- remineralizare + Antibacteriene- CHX, lod, xilitol, CCP ACP CAMBRA Caries Management By Risk Assessment ‘Tratamentul traditional de preparare/obturare a proceselor carioase nu elimina infectia.CAMBRA implicéi evaluarea individualé a riscului de carie care poate sugera etapa a doua de interventie conservativé bazat& pe metode minimal invazive. Stabilirea riscului de carie se face prin evaluarea infectiei bacteriene cariogenice pe baza unor cculturi bacteriene pt SM gi Lactobacili si testarea ratei fiuxului salivar (dg sau eliminarea xerostomiei sub 0.7 mi/min) Evaluarea riscului de carie 1 Evaluarea rapida a incarcarii microbiene $i a riscului individual potential permite predictia dezvoltarii cariei dentare si ajuté la formularea terapiei corespun- zatoare pe termen lung. Mésurarea tulpinilor de streptococi-S.mutans si S.sobrinus poate fi efectuata in timp real pentru detectia precoce a cariilor gi evaluarea riscului de carie. ‘Screening-ul microbian ® Bioluminescenta- produsa de toate celulele cu caracteristici legate de lungimea de und, durata, frecventa a emisiei gi cronologie. _Emisia de lumina provine din o reactie enzimatica specifica oxidarea luciferinului(pigment) de cétre 0 enzim& (luciferaz’) in contact cu molecule de ATP, cantitatea de lumina este direct proportional cu cantitate de ATP prezenta. Aplicatia in medicina dentaré se bazeaz’ pe colectarea bacterilor orale, eliberarea de ATP din celule si masurarea cantitatii de lumina generata, Emisia de lumina se produce in secunde si poate fi masuraté cu un luminometru care afigeaza un numar de unitati luminoase relative (RLU) direct proportional cu numarul de streptococi. Se mésoard unitate formatoare de colonii (UFC) la 24 de ore dupa aplicarea in incubator pe mediu de cultura, aceasté metoda fiind standard. Mostre cu risc:-Redus sub 1,500-Moderat intre 1500 si 3500 -Ridicat intre 3500 $i 9999 Foarte ridicat peste 9999 RISC REDUS F&rd leziuni cavitare Poate avea pete inactive (netede, lucioase). Niveluri de SM scézute Dieta normals, niveluri de zaharuri reduse Niveluri salivare normale Indici DMF mici RISC MODERAT F&rd leziuni cavitare Poate avea leziuni active pete albe (cretoase, aspre) Niveluri de SM ridicate Niveluri de zaharuri moderate Niveluri salivare normale sau reduse Indici DMF medii RISC RIDICAT Una sau mai multe leziuni carioase cavitare Poate avea leziuni tip pete albe (active sau inactive) Nivelurile de SM sunt foarte ridicate Consum mare de zaharuri Niveluri salivare reduse (xerostomia) RISC FOARTE RIDICAT ‘Multiple leziuni carioase cavitare de adancimi diferite Distructii coronare masive prin carii sau edentatiiPoate avea leziuni tip pete albe/brune/negre (active sau inactive) Nivelurile de SM sunt foarte ridicate Consum mare de zaharuri Niveluri salivare reduse (xerostomia) DMF ridicate CAMBRA Factori Patologici ‘© Bacterii Cariogenice. Masurarea nivelului si tratament cu antibacteriene (Clorhexidin’) * Carbohidrati frecventi.. Determinarea frecventei si substituirea cu guma non- cariogenica (xylitol) + Disfunctie Salivar’. Utilizatistimulanti salivari (guma sau medicamente). Utilizati solutie de bicarbonat de sodiu pentru a tampona acidul CAMBRA Factori Protectivi © Floriz&ri topice pentru inhibarea demineralizarilor si amplificarea remineralizéirii (past de dinti, gel, lacuri, ap& de gura cu 0.05% NaF 1-2 ori pe zi timp de minut) © Stimularea Salivara si suplimentarea ei. © Tratament Antibacterian (clorhexidind) Terapia restauratoare minim invaziva. Protocol de Tratament 1. Chimic neinvaziv Il, Microinvaziv (Metoda de infiltrare a cariilor) Il, Minim invaziv al leziunilor ne/cavitare ™ —Tehnici de excavare - MECANICE A. Manuala_B. Rotative C.Nerotative D. Metode chemomecanice E. Aer/Sonoabraziunea F. Metode bazate pe laser ™ —Tehnici de dezinfectare A. Tehnici antimicrobiene, antiseptice, antibiotice B. Terapia fotodinamica C. Ozonoterapia IV. Restaurator LPlan de Tratament Model Medical NEINVAZIV. DIRECTI 1.Controlul nivelului bacterian = Tehnici antimicrobiene Chirurgicale (Restaurari)™ Tehnici antimicrobiene Chimioterapice (Medicam) Lacuri cu F, CHX gi uma cu Xylitol 2.Reducerea nivelului de risc la pacientii cu risc crescut 3.Inversarea siturilor active = Remineralizare ‘A.Monitorizare $i ingrijire pe termen indelungat. 4.Controlul nivelului bacterian AT timicrobiene chi jicale (Restat ™ Opliuni chirurgicale bazate pe Localizare(gropite & fisuri vs. suprafete netede), Activitate si Risc. ‘= Tratati primele leziunile cavitare MINIM INVAZIV ™ Obturati cu CIS, Compomer, Compozite sau materiale de obturatie provizorie. ® Leziunile foarte mari (distructii subgingivale) pot necesita coroane temporare, restaurari CR sau extractii = Sigilati : Suprafete ocluzale cu pete alb cretoase Santuri adanci si obturatii vechi ‘cu margini subtiri Molari > Premolari Cimenturile cu ionomeri de sticla (CIS) Istoric utilizati ca materiale de restaurare, cimentare, lineri sau materiale de obturatie de baz, datorita potentialului de adeziune si a valori estetice. intre CIS gi dinte are loc un schimb de ioni- Ca, F, Sr rezultand suprafete dentinare cu rezistenté crescuta la acizi. Cis acclioneazA ca o baterie reincéircabild cu joni de F dacd acetitia sunt adulli prin paste de dint, ape de gura, geluri..CIS elibereaza F doar 18-21 zile. B.Tehnici antimicrobiene Chimioterapice ‘+ Acceptul pacientului - esential deoarece tratamentul chimic - numeroase etape - timp indelungat, * Eluorizari(lacuri) 1-3 aplicati initiale pana la completarea tehnicilor chirurgicale. 3 aplicatii in 10 zile pentru pacientii care necesité remineralizare sau pentru pacientii cu probleme la CHX (posibild utilizarea de apa de guré cu lod). * CHX ap de gura 0.12%, 0 doza inainte de culcare pentru 2 saptamani Repetare la 2-3 luni. © Gum cu Xylitol. 2 bucati pt. 5 minute minim 5x/zi «Test Mutans pentru pacientii cu rise ridicatAgentii chimioterapici care reduc incdrcarea bacteriana sunt clorhexidina,iodul si xilitolul (unice sau in asociere) > Clorhexidina, datorita sarcinii cationice puternice reduce numarul de SM, dar nu este eficienta pe LB. ™ Doza 10ml 0.12% CHX gluconata in apa de guré non alooolicd 1 minut de 1-2 ori pe zi timp de 7 zile. ™ dati ce SM sunt eliminafi clatirea cu CHX este intrerupté si este urmata de aplicarea topica de fluor -ap de gur& cu 0.05% NaF, past& de dinti cu F si guma cu xilitol 3x/zi Nu se recomanda utlizarea concomitenté a CHX incarcaté pozitiv si F sau | negativ deoarece interactioneaza gi le scade eficacitatea. CHX $i florul trebuie utlizate la interval de minim 30 minute, furnizate din recipiente separate. > lodul - agent antimicrobian putemic care ucide la contact. Este 0 proceduré topic aplicabila doar in cabinet cu 1% iod liber. Pacientul trebuie testat pentru alergie la lod. Este util in special pentru copii > Xylitolul- polizaharid natural cu un lant de 5 carboni total nonfermentabil de bacterille cariogenice. Are efect anticarios superior CHX gi lacurilor cu F prin intreruperea transmiterii verticale a bacteriilor cariogenice (mama&-copil). Doze 5/9 gizi, in gum de mestecat 3-5 ori pe zi. Excesul de xilitol duce la tulburari gastrointestinale-diaree dupa utilizarea initial 2, Reducerea Nivelului de Risc la Pacientii cu risc CRESCUT ™@ Reducerea Zaharurilor (substituenti Xylitol/Sucroza); ™ Testarea SM si Reducerea SM (antimicrobiene, Xylitol guma); ™ Cresterea secretiei salivare (guma Xylitol si menta, ape de gur’, schimbarea medicatiei); ® Cresterea utilizarii de F la domiciliu. 3. Inversarea Siturilor Active Tehnici de Remineralizare In Office — Lacuri cu F 3 aplicatii in 10 zile (daca nu facut la 1B) ‘Acasa — Fiuor- Pacienti cu Risc Moderat sau Ridicat : Past de dinti (1500 ppm) qd + gel 5000 ppm +OTC (over the counter) apa de gura 250 ppm mai multe ori pe zi.™ Pacienti cu Risc Foarte Ridicat : Past’ de dinti 5000 ppm + gel 5000 ppm in lingura individual&+OTC (over the counter) apa de gur 250 ppm mai multe ofi pe zi. Guma Xylitol : 2 piese 5 ori pe zi. Sursa de Calciu: Branzeturi, CPP-ACP (Fosfopeptida Caseinafosfat amort de Calciu) in guma , Recaldent. RECALDENT-CALCIU FOSFAT AMORF(ACP) stabilizat de FOSFOPEPTIDELE. CASEINICE Casein Phosphopeptides (CPP) sunt responsabile de activitatea protectiva dentara CPP mentin intr-o stare amorfa solubila calciul si fosfatii ; in prezenta CPP, calciul si fosfatii sunt intr-o forma care permite penetrarea in smal si 0 activitate sinergica cu fluorul in repararea zonelor demineralizate. ACP ~ fosfatul amorf de calciu contine cantitati foarte mari de joni liberi de calciu si fosfat biodisponibili CPP — fosfopeptida caseinica deriva din caseina pe care o gasim in laptele de vaca gi are urmatoarele calitati - _ leag calciu si fosfatul - pastreaza calciul si fosfatul intr-o forma solubilé ( amorf) - este foarte aderent de smalt, pelicula salivara, plac bacteriana fesutul moale. Pasta GC Tooth Mousse, crema topic’, pe baz de apa si fra zahair, cu un pH de 7,8, este un sistem pentru uz profesional ce contine si elibereaza Recaldent catre ‘suprafata dentara. Se aplica in cavitatea orala. si ajutd, datorité aromei sale, la stimularea salivei ce permite Iimbun&tétirea eficientei CPP-ACP. Actioneaza complementar cu fluorul Este un produs sigur, are arome diferite, actioneaz& rapid, in 2 - 5 minute in funclie de situatia clinic& dar este contraindicat la pacientii cu alergie la proteinele din lapte. Mod de actiune: dup aplicarea in cavitatea orala a produsului Tooth Mousse, componenta CPP adera de smalt, pelicula primara, placa bacteriand si tesut moale si elibereaz’ calciu gi fosfat exact acolo unde este nevoie. lonii liberi de Ca si P parasesc molecula de CPP, intra in prismele de smalt si se transforma in cristale de apatita. Cu cat CPP-ACP este mentinut mai mult in cavitatea bucalé cu atat este mai eficient.Poate fi folosit in sigurant& cu materialele dentare obisnuite cum sunt ionomerii de stick’, compozite, amalgam, ceramica, materiale de albire. Are avantajul c& prezint& = concentratii mari de ioni de calciu si fosfat ; = ader’ de plac’, bacterii, hidroxiapatita gi tesut moale adiacent ; - Nneutralizeaza atacurile acizilor ; - imbun&tateste producerea salivei ; = actioneaza rapid, in 2-5 minute ; ~ are gust placut gi di senzatia unor dinti curati Are urmatoarele indicatii © reducerea sensibilitatii dureroase consecutiva: ~ Jeziunilor de uzuré dentara : abraziune, eroziune, retractie gingivala, traumatisme , etc. ; dupa albirea dintilor, detartraj profesional cu sau fara chiuretaj gingival , ‘© remineralizarea petelor albe cretoase -le reda transiuciditatea normala ; © pentru pacienti cu deficiente salivare de diferite cauze ; ‘© pentru pacienti cu dificult&ti in efectuarea unei igiene orale corecte ; ‘¢ in timpul tratamentului ortodontic ; © Ia persoane cu handicap. variant de cu Recaldent CCP-ACP cu fiuor este MI Paste Plus, care contine fluor 900ppm= 90mg /100g, Acest preparat este 0 crema topic pe baz de apa si fara zahar si are toate beneficiile pastei Tooth Mouse dar i avantajul prezentei in compozitia sa a fluorului. ‘Are urmatoarele indicatii la pacientii, cu Risc ridicat dupa pierderea de substanté dura dentara prin eroziuni, abraziuni accelerate in urma radioterapiei in zona cap-gat ; la femeile insarcinate ; in timpul si/sau dupa tratamentul ortodontic ; la pacienti cu un mediu oral acid si reflux gastric ; la pacienti cu un control deficitar al placii bacteriene, cu risc de carie crescut ; la pacienti post radioterapie; pentru a oferi protectie suplimentard fesuturilor dure dentare. MI Paste Plus se utilizeaza astfel :- se face periajul de dou ori pe zi cu paste de dinti cu fluor ; - se aplicA 0 cantitate generoasé de produs pe suprafata dintilor cu ajutorul unor conformatoare, cu betisoare sau cu degetul ; ~ se mentine timp de 3 minute in cavitatea bucala. Nu este indicata pentru copiii sub 6 ani deoarece contine 0,2% (900 ppm) fluor. 4. Monitorizarea pe termen lung A. La Domiciliu Pacienti Risc Moderat/ Ridicat Pasta de dinti(1000ppm)+gel5000 ppm +OTC (over thecounter) apa de guré 250 ppm mai multe ori pe zi Pacienti Risc Foarte Ridicat : Past de dinti 5000 ppm + gel 5000 ppm in lingura individuala+OTC (over the counter) apa de guré 250 ppm mai multe ori pe zi- Gum Xylitol : 2 piese 5 ori pe zi.Consum redus de sucroza intre mese- Sursa de Calciu B. In Office 3 luni 6 luni 9 Juni (la 3 luni )Examinare vizual tactila dupa detartrare si periaj profesional Evaluarea petelor albe pentru remineralizare / intoarcere la pagii 1-3. Lacuri cu Fluor 12 luni Bite wing + alte examinari RxExaminare vizual tactilé dupa detartrare si periaj profesionalLacuri cu FluorEvaluarea nivelului de activitate (petelor albe si a imagini Rx)Evaluarea nivelul de risc gi stabilirea perioadelor de Control (Rise sc&zut la 6 luni, moderat sau ridicat dar inactiv la Gluni, Risc moderat ridicat sau foarte ridicat si activ la luni) Il A. TRATAMENT MICROINVAZIV - dezvoltata pentru oprirea din evolutie a cariilor dentare incipiente necavitare de subsuprafata prin crearea unei bariere impotriva difuziei substratului cariogen in interiorul leziunii, Infitrarea carilor cu ragini fotopolimerizabile actioneazé in profunzimea leziunii prin capilaritate. Rasina compozit fluid utiizata in aceasté metoda de tratament are un coeficient de penetrabiltate ridicat si este atrasd profund in porii leziunii umpland-o complet gi ‘stopand astfel difuzia substratului nutritiv necesar microrganismelor cariogene gi implicit Progresia cariei. Infiltrarea carillor cu ragini este indicaté:- pentru toate grupele de varsté, - pentru leziuni cu evolutie confirmata pana in treimea externa a dentinei, - localizare cervicala sau proximal. - infitrarea cariilor are c&teva AVANTAJE : - poate fi realizata intr-o singura sedinta, - nu implica tehnici de excavare, - caracter conservativ, = nu modifica forma dintelui, - nu este nevoie de anestezie, - permite obtinerea unui efect estetic imediat Infiltratia inlocuieste tesutul dentar pierdut prin demineralizare pana la un maxim de 800 jum cu o rasina de vascozitate redusa, creand barierdi intemai (si nu doar de pe suprafata dentara) care blocheaza difuzia carbohidratelor si a acizilor organici in interiorul tesutului dentar. ‘Aceasté bariera stabilizeaza si blocheazA efectiv cariile, leziunile tratate igi pierd aspectul alb cretos sau maroniu si capt o nuanté aseménatoare smaltul inconjurator ‘s&natos, lucios si neted. PROTOCOL DE LUCRU: 1. inainte de inceperea tratamentului, dintii care vor fi tratati si dintii vecini trebuie curtati (cu cupe de profilaxie si pasta de lustruit fra fluor), spalati, uscati si izolati, folosind diga sau o barier& gingivala. 2. Gravaj acid (Icon Etch) = amestec de acid clorhidric 15%, acid pirogenic silicic si substante active de suprafata, care trebuie aplicate doar pe smalt pe o suprafaté care poate depéisi cu 2mm zona aparenta de leziune de demineralizare gi se las& In contact cu dintele pentru 0 perioad& de 2 minute, indepartand ‘excesul cu un rulou de vat. Dupa acest interval de timp se spalé suprafata cu jet de apa pentru 0 perioad’ de 30 secunde si se recomanda ca uscarea si se realizeze cu aer cu umiditate redusa si fra continut de ulei. de uscare (Icon-Dry), care contine 99% 3. Uscarea leziunii cu agentul de speci: etanol, se indepérteaza in totalitate apa din interiorul leziunii (care ar interfera cu gina de infittrare) 4. Infitrarea rsinii cu Icon Infilrant, care are caracteristici fizice gi chimice speciale - © vascozitate foarte sc&zut& ;o penetrabilitate optima ; un indice de refractie compatibil cu smaltul sinatosAplicarea rasinii de infiltrare de tip compozit fluid pe baz& de matrice metacrilic& ‘se face cu ajutorul aplicatoarelor speciale pentru zona cervicala sau zonele proximale interganjabile la seringa care contine régina astfel + Pentru zonele cervicale, aplicatorul are pe sectiune o forma rotunda, limitata concentric de © periutS din material plastic care, pe de o parte permite contentia materialului la zona de aplicare si pe alta parte ugureaz& umectarea uniforma a intregi zone de lucru cu rgina de infitratie, prin migoari circulare. * Pentru regiunea proximal, aplicatorul are 0 forma corespunzatoare locatiei de utilizar, fiind realizat dintr-o rama din material plastic 1n forma literei U (cu un orificiu unic de dispersie a raginii), care sustine o folie de plastic cu rol de contentie a materialului rginic gi de protectie a dintelui vecin Limitarea depunerii rasinii doar pe suprafata proximal afectaté este completata de aplicarea unei pene dentare in zona proximal cervical, care are gi rolul de preseparare dentara pentru realizarea de spatiu necesar introducerii aplicatorului prox. Dispunerea uniforma a raginii pe zona de tratat este urmaté de 0 perioad’ de asteptare de circa trei minute, pentru a permite o penetrare completa a acesteia in intregul volum al leziunii de subsuprafaté. Excesul de raisin de infiltrare se indeparteaza prin stergere cu un rulou de vata i se fotopolimerizeaza cel putin 40 de secunde cu o radiatie luminoasé de 450nm si o intensitate luminoasa de 800mWicm* Infiltrantul se reaplica cu 0 perioada de asteptare de un minut, pentru a reduce inhibitia stratului de suprafaté si de a intari suprafetele infiltrate, si apoi se fotopolimerizeaza cel putin 40 de secunde. Efectul estetic al infitr&rii carilor rezulté din faptul c& odaté ce microporozitatile sunt umplute cu rgin&, comportamentul optic referitor la refractia luminii se modifica, raportat la cel al smaltului sanatos invecinat. Dupa completarea infiltrérii raginii, leziunile cervicale de aspect pata alba cretoasé sau paté maronie isi pierd aspectul nefavorabil si deficienta estetica este neutralizat’, 1.Plan de Tratament Model Chirurgical = Individualizare a planului de tratament * Modific&ri de - tip de interventie pt materiale modeme (cavit&ti neretentive) i modalitate de interventie - minim invaziv /conventional /moment al interventiei 10Timpii de tucru = Accesarea proceselor carioase; = Excavarea dentinei = Prepararea cavitatii in smalt cu sacrificiu dentar minim; m@ Restaurarea finalé. Dentina cariata se imparte in 2 zone: ‘* cea apropiata de pulp - dentina intemna/afectata * cea spre cavitatea orala - dentina external infectata Dentina afectata - are putine/deloc bacterii + Coloraté negru brun, © Uscaté ‘+ Reteaua de colagen este intacta, * Este remineralizabilé deoarece reteaua de colagen intacté serveste ca un schelet pentru a se depune hidroxiapatita. © Trebuie lasatd pe loc. Dentina infectata are o incarcare microbiana masiva, * colagenul este degradat, * are un aspect galben maroniu + este umed’ ‘* neremineralizabila Modern - exereza stratului extern necrotic - si tratamentul cl stratului intern demineralizat . Tehnici de EXCAVARE (Smal(!,Dentina infectata) -Manualé - Rotativa - Aer/Sonoabraziunea - Excavarea chemomecanica - Digestia enzimatica- Lasere Tehnici de DEZINFECTARE (Dentina afectata) = Ozonoterapia - Terapia fotodinamica(combinata cu laserul) = Terapia Antibacteriana (Silverdiamin-F, AgNO3, Clorhexidina /Tetraciclina) Tehnici de sigilare -Tehnica A.R.T.: Excavatoare + Glass lonomeri -Sisteme hidrofilice adezive dentinare-Rasini antibacteriene (efect de sigilare si antibacterian) Tehnici de EXCAVARE A. Excavarea manuala (CARTE 143-174). 1 Instrumentar de mand asculit (excavator linguri Black) Indepartarea mecanica a dentine’ alterate Indepartare adecvatd/limitata a tesuturilor. Manoperele intempestive (presiune exagerata) - durere. Modern combinata cu tehnica ART Procedura acceptaté in special pacientii anxiogi gi in pedodontie. STEP WISE Bodecker-1938 m EXCAVARE in 2 etape-pt micsorarea riscului de deschidere a camerei pulpare prin stoparea progresiei leziunii gi facilitarea formarii dentinei tertiare. ® |. indepartarea cu excavator/lingura Black complet dentina periferica si partial dentina necrotic si afectata localizata pe peretii juxtapulpari. Splare cu solutie de CaOH si apa distilaté (ph-12), uscare cu bulete vaté sau bureti.Coafajul indirect-hidroxid de calciu/eugenat de zinc+obturatie provizorie CIS @ Il. Dupa 8-12sapt (perioada de recuperare pulpara) se completeaz& EDA si se restaureaza dintele. _B. Excavarea rotativa (pg.179-190). Instrumentar rotativ la turatie joasa (freze rotunde de otel). @ indepartare mecanica a dentinei alterate. Metodé eficient&- standard ideal. ™ Dezagreabila pentru pacienti (durere, stress acustic). ™ Determina suprapreparari si efecte pulpare negative. Excavarea rotativa selectiva controlaté |. Instrumentar rotativ cu putere de rotatie controlata (Endostepper, Carisolv Drive). = Exereza selectiva pe baza diferentei de duritate dentinara (normala/afectata). ™ Duritatea dentinara -variatii individuale mari-avantajele unor preparatii selective ‘sunt discutabile. I. Smart Prep- freze polimerice pg.204-207 ® Exerezé selectiva datorité diferentei de duritate frezé-dentina normala/afectata 2® Eficienta metodei discutabild, duritatea dentinei variaz&, frezele polimerice sunt distruse rapid de dentina dura. Metoda permite identificarea dentinei cariate reziduale si pe baza unui feed-back in timp real asiguré o precizie mare gi un control calitativ al manoperei. Il, Freze ceramice CARTE 201-204 IV. Freze Stainbuster 107-111 V. Exerezd fotoasistaté (FACE) ™ Dentina cariaté iradiaté cu lumina albastru violet produce fluorescent portocaliu-rosie vizibila prin filtru de $30nm. ™ Metoda permite identificarea dentinei cariate reziduale si pe baza unui feed-back in timp real asigura o precizie mare si un control calitativ al manoperei. ' Tehnicd interesanta cu un potential evident dar necesita o dotare deosebita VI. Exerez& rotativa combinata cu indicatori de carie luminescenti VIl_Preparatii UltraConservativeFreze pentru Fisurotomie. pg.207-210 ® 1. Reconturarea anatomiei sistemnului de ganturi gi fisuri pentru aces si vizibilitate. = 2. Explorarea cavitatii pentru detectarea cariilor. 3, Indepartarea UltraConservativa (dar completa) a cariilor. (1/8-1/10 din distanta intercuspidiana) fata de amalgam(1/3-1/2) C.Piesele de mana cu actiune reciproca 233-238 D. Sonoabraziunea 238-241 E, Sistemele aer abraziv227-233 F. Utilizarea Laserului Din ESTETICA G. Excavarea chemo-mecanica Carisolv/Papacarie/SFCVII(174-178) Tehnici de DEZINFECTARE(245-249) Te rian’ ANTISEPTICE -Ag NO3; Fluoruri, Ca(OH)2 , Chlorhexidina, BCC Dezinfectarea dentinei si/sau smear layer. Ugor de utilizat cu dotare minima, reduc semnificativ Ssi LB la 6 luni Dezav : Biocompatibilitate si colorare.Eficienta metodei in prevenirea progresiei cariei este insuficient argumentata. Adjunct dar nu substituient al instrumentarii ANTIBIOTICE- Aplicare de Preparate cu Tetraciclina (Ledermix). Excavare seriata- aplicare AB, pansamente provizorii_ si reinstrumentéri ,restaurare finala. Necesité minim 132 gedinte si cooperarea pacientului. Scade riscul de deschidere a camerei pulpare si de lezare a pulpei.Usor de utilizat in urgente. Tehnicd cu bune rezultate in special la dintii permanenti tineri.Eficienté crescutd fata de terapia antiseptic (CHEX). Restaurarea finala. Tehnici de sigilare 1. Materiale cu eliberare de Fluor ART: Atraumatic Restorative Technique: instrumentar de mand si CIS-actioneaza prin eliberarea de fluor care poate preveni progresia cariei/aparitia de carii secundare. Capacitatea de sigilare dentinara este limitatd iar efectul preventiv antibacterian al F este discutabil. Necesité o buna selectie a cazurilor, initial gandité pentru tari in dezvoltare; acceptare profesionala gi politicd limitata. 2. Adezivii Dentinari Sisteme tip monomer hidrofilic create pt. adeziune dentinara. ™ Prin sigilarea dentine’ si/sau margini restauratie blocheazA transferul nutritiv necesar bacteriilor ramase post excavare. = Necesité preparatilimitate; procedeu eficient clinic gi acceptat in pedodontie. ™ Adeziunea la dentina afectata nu este ideala. Nivelul variabil de bacterii restante trebuie determinat. § Metoda promitatoare si recomandata pentru cariile radiculare la dintii permanenti. 3.Rasini Antibacteriene ® Adezivi dentinari - contin Chorhexidina Triclosan , MDBP: monomer antibacterian ® Combina sigilarea cu efectul antibacterian 1 Materiale permisive ca aplicare- nu necesita izolare perfect’ '™ Efectul antibacterian al adezivilor fra o eliminare de principiu activ este delicat de apreciat & Rezultate promitatoare. Sigilari Indicati 1 Dinti recent erupti 2 Molari 3 $anturi gi fisuri adinci si retentive 4 Opacitate in ganturi gi fisuri 5 Leziuni ale suprafetei ocluzale Contraindicati (Sigilant peste carieBacteriile supravietuiesc Caria progeseaza) 1 Dinti caries free pt 4 ani 2 Premolari cu carii active 3 Depresiuni largi ugor de curatat 4 Carii Proximale 5 Carii ocluzale cavitare prezente 6 Cooperarea cu pacientul 4