Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curs SDTR 2 - Sistemul Om-Masina PDF

    Uploaded by

    cretzu_9414
    10 views6 pages

    Original Title

    Curs SDTR 2 - Sistemul om-masina.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views6 pages

    Curs SDTR 2 - Sistemul Om-Masina PDF

    Uploaded by

    cretzu_9414

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 6
    SISTEMUL OM-MASINA IN TRAFICUL RUTIER 2. SISTEMUL OM-MASINA iN TRAFICUL RUTIER 2.1, Cibernetica tehnica. Ergonomie in anii interbelici, medicul Stefan Odobleja (Lugoj) publica, sub titlul ..Psihologia consonantista”, 0 Iucrare unde enunfa unele principii, de ordin calitativ, care sunt valabile gi astizi— gi care stau Ia baza cibernctici Dupa rizboi (1947) matematicianul american Norbert Wiener elaboreaz modelul matematic general al ciberneticii (Ichnice gi economice). in lucrarea sa teoretiea pune bazele, atit calitativ cat si cantitativ, stiintei gi comunicarii Ia fiinte gi mayini, Denumirea — cibemneticd a fost data dupa ceuvantul kibernetis care, in limba greaca antic’, avea infelesul de pilot (care conduce 0 navi — pe apa). O definitie cuprinzitoare a cibemeticii este urmatoarea: stiinfa cu caracter de mare generalitate care studiaza sistematic procesele de autoreglare prin conexiune inverst (reactie). inclusiv din punet de vedere informational, fri a lua in considerare natura fizic’ a clementelor componente. in stadiul actual, cibemetica tehnicd reuneste unele realizari, teoretice si practice, din biologic, medicin, matematici, electronic: automaticd ete. prin sistem cibernetic se infelege acel sistem care se conduce singur in vederea ajungerii Ia un anumit scop, avin proprictatea fandamentali de autoreglare prin reactie. in cadrul activititii de dirijare a traficului rutier trebuie subliniate necesitatea gi posibilitatea de a elabora decizii in timp real, de citre operatorul uman sau prin echipament specializat Din punct de vedere functional, trebuie considerate trei caracteristici de bazas a —comanda si comunicatia; b— prefucrarea informaticis ¢—reglajul si adaptarea la situatii noi, nepreviizute in program, {in mod coneret, operatorii umani, implicati in procesul de circulatie rutieri, desfigoar’ doud feluri de activitate: + decomanda, + de supraveghere (control). Pagina 11 SISTEME DE DIRUARE A TRAFICULUI RUTIER Pentru a obfine ficient’ maxima este necesari 0 adaptare functionala intre om gi masind (in sens cibernetic). Stiin{a care are ca obiect de studiu aceasta adaptare este ergonomia: stiinfa care urmareste rezolvarea eeuatiei om-magina. Altfel spus, sistemul om-mayina reprezinta o ,simbioza functional” intre cele dou entititi, fiecare actionind conform legititilor proprii, astfel incat si se completeze reciproc. 2.2. Modelul general de analiza functionala Acest model, elaborat pentru analiza functionald a sistemului om= magind, in conditiile dirijarii traficului rutier, este reprezentat in figura 2.1, notindu-se cu: (0; ~ operator uman la bordul autovchiculului rutier; Op operator uman in puncte de dirijare (la distanta de Oy): M-—magina condusi de operatorul 0; si dirijata de operatorul Ox; (i) ~ informatie de intrare din ambianti, inclusiv cale, drum: alte vehicule, pietoni, animale, semafoare, indicatoare, denivelati, stinei cazute sialte obstacole: I —cale direct de decizie gi comands d/Cd prin care operatorul O; actioneaza asupra maginii M; AM ~ aparat motor, propri operatorului Os, prin intermediul caruia Aeciziile d sunt transpuse in actiuni de comanda Cd; DCd ~ dispozitive de comanda proprii maginii M (directie, frana ete.) I1—cale inversa de control /Ct; TR — traductoare prin intermediul edtora semnalele de control sunt convertite gi adaptate pentru a fi compatibile cu organele de sim OS proprii operatoruluiO;; P — pervepere umana pe cale opticd, acu crejorului (activitate cerebrala, intelegere); IIL — cale de control (supraveghere) in percepere direeti fii traductoare (optic, acustic, visceral, miros ete.). TV — cale de control prin echipamente speciale /ES: GPS, radiotelefon pentru comunicare cu opetatorul Oz, dispozitive anticoliziune ete: ete, dar si datoriti Ss — semnale electrice speciale transmise prin fir / local 1a bord sau prin radio (de la distanta); Pagina 12 SISTEMUL OM-MASINA IN TRAFICUL RUTIER (©) — marimi de iesire: viteza de deplasare, frinare, viraj, semnalizare Ja bord pentru ceilalfi parteneri in circulate ete O+-M AM os os (e) ale, drum Figura 2.1, Deplasarea autovehiculului trebuie sa se faca in cadrul unui proces complex numit circulatie rutiera: migeare regulati, organizatd, pe cai rutiere in anumite conditii de vitezi, timp gi spatiu. Acest proces cuprinds si ambianja din care se extrage informatie pentru. intrare (i), dar care influenteazé si marimile de iesire: din punct de vedere strict functional, ambian{a este comund atat intririi cat si iegirii, dar efectele sunt diferite desi cauza este aceeayi Daci, de exemplu, pe calea de rulare se giseste un obstacol fix (groapa, stained alunccati ele.) prin operare corecti (0}) efectele pot fi evitate datorita perceperii: existi deci o ,intdlnire” a intrarii (2) eu iegirea (©), constituind o legitura functional, in accasta structuri a sistemului om-magini (012 ~ M) intervin 0 multitudine de factori care pot fi clasati in trei categor a~nutieri, de drum, inclusiv semnalizare; b — tehnici: autovehicul propriu gi alte autovehicule, echipamente fixe locale sau Ia distangi (semafoare, televiziune in cireuit inchis, radare, radiotelefon, GPS ete.); © — umani: conducatorul vehiculului propriu gi, eventual, ajutorul siu, ecilalti conducitori, biciclisti, pietoni, operatori de dirijare locali sau la distangi. Pagina 13 SISTEME DE DIRUARE A TRAFICULUI RUTIER Totodati, 1a nivel microscopic de sistem, acesti factori pot fi clasificati in: 1 — statici, care {in de infrastructura rutiera: curbe, decliv mareaje, semnalizai, vizibilitate statica ete.; 2 — dinamici, care in de circulatie/deplasare: comportamentul conducitorilor auto. Categoriile de vehicule in trafic, manevre in circulatie, pictoni, animale, vizibilitate dinamicd, ceat’, ploaic, ninsoare et. ti, 2.3. Functiune si raspuns Activitatea operational Sistemele de dirijare a traficului rutier. Fiind sisteme tehnice cu mare rispundere functionald, indeplinese trei categorii de functiuni: a — esenfiale (principale, fundamentale) pentru realizarea Arora sistemul este creat; b — auxiliare (secundare) care permit o utilizare mai ugoar’ gi mai ficient (sunt, in general, subordonate celor principale), © — de protectic, care impiedica evolutia sistemului (si procesului dirijat) intr-o stare cu consecinte grave, Dupa numérul functiunilor indeplinite aceste sisteme pot fiz * Monofunctionale: neindeplinirea functiunii unice le face total inutilizabile + Polifunctionale: sunt partial utilizabile chiar daca refuza indeplinirea uneia sau mai multor funcfiuni prevazute, Prin rdspunsul functional se infelege starea de sistem cfnd se cere indeplinirea unei numite functiuni. Dupi gradul de functionalitate raspunsurile pot fi clasificate astfel: + Rispunsuri_corecte: in concordant’ cu datele procesului de circulatie'trafic: — Raspuns ideal (1): rspuns optim (din punct de vedere functional), avand o valoare teoretica. — Raspuns perfect (P): este mai putin exact fat de cel ideal: valorile sale functionale se gisesc in domeniul de eroare specific masurarii sau controlului in sistem. — Raspuns admisibil (A): valoric, se afla intre limite care cuprind un domeniu de valori pentru care functionarea este considerati corect + Raspunsuri necoreete: in neconcordan{i cu datcle procesului de circulatie'trafic: Pagina 14 SISTEMUL OM-MASINA IN TRAFICUL RUTIER — Raspuns etonat (FE): are valori in afara domeniului ce corespunde unei functionari corecte, fri a crea posibilitatea aparifici unor evenimente cu consecinie grave. — Raspuns fals (FE): se deosebeste de rispunsul eronat prin faptul c& poate permite posibilitatea apatitici unor evenimente cu consecinte grave. Prin schema sinopticd aliturati este redat modul de definire si clasificare a rispunsurilor, notatiile ¢ gi Ap avind semnificatiile: ¢—eroarea de misurare gi control in cadrul sistemului considerat: nu pot exista, in mod real, operatii de masurare cu eroare nul (¢ #0), oricat de perfectionat ar fi echipamentul in eauza. Ap — abaterea parametricd admisibila pentru care sistemul este, j in stare de functionare prin rispuns coreet. = Aav) ———-», VorAV Vet Yo ot Figura 2.2, Daci, de exemplu, in procesul de se analizeazi viteza v (parametru functional), se pot preciza valorile si domeniile de valori din figura 2.2, din care rezulta cele ce urmeaza, = Raspunsului ideal (1) ii corespunde punetul vo (valoare teoretica, putind exista insa fara a o putea determina riguros exact): 6. = 0 si Av = 0. - Raspunsului perfect (P) ii corespunde domeniul de valori 2sy care este definit prin eroarea de masurare, de exemplu a vitezometrului Vo~ 8y AV

    You might also like