GYnAJAREA LA ACSLASIT KIVEL A INTERSECTII- Indicetiv: LOR DRUMURILOR ;PUBLICE DIN APARA LOCALITA- TILOR Inlocuieste: : | e173 - 79 1. GBNSRALTIATL 1.1, Prezentul nozmativ cuprinde principii genezale gi conditii tehnice privind amenajerealintersectiilor la nivel nesemaforizate intre drumuri publice, precum gi intre acestea gi drumurile! de exploatere. Normativul se aplick le lucr&rile de emenejerea in- | tersectiilor noi si la sistematizares, dezvoltazea sau modifice- rea intersectiilor existente, situate in afera localit&yilor. 1.2. Prevederile prezentului normetiv se pot aplica gi la amenejerea intersectiilor! situate in localituyile rurale, Yinind seama de conditiile locele de cizeulatie gi de plenurile de sistematizare, in concordant cu prevederile STAS 1o144/4 - 1983. ! 1.3. La amenejerea intersectiilor s-a avut in vedere ca suprefetele de teren ocupate si fie minime. 1.4. Proiectavea gi executsres lucririlor de anens- jave a intersectiilor le ccelagi nivel se fece pe baza prevede- rilor legii drumuvilor hr. 13/1974 ext.17 gi legii nr. 43/1975 pentru stabilires novmeloz. privind proiectaze, construirer si modernizarea drumuriloz. Capitolul II, sectiunea III-a. 1.5. Amenajazea, modificerea seu sistematizarca tersectiilor de drumuri 1s ecelagi nivel se face in conf cu prezentul normetiv si se avizeasi de organele competente con~ form instructiunilorcleborate gi aprobate de Ministerul trenspor- turilor gi Telecomunicatiilor, Comitetul pentru Problemele Con- siliiloz Populare gi Linisterul de Interne. 2. PRINCIPII GSNYRALD DE ANE NA TARE 2.1. Din punct de vedere @ configuratiei in plen, in- tersectiile pot fi sub form& de vamificayii, incrucisar: sectii multiple, definite in STAS 4032/1 - €2. 2.2.0 ercectie de dou drumuri se anensj w/e Eleboret: [ Aprobat de i INSTILUTUL DE PROIBCTARI TRANSPORTURI AuTO, cu ord.nt. NAVALS SI AERIENS (I.P. din ...--| - 2 = | | acelagi nivel| tinind seama de faptul o& unul din drumuri este principal gi ec va trebui sf jasigure prioritate pantru fluxurile prinotpale de trafic, in ere ou prevederile | | art. 29 din Legea nr. 43/1975 4 | | \ Drumurile najionalé protocolate ca drumuri enzopane | | | gf care conform legii eint drums p ncipate sint cuprinse in jj eer) i" \ 2.3 In camu) intergectiei le nivel intre douk sau’ mai multe drumuzi de aceeagi elaak tehnick cu intensitsts de | trafic apropiate, drum) prindipal v4 {1 stabilit de organche care administreazi drumurile Smpreunk ou organele Minteterulus de Interne. | || \ 2.4 Cind intersectia coordonatelox reprezentind in- | tensitétile| traficului pe cele 2 d@rumurd care se intersecteazi | este situati dedesubtul limitei marcate 2n diagrama 1, inter- | sectia se amenajeazi 1a acelags nivel, fir semaforizare éfec- tuinda-se in mod obligatoriu verificerea desfiguraril etrcula- tiei libere!in intersectie. | Gina cooxdonatele determing un punct situat deasu- pra limitelor din diagrama 1 se va intocmi un caloul tehnico ~ | economic pentru a stabili oportunitates introducerii soluties | cu semaforizare sau a solutiei denivelate, ' | | | DIAGRAMA 1 i i | | vehicule etalon turismefor’ Intensitatea afc pe uml seeunder cu 7 benzi rn) TUS RRPAL ev & bel de erate } Intensitatea traficuui_ | SSSESETS a BOR BS BS BB vevetain tren ws pe _drumd princpal 10 ‘hrisme |\ilnicd anueli,| tax pentru ar | ‘plexi, prin proiect ce va ctabsi solulia de pexapoctivii, oul i | foe | | | Tborp tate ‘ | aficului ge calculeazi pentru o pera- peotiva de15 dhi conform Anexei 1 din) Legea nr. 43/1975, de re~ guld la cea de ja Jo-e ort ont de ving apeet iaté a fi 12 % ain modia vile ck pronunjat caracter sezonier la a 50 - a ori de vies aprecieta a £1 20 % din media zilaict enualy \, ieee \ | 2.5. In situstiile a) care dinietudiile de perspectivi ipriving evolujia traficula reaulty v& ouldup% pextoada de 15 oni Ia ‘care oe proiecteasi terseetidy ox eytfrite ultorioare de trafic Ipe arumuxile|cc se intersectcusi vor impune o amenejare mai cor at, eul|2uarea Sn coneide solujied covespunsiviccre intena}tiyii del trafic 1a 15 ani, ca prink etapa). \ La} cmitex rtivit Legii dyumurilor nr. 13/1974 9 acordurilor priv arca dnor constructii, inotalayil ou , ete. injzona intexsce}iilor ae va avea in vede#e ca.ter cuul aferent cxtinderii in timp a acestora Gn solutia de perspectivi si fic ment inut liber, eo 2.6. In legaturii cu treficul fn gona intersceyicl, tye~ buic oX.¢ clinéaseX) : ! sexca socctola flcinda-oe etmps are a = - ‘intens ica gi comonenta traficului actual gi de peropectivé de pe rawurile eunwvilor ce se intersectcast, precum gi distribugic curentilor de circulatie in intersec}ie; || - gituatis topografict metrice ale ramurilor intersectic tercnului gi elomentele gco- precum gi suprafejele dic- | ponibile|4n gona intersecyiei; - i |} > date privina statictioa accidentelor de cireulatic istribugie Gn timp, efccte eto)) | 2.7. Prin) snenajozca, stetenatizar intersec}iilor se ve umixi exegterea capaci (ooncentrivt, grevitotc, cause, & sau modificarca iGif de oirculajic pe drawl principal! gi a conditiilor de sigurentja circulatici in intersectie. ' 2.6. So va urmiiri ca intretiierea fluxurilor de circu- lejie ok ac xcalisese cit mai aproape de perpendicular, pentzu | oa parcursul fn zon ! intersectiei sf fie cit mai scurt. | 249. In zona intexseetiei trebuie ai se realizeze, dupii cad, scctoare cuructezistice gi anume + y i| = sectorul de prescleeyic fn carc’conduciitorii auto | aint informayi, cu o, ul ccmnaliziivii, asupra apropierii \ unox beni de virare la cidnea sau ln dreapta ; ' i wel lawi | ; | | eee | = goctorul de selectic (tiiere) constitust din secto- xul de recordare an care vehiculele ge desprind 18 stinga sau le areapta petri a se angaja pe benzile de virare; | gbctorul de decelerare sau sccelerare, dup’ functia penzii respective, in care ausovebsculele igi incetinesc viteza pin’ 1a vitesa de nscriere in virej|respectiv fei sporesc vite- za cu cere|ies din curba de racordare du dzumal secundar. pind 1e cca de deplasare pe banda curenté a drumulut principals |. pectoarele de atocare realizate la capetele benzi- loz de virare pe care autovehiculele| agteapté momentul prielnic | pentru a vire. Aceasta se intimpl& dp regulé 1a benzile de vi- rere la ctinga. i | | 2.lo Se recomend’ ca la drumurile existente s& se re~ duck numfrul de intersectii in aga fel incit distanja intre o- ceatea sé fie cel puyin de 10 ork viteza de circulatie in kn/or’, exprimaté in m, gi atunei cind este posibil mat mare de 1500 me. 2.11 Amenajarea in zona intersectiilor, a stetiiloz de oprize a mijloacelor de transport in comun se face de regul& qn afara benzilor de virare. In lipsa acestora amplasaree 8° e va fece de aga maniera incit oprixea mijloacelor de transport én comun sé nu impiedice vizibilitates in intersectie. 3. CONDITLI TEHNICH '3.1 Intr-o intersectie amenajata, benzile de virare vor avea lifimea egal& cu cele din calea curenti. i “In mod exceptional, la drumuri cu cel putin 2 benz pe sens, l&timea benzii de virare 1a dzeapta poate ft redusi Ja 3m | : | cid] 3.2 In'cazul cind axele a doui drumuri ce se inter> secteazs formeazéunghiuri ascutite<70®, traseul drumului secun der e& ourbeazi cio razi de minim 50 m, astfek incit unghiul f cen] formeazi cu marginea partii carosabile a drumlut principal | ei fie unghiul drept. \ Dack situatia topografic’ sau exigenta unor zone cli- ite nu permit introducerea unor curbe cu B > 50 m, valoanea | rasei| va putea fi micgorati pink la 40 m. i ' Cina se intersecteaz& in acelagi punct mai mult de dous avumuri, traseele drumurilor trebuie sé fie modificate sh aga fel incit ot rezulte o singurt intersectie intre drumul principal gi un drum secunder, celelalte drumri secundare | , Itrele situatii ale drumului prineipels | | | formind interaec}it Gntre ele, | | I anexa 2 Be arat&é unele exemple de modificare a tra~ geclor de drumuri. Aceatea nu eint limitative, orice alti eltuatie ce evar putes intilni ee trateazé similar. 1 | 3|3 Se va evita amplaserea {nteraectiitoz in urmitos~ | -|pe sectoarele de drum cu garordéxt verticale convexE lipsite de vizibilitate; [Pe sectoare de drum cu de aiviteys mai mari de 4% -|Sn interfozul curbelor in/care nu se pot realize die tantele de vibipilitate poeviante in standart, la care infaguri- toazea distanjeloz de vizibilitete este situeté le mai mult de 1,50 m de naxgines partii carosabile a! drumalui ; -|pe cit posibil in exteriorul curbelor cu supraindltar sau pe sectoare care impun yacordéri convexe ale drumului secundar In aceste situatii se recomand& modificarea ramurilor dzumului seounder spre a realize schimbaree pozitiel intersectiei in stare sectorului in cauz’. | | 3.4 In casul cind modificarea drumului secundaz nu este posibi& gan este neeconomick, gi impune mentinerea cohvexitéyil profilului in lung cl acestuia, se poate imbun&tayi situatia prin E ploutati pe drumu) princtpal (44.1)| i | 7 6 - (fig. 2). - meee insulei picitu: i | i — Drum 3.5 In cazul cind avumul secundar aze 0 declivitate de sens contrat faba de panta transversalé 4 drumului principal, se aduite fringerea acesteia, nefiind obligatorie racordarea verti- calé, dac& suna deolivitatilor nu idepiaegte 4 w (fig. 3). a | | Fig.3 . back declivitétile sint de acelagi sens se admite fringerea drumului secundar daci diferenta declivitétilor nu deps- veste 2% (rig. '4). | Ax_deum principal 4,5%(4%) 2G | 256125) |"3.6 G8 tranavercali ja -~ 7 - | } i i ! nd intre declivitatea drumtui seoundar pil pente | elui principal results| diferent algebrioé mai.’ mare de 4 % Tespectiv 2 % se introduce, o Taourdare verticali cu! oO raza ‘mining a principal o lungine de minimum 20 mou °, deolivitate egali ica 250 m asiguring pe sectoru adiacent drumilus | | aceea a profilului tranaversal, (et acestula (44g. 5 9b Zig! 6). |! Bg \ Sp ede § re i i nin 2000m 7 | ——— | : 25108) 25x28 | 258z0 | = FAN F ae‘ | - 8B - | | | 3.7 In eee modificarii in plan a traseului unui drum, sectorul dezafedtat va fi redat circuitulul agricol, luindu-se méeurd specifice de siguranta circulaties dack situajia localé o {mpune (Bxemplificare fig. 7)+ | | i \ | Vy \ drum_seaundar L7Thante de modiiore | {| | I if | zona_drumuui_desfiintat_ce “{—se reda in circuitul agrical r 3.8 In zona intersectiilor este necesar si se apigure vizibilitatea, intre dutovehiculele care circwl& pe drumurile ce se interseoteaz, de le anumite distante (fig. 8). i Be drumal principal distanyele D fn funetie de viteza de recolare sint urmitoarele | | oo | |; | | | In gazed eind aceasti condstie nu poate fi indeplinité se va urmiri agigurarea distantwi de vizibilitate asupra unui | lyehicul situat la distanta D pe drumul principal de condusito~ © ‘yul yehiculului de pe drumul secundar (fig. 8) de la distanta de 4 \ 4 | | il 4 minim 20 m de marginea par tii carosabile a drumi— ‘ui peincipal in care caz in intersectie se instaleazi indica~ ‘torul, "CEDKAZA TRECERLA" | | i 7 lo - 20 m de marginea pirtii carosabile a drumulut | principal inj care caz in intereectic se inotaleazé indicatorul “OPRIRE". { | | = 10 m) INT ay, u HM a LU K Ha op 77 Hi ETE oa il} JP M7 f fi (a | ! | Fig. 8 I ; i| 3.9 Indicatoarele de presemnalizare in conformitate cu prevederile STAS 1848/1 - 86 nu se instaleazé in situatiile Sn care indicatorul de reglementere a préorititii notalat in intersectie este vazut de conducitorul auto de pe drumul secundar do lao siatongs "a" mai mare sau egali ou D (definits la pct.3.8) | In situatia in care “a” este mai mic decit ¥DY sel | instaleazi un indicatér de presemnalizare in confor mitate cu figurile 9 p gi 9 bem OP... m’ Indicator de presemnalizare Y cu inscriptia ,, ST y Indicator de presemnalizare Y cu mscrotia ,,.....m"- ll - | | 3.10 Amenajarea in plan vorthoa? a intersectiel trebuile 6% urmlieasck realizurea in mod corespunziitor a ecurgerii apeloz. Sint expluse|rigolele sau casiurile pe) platforma drumului, care stinjenesc circulatia gi prezint& pericol pentru siguranta auto~ vehiculelor, urinirindu-se a ge realiza)canale acoperite, podete dalate sau tubulare, etc. i | { 3.11 Amenajarea intersectiet| trebuie studiaté gi din punct de vedere estetic gi peisagistic, fird ca aceasta si ime! pietese asupra caracteristicilor tehnice ale elementelor de ame- najare sau 34 Sngreuneze condigiile del vizibilitate. || DBPALIT COUSPRUCITVE Do AlwWAdARD Detaliile constructive de amenajare ale intersectiilor constav din ; | | A. Ingulele destinate separdrii gi dirijérii curentikor de ciroulaties t i | B,|Benzi suplinentare pentru virare la stinga sau la @reapta~ | , C.| Racordarea marginil partii cerosabile ale ramurilor™ drumurilor; | | D.|viste pentru bicicligti E,'Praversizi pentru pietoni. A. Ingulele destinate separizii si dirijarii curentilor de_circulati 4.1 Insulele sint suprafetje delimitate de mrginile pir- ii carosabile ale benzilor de circulatie. || Ble ee realizeazi din suprafeye ridicate fat’ de nivelul pirii carosabile incadrate intze borduri tegite sau borduri de- nivelate ou 4 om, fati de pertea carosabils, completate cu supra- fete interzise, oau!numai din suprafeje interzise prin marcdje. | 4.2 Pe ramurile dxumlai principal insulele Se realizes- 2, de reguld, din suprafete interaiee realizate prin marcaje, | jar pe ramurile drumului secundar din suprafaye incadrate intre porduri! completate ou suprafeye interzise prin marcaj. | Suprafejele incadrate intre borduri pot fi in Sntregime interbate sau partial pavate la trecerile pentru pietoni sau bi- cicligti. 5 | | | @ipuri de insule : = Soparesoare <7? drumul qu prioritat | pe drumal faré priorit ___ = Direcjionale | he \| ae | 4.3 Insulcle sepsrutoare au rolul de a separa fluxurd. le de circulutie de sens contrar. ble pot fii = gud formi alungita’, avplasate pe drumul cu priori~ tate atunci cind cete necesarii adoptdrea de benzi de virare la stinga. Se johetruiesc, de xregul’, conform fig. lo. Ls 2xb | Loe | Lr= OAL “| _ sub form’ de picitur’ ineadreta cu borduri amplasat: pe ramurile drumului firéi prioritate liodul de constxructie el pilciturii este difcrentiat cup’ ‘cun urmeaz a. constructia piciturii im casul amenejixii unei in- tersectii cu un drum cu dowé benai de circulayie, cind nu sint, uecesaze bengi pentru virare la stinga, cu: 2.1)’ 708< x <1006, 2.2) X = 1008; 2.3) 1008 << 1308; 9.4) ~< 708; 2.5) > 1308, ° a.1) pentru 70° <0f < 100% (fig. 11) Fig. 44 ‘Axul drumului secundar Se fread coi crepfe porolele cu oul drumuiui secundar ta distonta de 150m Se froseadi 2 arce tangente ta mul drumului principal si la creptele 2,01 raze indinte | Se traseaai 2 crepte tangente i orcele 3,si ave se unesc fhir-un punct shot la, distonja de min, 20m fat de marginea drumului principal . Se anstuiex cpetele insuei cy arte de cere cu raze r= 050m i ~“@ 6066| 0.2) pentru | r00%Fig.12) 1 ae ® | | ene of 4 | \ | Fig 2 | i | Semnifieatia notatiilor idem fig.11 | | | G.3) pentru 00%<-L < 1309 (fig. 13) Fig. 13 Semnificatia notatiior idem fig 11 ——e866 @ © © EO ‘Axul drumului Secundar Se curbeazi axul drumului secundar cu 0 razd R>50m sau exceptional cu 40m conform pet 3-2.astfel a axul curbat sé inflineasci sub un unghi crept marginea drumului principal Se traseazd 0 deapti perpendcurd pe axul drumului princpal fa dstonfa de 3m spre inferior curbel R>50m Se traseczi@arce tangente la cx drumului principal si la oxul curbat al drumului secundar si respectiv ta dreapta @) ; Se trasearh o dreopii tangent ia axul © care intersecteazii axul curbat ol drumului secundor a 20m de morgnea drumui sector Se constie capetcle insulel cu axe de cere cu raze r= 0.50m Se traseazi un arc de cere tangent a dreapta © si crul de cere © Marea} siprafata interzisa ii Fig 15 ® Axul cumuui secundar Se cirbeazi axul deumului secundor cu o nazi R=50m sau exceptional as 40m conform pct. 32 stfel ca axul curbat $8 inflineasci sub un unghi rept marginea drumulul principal Se fraseazi 0 dreapti perpendicular pe cxul drumubi principal ta 0 distanfa de 3m spre interiorul curbei Rm Se traseazi dou’ orce tungente la axul drumului principal si la xul crbat al drumuiad secundat si respectiv la creaota @ Se traseazi 0 dreapti tangenti ta orcul © are infersecteari axul arbat al drumului secundar ta 20m de marginea drumutui prindpat Se consiniesc cxpetele nsulet cs are de cere cu raze 7 =Q50m @ Se traseami un arc de cere tangent la dreapta © si arcul de cere @ ® orca} suprafati interzisa @©e8e080 | : \) } Se ee | b) Constructia Pic&turis in caz arumel principe. ere 9 benzi de cireulatie 91 eint necesare ben pentru virare 1¢ etinga: " { b.1) Too < & <1o98, b-2)eC= look; »,3) look SX <1308; be4) K < 708, B65) 51308, . i 1a) 70° 2 <109% lig 16) meu r= 05am | ‘UML principal empitul Posterior al tangent boc © sia axul @) Marca} suprafatal intarzish fou : te |e § i & g a = S. 518 b.3) 1007 < oC< 130° (fig.18) principal | Fig. 18 Semnificatia notation idem fig. 16) t | -»- | bt) of<70" (t.19) ' eam AL vA ff Fig. 19 @ Axul deumului secundar Se arbeazi axul’ drumului secundr a 0 rai R2SOm sou exceptional ay 40m conform pct. 3.2, Gstfel ca acesta sf ‘Tnfilnensca sub un unghi crept marginen drumului principal Se traseazi o dreapia perpendiaiora pe morginea drumului principal la o dstanja de 4m spre inferirul ‘axbei_R 250 m ‘Se traseazi un arc tungent la axul curbat al drumuui secundar si la marginea inferioaré a beraii respective de pe crumul principal Se traseazi un or tangent la craps @ $i fa marginen inferioatia a benzii respective de pe drum principal i Dreapti tangent la arcul G) Se construiesle la 25m de margnen crumului principal un arc de cae oy r=Q50m tongent la dreapta | 6 core constitue oupihi posterior ol insulei ‘Se construieste copatul anterior ol insulei ay un are de arc cu r=Q50m | Se traseaai 0 dreapta tangenta la arcul CD si © | Arc tangent la deopta © si a cal curbat al drumului secundor @) Mora) suprafafi ters e6eeo 986 G GE Set3 | | ee | bs) L> 130° 4ig20) i Fig. 20 @® Avot drumului secundar © Se curbearé ocd crumuui secur cu o raz R250m sas exepfinal as Im conform pet. 3.2 ase acesta $i fnfineasia sib un ight drept margin crumulupriecpat Se traseczh 0 ‘dreopfa perpendicuia"® pe marginen crumuisi principal ta 0 distor de 4m ‘spre interiorul curbei R250m Se fraseazi un’ are tangent la onl curbat al drumuui secundor si la marginea inferioaré a benzil respective de pe drum principal Se fraseazii un ot tongent la creapta @) si marginea inerioord a benzii respective de pe crumut principal Se consiruieste la 25m ‘des marginea drumuuii principal un arc de cere cu r=! =0,50m tangent lo axul curbat @ ane constivie copéhl posterior al insuei Se traseazi o tangenfi arcul © si acd © Se carsiruleste capitu anterior ol insuei cu un are de cart cu r=0,50m Arc tangent’ ta Geapta D si la aul arbat © © Morey) supratcte interzisd ee8 © Geec) constructio piciturii in ¢azul unei intersectii cfind drumul principal are 4 benzi, de circulatie gi band de virare la jetinge care se pdopth in mod obligetoriut c.1) Too < & < look; 0.2) X = 100%; &.3) loo® OK <1308; 6.4) OC <—T0% 045) > 1308, ! | \_J c.1) 10°< of< 100" tfig21) | | : | Fig. 21 ® Ani drumui secundor @ Se traseani dovi: dreple pardele oy axul drumului secundor ta distonta de 260m @O Se traseazh arce tangente la dreptele © si la mayinile intericare ole benzitor respective de pe éeumul principal © Se traseard coud drepte tongente la arele @ si @,cxre se-unese ‘ntr-un punct stuat la ; distanto de 40m fatd de marginea parti carosabile ale drumuiui principal jf © Se construieste capatul anterior al insulei cu un orc de cere cu r=0,50m @® Se constrieste la 25m de morginea drumuxt principal eapahi posterior al insulei ay 0 raza 050m | ® Se traseaai o tangent la arcele @ si © . © Mera) suprofatis interzisa iDrum Fig. 22 ‘Semnificatia notatiilor idem fig. 21Fig.23 Semnificatia notatiilor idem fig. 21| - th = | | | | ch) pentru of <70°(fig24) ' io Z| Fig. 24 dxul_crumulul secundar Se cirbeaad cxul drumiui seandar cu 0 radi R250m sau 40m exceptional conform prt. 3.2, tstfel ca ocesia si infflneasc sub un unghi rept margien drumiui principal Se traseazé o dreapté perpendiailaré pe margiea drumiui principal la 0 dstunfa de 5m spre interior curbel R> 50m 1 Se traseazi un arc tangent la cxul arbat al crumdsé secur si la morginea intericard a benz respective de pe drumul prindpal Se traseazi un arc torgent fa dreopia @) si la morginea inerioard a benzii respecte de pe drumul principal Se traseazd o dreapti fongenté o arc G) ‘Se construieste la 25m de marginen drumului principal un ore de cerc cu r=Q50m tongent la dreapta © care constitvie capitul pesterior al insu {| | Se construieste copitul anterior al insulei cy un arc de cere cu r= 0,50m | Se traseazii 0 creapta tongeniéi la arcele D si © ‘Acc tongent la dreopta © sip arod arbat al drumiui secundor @ e668 96 @ & B BOFig. 25 ® Axul -ceumului secundar @ Se curbeazi onl crumuiui seandar cu o rai R=50m say Wm exceptional conform pet. 3.2,astfel @ acesta $4 ‘nfilneasdi sub un unghi drept margins drumului principal ® Se traseazij o dreopti perpendicvard pe marginea crumuiui principal la o distonfi de Sm spre interiorul curbei 250m ® Se traseazi'un orc tangent io dreapta G) si la manginea interioora a benzii respective de pe deumul. principal © Se traseaza wn arc tament ta axut arbat al drumului secundor @) si la marginea interioard a beni respective de pe drumul principal © Se construieste la 25m de marginea drumuiui principal un arc de cere cu r=0,50m tangent la oul urbat al drumului secundar ©) care constituie copatul posterior al insulei © Se traseazi'o tangent la arcele © si © ® Se construieste capttul anterior ol insulei cu un orc de cerc cu r=0,50m _ ® Are de cere tangent ta dreapta @ gi la and cirbat al crumului secundar @ | ® Morn} suprofata interzisa| | - 26 - | | | 4.4 InsbRe directional, in general de formé triunghiu- lara, 96 adopté pentru a separa curentil de.circulatie de acelegs sens. r | . Insula directionali se coms truiegte aga cum se araté in fig. 26 a gi 26 b. | Fig 260 1 Fig. 26b 4.5 Insule sub forma de pickturl gi cele directionale se adoptd in mod obligatoriu in toate cazurile in care drumul principal este!cel putin de clasa tehnicd IV in conformitate cu clasificarea din Legea nv. 43/1975. Se excepteazi adoptarea aces- tora in situafiile previaute la punctul 4.17. 4.6 Insulele trebuie si fie vizibile pentru a fi efi- cliente, Pentru aceasta este neceser si se adopte urmitoarele di- mensiuni minime ir 5 m* pentru suprafata unei insule directionale |= 3 m pentru o laturi a unei insule direotionale (= 1,20 m pentru l&jimea unei insule de separare mi surat in partea cu 1étimea maxim, mirité la 1,50 m dack este traversati de o pisti de bicicligti. B. Benzi suplimentare pentru virere la stinga sey | la _dreapte | 4.7 Banda de virare la stinga se adoptd in toate cazu- rile cind drumal principal este de clasa tehnici II, iar pentru celelalte clase tehnice daci rezultk ca necesare din diagramele 2 gi 3. |Vitem pe crumd principal Vikm/h) mbele sensuri pe dum principal 7p vehiake etalon autoturisme Diagrama 2. o 8 + domeniul in care se adopt& benzi de virare 1a stin- 8, compuse in generak din 3 sectoare : de racordare, de decele- tare gi de stocare conform fig. 28; |b ~ domeniul in care eint necesare benai de virare la stinga constituite in general din 3 sectoare (conf, fig. 28) in zona by gi din douk sectoare, de racordare gi de stocaze in zona bys Se poate renunja le banda de Virare atunci cind virajul la stinga din drumul principal este numai ocazional; i iI ||@ ~ domeniul in care necesitatea benzilor de virare la atinga sq determin’ conform disgramei 3. } | Ih: Ede |= benstiea orandi de perspectwa ih || ombele sensuri’ pe drumul_ principal » | | eptinaia in yeti eblon oufohrisne Ine Winsicin ror de perspectva. a de trafic ‘hire drums secundor romana drut spd dn cme se sree |Diegrema 3. 'stnt/necesere benzi de virere la stinga constituie in general din doug sectoare (de racordare gi stocare) atunci cind intensitapile traficului I, gi I, (redate in fig, 27) determing in aiagrane 3 puncte gituete deasupra, conturului: ABC pentru V = 30 km/h | ADE pentza V = "4p ko/b | ARG pentru V = 60 ku/h | AHI pentra V = 80 km/h | AJK pentru V =*90 ka/h ‘Dac punctele determinate de intensitayile I, gi 1, eint situate dedesubtel conturului definit mai sue na aint nece- sere benai de virare la stinga decit atunci cind intersectia este situati dupi o curbs sau dup o schimbere de panté lipsite de yi- gibilitate gi nu poate fi viizuté din timp de conduéktorii vehicu- elor care cirouls pe drumul principal, precum gi in situajie men- ftionaté 1a punotul 4.11. 4.8 Banda: de virare la stinga se compune, in general, din 3 neetonrear do racordare, de decelerare si atocare, cont. T1728 a i | | |- 29 az big- 30 - | ~ Tungimea sectorulas de racordere va fi de minimum 0,4 x 25 xb pedtru benzile de decelerare, de 0,7 x 25x db pentru benzile de accelerare iar marginea se trateazi conform fig. 29. i | i | | | Lr= 04x 25x b(07x25x b) t urs + bel. Ll t 4 |— - Luhgimea sectorului de decelerare Ld se va lua din tabela ca | |- Lungimea sectorului de stocare este de regula, de 20 m, dar’ poate fi mArit& pink 1a 40 min cazul cind in compo- j Poste nenta traficului sint sutovehicule cu lungimi mari, 1 \¢s9 De la capitul sectorului de stocare urmeazd curba de visere ie stinga cere se realizeazi pe o band& de circulatie cu raza odrespunatitoare celei adoptate pentru constructia insu- lei sub foxak de picktur&. il Vararea le stinga trebuie si fie posibild a se efectua simultan th ambele sensuri, In acest scop, este necesar ca intre marginile (ntoxtoare ale spatiului de virare si fie o diatanyé, de minimum 8 m (fig. 30). | o/ssecundar Fig.30 | | it amificatii fn care se adopti pe o Tamuré a drumlui principal o banda suplinentaré pentru virare la stinga, pe ramurg opusii, intre benzile de circulatie curenté ee construteste o insula de separere ca in fig. 31. Capitul ineulei se inscrie pe curba interioars a benzil pentru virare la ptinge de pe drumul secundar, laturile acesteta flind formate pe > parte de margines benzii pentru éirculatia curent&é gi pe ceelalté parte de dreapta A - Bla care este tan~ BA curbs interioaré me At onon oponetny nett 4,10 In cagul lunes 2 vitind| - 33 = | la distanta de 25 x b misurat& din areptul axului drumului secun- der. | " 4.11 In cazul cind, in apropierea intersectiei, pe dru- mul principal s¢ aflé o trecere la nivel ou calea feraté, atit Pe sengul de Legire de pe drumal secundar cit ei,pe sensul de circulatie pel drumul principal spre trecerea la nivel, se vor asigura benziide asteptare cu lungimea suficienti, astfel. incit si nu impledice circulatia vehiculelor care nu traverseazi calea ferata (amenejare exeplificati in fig. 32 a) 32 b). | In cazul c.nd pe drumal secundar, in upropierea inter- sectiel, se afli o trecere la nivel cu calea feratai, iar distanta Ante drimil principal gi calea feraté hu asiguri o lungime suficient& pentru stayionarea vehiculelor in agteptare, este ne- ceser ca pe drumul principal si se prevadi sectoare de stocare dedo lungime corespunzitoaze, in functie de numirul vehiculelor care urmeazi ef vireze gi sint in agteptare pe urate intreru- Perii civoulatiel, ingiferent de clasa tehnic’ a drumului princi- pal, conform exempluli? din fig. 32 c. i a Lungimea acestor benzi se stabilegte in functie de in- tensitatea traficului si durate de inchidere a barierei. j4.12 Panda de virare la dreapta se adoptaé cind drumul principal|este de clasa II-a gi a IlI-a pentru V > 60 ka/h, pre- cum gi in|situagiile mentionate la punctul 4.11. . | 'Seopul acestei benzi este ca vehiculele care vireazd ia,dreapta isi nu stinjeneasc’ circulatia de pe banda curenté. i Ba se compune din dout sectoare, unul de racordare gi i unul de decelerare, conform fig. 33. Pentru drumul principal de clasa a III-a cu V < 60 km/h $4 clesa a/IV-a se va adopta o anenajare pentru virare la dreapta conform fig. 34, Acest mod de amenajare se poate adopta gi pentru aru- murile de clasa a II-a gi clasa e IlI-a cu V > 60 km/h in gi- tuojia in care virajul 1a dreapta este ocazional, ° — Se[ESTEE] Benzi ce asteptareee | 4.13 Pentru ca autovehiculele ce vin de pe drumul “secundai af aib& posibilitatea de a-gil miri viteza, inte- grindu-se in clizentul de circulatie de pe drum principal, cind acesta leste de clasa tehnicé II 9i'clasa tehnick IIT cu V > 60 km/h se adopté banda de accelerere, care se com- pune din 2 dectoare, unul de accelerare gi unul de racordere (fig. 34). Pentru drumul de clasa III cu V < 60 km/h gi + clasa IV racordarea se trateazi conform fig. 36. | | 1 I eee Sectorul de racordare se construiegte conform | | | 4.15 Lungimile sectoarelér de decelerate gi accele- rere ce vor lua din tabelal, | fig. 29. TABELA 1 i L, in m ee 1 Vo Vo Sn ka/or& 15 15 25 30 45 5o 30 Bo 75 To | 85 110-155-150. (130 135 265 245 255 230 le |we Big . sees eles slees slBe8 sgt - ~ oe . ike . aeH - 40 = \ | | i Lungimile au fost calculate astiel: Se aplici forma i f a H | i wo. vi Bb 4 in care 1 ‘a | Biwi | | 25,92 (wa + Bps-3) | V, = viteza de'circulatie la inceputull sectorului de decelerare Vy * viteze deicirculetie la sfizgitul sectorulud de decelerare necesard pentru inacrierea in viraj. Wd = decéleratia datorité frintrii a chrei valoare este functie de vitezi. i & = acceleratie gravitatiei = 9,81 m/s i = declivitetea drumului in procente, f , Velorile din tabelul 1 s-eu calculat in ipoteza si Na = 2 m/seo.*/gi i)= 0 putind fi acceptate gi pentru 4 <2, for- mula devenind | i a i 1 52 Lungimile rezultate se reduc cu 0,7 deoarecc vehiculele care trec de pe banda de circulatie curerté pe ‘banda de virare igi reduc partial viteza in vederea schimbirii benzii. Dimensiunile regultate se rotunjesc in plus la multiplu de 5 m, Id minim = 50 m | ye - ve . | la = ——&——__4_____ in care : 25,92 (Wa + a4) V, = viteza de circuletie la inceputul benzii de accelerare (caracteristics virajului din drumul secunder) in km/h Vz =+ viteza de circuletie la sfirgitul benzii de accelerere (caracteristica drumului principal) in km/ork i & oi d= au aceeagi semnificatic ca 1a formula La Wa = accelerajia a ciirei Valoare variaai intre 0,5 - 1,4 m/sec.| i | - 4 - | Yaelorile din tabelul 1 s-au calculat in ipoteza c& Wa = 1 m/sec gi ji = o putind fi acceptate gi pentru i < 2, for- mule Seen a| Al | 20 | y la 2 ——e bP 25,92 Lungimile regultate se reduc ou 0,7 din considerente similare ceior mentionate 1a lungimea benzii de decelerare. Dimensiunile rezultate se rotunjesc in plus la multi- plude5 m La minim = Tom, | | 4,16 In cazurile cind, intr-o intersectie we adopta beni de virare la stinga gi la dreapta, se urmiregte ca sectoa~ vele de racordare ale benzilor st Anceap& din acelagi profil (fig. 37), majorind corespunaitor lungimes celei mai mici. C. Racordarea merginilor pirtii carosabile ale remurilor Grumurilor, se executs dupi cus urmeage t 4.17 Conform fig. 38 pentru intersectia intre un drum © secundar cu trafic foarte scZzut si un drum principal cu 2 benzi de cizeulatie, cind nu sint necesare benzi de virare le stings gi nu de introduce pickturd. Aceast& solutie se adopta numai cind traficul pe drumul secunder este sub lo vehicule etalon autotu- risme/ora virf, eau cind existenja unor construcyii sau instale- ii de o parte gi de alta a drumutui secundar nu permit reali- zarea pictturii.| 420 - | \ | | 4.18 Conform fig.’ 39 pentru jintersectia unui drum ce~ cundar ou insulé in form’ de picttura gi un drum principal oa 2 benzi de ciroulatie, cind nu sint necesare benzi de virare la stinga. 1 Fig. 39 @ Arce concentrice cu arcele ce formeazi pict, fa distontele mentionate ‘h figura @® Torgene ta arcele @ paralele wu creptele tangenie la arcele piciturii | @ Arce de cere tongente la drepiele @ si marginea parti mrusabile a drumuui principal ri ® Arce de cere tengente ia dreptde @ si margnea piri corvsabile a drumiui | secundar 1| - 3B - | 4.19 Conform fig. 40 pentru intersectia unui drum se- cundar, cu un drum principal cu 2 sau 4 penzi de circulatie cind sint necesare benzi de virare la stinga. amenajare_conf. fig. 34 sau 36 ‘este necesari Regn Grd se : i ‘| i IP i Fig. 60 @ Arce concentrice cu arcele ce formeczii picitura la distantele menfionate ‘in figura @® Tangente la arcele ( parnilele cu tungentele ta arcele picaturii ® Dreptete ajutitoare parolete ai banda cureniéi de pe drumul principal ta | distonfa de 550m | ® Arce ce cerc tangente la drepiele ajutitoare G) si creptele @i | | a {a || | D. Liste pentru biciclists Intersecyiile de drumuri trebule eJ satisfack traver~ sarea in conditii corespunzitoare gi a bicicligtilot, in care scop se recomand a se amenaja piste destinate circutatlei aces- tora. 4.20 Necesitatea gi caracteristicile tehnice ale pis- telor pentru cicligti se stabilesc conform prevederilox STAS 10144/2 - 79.| | | 4.21 Pista ‘pentru bicicligti poate traversa insulele din intersectie, in care scop acéstea se paveazi pe litimea pistel gi pot servi ca locuri de stajionare gi agteptare pentru bici- cligti. i 4.22 Pista pentru bicicligti va avea un aliniament de minimum 3 m inainte de traversaré, situat in afara pir{ii caro- sabile a benzilor de circulatie ale drumurilor in intersectie, traversarea : is 7 i ¥ curenyii de cizcules anox benzi de cizcula bend ae pe care autovehicule. de clrouleyie. . Bozfiunea dintr~o b cind eu posibili1 t - ~ ra a 3 = 2 « 3 oe gl a ate = Snel ae “4 6 ieee fi & S| & ' n a 5 5 ° a dhe . 5 ala a - 7 - a a : alo H se Oo a = oleae el a 3 a r 2 2 “s 2 & $s = 3 = ao dep. joxacots noé SR of 8 8 S$ 8S epee - 2 aH ga _ t b 38 Gea a8 s}° 4 4 ans ° 38 - i De 8. BOR ee Bo 23 1 3a 23 7 8 an eps 38 | a a - af a 2 Sn $3. a BSS 2 aoe £28 ee x o3 - ema) Spe aeee ae a = : US a 4a Qa a 23°04 ee - an 2 $B --.4a4 iz mone eee = 2 e.crag 58 340: js wn 88 aot Ei Eics » oa 3 i S-s-— ae 8 " a8 eS 3. : - -3-8- A 8 i Ni